Teste

Tema “Abcesele cerebrale”

• Abces - este o colecție purulentă în

• parenhim cerebral
• spațiu epidural
• spațiu subdural
• țesut osos
• a, c

• Empiem - este o colecție purulentă în

• parenhim cerebral
• spațiu epidural
• spațiu subdural
• țesut osos
• b, c

• Care din nozologiile indicate mai jos pot fi incluse în categoria supuraţiile chirurgicale
endocraniene (SCE):
• abces
• parotită
c) empiem
• bursită
• carbuncul

• Abcese primare sânt următoare

• adiacente
• metastatice
• posttraumatice
• neindeficate
• toate

• Abcese secundare sânt următosre:

• adiacente
• metastatice
• posttraumatice
• neindeficate
• a, b, d

• Cel mai mare grup din abcese adiacente la copii este:

• rinogene
• otogene
• oftalmogene
• sinusogene
• odontogene

• Cel mai mare grup din abcese adiacente la maturii este:

• rinogene
• otogene
• oftalmogene
• sinusogene
• odontogene

• Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE:

 • pansinusita purulentă
• ulcerul cronic gastroduodenal
• otita medie purulentă
• erizipeloidul
• pleurita purulentă

• Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea unei SCE:

• prin continuitate
• pe cale sanguinâ
• infectarea directă a parenchimului cerebral
• prin continuitate şi pe cale sanguinâ
• toate corecte

• Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului adiacent:

• prin continuitate
• pe cale sanguinâ
• infectarea directă a parenchimului cerebral
• prin continuitate şi pe cale sanguinâ
• toate corecte

• Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului metastatic:

• prin continuitate
• pe cale sanguinâ
• infectarea directă a parenchimului cerebral
• prin continuitate şi pe cale sanguinâ
• toate corecte

• Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului neidentificat:

• prin continuitate
• pe cale sanguinâ
• infectarea directă a parenchimului cerebral
• prin continuitate şi pe cale sanguinâ
• toate corecte

• Morfopatologic sunt descrise IV stadii de evoluţie a abcesului cerebral cu excepţia:

• abces extradural
• encefalită presupurativă
• abces colectat (confluent)
• encefalită supurativă (abces necolectat)
• abces incapsulat

• Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE posttraumatice:
• pansinusita purulentă
• infectarea directă a parenchimului cerebral
• otita medie purulentă
• blefarită
• pleurita purulentă

• Durata formării capsulei abcesului este de:

• 1.5-2.5 luni
• 2 săptămâni
• 7 zile
• 3 zile
• 3-4 săptămâni
• Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE adiacente
• pansinusita purulentă
• infectarea directă a parenchimului cerebral
• otita medie purulentă
• blefarită
• pleurita purulentă

• Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE metastatice:
• vicii cardiace cu șunt dreapta-stânga
• infectarea directă a parenchimului cerebral
• otita medie purulentă
• flegmon femoral
• pleurita purulentă

• Care din SCE pot fi numite adiacente:

• abces intracerebral parietal parasagital
• abces temporal bazal intracerebral
• osteomielită craniană posttraumatică
• abces de unghi pontocerebelos
• abces intracerebral frontal bazal

• Care din abcesele indicate mai jos se includ în abcese cerebrale metastatice:
• abces de emisferă cerebeloasă
• abces de unghi pontocerebelos
• abces parietal parasagital
• abces temporal bazal
• abces occipito-parietal parasagital

• Patognomic pentru clinica abcesului intracerebral este „triada Bergman „:

• sindrom de hipotensiune intracraniană
• sindrom de hipertensiune intracraniană
• sindrom infecţios
• sindrom alternant Weber
• sindrom neurologic de focar

• Care metode de diagnostic au o valoare informativă majoră in evidenţierea abceselor cerebrale:

• craniografia
• examenul oftalmologic
• echoencefalografia
• CT-scan craniocerebrală
• RMN cerebrală

• La CT cerebral abscesul prezintă o formațiune:

• hipodensă
• hiperdensă
• bine delimitată hipodensă
• în mijloc hipodensă, înconjurată cu zona hiperdensă

• Examinarea prin RMN permite a depista abcesul la:

• baza craniului
• nuclee subcorticale
• truchiul cerebral
 • diferencia de neoplazme
• toate

• Metodele chirurgicale de tratament al abcesului cerebral:

• trepanarea osteoclastică decompresivă
• puncţia abcesului urmată de aspirare
• drenajul abcesului
• ablaţia abcesului ( cu exereza capsulei)
• ventriculodrenare

• Complicaţiile postoperatorii ale SCE sunt:

• meningoencefalita postoperatorie
• edemul cerebral
• hipoacuzia bilaterală
• recidivă de SCE
• tuberculoamele

• Care abcese se situează pe primul loc după distribuţia intre aceste grupe :
• abcese cu germeni neidentificaţi
• abcese provocate de Echerihia Coli
• abcese monomicrobiene
• abcese polimicrobiene
• abcese cu culturi sterile

• Agenţii etiologici microbieni principali în provocarea abceselor cerebrale sunt:

• stafilococul
• streptococul
• B.Koch
• B.proteus
• pneumococul

BCV. ACCIDENTE CV. ANEVRISME. MALFORMAȚII ARTERIO-VENOASE.

FISTULE CAROTIDO-CAVERNOASE. HEMATOM SPONTAN. INFARCT
CEREBRAL
• Ce este un anevrism cerebral?
• tumoare benignă
• defect vascular sacular
• hernie cerebrală
• tumoare vasculară
• proces rudimentar
• Locul unde se dezvoltă anevrismul:
• peretele vascular
• substanța cenușie a creierului
• meningele cerebral
• substanța albă
• defect pia-mater
• Cauza primordială a apariției anevrismului cerebral:
• congenital
• kinking-ul arterelor cerebrale
• dobândit
• post-traumatic
 • vasospam-ul arterelor intracraniene
• Anevrismele dobândite apar pe fundal de:
• hipotensiunea arterială
• infecţia
• traumatismul cranio-cerebral
• efortul fizic intens
• fumat și hipertensiunea arterială
• Metodele de elecție de diagnostic a anevrismului:
• Radiografia craniană
• Angiografia selectivă după Seldinger
• Angiografia prin CT
• RMN, secvență TOF
• puncţia lombară
• Manifestările clinice evidente ale anevrismului cerebral erupt pot apărea la:
• copii până la 5 ani
• copii între 5 și 12 ani
• adolescenți
• adulți
• toate vârstele
• Cea mai frecventă complicație a hemoragiei subarahnoidiene anevrismale:
• meningita reactivă
• edem cerebral malign
• vasospasm-ul
• tulburări sfincteriene
• toate
• Ce reprezintă o fistulă carotido-cavernoasă
• comunicarea dintre sinusul sagital şi artera carotidă externă
• comunicare între peretelui arterei carotide interne și sinusul
cavernos
• ruptura peretelui arterei carotide externe în sinusul cavernos???
• comunicarea dintre un vas arterial şi o malformaţie arterio-venoasă
• niciuna
• Diagnostica de elecție a fistulei carotido-cavernoase:
• Rezonanță magnetică nucleară
• Tomografie computerizată
• angiografia clasică cerebrală
• dopplerografia transcraniană
• oftalmoscopia
• Ce procentaj de pacienți supravietuiesc primele 24 de ore după eruperea
unui anevrism cerebral:
• 1%
• 5%
• 10%
• 50%
• 80%
• Care examen paraclinic permite reconstrucția 3D, post-procesarea
 dimensiunilor și analiza fluxului laminar:
• angiografia prin computer tomografie
• radiografia craniană
• rezonanța magnetică nucleară
• angiografia clasică
• nici una
• Scălile folosite în diagnosticul anevrismului cerebral erupt:
• Fisher
• Karnofsky
• WFNS
• Hunt Hess
• Jefferson
• Tabloul clinic al hemoragiei subarahnoidiene:
• Cefalee de pumnal
• greţuri
• semne meningiene pozitive
• parapareză inferioară
• amauroza bilaterală
• Clasificarea generală (constituție) a anevrismelor cerebrale:
• sacular
• pseudosacular
• micotic
• asimptomatic
• fusiform
• Elementele scălii WFNS în aprecierea stării pacientului cu anevrism sacular
erupt:
• scala Karnofsky
• GCS
• deficitul motor
• dimensiunile pupilei
• tulburările sfincteriene
• Tratamentul vasospasmului datorat hemoragiei subarahnoidene NU se
tratează cu:
• anticoagulante
• antihipotensive
• vasodilatatoare
• anticonvulsivante
• vasoconstrictoare
• Clinic, diagnosticul diferenţial a anevrismului erupt se face cu:
• tumoră cerebrală cu hemoragie
• meningita
• boală autoimună
• ictus ischemic
• hemoragie subarahnoidiană spontană
• Ce investigații paraclinice se efectuează la pacienți cu hemoragie
subarahnoidiană:
• examenul LCR
 • angiografia convențională
• tractografie
• spectroscopie prin RMN
• angiografia prin CT
• Forme clinice a malformaţiilor vasculare:
• forma apoplectică
• forma epileptică
• forma pseudotumorală
• forma ischemică
• forma idiopatică
• Semnele primare (directe) a fistulei carotido-cavernoase
• exoftalm pulsatil
• suflu pulsatil
• hemipareză ipsilaterală
• oftalmoplegie
• diplopie
• Semne indirecte (secundare) ale fistulei carotido-cavernoase:
• tromboflebita venelor orbitei
• panoftalmie
• atrofia nervului optic
• staza hemoragică a venelor nasului
• ptoza
• Tratamentul fistulei carotido-cavernoase:
• tratament microchirurgical
• aplicarea ligaturii pe artera carotidă de interes
• învelirea fistulei cu muşchi (wrapping)
• embolizare endovasculară
• constricţia temporară a arterei carotide comune ori interne cu
„mangeta”
• Etiologia malformațiilor arterio-venoase nu este:
• traumatismul cranio-cerebral
• anomalii de dezvoltare a vaselor
• efortul fizic şi psihoemoţional
• infecţiile suportate
• bolile autoimune
• Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase în zone elocvente:
• excizia microchirurgicală
• radioterapia
• doar cliparea venei emergente
• tratament endovascular prin embolizare
• conservator
• Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale a
malformațiilor arterio-venoase:
• debutul clinic
• starea pacientului
• dimensiunile şi localizarea
• vascularizarea şi drenarea
 • colateralele arteriale
• Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale:
• arterele carotide
• arterele jugulare
• arterele femurale
• arterele vertebrale
• arterele subclave
• Factorii de risc a ictusului ischemic la adulți:
• boala coronariană
• hipertensiune arterială
• diabetul zaharat
• fibrilația atrială
• traumatism în timpul nașterii
• Hematomul intracerebral spontan se manifestă deobicei prin:
• tulburări de cunoștință
• semne meningiene
• hemipareză controlaterală
• polineuropatie periferică
• migrenă
• Etiologia hematoamelor intracerebrale non-traumatice:
• cavernomul intracerebral
• anevrismele saculare
• meningita aseptică
• boala autoimună
• hidrocefalia
• Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral:
• trombectomie mecanică
• anastomoza Bonnet
• anastomoze prin by-pass low-flow
• radioterapia fracționată
• hemicraniectomia decompresivă
Traumatismele craniocerebrale
1 Aspectul LCR în contuzia cerebrală gravă este
A LCR clar, microscopic cu hematii
B LCR intens sanguinolent
C LCR rozat
D LCR normal
E LCR purulent
2 Traumatismele craniocerebrale moderate
A corespund unui scor GCS de 9-12 la internare sau în primele 6 ore
după aceasta
B cuprinde bolnavii care ‘vorbesc si mor’
C starea generală se deteriorează lent
D includ hematoame intracraniene subacute și cronice
E frecvenţa este crescută
3 Hygroma subdural suarahnoidian este
A dacă este delimitată de o nouă membrană, conţine un lichid clar
B dacă este fară membrană, conţine un lichid clar
C pe CT apare ca o zonă hiperdensă avasculară, intracerebrală
D evoluţia este întotdeauna gravă
E poate dezvolta sindrom de HIC
4 Leziunile osoase 
A pot realiza o comunicare între spaţiile lichidiene şi exterior
B interesarea structurilor meningeale în dreptul fracturilor bazei
craniului determină apariţia de fistule de LCR
C la copil fracturile de masiv facial au potenţial septic mai agresiv ca la
adult
D fracturile craniului neural sunt rare şi lipsite de gravitate
E fracturile craniene se grupează in fracturi ale bazei şi ale calotei
5 Indicaţiile operatorii ale fracturilor craniene sunt
A fracturi multieschiloase înfundate în endocraniu
B în prezenţa unui hematom intervenţia chirurgicală trebuie amânată
C fracturi craniene însoţite de fistule
D fracturi progresive întîlnite la copii (0-3 ani)
E fractura depresivă simplă la adult
6 Scara Glasgow se bazează pe testarea următoarelor elemente
A activitate cardiovasculară
B deschiderea ochilor
C funcţie respiratorie
D răspunsuri verbale
E activitate motorie
7 Hematoamele intraventriculare
A sunt reprezentate de hemoragii intraventriculare şi hematoame in
cavitatea ventriculara
B apar tardiv posttraumatic
C inundaţia ventriculară determină stare de comă profundă
D hemoragia intraventriculară acută se însoţeste de LCR normal
E tulburările vegetative sunt mult diminuate în comparaţie cu cele din
cazul hematoamelor intraparenchimatoase
8 Efectele traumatice imediate primare asupra structurilor endocraniene sunt
următoarele, cu exceptia
A comoţia
B contuzia
C meningita seroasă
D dilacerarea
E fistulele de LCR
9 Comoţia cerebrala
A se manifestă clinic printr-o scurtă abolire a stării de conştienţă
B are subsrtat lezional anatomic cerebral
C se produce datorită depolarizării bruşte a membranei neuronilor
din formaţia reticulată a trunhciului cerebral
 D efectul este de durată lungă, parţial reversibil
E dupa comoţie pacientul işi revine complet

10 Traumatismele cranio-cerebrale pot fi produse prin următoarele mechanisme

directe
A impact direct asupra scalpului si oaselor craniene
B capului i se imprimă o mişcare de acceleraţie prin lovirea sa cu un
corp în mişcare
C excursia craniului este oprita brusc prin lovirea capului de un
corp rezistent
D penetrarea endocraniană a unor corpi străini?
E aplicarea simultană a două planuri dure asupra craniului
12 Investigaţiile paraclinice specifice pentru contuzia cerebrală sunt
A EEG
B ECO
C examenul LCR
D CT
E angiografia cerebrală
14 Despre tratamentul contuziilor cerebrale se poate afirma
A în contuzia cerebrală medie tratamentul este chirurgical
B în contuzia cerebrală minoră tratamentul este antiedematos,
antiemetic, antitermic, sedativ
C aplicarea de antibiotice este justificată în cazul plăgilor scalpului
D contuzia cerebrală propriu-zisă necesită obligatoriu antibioticoterapie
E tratamentul chirurgical este rezervat numai efectelor traumatice
secundare 

17 Hematoamele traumatice intracerebrale

A se dezvoltă în substanţa cerebrală intr-un focar de contuzie
B nu constitutie o urgenţă chirurgicală
C incidenţa este de 15-18%
D volumul este de 30 ml
E cea mai frecventă localizare este cea occipitală

19 Următoarele afirmaţii despre punctajul la scara Glasgow sunt false

A punctaj 4-5 reprezintă coma de grad II
B punctaj 4-5 reprezintă coma de grad III
C punctaj 5-7 reprezintă coma de grad II
D punctaj 9-12 corespunde unor tulburari de conştienţa
E punctaj 8 reprezintă coma de grad III
22 Următoarele afirmaţii despre contuzia cerebrală sunt false
A are un efect traumatic imediat cu implicaţie directă, primară asupra
encefalului
B este elementul major din patologia cranio-cerebrala traumatică
C efectul lezional este indus de perturbări vasculare derecte sau reflexe
vasomotorii la distanţă
 D în contuzia cerebrală minoră pacientul prezintă o alterare a stării
de conştienţă de 1-2 ore
E în contuzia cerebrală gravă pacientul nu-şi pierde starea de
conştienţă
27 Hematoamele intracraniene traumatice
A au efect compresiv asupra parenchimului
B hematoamele extradurale se dezvolta între dura mater si arahnoidă
C hematoamele extradurale apar mai ales la pacienţii de sex
masculin
D hematoamele subdurale nu au efect compresiv asupra encefalului
E hematoamele subdurale sunt de obicei unilaterale, mai frecvent pe
partea stângă
28 Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre traumatismele craniocerebrale
severe
A include pacienţii cu GCS peste 8
B pacienţii sunt in stare de comă
C pacienţii cu scor GCS 8 sunt in comă de gradul I
D pacienţii cu scor GCS 7-6 sunt in comă de gradul III
E pacienţii cu scor GCS 3 sunt in comă de gradul II
29 Hematoamele subdurale cronice
A afectează preponderant copiii
B incidenţa este de aproximativ 2-3%
C etiologia este exclusiv traumatică
D volumul este 300-500 ml
E este dispus într-o capsulă cu membrană parietală şi viscerală
42 După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în
A comenutive
B închise
C impresive
D liniare
E depresive
,
53 Hematoamele extradurale
A se dezvoltă între arahnoidă şi dura mater
B se dezvoltă între endocraniu şi dura mater
C sunt circumscrise
D sunt difuze
E la CT forma lentilei biconvexe
54 Prognosticul hematoamelor extradurale depinde de
A precocitatea diagnosticului şi intervenţiei chirurgicale
B sursa sîngerării
C obiectul cauzator
D leziuni cerebrale asociate
E nici una din variante
56 Prin TCC deschis se subînţelege
A orice TCC
B contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
 C fractură liniară parietală
D plagă prin scalpare
E plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
57 Prin TCC penetrant se subînţelege
A plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
B fractură liniară parietală
C fractura oaselor craniene cu lizarea durei mater
D licvoree nasală
E contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
58 Comoţia cerebrală face parte din
A TCC uşoare
B TCC de gravitate medie
C TCC grave
D TCC asociate de fracturi al ebolţii craniene
E TCC asociate de fracturi ale batei craniului
59 În caz de contuzie cerebrală de gravitate medie pot fi constatate
A pierdere de conştienţă cu o durată de peste 1 oră
B pierdere de conştienţă cu o durată de peste 3 ore
C prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
D prezenţaa fracturilor craniene
E predomină semne generale
60 Contuzia cerebrală gravă se manifestă prin
A pierdere de conştienţă cu o durată de pînă la 1 oră
B pierdere de conştienţă cu o durată de cîteva zile
C semne primare de afectare a trunchiului cerebral
D semne de focar
E toate corecte
61 Compresia cerebrală se manifestă prin
A pierdere de conştienţă din momentul traumei
B pierdere de conştienţă după o perioadă lucidă
C semne de afectare primară a trunchiului cerebral
D progrtesarea semnelor de afectare a trunchiului cerebral
E nici un răspuns corect
71 Plaga scalpată se caracterizează prin
A lambou cutaneo-aponeurotic
B margini drepte
C margini neregulate
D orificiu punctiform de intrare
E cîteva orificii de intrare
72 Plaga împuşcată se caracterizează prin
A margini rotund-ovoide, regulate
B magini neregulate, necrotic modificate
C combustie a marginilor
D margini drepte
E nici un răspuns corect
73 În caz de comoţie cerebrală durata pierderii de conştienţă constitue
A pînă la 1/2 de oră
B pînă la 6 ore
C pînă la 12 ore
D pînă la 24 ore
E nici un răspuns corect
74 Durata perioadei tardive a traumatismului cranio-cerebral constituie
A 3 săptămîni
B 4 luni
C 6 luni
D 9 luni
E 1 an
75 Un traumatism cranio-cerebral deschis subînţelege
A orice lizare a ţesuturilor moi epicraniene
B plagă cu lizarea aponeurozei
C contuzia ţesuturilor moi epicraniene
D fractura oaselor craniene
E toate corecte
76 Prin contuzia cerebrală se subînţelege
A pierdere de cunoştinţă pe mai mult de 1 oră
B pierdere de cunoştinţă pe cîteva secunde
C prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
D prezenţa fracturilor oaselor craniene
E corecte toate
77 Compresia cerebrală se caracterizează prin
A pierderea cunoştinţei din momentul traumatismului
B pierderea cunoştinţei după o perioadă lucidă
C simptome primare de afectare a trunchiului cerebral
D progresarea simptomelor de afectare a trunchiului cerebral
E nici un răspuns corect
78 Pentru hematomul intracranial este caracteristic
A pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o perioadă
lucidă
B pierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de cunoştinţă
repetată
C pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după
suportarea traumatismului
D lipsa pierderii de cunoştinţă
E posibilă orice variantă de evoluţie
79 LCS în caz de hematom intracerebral acut este
A transparent
B intens sanguinolent
C xantocrom
D moderat sanguinolent
E toate corecte
83 La CT-scan focarele de contuzie cerebrală gravă au densitatea
A 18-25 UH
B 25-45 UH
C 64-70 UH
 D 70-90 UH
E nici un răspuns corect
88 Pentru hematomul subdural acut este caracteristic
A pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o perioadă
lucidă
B pierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de
cunoştinţă repetată
C pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după
suportarea traumatismului
D toate corecte
E lipsa pierderii de cunoştinţă
91 Licvorea primară se poate dezvolta în caz de
A fractura oaselor nasale
B fracturi de calotă craniană
C fracturi de bază craniană
D fracturi parabazale
E fractura maxilei după Lefort II
92 Pentru meningita şi meningoencefalita acută traumatică este specific
A hipertermie
B citoză în LCS
C sindrom HIC
D semne meningiene
E semne de focar
93 Apariţia anizocoriei în cadrul traumatismului cranio-cerebral indică
A prezenţa comoţiei cerebrale
B progresarea compresiei intracraniene pe partea midriazei
C progresarea compresiei intracraniene pe partea opusă midriazei
D prezenţa fracturii de bază craniană
E corect B şi D
94 Un pacient cu traumatism asociat craniocerebral şi vertebromedular cervical
se va transporta în poziţia
A in decubit ventral cu capul rotit lateral
B pe o parte
C pe spate, fixat pe un plan dur, capul fixat cu saci de nisip
D în decubit dorzal, fixat pe un plan dur, aplicarea cervicostatului
E toate corecte
100 Fractura liniară a calotei craniene se caracterizează prin
A contur liniar al fracturii
B frecventa implicare a osului temporal
C lipsa semnelor de impresie a marginilor fracturii
D posibila prezenţă a câtorva linii de fractură cu acelaşi punct de plecare
E toate corecte
101 Siptome de focar, caracteristice pentru hematoamele epidurale, sunt
A pareză facială centrală
B scăderea acuităţii vizuale
C hemipareză cotralaterală
D midriază ipsilaterală
 E toate corecte
104 LCS în caz de hematom intraventricular este
A transparent
B intens sanguinolent
C xantocrom
D moderat sanguinolent
E toate corecte
106 Hemipareza în cadrul traumatismului cranio-cerebral poate apărea în caz de
A comoţie cerebrală
B hematom intracranian
C contuzie cerebrală uşoară
D fractură a bazei craniului
E hemoragie subarahnoidienă
!117 Fractura compresivă se caracterizează prin
A contur liniar
B prezenţa mai multor fragmente în regiunea fracturii
C prezenţa mai multor fragmente ce se află mai jos de regiunea
fracturii
D prezenţa mai multor fragmente ce se află mai sus de regiunea fracturii
E nici un răspuns corect
118 Fractura de bază craniană
A are traiect orizontal
B are traiect vertical
C este izolată
D este de obicei continuarea unei fracturi de calotă
E face parte din TCC închise
120 În caz de fractură a piramidei osului temporal apar
A licvoree
B pareza centrală a nervului facial
C anacuzie
D lizarea aparatului vestibular
E pareza periferică a nervului facial
128 Hematoamele subdurale de geneză arterială pot evolua
A acut
B subacut
C cronic
D trenant
E toate corecte
129 Hematoamele subdurale de geneză venoasă pot evolua
A acut
B subacut
C cronic
D trenant
E toate corecte
131 Pierderea de conştienţă în caz de hematom intracerebral traumatic este
A peste un anumit interval de la momentul traumei
B repetată, cu perioadă lucidă
 C din momentul traumei fără perioadă lucidă
D absentă
E nici un răspuns corect
132 În caz de fractură de FCA care nerv cranian poate fi afectat
A trigemin
B optic
C ocolomator
D trohlear
E abducens
135 Semnul tipic de erupere a unui hematom intracerebral în sistemul ventricular
este
A instalarea stării comatoase
B hipertermia
C hormeotonia
D semne patologice bilaterale
E tetrapareza
139 Licvorea posttraumatică poate fi
A primară
B secundară
C otoree
D nasoree
E toate corecte
140 Otolicvorea se stabileşte în baza
A hemoragiei din ureche
B eliminaării din ureche a unui lichid sanguinolent
C urmelor de sînge în conductul auditiv extern
D echimozelor din regiunea mastoidiană
E probei de tifon
141 Licvorea va fi diferenciată de o rinită în baza
A datelor anamnestice
B datelor radiografiei
C testelor LCR la conţinutul de cloruri
D testelor LCR la conţinutul de glucide
E examenului otorinolaringologic
147 Metode de stopare a hemoragiei din ţesuturile epicraniene sunt toate, cu
excepţia
A aplicarea clamelor hemostatice
B aplicarea garoului
C ligaturarea arterei temporale superficiale
D compresiunea digitală
E aplicarea pansamentului compresiv
148 Apariţia midriazei la un pacient traumat sugerează
A comoţie cerebrală
B compresie cerebrală pe partea midriazei
C compresie cerebrală pe partea opusă midriazei
D hemoragie subarahnoidiană
E compresie la nivelul FCP
Patologia degenerativă a coloanei vertebrale
 1 Sindromul lumbosciatic în hernia de disc e cauzat de
A deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale intraspongios
B sublucsaţia în articulaţiile vertebrale
C deplasarea ţesutului discal lateral în afara cavităţii discale
D deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale, spre
posterior
E spondilolisteză

2 Discul intervertebral e format din

A două platouri cartilaginoase, unul superior şi altul inferior, plasate pe
feţele vertebrelor învecinate cu un nucleu pulpos între ele
B nucleul pulpos şi inelul fibros
C două platouri cartilaginoase, unul superior altul inferior, nucleul
pulpos, inelul fibros
D nucleul pulpos, inelul fibros, porţiunile adiacente ale ligamentului
longitudinal anterior
E nucleul pulpos, inelul fibros, porţiuni ale ligamentului longitudinal
anterior şi posterior

3V Care este ultimul stadiu în formarea unei hernii de disc

A nucleul pulpos nu a penetrat complet anulus fibrosis
B nucleul pulpos e fragmentat, sechestrat şi se deplasează caudal
sau cefalic sub sau în afara ligamentului longitudinal posterior
(LLP)
C nucleul pulpos a penetrat complet anulus fibrosis şi LLP fără a migra
pe axa longitudinală
D nucleul pulpos penetrează anulus fibrosis şi se deplasează (migrează)
caudal sau cefalic sub ligament sau penetrează LLP
E nucleul pulpos nu penetrează inelul fibros dar proemină evident sub
LLP şi comprimă formaţiunile nervoase, imlicînd un sindrom
neurologic

4 Cel mai frecvent hernia de disc apare în regiunea

A toracică
B lombară superioră
C lombară inferioră
D cervicală medie
E coccigiană

5 Hernia de disc lombară posterioară poate comprima

A o rădăcină rahidiană
B două rădăcini rahidiene
C o jumătate din rădăcinile cozii de cal
D rădăcinile cozii de cal în întregime
E toate variantele susnumite

6V Radiculopatia nu include
A durerea cu iradiere în picior
 B dereglările sfincteriene
C slăbiciunea în picior
D dereglările de sensibilitate întrun dermatom anumit
E modificarea reflexelor

7 Indicaţi semnul de elongaţie care se execută în poziţia de decubit ventral a

pacientului
A Lassegue
B Bechterev
C Neri
D Wasserman
E Sharle
8 Semnul Lassegue pozitiv este reprezentat de
A durere în picior sau parestezii în zona de distribuţie a durerii
B dureri lombare izolate dar violente
C dureri lombare cu iradiere de-a lungul coloanei vertebrale
D dureri în partea dorsală a gambei
E dureri lombare cu iradiere în regiunea inghinală ipsilaterală

9 Semnul de elongaţie Neri se manifestă prin

A durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului
B limitarea extensiei, bolnavul fiind în decubit dorsal
C durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia
capului
D durere în regiunea lombară şi în membrul inferior în timpul tusei
E durere în partea dorsală a gambei la o extensie a halucelui

10 Dorsiflexia căputei e dificilă de obicei în cazul herniei de disc

A L3-L4
B L4-L5
C L5-S1
D L2-L3
E toate nivelurile
11 Hernia de disc intraforaminală determină
A sindrom uniradicular cu sindrom vertebral mai redus
B lumbosciatică clasică la cîteva nivele
C sindrom biradicular unilateral
D sindrom de coadă de cal
E sciatică unilaterală, hemisindrom de coadă de cal

12 Hernia discului L2 produce

A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv, se observă
paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei
B sindrom de con medular, fiind capabil de a determina şi un sindrom de
măduvă terminală
C lumbocruralgia: dureri pe faţa anterioară a coapsei pînă în
dreptul rotulei, sau sindrom de coadă de cal
D formele descrise mai sus în care lumbosciatica clasică e preponderentă
 dar şi compresiunea cozii de cal cu paraplegie distală
E dureri în gamba piciorului, uneori prin claudicaţie intermitentă

13 Sindromul de compresiune a rădăcinii S1 (disc L5-S1) se manifestă

A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv;
hipoestezia poate cuprinde faţa externă a plantei, alteori
interesează partea dorsală a membrului întreg pînă la plica
inghinală; se observă paralizia muşchilor lojei posterioare a
gambei, flexia degetelor este limitată, reflexele ahilian,
medioplantar - abolite
B tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv;
hipoestezia poate cuprinde faţa medie şi internă a plantei, precum şi
partea laterală a piciorului; din cauza paraliziei muşchilor antero-
externi ai gambei se constată limitarea sau absenţa flexiunii dorsale a
gambei (nu poate ţine planta ridicată); reflexele rotulian şi ahilian nu
întotdeauna sunt diminuate
C tulburări de sensibilitate pe partea anterioară a coapsei; reflexul
rotulian abolit
D dureri în gamba şi laba piciorului, uneori cu claudicaţie intermitentă
E tulburări de sensibilitate în dermatomul respectiv, provocînd dureri şi
reacţii reflexe

14 Hernia de disc operată se vindecă în proporţie de circa

A 90%.
B 100%.
C 30%.
D 50%
E 20%.

15 Are avantaje cosmetice, perioadă de spitalizare mai scurtă, pierderi sanguine

mai mici discectomia prin
A hemilaminectomie transversă
B microdischectomia
C hemilaminecpomie cu fasetectomie
D fenestrare
E interapofizar

16 Hemilaminectomia transversă presupune

A rezecţia parţială a jumătăţii superioare şi inferioare a hemilaminelor
adiacente spaţiului intervertebral
B rezecţia totală a hemilamei
C rezecţia jumătăţii inferioare a hemilamei de la baza apofizei spinoase
pînă la nivelul apofizei articulare adiacente
D incizia apofizei articulare
E rezecţia ligamentului interapofizar

17 Indicaţi factorii predispozanţi ai herniei de disc

A traumatismul coloanei vertebrale
B sarcina şi naşterea
 C anomalii congenitale a coloanei vertebrale (sacralizări,
lombalizări, spina-bifida, spate drept)
D anumite poziţii ocupaţionale ale individului (la frizeri,
dactilografe, şoferi, etc.)
E constituţia individului şi obezitatea

18 Care din investigaţiile paraclinice în cazlui HDL au importanţa decisivă

pentru diagnostic
A mielografia
B rezonanţa nucleo-magnetică
C potenţiale evocate
D computer mielografia
E epidurografia

19 Indicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în caz de HDL

A examenul clinic evidenţiază un sindrom neurologic (sciatică
paretică sau paralitică, sau una din formele sindromului de coadă
de cal)
B lumbalgia cu contractură ce nu cedă terapiei
C sindrom algic prin intensitatea sa şi permanenţa sa imobilizează
pacientul în poziţii antalgice ce nu permit mobilizarea nici
ameliorarea sub tratamentul cu analgetice
D lumbosciatica recidivantă
E pusee dureroase, ultimul de lungă durată, fără efect terapeutic

20 Nu se operează herniile de disc cu

A sindrom vascular spinal ischemic acut (Deproş-Gotteron)
B leziuni anatomice vechi, ireversibile, cu deficit motor şi atrofie
musculară
C tulburări sfincteriene de mare durată
D comprimarea cozii de cal
E insuccesul tratamentului conservator soldat cu schimbări statice şi
nevralgice pronunţate

21 Ce presupune tehnica microchirurgicală

A ablaţia totală a discului intervertebral
B iluminarea perfectă a cîmpului operator
C manopera “gingaşă” cu structurile nervoase şi vasele adiacente
D fenestrarea spaţiului intervertebral numai prin flavectomie
E micşorarea evidentă a timpului operaţiei

22 Complicaţiile cele mai frecvente postoperatorii în chirurgia herniei de disc

A infecţii
B durotomie
C afectarea directă a formaţiunilor nervoase
D lezarea structurilor anterioare corpurilor vertebrale
E fistulă lichidiană
23 Pentru efectuarea dischectomiei microchrurgicale pacientul este poziţionat
A pe o parte
B pe burtă
C poziţie modificată cu suport în coate şi genunchi
D pe burtă cu pernuţe sub cristele iliace
E toate corecte

24 Extruzia discală se caracterizează prin

A dehidratarea discului intervertebral
B apariţia fisurilor în sectoarele externe ale inelului fibros
C pierderea elasticităţii şi subţierea inelului fibros
D apariţia fisurilor în sectoarele interne, ulterior - externe ale
inelului fibros
E corect B şi C

25 Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al herniilir discale acute sunt

A sindrom algic radicular
B progresarea dereglărilor de motilitate
C dereglări de sensibilitate
D dereglări sfincteriene
E toate corecte

26 Tabloul clinic al mielopatiei cervicale include

A dificultăţi de autodeplasare
B slăbiciuni în extremităţile toracice
C spasticitate, slăbiciuni în extremităţile pelviene
D atrofia muşchilor mîinilor, sindroame dolore şi sensitive
E toate corecte

27 Nucleoliza chimică este:

A metodă de tratament a tumorilor
B metodă de tratament a herniei de disc
C injectarea chimopainei în disc prin abord posterior
D injectarea chimpainei în spaţiul epidural
E metodă de tratament a abceselor parazitozelor cerebrale

28 Diskectomia transcutană este:

A metoda de tratament chirurgical al herniei de disc ermetice
B extirparea discului prin ac, introdus prin abord lateroposterior
C metoda de tratament chirurgical al herniei de disc sechestrate
D prezenţa discului sechestrat este o contraindicaţie absolută
E prezenţa discului sechestrat nu este o contraindicaţie absolută

29 Pentru diskectomia cu vizualizare microscopică va fi utilizată distanţa focală

A 200
B 250
C 400
D 300
 E 350

30 În cadrul diskectomiei cel mai puţin traumatizant abord este

A interlaminar
B interlaminar-interapofizar
C laminectomie
D hemilaminectomie
E interlaminar bilateral

Teste
la tema "Leziunile nervilor periferici"
1 Care radiculi formează plexul brahial
A C3-C5
B C5-Th1
C C7-Th1
D C8-Th2
E nici un răspuns corect
2 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral
A radial
B median
C ulnar
D musculo-cutaneu
E toţi cei enumăraţi
3 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial
A ulnar
B radial
C median
D axilar
E femoral
4 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior
A radial
B axilar
C median
D subscapular
E intercostal
5 Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb
A radiculele C5-C6
B radiculele C8-Th2
C fasciculele primare
D fasciculele secundare
E nici un răspuns corect
6 Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea
A radiculelor C6-C8
B radiculelor C8-Th1
C fasciculelor primare
D fasciculelor secundare
E toate corecte
7 Sursele de irigare arterială a plexului brahial
A a. subclaviculară
B a. vertebrală
C a. cervicală transversă
D trunchiul tireo-cervical
E a. femorală
8 Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial
A sindromul algic
B atrofia musculară considerabilă
C sindromul Claude-Bernar-Horner
D tulburările trofice ale membrului superior
E toate corecte
9 Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a plexului
brahial sunt
A studiul electrofiziologic
B electromiografia
C angiografia
D mielografia
E examen cu izotopi
10 Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială
A omoplat
B stern
C colona cervicală
D clavicula
E vertebre C1, C2

11 În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii

postoperatorii
A lezarea maduvei spinării
B hemoragie arterială
C limforee
D pneumotorace
E toate corecte
12 Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul rînd
A motorie
B secretorie
C sensitiv-sensorială
D trofică
 E nici un răspuns corect
13 Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin
A sindromul Claude-Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială
14 Leziuni deschise a nervilor periferici sunt
A lizare tracţională a plexului brahial
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
E toate corecte
15 Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea
A plexului brahial primar inferior
B nervului ulnar
C nervului median
D nervului radial
E corect A şi C
16 Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin
A sindromul Claude Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială
17 Leziuni închise a nervilor periferici sunt
A lizare tracţională a plexului brahial în accident rutier
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
E toate corecte
18 Endoneuroliza subînţelege
A delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente
B delimitarea fibrelor nervoase de cicatricii
C delimitarea fibrilelor de cicatricii
D înlăturarea epinevrului cicatricial modificat
E corect C şi D
19 Abordul infraclavicular permite accesarea
A tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E muţchilor scaleni
20 Abordul transaxilar permite acccesarea
A fascicolelor secundare ale plexului brahial
B trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1
 C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E nici un răspuns corect
21 Nervul ulnar este format din radicolele
A C5
B C5-C6
C C7-C8
D C8-D1
E D1
22 După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste
A cîteva ore
B cîteva zile
C 10 zile
D 1 lună
E 1 an
23 În caz de lizare a unui nerv periferic se denotă
A pareză cu hipertonus muscular
B pareză cu hipotonus muscular
C parezăcu reflexe exagerate
D parezăcu reflexe diminuate
E nici un răspuns corect
24 Abordul supraclavicular permite accesarea
A fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar superior
D trunchiului primar mediu
E toate corecte
25 În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii
A endo- şi exoneuroliza
B plastia nervului cu autogrefon
C sutură epineurală
D sutură endoneurală
E toate corecte
26 Endoneuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial
27 Neuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial
28 Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire
A 3/0, nylon
B 4/0, nylon
C 6/0, nylon
D 8/0, nylon
E 10/0, nylon
29 Pentru sutura epineurală se utilizează fire
A 3/0, nylon
B 4/0, nylon
C 6/0, nylon
D 8/0, nylon
E 10/0, nylon
30 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară este
A primele zile
B pînă la 3 luni
C pînă la 1 an
D pînă la 2 ani
E pînă la 3 ani
31 Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege
A secţionarea cu foarfeca microchirurgicală
B secţionarea cu bisturiul
C secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama
D secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare
prealabilă
E secţionare după coagulare prealabilă
32 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară este
A primele zile
B pînă la 3 luni
C de la 3 la 6 luni
D pînă la 1 an

Teste
La tema „ Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos central “

• Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi univentriculară
• când este blocat numai un orificiu Monro
• cind ambele orificii monro sunt obstruate
• in stenoza de apeduct Sylvius
• in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
• cind este blocat numai un orificiu Monro si stenoza de apeduct Sylvius

• Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi biventriculară
• cind este blocat numai un orificiu Monro
• cind ambele orificii Monro sunt obstruate
• in stenoza de apeduct Sylvius
• in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
• in stenoza de apeduct Sylvius si atrezia găurilor Magendie

• Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi triventriculară
• cind este blocat numai un orificiu Monro
• cind ambele orificii Monro sunt obstruate
• in stenoza de apeduct Sylvius
• in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si atrezia găurilor Magendie

• Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi tetraventriculară
• cind este blocat numai un orificiu Monro
• cind ambele orificii Monro sunt obstruate
• in stenoza de apeduct Sylvius
• din procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul
Magendie
• cind ambele orificii Monro sunt obstruate si stenoza de apeduct Sylvius

• Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi externă:

• lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
• numai sistemul ventricular este dilatat
• lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
• compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
• este dilatată cisterna Magna

• Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi internă:

• lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
• numai sistemul ventricular este dilatat
• lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
• compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
• este dilatată cisterna Magna

• Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi mixtă:

• lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale

• Numai sistemul ventricular este dilatat
• Lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este
dilatat
• Compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
• este dilatată cisterna Magna

• Hidrocefalia comunicantă este provocată de:

• un blocaj al resorbţiei LCS
• hipersecreţie a plexurilor coroide
• in stenoza de apeduct Sylvius
• cind ambele orificii Monro sunt obstruate
• când este blocat numai un orificiu Monro

• Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de :

• creşterea rapidă in dimensiuni a neurocraniului
• tulburări oftalmologice
• tulburari neuropsihice
• sindromul de hipertensiune intracraniană
• dismorfia craniofacială, fruntea forma triunghiulară

• Procedeele de drenaj intracranian sunt:

• derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen

• drenajul ventriculo-peritonial
• ventriculocisternostomia
• drenajul ventriculo-cardiac
• toate corecte

• Dolicocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene
cu excepţia:
• sinostoza suturii sagitale
• sinostoza suturii lambdoide
• sinostoza bilaterală a suturii coronare
• sinostoza suturii metopice
• sinostoza tuturor suturilor

• Acrobrahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi

craniene:
• sinostoza suturii sagitale
• sinostoza suturii lambdoide
• sinostoza bilaterală a suturii coronare
• sinostoza suturii metopice
• sinostoza tuturor suturilor

• Pahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
• sinostoza suturii sagitale
• sinostoza suturii lambdoide
• sinostoza bilaterală a suturii coronare
• sinostoza suturii metopice
• sinostoza tuturor suturilor

• Turicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
• sinostoza suturii sagitale
• sinostoza suturii lambdoide
• sinostoza bilaterală a suturii coronare
• sinostoza suturii metopice
• sinostoza tuturor suturilor
 • Plagiocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
• sinostoza suturii sagitale
• sinostoza suturii lambdoide
• sinostoza unilaterală a suturii coronare
• sinostoza suturii metopice
• sinostoza tuturor suturilor

• Oxicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
• sinostoza suturii sagitale
• sinostoza suturii lambdoide
• sinostoza bilaterală a suturii coronare
• sinostoza tuturor suturilor
• sinostoza suturii metopice

• Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt :

• dismorfia craniofacială
• sindromul oftalmologic
• sindromul neuropsihic
• tulburări endocrine
• microcefalia

• Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al craniostenozelor :

• după 12 luni
• nu mai tîrziu de vîrsta de 6 luni.
• virsta de 2 ani
• virsta de 3 ani
• virsta de 5 ani

• În encefalocele herniază:
• ţesut cerebral
• meninge
• LCS
• ventricul
• ţesut osos

• În meningocele herniază:
• meninge
• ţesut cerebral
• LCS
• ventricul
• ţesut osos

• În meningoencefalocele herniază:
• ţesut cerebral
• meninge
• LCS
• ventricul
• ţesut osos
 • În encefaloventriculocele herniază:
• ţesut cerebral
• meninge
• LCS
• ventricul
• ţesut osos

• În meningoencefaloventriculocele herniază :
• ţesut cerebral
• meninge
• ţesut osos
• ventricul
• LCS

• Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind:

• ME occipitale
• ME parietale
• ME frontale
• Sfenoorbitare
• ME laterale (de pterion)

• Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind:

• frontoetmoidale
• nazofrontale
• sfenoetmoidale
• nazoorbitare
• nazoetmoidale

• Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind:

• ME sfenoorbitare
• ME sfenomaxilare
• ME sfenofaringiene
• nazoetmoidale
• nazofrontale

• În meningocele herniază:

• acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian

• măduva
• canalul central
• ţesut adipos
• nu există participare medulară

• În mielocistocel herniază:
• nu există participare medulară
• măduva
• canalul central dilatat şi împlut cu lichid
• acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
• ţesut adipos
 • În mielocistomeningocel herniază :
• acumularea de lichid în canalul central şi în spaţiul subarahnoidian
• măduva
• nu există participare medulară
• acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
• ţesut adipos

• Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde :

• semnele neurologice
• semnele locale
• malformaţii însoţitoare
• tulburări endocrine
• toate corecte

• Procedeele de drenaj extracranian sunt:

a.derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen

b.drenajul ventriculo-peritonial
c.ventriculocisternostomia
d.drenajul ventriculo-cardiac
e. toate corecte

• Trigonocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi

craniene cu excepţia:
a.sinostoza suturii sagitale
b.sinostoza suturii lambdoide
c.sinostoza bilaterală a suturii coronare
d.sinostoza suturii metopice
e. sinostoza unilaterală a suturii coronare

Teste
La tema „ Tumorile cerebrale şi vertebro-medulare. Parazitozile SNC”

• În caz de crize adversive globili oculari şi a capul se deplasează

A îndirecţie opusă focarului
B spre focar
C nu depinde de lateralizarea focarului
D mişcarea este limitată în plan frontal
E mişcarea este limitată în plan orizontal

• Cel mai frecvent la copii se întîlnesc

A craniofaringioame
B glioamedechiasmă
C tumori neuroectodermale
D tumori hipofizare
E tumori metastatice
• Sindromul convulsiv incadrul afectării lobului parietal include
A crize adversive
B paroxisme viscero-vegetative
C paroxisme operculare
D crize sensitivo-motorii
E halucinații gustative

• Motomorfopsia poate fi calificată drept

A variantă a hemianopsiei
B variantă a agnosiei vizuale
C variantă a dereglării vederii cromatice
D halucinaţii vizuale
E afectarea globului ocular

• Tumori neuroepiteliale sunt toate, cu excepţia

A neurinoamelor
B astrocitoamelor
C osteoamelor
D oligodendroglioamelor
E meningioame

• Noţiunea „sindromoptico-chiasmal” încadrează următoarele simptome

A hemianopsie binasală
B stază papilară
C hemianopsie bitemporală
D atrofie optică primară
E atrofie optică secundară

• Majorarea dimensiunilor şeii turceşti pe radiografie craniană sugerează

A hipertensiune intracraniană
B craniofaringiom
C tumoare hipofizară
D tumoare de lob temporal
E tumoare de lob frontal

• În caz de tumoare de trunchi cerebral dereglările de motilitate sunt

A mai frecvent prezentate printr-o hemipareză profundă
B mai frecvent prezentate printr-o hemipareză superficială
C mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză polimorfă
D mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză omogenă
E parapareză superioară

• Cel mai frecvent craniofaringioamele se manifestă prin

A dereglări de vedere
B sindrom adipozo-genital
C hidrocefalie tetraventriculară
D hidrocefalie biventricular
E panhipopituitarism

• Simptomele cele mai frecvente în caz de adenom hipofizar sunt

A acromegalie, cefalee
B cefalee, dereglări de vedere, acromegalie, slăbiciuni
 C acromegalie, dereglări vizuale, diabet insipid, amenoree
D gigantism, dereglări sexuale
E nanism hipofizar

• Modificări oftalmoscopice în cadrul adenomului hipofizar sunt

A stază papilară
B atrofie primară a nervilor optici
C atrofie secundară a nervilor optici
D tablou oftalmoscopic normal
E hemianopsie bitemporală

• Tabloul clinic al unei tumori intramedulare de intumiscenţă cervicală se compune din

A dureri cervicale
B limitarea mobilităţii coloanei cervicale
C hipertonus în muşchii braţului
D simptomul Horner
E dereglări sfincteriene

• Tumori provenite din adenohipofiză sunt toate, cu excepţia

A adenoamelor eozinofile
B adenoamelor bazofile
C ganglioamelor
D adenoamelor cromofobe
E neurocitoamelor

• În caz de tumori hipofizare craniografia determină

A hiperostoza apofizelor clinoidale
B mărirea dimensiunilor şeii tuceşti
C erodarea apofizelor clinoidale anterioare
D mărirea dimensiunilor orbitei
E dilatarea miatului acustic intern

• Voma în cazul tumorilor de fosă posterioară este cauzată de următoarele, cu excepţia

A creşterea tensiunii intracraniene
B scăderea tensiunii intracraniene
C excitarea plan;eului fosei romboide
D alterarea circulaţiei lichidiene
E scăderii acuităîii auditive

• În cazul tumorilor intraventriculare la copii de vîrsta pînă 1 an cel mai frecvent se

constată
A creştere progresivă a dimensiunilor craniului
B exoftalm
C enoftalm
D simptomul Kernig
E excitație psihomotorie

• Metode contemporane de depistare a tumorilor intracerebrale sunt

A angiografia cerebrală
B metoda radiologică
C CT, RMN
D EchoEG
E EEG
• Tumori primare ale coloanei vertebrale sunt
A meningioame
B osteoame
C neurinoame
D colesteatoame
E ependimoame mixopapilare

• Indicaţie pentru ablaţia tumorilor extramedulare este

A prezenţa tumorii propriu-zisă
B sindromul Brown-Sequard
C sindrom algic radicular
D atrofia muşchilor membrelor inferioare
E dereglările sfincteriene

• Indicaţia de bază pentru tratamentul chirurgical urgent al tumorilor intramedulare este

A sindrom dolor progresiv
B prezenţa atrofiei muşchilor membrelor
C progresarea dereglărilor sfincteriene
D progresarea dereglărilor de motilitate
E insistența pacientului

• În stadiul iniţial al tumorilor de ventricol IV la copii cel mai frecvent seconstată

A dureri abdominale, vome izolate
B dereglări de somn
C manifestări disurice
D anemii
E dereglări psihice

• Simptomul „undei lichidiene” este

A durere locală în coloana vertebrală
B accentuarea durerilor la tuse
C accentuarea simptomelor tip conductor la efectuarea probelor licvorodinamice
D accentuarea durerilor spinale la suprasolicitarea fizică a coloanei vertebrale
E dureri la percusia coloanei vertebrale

• Simptomul cel mai informative licvorodinamic de compresie a medulei spinale la diverse

nivele este
A simptomul sacral
B simptomul de angajare
C simptomul undei licvoriene
D simptomul apofizei spinoase
E simptomul compresiei venelor jugulare

• Tumori de tip „clepsidra” sunt prezentate de

A colesteatoame
B meningioame
C sarcoame
D neurinoame
E metastatice

• Primul simptom în caz de şvanom de vestibular este

A anacuzie unilaterală
 B anacuzie bilaterală
C sensaţia dezgomot în craniu
D tinitus unilateral
E accese de vertij

• Metoda de tratament a echinococozei cerebrale sunt

A puncţia chistului
B medicamentoasă
C chirurgicală
D radiochirurgicală
E depinde de forma echinococozei

• Sindromul Parinau include următoarele, cu excepţia

A nistagmus vertical
B pareza vederii pe verticală
C pareza vederii pe orizontală
D alterarea acomodaţiei
E alterarea convergenței

• În caz de afectare a polului lobului frontal se denotă

A pareză izolată de nerv facial
B dereglări de comportament
C bradichinezie
D astazie – abazie
E anosmie

• În caz de afectare a lobului occipital dereglările vizuale au character de

A hemianopsie de cvadrant
B agnosie vizuală
C hemianopsie binasală
D hemianopsiebi temporală
E fotopsii

• Pînă la apariţia semnelor clinice tipice, tumoarea de emisferă cerebelară se caracterizează

prin
A sindrom HIC pronunţat
B ataxie
C dureri cervicale
D dereglări sfincteriene
E insomnie

• Semiologia specifică a tumorilor lobului frontal

• Dereglări auditive
• Afazia motorică
• Crize Jaksoniene motorii
• Tulburări psihice
• Hemipareză spastică

• Semiologia specifică a tumorilor lobului temporal

• Halucinaţii auditive, olfactive
• Afazia motorică
• Hemianopsie laterală omonimă sau cvadranopsia superioară omonimă
• Afazia senzorială
 • Afazia amnestetică

• Simptoamele specifice pentru adenoame hipofizare

• Acromegalia
• Difecite de câmp vizual
• Hemipareze
• Dereglări auditive
• Dismenoree

• Semiologia specifiă tumorilor cerebelului

• Hipotonia musculară în muşchi membrelor din partea tumorii
• Ataxia cerebeloasă
• Dereglări olfactive
• Edemul papilar
• Cefalee nocturnă

• Semiologia specifică pentru neurinomul de acustic

• Tinitus unilateral
• Hipoacuzia
• Hemipareză
• Hemihiperestezia
• Sindromul bulbar

• Semiologia specifică a tumorilor lobului parietal

• Tulburări de sensibilitate
• Crize Jaksoniene senzitive
• Tulburări somatognozice
• Dereglări auditive
• Halucinații olfactive

Traumatismele vertebromedulare
1 Aspectul LCR în contuzia medulară gravă este
A LCR clar, microscopic cu hematii
B LCR intens sanguinolent
C LCR rozat
D LCR normal
E LCR purulent

2 Traumatisme fără afectarea funţiei medulei spinale sunt următoarele, cu

excepţia
A contuzia coloanei vertebrale
B luxaţii vertebrale
C fracturi de apofize spinoase
D fracturi mielice de corp vertebral
E cuntuzia medulei spinale

3 Complicaţii precoce ale lezunilor vertebromedulare sunt

A epidurita purulentă
B hematomielia
 C meningomielita purulentă
D abces al medulei spinale
E toate corecte

4 Sindromul dereglărilor de sensibilitate în cazul afectării caudei equina

include
A hipestezie conductorie
B hipestezie radiculară în extremităţile inferioare
C hipestezie anogenitală "în şa"
D hipestezii segmentare tip disociat
E tote corecte

5 Pentru afectarea segmentelor lombare superioare (LI-LIII) este caracteristic

A pareză periferică a m. ilio-psoas, quadriceps
B lipsa reflexului cremasterian
C pareză centrală a m. ilio-psoas, quadriceps
D pareză centrală a muşchilor gambei
E pareză periferică a muşchilor gambei
6 Despre întreruperea anatomică a medulei spinale vorbesc
A lipsa sensibilităţii profunde în articulaţiile proximale ale
membrelor
B apariţia precoce a dereglărilor trofice
C erecţie, poluţie
D sensaţii neplăcute în timpul cateterizării vezicii urinare
E toate corecte

7 Caractere spondilografice ale unei leziuni vertebro-medulare stabile sunt

A fracturi izolate a apofizelor spinoase
B luxaţii vertebrale
C fracturi-luxaţii
D fracturi izolate a arcurilor
E subluxaţii

8 Traumatisme vertebromedulare deschise sunt leziuni cu afectarea

A integrităţii tegumentelor
B ligamentului galben
C durei mater
D conductibilităţii medulei spinale
E aponeurozei spinale

9 În caz de hematomielie apar

A dereglări de sensibilitate caracter disociat
B dereglări de sensibilitate tip segmentar
C dereglări de sensibilitate tip conductor
D pareze, paralizii
E toate corecte
10 Complicaţii infecţioase tardive ale lezunilor vertebromedulare sunt
A epidurita purulentă
B epidurita cronică
C meningomielita purulentă
D arahnoidita
E toate corecte

11 Un pacient cu traumatism asociat craniocerebral şi vertebromedular cervical

se va transporta în poziţia
A pe burtă
B pe o parte
C pe spate cu capul rotit lateral
D pe spate cu capul fixat cu saci de nisip
E toate corecte

12 În caz de afectare traumatică a intumiscenţei cervicale apar următoarele

semne, cu excepţia
A tetrapareză spastică
B parapareză flască superioară
C parapareză spastică inferioară
D sindrom Horner
E tetrapareză

13 Afectarea traumatică a segmentelor cervicale superioare este sugerată de

prezenţa la pacient a
A tetraplegiei spastice
B tetraanesteziei
C dereglărilor de respiraţie
D hipestezie pe zonele Zelder
E toate corecte

14 În caz de comoţie medulară apar urmăroarele semne, cu excepţia

A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E dureri în regiunea afectată

15 Diagnosticul de contuzie medulară va fi stabilit dacă la pacient se determină

A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E teste licvoro-dinamice pozitive

16 În caz de hematomielie se pot determina

A dereglări de sensibilitate de tip disociat
 B dereglări de sensibilitate de tip segmentar
C areflexie
D pareze şi paralizii
E toate corecte

17 Dereglările de respiraţie sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul

A C4
B C5
C C8
D D1
E D3

18 Dereglările cardio-vasclare sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul

A C5
B D1
C D4
D D5
E D12

19 În caz de afectare unilaterală a măduvei spinării la nivelul D11 se denotă

A dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul omolateral
B dereglarea sensibilităţii musculo-articulare pe partea afectată
C reguine de hipestezie în formă de panglică de partea afectată
D dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul contralateral
E toate corecte

20 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul cervical superior de denotă

A tetraplegie spastică
B dereglări de respiraţie
C anetezie facială tip disociat
D tetrahipestezie
E toate corecte

21 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul toracic nu se de denotă

A paraplegie inferioară spastică
B paraplegie inferioară flască
C diminuarea reflexelor abdominale
D apariţia reflexelor de apărare
E dereglări sfincteriene

22 Hematomielia traumatică apare cel mai frecvent la nivelul

A cervcal
B intumiscenţelor cervicală şi lombară
C toracic
D lombar
E sacral
23 Hemoragia subarahnoidiană la nivel spinal va fi sabilită în baza
A parezei
B hipotoniei musculare
C singelui în LCR
D semnelor de dereglare a permeabilităţii spaţiuluiu subarahnoidian
E proteinelor în LCR

24 TVM prin flexie nu subînţelege

A fracturi compressive de corp vertebral
B lizarea LLP
C lizarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracture multiple de corpuri vertebrale

25 TVM prin extensie nu subînţelege

A fracturi compressive de corp vertebral
B lizarea LLP
C lizarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracture multiple de corpuri vertebrale

26 Imobilizarea unui pacient cu TVM cervical nu subînţelege

A utilizarea atelelor
B poziţie ventrală
C poziţie dorsală
D utilzarea pungilor cu nisip
C utilizarea cervicostatului