Cazul Nr2

Bolnavul V.,în vârstă de 4 luni internat cu plingeri la deformarea craniului, capul

alungit anteroposterior.
Examenul obiectiv fără patologie somatică,starea de constienţă deplină.
Dismorfia craniofacială –capul este lung şi turtit, fruntea bombată, occipitalul
proeminent, bosele parietale şterse. Examenul neurologic a pus în evidenţă
strabismul convergent,hipertelorism minim.
Examenul radiologic standard a craniului a depistat sinostoza prematură a suturii
sagitale .Examenul prin tomografia axială computerizată cerebrală cu reconstrucţie
tridimensională a confirmat diagnosticul.
Indicaţi:
• Denumirea maladiei.
Craniostenoză- dolicocefalie
• Prin ce se manifestă hipertelorismul .
Hipertelorism- marirea distantei dintre globii ocular (apare in unele sindroame
genetice, ex.Sindr. Down); distanța dintre colțurile interne ale ochiului, precum și
distanța dintre pupile este mai mare decât în mod normal
• Investigaţiile complementare.
Radiografia craniului (aratâ osificarea prematurâ a suturilor, semne indirecte de HIC, se
constată impresiuni digitate)
Tomografia compiuterizată (furnizează date asupra modificărilor osoase cît şi asupra
conţinutului intracranian)+ CT 3D în regim osos
• Opţiunile terapeutice.Alegera momentului optim de vârstă.
Tratament chirurgical ( momentul optim- pînă la 6 luni):
Craniotomii liniare – ţin să restabilească suturile fiziologice prin crearea de spaţii liniare largi.
Craniotomii prin fragmente osoase sau volete.
Remodelarea bolţii craniene este obţinută printr-un număr de volete, libere sau subperiostale, a
căror mobilizare rotaţie sau inversiune, realizează intraoperator o calotă normală.
• Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.
Microcefalia-constitue un defect de creştere a întregului encefal, ceea ce duce la
reducerea dimensiunilor capului.
Traumatismele obstetricale.
Procesele expansive intracraniene congenitale (chisturi arahnoidiene)

Cazul clinic la tema „Tumorile SNC”

Cazul clinic Nr. 2.
Bolnava L., în vârstă de 58 de ani cu aproximativ 3 luni în urmă a început să
menţioneze dureri de cap, care în ultimul timp au început să fie însoţite de vome.
Periodic are vertij, dereglări de memorie, accese de mișcări involuntare în membre
pe stănga. A scăzut acuitatea vizuală.
Examenul obiectiv: Stare de conştienţă deplină. Patologie somatică nu este.
T.A. 140/80 mm Hg. Pulsul 60 bătăi pe minut. Olfacţia păstrată. Acuitatea vizuală
pentru ochiul drept – 0,2, pentru ochiul stâng – 0,4. Edem al papilei nervului optic
drept. Defecte ăîn cămpul de vedere pe dreapta. Este ştearsă plica nazolabială
stângă, colţul stâng al gurii este lăsat în jos. Reflexele osteotendinoase S>D.
Semnul Babinski pozitiv pe stânga.
La finele examenului clinic pacientul a dezvoltat un acces de cefalee cu
vomă, apoi a încetat să răspundă la întrebări. Pulsul a devenit de 45 bătăi pe minut,
respiraţia - neregulată. S-a instalat pareza privirii în sus.
Indicaţi:
A. Diagnosticul prezumtiv.
Tumoare de lob frontal
A. Din cadrul cărui sindrom fac parte cefaleea, vomismentele, edemul
papilei nervului optic.
Hiptertensiunea intracerebrală
A. Cum se numeşte în terminologia medicală de convulsii în hemicorp
fără pierdere de conștiință.
De tip Jackson
A. Măsurile terapeutice.
Medicamentos+ terapie hormonală+ tratament chirurgical
A. Planul investigaţiilor complementare.
RMN, CT, EEG
A. Lista maladiilor curabile cu care e nevoie de făcut diagnosticul
diferenţial
Echinococoză, AVC, epilepsia

TESTLE
Teste La tema „ Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos central
“
1.Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii
normale a
LCS hidrocefalia poate fi univentriculară
a. când este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză
foramenul Magendie
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si stenoza de apeduct Sylvius
2. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii
normale a
LCS hidrocefalia poate fi biventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză
foramenul Magendie
e. in stenoza de apeduct Sylvius si atrezia găurilor Magendie
3. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii
normale
a LCS hidrocefalia poate fi triventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
 b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză
foramenul Magendie
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si atrezia găurilor Magendie
4. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii
normale
a LCS hidrocefalia poate fi tetraventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. din procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză
foramenul Magendie
e. cind ambele orificii Monro sunt obstruate si stenoza de apeduct
Sylvius
5. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote
fi
externă:
a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul
ventricular
este dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna
6. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote
fi
internă:
a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul
ventricular
este dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna
7. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote
fi
mixtă:
a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. Numai sistemul ventricular este dilatat
c. Lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul
ventricular este dilatat
d. Compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna
8. Hidrocefalia comunicantă este provocată de:
a. un blocaj al resorbţiei LCS
b. hipersecreţie a plexurilor coroide
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
 e. când este blocat numai un orificiu Monro
9. Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de :
a. creşterea rapidă in dimensiuni a neurocraniului
b. tulburări oftalmologice
c. tulburari neuropsihice
d. sindromul de hipertensiune intracraniană
e. dismorfia craniofacială, fruntea forma triunghiulară
10. Procedeele de drenaj intracranian sunt:
a. derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen
b. drenajul ventriculo-peritonial
c. ventriculocisternostomia
d. drenajul ventriculo-cardiac
e. toate corecte
11.Dolicocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor
suturi craniene cu excepţia:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor
12.Acrobrahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai
multor
suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor
13. Pahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor
suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor
14.Turicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor
suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor
15. Plagiocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai
multor
suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
 b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza unilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor
16.Oxicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor
suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza tuturor suturilor
e. sinostoza suturii metopice
17. Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt :
a. dismorfia craniofacială
b. sindromul oftalmologic
c. sindromul neuropsihic
d. tulburări endocrine
e. microcefalia
18.Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al
craniostenozelor :
a. după 12 luni
b. nu mai tîrziu de vîrsta de 6 luni.
c. virsta de 2 ani
d. virsta de 3 ani
e. virsta de 5 ani
19.În encefalocele herniază:
a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos
20.În meningocele herniază:
a. meninge
b. ţesut cerebral
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos
21.În meningoencefalocele herniază:
a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos
22.În encefaloventriculocele herniază:
a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos
23.În meningoencefaloventriculocele herniază :
a. ţesut cerebral
b. meninge
c. ţesut osos
d. ventricul
e. LCS
24.Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind:
a. ME occipitale
b. ME parietale
c. ME frontale
d. Sfenoorbitare
e. ME laterale (de pterion)
25.Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind:
a. frontoetmoidale
b. nazofrontale
c. sfenoetmoidale
d. nazoorbitare
e. nazoetmoidale
26.Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind:
a. ME sfenoorbitare
b. ME sfenomaxilare
c. ME sfenofaringiene
d. nazoetmoidale
e. nazofrontale
27.În meningocele herniază:
a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
b. măduva
c. canalul central
d. ţesut adipos
e. nu există participare medulară
28.În mielocistocel herniază:
a. nu există participare medulară
b. măduva
c. canalul central dilatat şi împlut cu lichid
d. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
e. ţesut adipos
29.În mielocistomeningocel herniază :
a. acumularea de lichid în canalul central şi în spaţiul subarahnoidian
b. măduva
c. nu există participare medulară
d. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
e. ţesut adipos
30. Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde :
a. semnele neurologice
 b. semnele locale
c. malformaţii însoţitoare
d. tulburări endocrine
e. toate corecte
31. Procedeele de drenaj extracranian sunt:
a.derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen
b.drenajul ventriculo-peritonial
c.ventriculocisternostomia
d.drenajul ventriculo-cardiac
e. toate corecte
32.Trigonocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai
multor
suturi craniene cu excepţia:
a.sinostoza suturii sagitale
b.sinostoza suturii lambdoide
c.sinostoza bilaterală a suturii coronare
d.sinostoza suturii metopice
e. sinostoza unilaterală a suturii coronare

Teste La tema „ Tumorile cerebrale şi vertebro-medulare. Parazitozile

SNC ”
1. În caz de crize adversive globili oculari şi a capul se deplasează
A îndirecţie opusă focarului
B spre focar
C nu depinde de lateralizarea focarului
D mişcarea este limitată în plan frontal
E mişcarea este limitată în plan orizontal
2. Cel mai frecvent la copii se întîlnesc
A craniofaringioame
B glioamedechiasmă
C tumori neuroectodermale
D tumori hipofizare
E tumori metastatice
3. Sindromul convulsiv incadrul afectării lobului parietal include
A crize adversive
B paroxisme viscero-vegetative
C paroxisme operculare
D crize sensitivo-motorii
E halucina ii gustative ț
4. Motomorfopsia poate fi calificată drept
A variantă a hemianopsiei
B variantă a agnosiei vizuale
C variantă a dereglării vederii cromatice
D halucinaţii vizuale
E afectarea globului ocular
 5. Tumori neuroepiteliale sunt toate, cu excepţia
A neurinoamelor
B astrocitoamelor
C osteoamelor
D oligodendroglioamelor
E meningioame
Noţiunea „sindromoptico-chiasmal” încadrează următoarele simptome
A hemianopsie binasală
B stază papilară
C hemianopsie bitemporală
D atrofie optică primară
E atrofie optică secundară
Majorarea dimensiunilor şeii turceşti pe radiografie craniană s ugerează
A hipertensiune intracraniană
B craniofaringiom
C tumoare hipofizară
D tumoare de lob temporal
E tumoare de lob frontal
6. În caz de tumoare de trunchi cerebral dereglările de motilitate sunt
A mai frecvent prezentate printr-o hemipareză profundă
B mai frecvent prezentate printr-o hemipareză superficială
C mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză polimorfă
D mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză omogenă
E parapareză superioară
7. Cel mai frecvent craniofaringioamele se manifestă prin
A dereglări de vedere
B sindrom adipozo-genital
C hidrocefalie tetraventriculară
D hidrocefalie biventricular
E panhipopituitarism
8. Simptomele cele mai frecvente în caz de adenom hipofizar sunt
A acromegalie, cefalee
B cefalee, dereglări de vedere, acromegalie, slăbiciuni
C acromegalie, dereglări vizuale, diabet insipid, amenoree
D gigantism, dereglări sexuale
E nanism hipofizar
9. Modificări oftalmoscopice în cadrul adenomului hipofizar sunt
A stază papilară
B atrofie primară a nervilor optici
C atrofie secundară a nervilor optici
D tablou oftalmoscopic normal
E hemianopsie bitemporală
10.Tabloul clinic al unei tumori intramedulare de intumiscenţă cervicală
se
compune din
A dureri cervicale
B limitarea mobilităţii coloanei cervicale
 C hipertonus în muşchii braţului
D simptomul Horner
E dereglări sfincteriene
11.Tumori provenite din adenohipofiză sunt toate, cu excepţia
A adenoamelor eozinofile
B adenoamelor bazofile
C ganglioamelor
D adenoamelor cromofobe
E neurocitoamelor
12.În caz de tumori hipofizare craniografia determină
A hiperostoza apofizelor clinoidale
B mărirea dimensiunilor şeii tuceşti
C erodarea apofizelor clinoidale anterioare
D mărirea dimensiunilor orbitei
E dilatarea miatului acustic intern
13.Voma în cazul tumorilor de fosă posterioară este cauzată de
următoarele, cu
excepţia
A creşterea tensiunii intracraniene
B scăderea tensiunii intracraniene
C excitarea plan;eului fosei romboide
D alterarea circulaţiei lichidiene
E scăderii acuităîii auditive
14.În cazul tumorilor intraventriculare la copii de vîrsta pînă 1 an cel
mai
frecvent se constată
A creştere progresivă a dimensiunilor craniului
B exoftalm
C enoftalm
D simptomul Kernig
E excita ie psihomotorie ț
15.Metode contemporane de depistare a tumorilor intracerebrale sunt
A angiografiacerebrală
B metoda radiologică
C CT, RMN
D EchoEG
E EEG
16.Tumori primare ale coloanei vertebrale sunt
A meningioame
B osteoame
C neurinoame
D colesteatoame
E ependimoame mixopapilare
17.Indicaţie pentru ablaţia tumorilor extramedulare este
A prezenţa tumorii propriu-zisă
B sindromul Brown-Sequard
C sindrom algic radicular
 D atrofia muşchilor membrelor inferioare
E dereglările sfincteriene
18.Indicaţia de bază pentru tratamentul chirurgical urgent al tumorilor
intramedulare este
A sindrom dolor progresiv
B prezenţa atrofiei muşchilor membrelor
C progresarea dereglărilor sfincteriene
D progresarea dereglărilor de motilitate
E insistența pacientului
19.În stadiul iniţial al tumorilor de ventricol IV la copii cel mai frecvent
seconstată
A dureri abdominale, vome izolate ?
B dereglări de somn
C manifestări disurice
D anemii
E dereglări psihice
20.Simptomul „undei lichidiene” este
A durere locală în coloana vertebrală
B accentuarea durerilor la tuse
C accentuarea simptomelor tip conductor la efectuarea probelor
licvorodinamice
D accentuarea durerilor spinale la suprasolicitarea fizică a coloanei
vertebrale
E dureri la percusia coloanei vertebrale
21.Simptomul cel mai informative licvorodinamic de compresie a
medulei
spinale la diverse nivele este
A simptomul sacral
B simptomul de angajare
C simptomul undei licvoriene
D simptomul apofizei spinoase
E simptomul compresiei venelor jugulare
22.Tumori de tip „clepsidra” sunt prezentate de
A colesteatoame
B meningioame
C sarcoame
D neurinoame
E metastatice
23.Primul simptom în caz de şvanom de vestibular este
A anacuzie unilaterală
B anacuzie bilaterală
C sensaţia dezgomot în craniu
D tinitus unilateral
E accese de vertij
24.Metoda de tratament a echinococozei cerebrale sunt
A puncţia chistului
B medicamentoasă
 C chirurgicală
D radiochirurgicală
E depinde de forma echinococozei
25.Sindromul Parinau include următoarele, cu excepţia
A nistagmus vertical
B pareza vederii pe verticală
C pareza vederii pe orizontală
D alterarea acomodaţiei
E alterarea convergen ei ț
26.În caz de afectare a polului lobului frontal se denotă
A pareză izolată de nerv facial
B dereglări de comportament
C bradichinezie
D astazie – abazie(CM)
E anosmie
27.În caz de afectare a lobului occipital dereglările vizuale au character
de
A hemianopsie de cvadrant
B agnosie vizuală
C hemianopsie binasală
D hemianopsiebi temporală
E fotopsii
28.Pînă la apariţia semnelor clinice tipice, tumoarea de emisferă
cerebelară se
caracterizează prin
A sindrom HIC pronunţat
B ataxie
C dureri cervicale
D dereglări sfincteriene
E insomnie
29. Semiologia specifică a tumorilor lobului frontal
A. Dereglări auditive
B. Afazia motorică
C. Crize Jaksoniene motorii
D. Tulburări psihice
E. Hemipareză spastică
30. Semiologia specifică a tumorilor lobului temporal
A. Halucinaţii auditive, olfactive
B. Afazia motorică
C. Hemianopsie laterală omonimă sau cvadranopsia superioară
omonimă
D. Afazia senzorială
E. Afazia amnestetică
31. Simptoamele specifice pentru adenoame hipofizare
A. Acromegalia
B. Difecite de câmp vizual
C. Hemipareze
D. Dereglări auditive
E. Dismenoree
32. Semiologia specifiă tumorilor cerebelului
A. Hipotonia musculară în muşchi membrelor din partea tumorii
B. Ataxia cerebeloasă
C. Dereglări olfactive
D. Edemul papilar
E. Cefalee nocturnă
33. Semiologia specifică pentru neurinomul de acustic
A. Tinitus unilateral
B. Hipoacuzia
C. Hemipareză
D. Hemihiperestezia
E. Sindromul bulbar
34. Semiologia specifică a tumorilor lobului parietal
A. Tulburări de sensibilitate
B. Crize Jaksoniene senzitive
C. Tulburări somatognozice
D. Dereglări auditive
E. Halucina ii olfactive