Alimentaţia cu formule de lapte-praf pentru copii. Alimentația copilului după vârsta de 1 an.

Complement simplu

1) Copiilor sugari, alimentaţi artificial, cu formule de lapte-praf, complementul se indică:

a) la vârsta de 6 luni, ca şi în alimentaţia naturală
b) la vârsta de 4 luni, indiferent de masa corpului
c) la vârsta de 4 luni, dacă are anemie
d) dacă copilul manifestă foame şi e mai mare de 4 luni
e) la vârsta de 4 luni, dacă prezintă interes pentru alte tipuri de hrană (alimente) în afară de cea lactată,
pe care o primeşte

2) Evidenţiaţi care este frecvenţa prizelor alimentare, recomandată sugarului în vârstă de 6 luni, care
este alimentat artificial:
a) de 7 ori în zi
b) de 6 ori în zi
c) de 8 ori în zi
d) de 5 ori în zi
e) de 4 ori în zi

3) Metoda alternativă în alimentaţia sugarului este utilizată:

a) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
b) în caz de alimentaţie mixtă a sugarului
c) în caz de alimentaţie artificială a sugarului
d) în caz de alimentaţie naturală a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar

4) Indicaţi la ce vârstă, conform recomandărilor OMS, se permite administrarea laptelui de vaci

integru:
a) de la vârsta de 6 luni
b) de la vârsta de 12 luni
c) de la vârsta de 2 ani
d) de la vârsta de 8 luni
e) de la vârsta de 3 luni

5) Selectaţi care este gradul de hipogalactie, corespunzător deficitului de lapte matern egal cu 40% (din
necesarul zilnic al copilului sugar):
a) gradul I
b) gradul II
c) gradul III
d) uşoară
e) severă

6) Indicaţi câte mese pe zi se recomandă copilului în vârstă de 2 ani:

a) 6 mese
b) 3 mese
c) 5 mese (3 mese de bază şi 2 gustări)
d) 4 mese
e) 7 mese

1
Complement multiplu

1) Precizaţi grupele de alimente incluse în piramida alimentară a copilului:

a) fructe şi legume
b) băuturi şi sucuri dulci
c) grăsimi solide şi grasimi saturate
d) cereale integrale
e) carne, peşte, ouă

2)Indicaţi care greşeli în alimentaţia copilului pot cauza tulburări de nutriţie:

a) alimentare artificială neadecvată
b) utilizarea excesivă a unor produse
c) alimentare exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni
d) introducerea tardivă a alimentelor complementare
e) introducerea alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni

3) Evidenţiaţi condiţiile ce impun indicarea alimentaţiei mixte la copilul sugar:

a) copilul este agitat permanent
b) copilul are un indice ponderal 0,9 la 1 lună după naştere
c) hipogalactie maternă iremediabilă
d) absenţa mamei o anumită perioadă a zilei
e) curba ponderală plată

4) Consumul insuficient de lipide la copii de vârstă fragedă poate cauza:

a) îmbolnăviri frecvente
b) aport scăzut de energie
c) creştere ponderală insuficientă
d) hipovitaminoză (A,D,E,K)
e) retard neuropsihic

5 )Consumul exagerat de lipide la copii de vârstă fragedă poate cauza:

a) adaos ponderal accelerat
b) creştere staturală rapidă
c) obezitate
d) dispancreatism
e) diaree acută

6) Indicaţi ce se ia în considerație în selecţia formulei de lapte pentru sugar:

a) vârsta copilului
b) masa corpului copilului
c) starea sănătăţii copilului sau anumite probleme de sănătate
d) rezultatele analizelor sângelui
e) particularităţile de dezvoltare ale copilului

7) Indicaţi consecinţele posibile ale deficitului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi a
celor preşcolari:
a) retard în dezvoltarea fizică
b) retard în dezvoltarea neuropsihică
c) scădere a rezistenţei organismului la infecţii
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
2
8) Indicaţi consecinţele posibile ale excesului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi a
celor preşcolari:
a) suprasolicitare a sistemului digestiv
b) suprasolicitare metabolică
c) imunoreactivitate redusă
d) anemie???
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar

9) Indicaţi care din alimentele enumerate trebuie excluse din raţia zilnică a copilului de vârsta (1-2
ani):
a) laptele de vaci
b) condimentele picante, inclusiv sarea
c) mezelurile afumate
d) grăsimea de porc???
e) legumele coapte

10) Indicaţi care din afirmaţii, privind alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani, sunt corecte:
a) dacă copilul nu e alăptat se recomandă formule de lapte special adaptate, nu lapte de vaci integru
b) se recomandă reducerea/excluderea consumului de produse cu conţinut sporit de sare, grăsimi şi
zahăr
c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate superioară, cantitate şi consistenţă,
adaptate vârstei
d) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mare ca la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mic ca la adult

11) Alimentaţia neadecvată a copilului poate avea ca consecinţă:

a) infecţii respiratorii acute
b) rahitism
c) hipovitaminoză
d) anemie
e) adaos ponderal scăzut

12) Evidenţiaţi care din afirmaţii sunt reguli de iniţiere a alimentaţiei artificiale la sugar:
a) formula de lapte-praf se va introduce în alimentaţie doar când copilul este sănătos
b) formula de lapte-praf nouă se va introduce progresiv şi treptat
c) nu se vor introduce simultan două sau mai multe formule de lapte-praf noi
d) dacă masa ponderală stagnează în decurs de 3 zile, se va recurge la o altă formulă de lapte-praf
e) se vor folosi de preferinţă formulele de lapte adaptate

13) Enumeraţi consecințele utilizării laptelui de vaci în alimentaţia sugarului:

a) suprasolicitarea osmotică renală
b) anemia carenţială
c) alcaloza metabolică
d) gastroenteropatia alergică
e) distrofia

14) Evidenţiaţi conform căror criterii se clasifică formulele de lapte-praf:

a) după gradul de adaptare
b) după vârsta, la care sunt indicate
c) după sursa de glucide
3
d) după tehnologia de producere
e) după particularitatea compoziţională

15) Evidenţiaţi avantajele formulelor de lapte-praf adaptate faţă de cele neadaptate:

a) glucidele sunt reprezentate practic exclusiv de către lactoză
b) au un nivel scăzut de cazeină şi un conţinut sporit de proteine din zer (serice)
c) conţin acizi graşi polinesăturaţi în cantităţi mai mari
d) sunt îmbogăţite cu vitamine şi microelemente, în special cu Fe
e) ,,imită” în întregime componenţa laptelui matern

16) Evidenţiaţi dezavantajele formulelor de lapte-praf adaptate faţă de laptele matern:

a) proteina străină poate fi alergizantă pentru copil
b) conţin mai puţine proteine din zer
c) conţin mai multă lactoză
d) sunt lipsite de factori antiinfecţioşi
e) conţin cantităţi scăzute de beta-lactoglobulină

17) Evidenţiaţi consecinţele alimentaţiei dezechilibrate ale preşcolarului:

a) anorexie nervoasă
b) retard fizic
c) patologie digestivă
d) anemie feriprivă
e) patologie sistemică

18) Indicaţi de ce copiilor sugari nu se recomandă administrarea laptelui de vaci integru sau în diluţii:
a) conţine mai puţin calciu şi natriu
b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
c) conţine mai puţin fier, care are o biodisponibilitate redusă, comparativ cu laptele matern
d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
e) poate cauza alergie

19) Indicaţi tulburările nutriţionale caracteristice la vârsta pubertăţii:

a) carenţa de calciu
b) anorexia nervoasă
c) rahitismul
d) anemia carenţială
e) nanism

20) Indicaţi prin ce se deosebeşte alimentaţia adolescentului de cea a copilului mic, în vârstă de 1-3
ani:
a) prin volumul zilnic de hrană
b) prin diversitatea alimentelor
c) prin servirea estetică hrănii
d) prin cantitatea hrănii, administrată la o priză alimentară
e) prin necesitatea zilnică de calorii

21) Indicați ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:
a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
b) dietă hipoalergică
c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din aportul
caloric)
4
d) dietă vegetariană
e) dietă cu cantitate redusă de sare

22)Indicaţi ce particularităţi ale alimentelor sunt recomandate pentru copiii de vârstă fragedă:
a) se va utiliza doar carne slabă
b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pârjoale, perişoare)
c) se vor prefera grăsimile de calitate (uleiuri vegetale, unt, smântână proaspătă)
d) se poate utiliza maioneză pentru sosuri
e) se vor exclude condimentele picante

23) Indicaţi ce tipuri de bucate se recomandă a fi prezente în alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani:
a) supele de legume
b) budinca
c) salatele din legume/fructe proaspete
d) salatele din legume fierte
e) carnea prăjită

24) Indicaţi ce include supravegherea alimentaţiei copiilor în instituţiile preşcolare:

a) elaborarea raţiei alimentare pentru fiecare grup de vârstă în parte
b) supravegherea calităţii şi stocării produselor alimentare
c) supravegherea tehnologiei preparării bucatelor
d) aprecierea calităţii bucatelor gata preparate
e) efectuarea examinării medicale a angajaţilor blocului alimentar

Elemente de nutriţie pediatrică. Alimentaţia la sân. Alimentaţia diversificată (complementară) a

sugarului. Ablactarea. Principiile întocmirii raţiei alimentare pentru copii sugari.

Complement simplu
1) Evidenţiaţi necesarul de calorii/kg/24 ore pentru copilul nou-născut sănătos:
a) 130
b) 100-110
c) 120
d) 115
e) 90-100

2) Evidenţiaţi câte mese complementare în 24 ore necesită sugarul în vârstă de 10-12 luni,
alimentat natural:
a) 5 mese
b) 4 mese
c) 3 mese
d) 4-5 mese
e) 1 masă

3) Care categorie de copii au cea mai înaltă necesitate de proteine şi calorii la kg masă?
a) copiii şcolari
b) copiii sugari în vârstă de la 0 până la 6 luni
c) copiii sugari în vârstă de la 6 până la 12 luni
d) copiii noi-născuţi
5
e) copiii preşcolari

4) Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân:

a) în prima oră după naştere (în primele 30 minute)
b) la 2 ore după naştere
c) la 12 ore după naştere
d) la 6 ore după naştere
e) la 24 ore după naştere

5) Precizaţi caracteristica esenţială a colostrului:

a) Bogat în proteine şi anticorpi
b) Bogat în vitamine hidrosolubile
c) Bogat în lactoză
d) Conţinut scăzut în săruri minerale
e) Conţinut scăzut de Zinc

6) Ce reprezintă suplimentul?
a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
b) surplusul de masă corporală acumulat
c) formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului
d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului
e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni

7) Metoda complementară este utilizată:

a) în caz de alimentare artificială a sugarului
b) în caz de alimentare naturală a sugarului
c) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
d) în caz de alimentare mixtă a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar

8) Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:
a) copilul suge mult timp şi des
b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua
d) scaunele sunt scunde
e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)

9) Indicaţi prin ce se explică avantajul alimentaţiei cu lapte matern pentru dezvoltarea

neuropsihică adecvată a copilului:
a) prezenţa în laptele matern a polizaharidelor
b) prezenţa în laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta-encefalinei
c) conţinutul mărit al proteinelor serice
d) prezenţa de IgA- secretorie
e) prezenţa de factori imuni nespecifici

10) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului sănătos
a pireului de legume:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
6
e) 9 luni

11) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a

terciului de cereale:
a) 6 luni
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 7 luni
e) 8 luni

12)Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a pireului

de fructe:
a) 2 luni
b) 3 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 3,5 luni

13) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a cărnii:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 4 luni

14) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a peştelui:
a) 4 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 8 luni

15) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a

gălbenuşului de ou:
a) 2 luni
b) 4 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni

16) Selectaţi produsul, cu care de regulă se recomandă a începe diversificarea alimentaţiei

sugarului:
a) sucul de fructe
b) pireul de legume
c) pireul de carne
d) biscuiţii
e) gălbenuşul de ou

17) Selectaţii care din produsele enumerate, conform recomandărilor OMS, nu este recomandat
sugarilor:
a) peştele
7
b) caşcavalul
c) untul
d) laptele de vaci
e) gălbenuşul de ou

18) Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat
natural:
a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare
b) 3 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complimentare, plus apă
c) alimentare excesivă la sân la cerere
d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări
complementare
e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare

19) Indicaţi care este valoarea energetică a laptelui matern matur:

a) 1500 kkal/l
b) 1000 kkal/l
c) 900 kkal/l
d) 800 kkal/l
e) 670-700 kkal/l

20) Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:
a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an
d) la vârsta copilului de 10-12 luni
e) la vârsta copilului de 1,5 ani
e) de câte ori doreşte copilul

21)Până la ce vârstă a copilului, conform OMS, se recomandă de a continua alimentaţia la sân:

a) până la vârsta de 5-6 luni
b) până la vârsta de 1 an
c) până la vârsta de 2 ani şi mai mult
d) până la vârsta de 1 an şi 2 luni
e) până la vârsta de 1 an şi 6 luni
Complement multiplu
1) Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in alimentaţia sugarului:
a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern
b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente
c) copilul are deja primii dinţi
d) copilul are mai mult de 4 luni
e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă, imună, reno-urinară necesară
consumării produselor noi

2) Selectaţi caracteristicile cantitative privind ingredientele nutritive esenţiale ale laptelui

matern în comparație cu cele ale laptelui de vaci:
a) laptele matern conţine mai puţine proteine
b) laptele matern conţine mai multe proteine
c) laptele matern conţine mai multe glucide
d) laptele matern conţine mai puţine glucide
e) laptele matern conţine mai puţine lipide
8
3) Evidenţiaţi alimentele complementare de bază, administrate copilului sugar începând cu
vârsta de 6 luni:
a) brânza de vaci
b) pâinea
c) pireul de legume
d) terciul din cereale
e) laptele de vaci

4) Evidenţiaţi ce recomandări sunt valabile pentru alimentaţia nou-născutului cu prematuritate

de gr. I:
a) aplicare la sân la cerere
b) alimentare prin sondă cu lapte matern
c) aplicare la sân frecvent, nu mai puţin de 8 ori în 24 ore, inclusiv noaptea
d) aplicare la sân de 6 ori în 24 ore
e) aplicare la sân fiecare 3 ore

5) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lactoza laptelui matern:

a) lactoza laptelui matern favorizează creșterea florei condiționat patogene în intestinul
sugarului
b) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 40% din necesarul energetic zilnic al sugarului
c) lactoza din laptele matern se digerează la ≈ 90% în intestinul subţire
d) lactoza laptelui matern favorizează creșterea lactobacililor în intestinul sugarului
e) lactoza laptelui matern micșorează valoarea PH-ului intestinal al sugarului, favorizând
absorbția Ca

6) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lipidele laptelui matern:

a) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 50% din necesarul energetic al sugarului
b) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi nesăturaţi
c) lipidele laptelui matern sunt intr-o concentraţie mai mare în laptele anterior
d) laptele posterior este mai bogat în lipide
e) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi săturaţi

7) Evidenţiaţi condiţiile de bază, necesare pentru introducerea complementului la sugarul

alimentat la sân:
a) sugarul suge des degetul și este neliniștit???
b) sugarul a împlinit 6 luni și este sănătos???
c) sugarul e mai mare de 4 luni şi are greutate scăzută
d) sugarul e mai mare de 4 luni şi pare flămând după mâncare
e) sugarul a împlinit 6 luni, e sănătos şi manifestă interes pentru alte tipuri de alimente

8) Indicaţi afirmaţiile corecte, privind conţinutul de fier din laptele matern:

a) laptele matern conţine o cantitate de fier echivalentă cu cea din laptele de vaci
b) laptele matern conţine o cantitate de fier mai mare decât cea din laptele de vaci
c) concentraţia fierului în laptele matern depinde de conţinutul lui în organismul mamei
d) concentraţia fierului în laptele matern nu depinde de conţinutul lui în organismul mamei
e) fierul din laptele matern are o biodisponibilitate mai mare decât fierul din alte tipuri de lapte

9) Indicaţi care factori sunt implicaţi în declanşarea reflexului prolactinei:

a) concentraţia crescută de progesteron în sângele mamei
b) evacuarea completă a laptelui produs
9
c) alimentarea la sân a copilului şi în perioada nocturnă
d) excitarea receptorilor mamelonari
e) contactul fizic permanent între mamă şi copil (,,ochi la ochi”, ,,piele la piele”)

10)Indicaţi ce poate micşora densitatea energetică a alimentaţiei sugarului:

a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecvenţa alimentarii

11) Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
b) conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
c) conţine factori imuni de protecţie
d) conţine alfa-lactoză
e) conţine beta-lactoză

12) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se apreciază dacă sugarul suge eficient:
a) face mişcări de sugere frecvente
b) face mişcări de sugere lente, cu pauze
c) se aude glutiţia la fiecare 2-3 mişcări de sugere
d) sugarul întrerupe suptul la 5-10 minute
e) sugarul adoarme la sân sau este satisfăcut

13) Evidenţiaţi în care din patologiile enumerate ale mamei este contraindicată alimentaţia la
sân:
a) cancer mamar
b) insuficiență renală acută
c) pneumonie acută
d) infecţie respiratorie acută
e) infecţia cu HIV

14) Evidenţiaţi condițiile necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat

natural:
a) vârsta sugarului este 6 luni
b) sugar este absolut sănătos
c) vârsta sugarului este 4 luni
d) mama are hipogalactie
e) curba ponderală plată

15) Evidenţiaţi care din semnele enumerate reprezintă incidente/accidente în cadrul

alimentaţiei la sân:
a) regurgitaţia
b) voma
c) colica abdominală a sugarului
d) enterocolita
e) refuzul temporar al sânului

16) Evidenţiaţi care din produsele enumerate se recomandă ca sursă de proteine pentru sugar:
a) carnea
10
b) bulionul de carne
c) gălbenuşul de ou
d) albuşul de ou
e) brânza/ caşcavalul

17) Consumul insuficient de glucide de către sugar poate cauza:

a) patologia sistemului nervos
b) reducerea rezervelor de glicogen
c) hipoglicemie
d) adaos ponderal scăzut
e) pancreatită

18) Selectaţi care abilităţi şi particularităţi de dezvoltare sunt necesare sugarului în vârsta de 6
luni pentru începerea diversificării alimentației:
a) mişcări de mestecare complexe
b) muşcatul şi mestecatul
c) apariţia primelor mişcări de mestecare
d) deplasarea reflexului de vomă de la centru spre rădăcina limbii
e) abilitatea de a folosi tacâmul???

19) Indicaţi care din problemele mamei sunt considerate factori nefavorizanţi /contraindicații în
alimentaţia la sân:
a) diabetul zaharat
b) infecţia respiratorie acută
c) infecţia cu HIV
d) urgenţele postpartum
e) cancerul mamar

20) Ce reprezintă alimentaţia complementară:

a) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni
b) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte praf)
c) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte
d) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele
e) diversificarea alimentaţiei, recomandată pentru sugari începând cu vârsta de 6 luni

21) Selectaţi factorii reglatori ai funcţiilor specifice umane, prezenţi în laptele matern:
a) Calciul şi Natriul
b) carnitina
c) taurina
d) acizii graşi polinesăturaţi
e) acizii graşi saturaţi

22) Selectaţi avantajele proteinelor laptelui matern faţă de cel din laptele de vaci:
a) proteina laptelui matern este reprezentată majoritar de cazeină
b) laptele matern conţine mai multe proteinele serice
c) conţinutul proteic al laptelui matern corespunde necesităţilor copilului
d) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de α - lactalbumină
e) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de β – lactalbumină

23) Selectaţi condiţiile de bază pentru iniţierea şi stimularea lactaţiei:

a) suplimentarea alimentaţiei mamei
11
b) aplicarea la sân a nou-născutului în prima oră după naştere
c) aplicarea copilului la sân la cerere, inclusiv noaptea
d) administrarea de lichide suplimentare mamei
e) evacuarea maximă de lapte produs

24) Selectaţi care produse pot fi incluse în raţia alimentară a copilului sugar în vârstă de 6 luni:
a) pireuri de legume şi fructe
b) peşte
c) pesmeţi
d) terciuri dincereale
e) pâine

25) Indicaţi factorii, care pot cauza hipogalactie secundară:

a) plasarea frecventă a copilului la sân
b) plasarea rară a copilului la sân
c) poziţionarea şi aplicarea incorectă la sân
d) patologiile extragenitale ale mamei
e) medicaţia cu antibiotice

26) Indicaţi ce poate spori densitatea energetică a alimentaţiei sugarului:

a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecvenţa alimentarii

27) Indicaţi factorii reglatorii ai funcţiilor specifice umane la nou-născuţi şi sugari:

a) factorii de creştere (de ex. epidermali)
b) enzimele laptelui matern
c) nutrienţii esenţiali (proteine, lipide, glucide)
d) hormonii laptelui matern
e) microelementele

28) Indicaţi ingredientele, conţinutul cărora în laptele matern nu depinde de consumul şi statutul
nutriţional al mamei:
a) fierul
b) vitamina A, D
c) calciul
d) zincul
e) vitaminele gr. B

29) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului privind ingredientele nutritive:

a) conţine mai multe lipide ca laptele matern
b) conţine mai multe proteine ca laptele matern
c) conţine mai puţine glucide ca laptele matern
d) conţine mai multe glucide ca laptele matern
e) conţine mai multe vitamine liposolubile

30) Selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:

a) amilaza
b) imunoglobulină A secretorie
12
c) lizozimul
d) carnitina
e) interferonii

31) Indicaţi afirmaţiile corecte privind rata alimentară a mamei care alăptează:
a) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei nu se schimbă, comparativ cu sarcina
b) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei sunt mai înalte decât la femeia însărcinată
c) cantitatea de lapte matern secretată depinde direct de consumul alimentar al mamei
d) chiar şi mamele, care au un regim alimentar deficient, pot produce o cantitate adecvată de
lapte calitativ
e) necesitatea de proteine în raţia femeii care alăptează se măreşte cu 8-11g/24 ore

32) Evidenţiaţi avantajele biologice ale laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţine Ig A secretorie
b) conţine o cantitate mai mare de Fe
c) asigură sugarului o imunitate pasivă prin conţinutul de factori imunologici
d) conţine factori de creştere, inclusiv hormoni
e) proteinele laptelui matern nu alergizează organismul sugarului

33) Aplicarea corectă la sân implică prezenţa următoarelor semne:

a) guriţa sugarului larg deschisă
b) buza inferioară retroversă
c) sugarul apucă cu guriţa mamelonul şi o mare parte din areolă
d) o parte mai mare de areolă se vizualizează deasupra
e) bărbia copilului e distanţată de sân

34) Alimentaţia adecvată, conform necesităților sugarului în primele luni de viață se poate
aprecia după următoarele semne:
a) curba ponderală ascendentă, corespunzătoare vârstei, cu adaos ponderal lunar minim 500 gr.
b) starea generală (satisfăcătoare)
c) frecvenţa bolilor respiratorii
d) frecvenţa miciţilor (mai mare de 6 în 24 ore)
e) starea copilului după alimentare (satisfăcut, liniştit)

35) Poziţionarea corectă la sân a sugarului implică următoarele semne:

a) corpul sugarului şi capul lui sunt aliniate pe o dreaptă
b) corpul copilului e întors spre corpul mamei
c) mama susţine tot corpul copilului, nu numai capul
d) corpul copilului e lipit de corpul mamei
e) mama susţine sânul cu o mână

36) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se poate suspecta că lactaţia este insuficientă:
a) sugarul creşte în greutate săptămânal 150g
b) sugarul are o curbă ponderală plată
c) sugarul are 5 micţii în 24 ore
d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
e) sugarul este agitat, mai ales după alimentare, doarme prost

37) Evidenţiaţi care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sugarului sânt
corecte:
a) diversificarea va începe la vârsta de 6 luni
13
b) diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos
c) alimentul nou se va administra cu linguriţa
d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
e) se pot introduce concomitent 2 sau mai multe alimente noi

38) Indicaţi problemele copilului, considerate drept factori nefavorizanţi/contraindicații pentru

alimentaţia la sân:
a) refuzul sânului de către copil
b) anomaliile de dezvoltare maxilo-facială (palatoschizis, gnatoschizis)
c) masa mică sau foarte mică la naştere
d) erorile de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia)
e) prematuritatea severă

39) Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot conduce la tulburări de nutriţie:
a) alimentare cu formule de lapte-praf diluate excesiv
b) alimentare îndelungată la sân, cu introducere tardivă a alimentelor complementare
c) alimentare cu formule de lapte neadaptate (lapte de vaci)
d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni

40) Indicaţi consecinţele introducerii tardive a complimentului în alimentaţia sugarului:

a) retard staturo-ponderal
b) tulburări de nutriție
c) carenţe de micronutrienţi (fier, zinc)
d) abilităţi motorii de mestecare întârziate
e) dezvoltare neuro-psihică întârziată
41) Indicaţi consecinţele introducerii precoce a complementului în alimentaţia sugarului:
a) dezvoltarea fizică accelerată
b) scăderea lactaţiei şi micşorarea aportului de energie şi substanţe nutritive de către copil
c) risc de infecţie crescut, odată cu administrarea produselor, care pot fi contaminate
d) risc crescut de boală diareică acută
e) risc crescut de alergie alimentară
42) Selectaţi caracteristicile cantitative ale microelementelor laptelui matern faţă de laptele de
vaci:
a) laptele matern conţine mai mult Fier decât laptele de vaci
b) laptele matern conţine mai mult Calciu decât laptele de vaci
c) laptele matern conţine mai puţin Calciu decât laptele de vaci
d) laptele matern conţine mai puţin Clor decât laptele de vaci
e) laptele matern conţine mai puţin Natriu decât laptele de vaci
43) Selectaţi care abilităţi sunt de regulă prezente/se dezvoltă la sugarul în vârstă de 6-12 luni şi
sunt necesare pentru consumarea alimentelor complementare:
a) suptul şi înghiţitul
b) mişcări de mestecare complexe
c) curăţarea linguriţei cu buzele
d) muşcatul
e) mişcările laterale cu limba şi împingerea hranei către dinţi
44) Indicaţi prin ce se manifestă rolul imunoprotector al laptelui matern:
a) asigură sugarului un ritm de creştere ponderală adecvată
b) micşorează răspândirea şi durata afecţiunilor diareice
c) micşorează riscul maladiilor autoimune
d) micşorează riscul morţii subite a sugarului
14
e) protejează de enterocolită necrotică
45) Din variantele listate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) prolactina
b) lactoferina
c) interleukina-6
d) Factorul Bifidum
e) ribonucleaza
46) Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui
uman:
a) limfocite T, B
b) macrofagi
c) anticorpi antivirus
d) imunoglobuline de clasa A, M
e) calcitonina
47) Selectaţi afirmaţiile corecte privind alimentaţia mamei care alăptează:
a) regimul alimentar al mamei ce alăptează trebuie să fie adaptat la starea ei de nutriţie
b) necesităţile proteice ale femeii care alăptează sunt crescute cu 11 gr/24 ore
c) mama care alăptează necesită suplimentare obligatorie cu Ca, F, P, Mg Zn, K, Na şi vitamine
d) creşterea considerabilă a consumului de lichide nu va influența lactaţia
e) necesarul de calorii al mamei care alăptează va fi crescut cu 480-500 kkal/24 ore
48) Indicaţi care sunt restricţiile regimului alimentar al mamei care alăptează:
a) nu există nici un fel de restricţii
b) se exclud alimentele cu potenţial alergic sporit (fructe exotice, ciocolată, miere)
c) se exclude usturoiul, condimentele picante
d) se exclud alimentele, la care sugarul a manifestat anterior reacţii adverse
e) se consumă cu precauţie ouă, peşte şi sucuri din fructe
49) Indicaţi afirmațiile, care caracterizează rolul protector al alimentaţiei cu lapte matern faţă
de infecţii:
a) laptele matern este bactericid
b) laptele matern, spre deosebire de alte lichide, are conținut perfect adaptat necesităților
sugarului
c) laptele matern conţine imunoglobulină A secretorie, care protejează de agenţi patogeni la
nivel de mucoase
d) lactoferina din laptele matern concurează cu bacteriile pentru Fe
e) laptele matern conţine factori nespecifici de apărare (macrofagi, limfocite, interferoni,
interleukine, etc.)
50) Indicaţi factorii declanşatori ai reflexului oxitocinei:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân
b) evacuarea completă din sân a laptelui produs
c) excitarea receptorilor mamelonari
d) aplicarea la sân cât mai precoce după naştere
e) acţiunea factorilor emoţionali pozitivi, legaţi de copil (imaginea lui, contactul tactil etc.)
51) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de ocitocină, oferite mamelor ce
alăptează:
a) aplicarea cât mai frecventă la sân
b) alimentarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viaţă
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) stoarcerea laptelui rămas după alimentarea sugarului
e) aplicarea şi poziţionarea corectă la sân
52) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de prolactină, oferite mamelor
ce alăptează:
15
 a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea
b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) poziţionarea şi aplicarea corectă la sân
e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de
viaţă a sugarului
53) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului faţă de laptele matern matur:
a) colostrul este mai dens
b) colostrul are conţinut de proteine mai mare
c) colostrul are concentraţia de glucide mai mare
d) colostrul are concentraţia de vitamină A mai mare
e) colostrul are conţinut mai bogat în imunoglobuline
54) Indicaţi prin ce e important colostrul pentru copilul nou-născut:
a) oferă nou-născutului o cantitate suficientă de nutrienţi, concentrată într-un volum mai mic
b) este laxativ şi ajută să se evacueze mai uşor meconiul, ce contribuie la prevenirea icterului
c) conţine mai puţine săruri minerale
d) conţine o cantitate sporită de leucocite şi macrofagi, implicaţi în apărarea antiinfecţioasă
e) conţine imunoglobuline într-o concentraţie mai mare
55) Indicaţi caracteristicile proteinelor colostrului:
a) sunt reprezentate în special de albumine şi globuline, asemănătoare proteinelor plasmatice ale
nou-năsutului
b) cazeina colostrului reprezintă ½ din conţinutul proteic al colostrului
c) aminoacizii esenţiali se conţin într-o cantitate mai mare
d) majoritatea proteinelor se absorb integral în tractul intestinal al nou-născutului
e) o bună parte din proteinele colostrului sunt reprezentate de imunoglobuline
56) Selectaţi afirmaţiile corecte privind compoziţia laptelui matern:
a) compoziţia laptelui unei mame se potriveşte în mod specific propriului copil
b) laptele matern diferă în funcţie de vârsta mamei, perioada de după naştere, faza suptului
c) compoziţia laptelui matern depinde întru-totul de alimentaţia mamei
d) conţinutul de proteine este mai mare în primele zile după naştere
e) conţinutul de lipide este mai mic în ,,laptele anterior”

57) Selectaţi afirmaţiile corecte privind tipurile de lapte matern:

a) laptele secretat în primele 4-5 zile după naştere se numeşte colostru
b) colostrul reprezintă laptele matern secretat după I lună de la naştere
c) laptele de tranziţie se secretă în perioada de 5-14 zile după naştere
d) laptele matur poate avea o compoziţie diferită, în funcţie de faza suptului
e) laptele matern matur este produs începând cu 2 săptămâni după naştere

Anemiile hemolitice la copii. Complement simplu

1. Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:

A. diminuarea cantităţii de eritrocite;

B. reticulocitoza;
C. icterul sclerotegumentar;
D. hiperbilirubinemia;
E. fierul seric diminuat.
2. Selectaţi criteriul definitoriu pentru hemoliza intravasculară la copii:

16
A. majorarea bilirubinei indirecte;
B. reticulocitoza;
C. icterul;
D. creşterea hemoglobinei plasmatice;
E. majorarea indicelui color.
3. Pentru hemoliza extravasculară nu este caracteristic:

A. sferocite, microcite;
B. majorarea bilirubinei indirecte;
C. majorarea bilirubinei directe;
D. reticulocitoza;
E. splenomegalia.
4. Precizaţi caracteristică eritrocitelor în sferocitoza ereditară la copii:

A. diametrul majorat;
B. creşte diametrul, se micşorează grosimea;
C. scade diametrul, se măreşte grosimea;
D. scade diametrul, se micşorează grosimea;
E. eritrocitele nu se schimbă.
5. Indicaţi modificarea în mielogramă la copil cu criză hemolitică în microsferocitoza ereditară:

A. inhibarea sistemului eritroid;

B. hiperplazia tuturor sistemelor;
C. lipsa de modificări;
D. sporirea sistemului eritroid;
E. prezenţa megacariocitelor.
6. Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este cacteristic:

A. paliditate;
B. icter;
C. mărirea splinei;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. culoarea normală a scaunului.
7. Precizaţi modificarea de laborator cere nu este caracteristică în sferocitoza ereditară la copii:

A. anemia;
B. reticulocitoza;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele în formă de ţintă.
E. scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
8. Indicaţi modificarea de laborator care nu este caracteristică pentru B-talasemie la copii:

A. anemia;
B. eritrocitele în formă de ţintă;
C. majorarea fierului seric;
D. hipocromia;
E. hipercromia.
9. Precizaţi modificarea care nu este caracteristică pentru anemia falciformă la copii:

A. tipuri patologice de hemoglobină;

B. eritrocitele în formă de seceră;
C. mărirea nivelului hemoglobinei fetale;
D. şocul hipovolemic în perioada de criză;
E. criza vaso-ocluzivă.
10. Indicaţi caracterul anemiei hemolitice dobăndite, provocată de administrarea medicamentelor, la copii:

A. autoimună;
B. heteroimună;
17
C. izoimună;
D. transimună;
E. neimună.
11. Precizaţi tratamentul de fond în anemia hemolitică imună la copii:

A. terapia de substituţie;
B. glucocorticosteroizii;
C. splenectomia;
D. citostaticele;
E. prepatatele de fier.

12. Selectaţi medicaţia car nu are indicaţii în tratamentul talasemiei la copii:

A. glucocorticosteroizii;
B. masă eritrocitară;
C. desferalul;
D. transplantul de măduvă ososasă;
E. transfuzia celulelor stem.
13. Selectaţi medicaţia car nu are indicaţii în tratamentul sferocitozei ereditare la copii:

A. transfuziile regulate de masă eritrocitară;

B. transfuziile de masă eritrocitară la scăderea hemoglobinei sub 60g/l;
C. splenectomie;
D. desferal;
E. terapie suportivă generală.
14. Precizaţi metoda de elecție de tratament în sferocitoza ereditară la copii:

A. transfuziile de masă eritrocitară;

B. desferalul;
C. splenectomia;
D. transplantul de măduvă ososasă;
E. transfuzia celulelor stem.
15. Selectaţi medicaţia contraindicată în tratamentul anemiei hemolitice la copii:

A. glucocorticosteroizii;
B. preparatele fierului;
C. desferalul;
D. transfuziile de masă eritrocitară;
E. trasfuzia celulelor stem.
Complement multiplu

1. Enumeraţi criteriile definitorii pentru hemoliză la copii:

A. reticulocitopenie;
B. nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină;
C. reticulocitoză;
D. icterul tegumentar;
E. creşterea bilirubinei indirecte.
2. Indicaţi afirmaţiile corecte în cadrul hemolizei intravasculare la copii:

A. cauza – sindromul CID;

B. cauza – transfuziile de sânge incompatibil;
C. creşterea nivelului Hb-plazmatice;
D. prezenţa sferocitelor, microcitelor;
E. sporirea nivelului de bilirubină indirectă.
18
 3. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:

A. hemoliza intravasculară;
B. hemoliza intracelulară;
C. eritrocitele în formă de ţintă;
D. microcitoza;
E. curba Price-Jones deviată în stânga.
4. Enumeraţi afirmaţiile caracteristice pentru sferocitoza ereditară:

A. deficitul proteinei membranare a eritrocitelor;

B. epistaxisul;
C. tipul autosomal – dominant de transmitere;
D. splenomegalia;
E. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
5. Enumeraţi caracteristicele pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare la copii:

A. paliditatea;
B. icterul;
C. splenomegalia;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. epistaxisul.
6. Precizaţi modificările caracteristice în microsferocitoza ereditară la copii:

A. suprimarea sistemului eritroid;

B. scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitului;
C. scăderea indicelui de culoare;
D. microsferocite în sângele periferic;
E. curba Price-Jones deviată în dreapta
7. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice în B-talasemie la copii:

A. diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobină;

B. eritrocitul sub formă de „ţintă”;
C. creşterea nivelului fierului seric;
D. creşterea indicelui de culoare;
E. reducerea nivelului fierului seric.

8. Precizaţi principiile în tratamentul talasemiei la copii:

A. hemotransfuziile;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. prednisolonul;
E. preparatele fierului.
9. Enumeraţi simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) la copii:

A. anemia;
B. icterul;
C. crizele vaso-ocluzive;
D. crizele aplastice;
E. hemoragii.
10. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:

A. se depistează în vârsta înaintată;

B. predispoziţie la litiază biliară;
C. microsferocitoza;
19
D. eritrocitele sub formă de „ţintă”;
E. deficitul proteinei membranare eritrocitare.
11. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru B- talasemie la copii:

A. creşterea hemoglobinei fetale;

B. dereglarea sintezei lanţurilor globinei;
C. hipocromia;
D. diminuarea fierului seric;
E. eritrocitele sub formă de „ţintă”.
12. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza:

A. criza apare după administrarea medicamentelor;

B. hemoliza intravasculară;
C. hemoliza intracelulară;
D. urina întunecată;
E. majorarea bilirubinei indirecte.
13. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică autoimună la copii:

A. debutul lent;
B. debutul acut;
C. durerile abdominale, febra, urina întunecată;
D. proba Coombs directă negativă;
E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi.
14. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia falciformă la copii:

A. reticulocitoză;
B. eritrocite în formă de seceră;
C. eritrocite sub formă de „ţintă”;
D. majorarea hemoglobinei fetale;
E. microcite.
15. Indicaţi principiile de tratament în sferocitoza ereditară la copii:

A. transfuzii regulate de masă eritrocitară;

B. transfuzii de masă eritrocitară la hemoglobină sub 60 g/l;
C. splenectomie;
D. preparate de fier;
E. terapie simptomatică.
16. Indicaţi principiile de tratament în talasemie la copii:

A. masă eritrocitară;
B. transfuzii de celule stem;
C. transplant de măduvă osoasă;
D. desferal;
E. preparate de fier.
17. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:

A. debut după administrarea medicamentelor;

B. debut pe fondalul infecţiei;
C. reticulocitoză marcată;
D. hemoglobinemie;
E. hipocromie.
18. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemiile hemolitice autoimune:

A. se leagă cu antigenii termici;

B. se leagă cu antigenii hipotermici;
C. au caracter ereditar;
D. debut acut;
E. dureri în abdomen, febră, icter.
20
 19. Precizaţi caracteristicele hemolizei intravasculare la copii:

A. aglutinarea spontană a eritrocitelor;

B. hemoglobinemie;
C. hemoglobinurie;
D. hepatosplenomegalie;
E. reducerea numărului de reticulocite.
20. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în sferocitoza ereditară:

A. paliditatea;
B. icterul;
C. hepatomegalia;
D. splenomegalia;
E. hemoragiile nazale.
21. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază la copii:

A. mai frecvent se întâlneşte la barbaţi;

B. hemoliza – peste 48 ore după administrarea medicamentelor;
C. splenectomia eficientă;
D. hemoliza intravasculară;
E. hemoglobinuria.
22. Enumeraţi modificările caracteristice în talasemie la copii:

A. oasele cutiei craniene au aspectul „periei” (semnul „ariciului”);

B. craniul de turn;
C. reţinerea creşterii copilului;
D. hipoplazia măduvei osoase;
E. urolitiaza şi litiaza biliară frecvente.

Anemiile deficitare la copil. Complement simplu

1)Precizaţi nivelul hemoglobinei imediat după naştere la nou-născut:
A)100–140 g/l;
B)110–130 g/l;
C)120–140 g/l;
D)140–160 g/l;
E)180–240 g/l.
2)Indicaţi nivelul minim al hemoglobinei la sugarul sănătos:
A)90 g/l;
B)100 g/l;
C)110 g/l;
D)105 g/l;
E)85 g/l.
3)Precizaţi cauza comună de dezvoltare a anemiei fieriprive la copiii de vârstă mică:
A)maladia cronică;
B)factorul alimentar;
C)hemoragia cronică;
D)dereglarea absorbţiei fierului;
E)bolile infecţioase.
4)Selectaţi indicele definitoriu în diagnosticul anemiei fieriprive la copil:
A)hipocromia;
B)prezenţa sursei de hemoragie;
C)scăderea nivelului fierului seric;
D)alimentația artificială;
E)creşterea viguroasă a copilului.
5)Selectaţi care din factori nu se reduce în anemia fieriprivă la copii:
A)procentul de saturaţie a transferinei;
21
 B)nivelul fierului seric;
C)nivelul feritinei în ser;
D)concentrarea hemoglobinei în eritrocit;
E)capacitatea fierocaptantă a serului sanguin.

6) Selectaţi afirmaţia corectă în tratamentul anemiei feriprive gr.II la copil:

A)doar produse alimentare vegetale;
B)transfuzii de sânge;
C)bucatele preparate din ficat;
D)preparatele de fier pentru administrarea perorală;
E)preparatele de fier pentru administrarea parenterală.
7) Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de:
A)aciditatea sucului gastric;
B)activitatea amilazei salivare;
C)starea funcţiei secretorii a stomacului;
D)proprietăţile chimice ale compuşilor fierului din componenţa preparatelor medicamentoase;
E)activitatea proteolitică gastrică.
8)Anemia “tardivă” a prematurilor este:
A)hemolitică;
B)fieriprivă;
C)posthemoragică;
D)aplastică;
E)ereditară.
9)Indicaţi produsul alimentar cu absorbţie optimală a fierului în intestin:
A)carne;
B)fructe;
C)legume;
D)făinoase;
E)lactate.
10) Precizaţi ce nu este caracteristic pentru anemia B12 – deficitară la copil:
A)tipul megaloblastic de hematopoieză;
B)dereglarea secreţiei factorului intern;
C)anemia hipercromă;
D)aportul insuficient al vit. B12 cu produsele alimentare;
E)creşterea nivelului fierului seric.
11) Alegeţi metodă de tratament optim pentru un copil de 3ani care prezintă manifestări clinico-paraclinice de
anemie fierodeficitară gr.II:
A)administrarea preparatelor de fier parenteral;
B)administrarea preparatelor de fier intravenos;
C)administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei;
D)administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei + încă 2–3 luni;
E)numai normalizarea alimentaţiei.
12) Precizaţi recomandarea optimală pentru un copil de 2 luni, născut prematur gr.II, la alimentaţie naturală, în
analiza generală a sângelui: Hb – 120 g/l; Er. – 3,9x1012 /l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h:
A)administrarea preparatelor de fier în doză curativă;
B)doar îmbunătăţirea alimentaţiei mamei;
C)doar administrarea preparatelor din fier mamei;
D)administrarea preparatelor de lapte adaptate;
E)administrarea preparatelor de fier în doza profilactică.
13)Pentru deficitul de fier la copii nu este caracteristic:
A) depistarea mai frecventă la vârsta de 6–24 luni;
B) alimentarea copiilor preponderent cu lapte şi terci de griş;
C) deficitul de fier decurge asimptomatic;
D) hipocromia;
E) nivelul crescut al fierului seric.
14) Tratamentul copiilor de vârstă mică cu anemie fierodeficitară nu include:
22
A. preparatele de fier în doză 5-6 mg/kg/24 ore per os;
B. cura de tratament numai până la normalizarea hemoglobinei;
C. continuarea tratamentului 2–3 luni după normalizarea hemoglobinei;
D. administrarea parenterală a preparatelor de fier în malabsorbţie intestinală;
E. corecţia raţiei alimentare.
15) Selectaţi maladia pentru care nu sunt caracteristice microcitele hipocrome:
A. anemiile fierodeficitare;
B. talasemia majoră;
C. talasemia minoră;
D. insuficienţa de glucoză-6-fosfatdehidrogenază;
E. anemiile în maladii cronice.
16) Indicaţi afirmaţia incorectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic:
A. administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului folic;
B. se dezvoltă în patologii maligne;
C. nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră;
D. poate fi în sarcină;
E. se depistează în sindromul de malabsorbţie.

Complement multiplu
1) Indicaţi cauzele anemiei fierodeficitare la copii:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. malabsorbţia intestinală;
D. cerinţele crescute ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
2) Precizaţi sediul depozitelor de Fe în organismul uman:
A) nodulii limfatici;
B) ficat;
C) rinichi;
D) ţesutul muscular;
E) splină.
3) Selectaţi semnele clinice ale anemiei fierodeficitare la copii:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia generalizată;
C) modificări trofice ale pielii, părului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Precizaţi indicii de laborator care scad în anemia fierodeficitară la copii:
A) hemoglobina;
B) hematocritul;
C) reticulocitele sângelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
5) Selectaţi afirmaţiile corecte în anemia fierodeficitară la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei;
C) hipercromia;
D) hipocromia;
E) microcitoza.
6) Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia prin deficit de vitamina B12 la copii:
A) hematopoieza de tip megaloblastic;
B) diminuarea reticulocitelor;
C) anemia hipercromă;
D) creşterea nivelului fierului seric;
E) anemia microcitară.
7) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru deficitul latent de fier la copii:
23
A) diminuarea nivelului hemoglobinei;
B) nivelul hemoglobinei în normă;
C) testul cu disferal pozitiv;
D) reducerea nivelului fierului seric;
E) reticulocitoza.
8) Selectaţi produsele alimentare cu absoarbţie optimă a fierului:
A) produsele din carne;
B) crupe;
C) produsele din peşte;
D) legume;
E) fructe.
9) Enumeraţi principiile de tratament în anemia fierodificitară la copii:
A) terapia de substituţie cu plasmă;
B) glucocorticosteroizi;
C) vitamina B12;
D) acidul ascorbinic;
E) substituţie cu preparatele fierului.
10) Indicaţi principiile profilaxiei anemiei fierodeficitare la sugari:
A) preparatele de Fe în ultimele 3 luni de sarcină;
B) alimentaţia cu lapte de vaci;
C) alimentaţia naturală a copilului;
D) preparatele de fier în doze profilactice la toţi copiii sugari;
E) preparatele de fier în doze profilactice prematurilor pe parcursul primului an de viaţă.
11) Slectaţi indicaţiile optime de tratament pentru un copil de 7 ani care prezintă paliditate, cefalee, dureri
abdominale, în analiza generală a sângelui: Er. – 3,8x1012/l, Hb – 99g/l, Ic – 0,78, în naliza maselor fecale –
ouă de helminţi:
A) Remediu antiparazitar;
B) Antiinflamatoare nonsteroidiene;
C) preparate de fier paranteral;
D) preparate de fier per os;
E) antacide.
12) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 2 ani cu infecţii respiratorii recurente, scaune instabile, care
este palid, pofta de mâncare diminuată, în analiza sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x1012/l; I.c – 0,72, VSH – 7
mm/h:
A) anemie fierodeficitară;
B) tratamentul cu preparatele de Fe până la normalizarea indicilor sângelui roşu;
C) preparatele de fier administrate până la normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni;
D) preparatele de fier administrate parenteral;
E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24 ore.
13) Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care este palid, excitat, transpiră abundent, tresare,
doarme rău, fontanela mare – 2x3 cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat, hipotonie musculară difuză,
analiza sângelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb – 89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h:
A) anemie gradul I;
B) anemie gradul II;
C) rahitism gr. I, evoluţie acută;
D) rahitism gr. II evoluţie acută;
E) rahitism gr II evoluţie subacută.
14) Indicaţi maladiile cu dereglarea absorbţiei intestinale de fier la copii:
A) Boala celiacă;
B) mucoviscidoză;
C) parazitoze intestinale;
D) bronşită;
E) colecistită.
15) Selectaţi modificările de laborator caracteristice în anemia fierodeficitară la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) mărirea capacităţii de conjugare a fierului în plasmă;
24
C) reticulocitoza marcată;
D) microcitoză, hipocromie;
E) macrocitoza.
16) Enumeraţi modificările morfologice ale eritrocitelor în anemia fierodeficitară la copii:
A) anizocitoză, microcitoză;
B) eritrocite în formă de ţintă;
C) poikilocitoză;
D) sferocitoză;
E) macrocitoză.
17) Indicaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial în anemia fierodeficitară la copii:
A) anemia hemolitică dobândită;
B) talasemia;
C) anemia cu celule în semilună;
D) hemofilia;
E) purpura trombocitopenică imună.
18) Precizaţi afirmaţiile corecte în anemia foliodeficitară la copii:
A) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră;
B) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie;
C) se dezvoltă în boli maligne;
D) poate fi în sarcină;
E) administrarea fenobarbitalului nu influenţează metabolismul acidului folic.
19) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni, la care după ce s-a întrodus complementul sub formă
de terci din cereale prezintă deficit ponderal, diaree cu scaun abundent, fetid, lipicios, în coprograma: acizi graşi
+++, săpunuri ++, analiza sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb – 90g/l. Indice de culoare 0,76.
A) mucoviscidoză;
B) boala celiacă;
C) anemie fierodeficitară;
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale;
E) administrarea preparatelor de fier.

20) Indicaţi deciziile optime ale medicului pentru un copil de 3 luni sănătos, venit în centrul medical pentru
vaccinare, la care în analiza sângelui Er.4,2x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu necesită administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2-3 luni per os.
21) Selectaţi semnele sideropeniei caracteristice anemiei fieriprive la copii
A) tremurul în extremităţi;
B) modificările pielii, unghiilor, părului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Indicaţi maladiile pentru care este caracteristică anemia microcitară la copii:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb;
D) anomalii ale membranei eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Enumeraţi maladiile pentru care este caracteristică anemia macrocitară la copii:
A) anemie B 12-deficitară;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii.

25
 24) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care se află doar laalimentaţie naturală, are indicii
sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72, nivelul fierului seric – 11 mcm/l:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pentru 2 luni.
25) Selectaţi recomandările medicului pentru un copil de 9 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2300 g.
la alimentaţie naturală, acuze nu prezintă, analiza generală a sângelui cu toţi indicii la valori de normă:
A) preparate de fier per os în doză profilactică 1-2 mg/kg corp/zi;
B) preparate de fier per os 6 mg/kg corp/zi;
C) nu necesită preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la vârsta de 1 an.
26) Selectaţi afirmaţiile corecte în profilaxia specifică a anemiei fierodeficitare la sugari:
A) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămâni;
B) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelară;
C) doza de Fe este 6 mg/kg în zi;
D) doza de Fe este 1–2 mg/kg în zi;
E) durata profilaxiei este 1–2 ani.

Anemiile aplastice la copii.

Cs
1. Ce modificare patologică nu include în sine anemia aplastică la copii:
A. Hipoplazia celulelor stem
B. Transformarea adipoasă a medulei
C. Pancitopenie periferică
D. Limfadenopatia
E. Hipocelularitatea medulei osoase
Cs
2. Care din simptomele enumerate caracterizează anemia aplastică
A. Hepatomegalia
B. Splenomegalia
C. Hipocelularitatea medulară
D. Limfadenopatia
E. Obezitatea
Cs
3. Anemia aplastică poartă caracter:
A. Mielodisplastic
B. Neoplastic
C. Achiziţionat
D. Limfoproliferativ
E. Mieloproliferativ
Cs
4. Pentru anemia Fanconi nu este caracteristic:
A. Afectare achiziţionată
B. Pancitopenie progresantă
C. Instabilitate cromozomială
D. Susceptibilitate tumorală
E. Defect al celulelor precursorii
Cs
5. Ce nu este caracteristic pentru anemia Fanconi:
26
A. Pancitopenie
B. Hipocelularitate medulară
C. Rezistenţa umoral - celulară normală
D. Imunodeficienţa celulară şi umorală
E. Trombocitopenie
Cs
6. Care din factori sau fenomene nu participă în patogenia anemiei aplastice:
A. Limfocitele T - activate
B. Granulocitele
C. Interleuchina - 2
D.  - interferonul
E. Factorul tumoral de necroză
Cs
7. Cel mai drastic fenomen în anemia aplastică este:
A. Limfopenia
B. Limfocitoza
C. Neutropenia
D. Eritropenia
E. Monocitopenia
Cs
8. Sindromul hemoragic în anemia aplastică poartă caracter:
A. Angiomatos
B. Vascular - purpural
C. Peteşial - macular
D. Mixt
E. Hematom
Cs
9. Definitivarea diagnosticului de anemie aplastică se face în baza:
A. Examenului morfologic al maduvei osoase
B. Fenotiparea imunologică a celulelor sanguine
C. Evaluarii diametrului mediu al eritrocitelor
D. Probele citochimice ale celulelor sanguine
E. Morfometria celulară
Cs
10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
A. Numărului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Determinarea numărului de granulocite
Cs
11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitară
B. Masa trombocitară
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Cs
12. Eritrogeneza imperfectă este o:
A. Afectare totală a hematopoiezei
B. Afectare a seriei eritroide
C. Leziune congenitală
D. Maladie achiziţionată
E. Trombocitopenie amegacariocitară
Cs
13. La copii indicaţie pentru transfuzie de masă eritrocitară este:
A. Nivelul hemoglobinei sub112 g/l
B. Nivelul hemoglobinei sub 105 g/l
C. Nivelul hemoglobinei sub 90 g/l
D. Nivelul hemoglobinei sub 60 g/l
E. Nivelul hemoglobinei sub 30 g/l

27
 Cs
14. Recuperarea sindromului hemoragic în anemia aplastică constă în:
A. Perfuzia masei eritrocitare
B. Transfuzia directă de sînge
C. Perfuzia masei trombocitare
D. Administrarea în bolus a plasmei native
E. Utilizarea crioprecipitatului
Cs
15. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei aplastice la copii este:
A. Sindromul infecţios
B. Sindromul anemic
C. Hemoragiile
D. Hepatosplenomegalia
E. Limfoadenopatia

Cm
1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A. Pancitopenie periferică
B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
Cm
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
Cm
3. Anemia aplastică poartă următoarele caractere:
A. Congenital
B. Ereditar
C. Achiziţionat
D. Neoplastic
E. Limfoproliferativ
Cm
4. Anemia aplastică Fanconi este o patologie:
A. Congenitală
B. Ereditară
C. Achiziţionată
D. Imunopatologică
E. Cromozomială
Cm
5. Anemia aplastică la copii include în sine următoarele:
A. Granulocitopenie
B. Trombocitopenie
C. Eritropenie
D. Reticulocitoză
E. Trombocitoză
Cm
6. Anemia aplastică la copii clinic se caracterizează prin următoarele:
A. Sindrom anemic
B. Sindrom hemoragic
C. Dereglare de ritm cardiac
D. Funcţie respiratorie diminuată
E. Infecţii bacteriene severe recidivante
Cm
7. Anemia aplastică se defineşte prin prezenţa următoarelor:
A. Majorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
B. Defecte funcționale a elementelor stromale ale măduvei osoase

28
C. Micşorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
D. Concentraţia normală al elementelor hematopoietice
E. Reducerea numărului de elemente hematopoietice
Cm
8. Granulocitopenia la copil cu anemie aplastică induce riscuri:
A. Mielofibroza
B. Infecţii bacteriene
C. Infecţii fungice
D. Sindrom mielodisplastic
E. Afectare neoplastică
Cm
9. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică achiziţionată prin următoarele:
A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achiziţionat
C. Afectarea cromozomială
D. Afectarea membranei eritrocitare
E. Afectarea totală a hematopiezei
Cm
10. Anemia aplastică achiziţionată la copii are caractere:
A. Idiopatic
B. Ereditar
C. Postinfecţios
D. Congenital
E. Posttoxic
Cm
11. Diagnosticul anemiei aplastice la copil se realizează prin prezenţa criteriilor:
A. Numărului de sideroblaşti inelari
B. Numărului de trombocite
C. Cantităţii de hemoglobină
D. Numărului de granulocite
E. Numărului de reticulocite
Cm
12. Argumentele esenţiale în confirmarea diagnosticului anemiei aplastice la copii sunt:
A. Numărul absolut al limfocitelor
B. Numărul relativ al limfocitelor
C. Celularitatea măduvei ososa
D. Raportul ţesut hematopoietic/ţesut adipos
E. Pancitopenia periferică
Cm
13. Gradul de severitate al anemiei aplastice la copil este determinat de următoarele:
A. Gradul de afectare a hematopoiezei
B. Prezenţa sindromului hemoragic
C. Prezenţa sindromului anemic
D. Gradul granulocitopeniei
E. Intensitatea proceselor infecţioase
Cm
14.În anemia aplastică Fanconi tratamentul esenţial include următoarele:
A. Transplantul măduvei osoase
B. Terapia antisecretorie
C. Terapia de substituţie
D. Administrarea vitaminelor
E. Utilizarea preparatelor desensibilizante
Cm
15. Următoarele preparate posedă efect mielotoxic confirmat:
A. Sulfanilamide cu eliberare lentă
B. Chloramfenicolul
C. Retinol acetat
D. Alfatocoferol
E. Sulfasalazina
Cm
16. Evidenţiaţi factorii cu risc confirmat de aplazie medulară

29
 A. Nitriţi şi nitraţi
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust

ASTMUL BRONŞIC LA COPII.

Complement simplu
1. Cs Indicați celula cu rol principal în patogenia astmului bronșic la copii:
A. Limfocitele
B. Celulele endoteliale
C. Eozinofilele
D. Monocitele
E. Fibroblaștii

2. Cs Marcaţi clasa de imunoglobuline care este implicată în patogenia astmului bronşic atopic la copii:
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG

3. Cs Indicați veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic la copii:

A. Dezvoltarea procesului inflamator de origine alergică la nivelul mucoasei bronhiilor
B. Dezvoltarea procesului inflamator de origine virotică la nivelul căilor respiratorii
C. Dezvoltarea procesului inflamator de origine bacteriană la nivelul căilor respiratorii
D. Dezvoltarea procesului inflamator de origine autoimună
E. Dezvoltarea procesului inflamator de origine micotică la nivelul căilor respiratorii

4. Cs Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru astmul bronşic la copii:
A. Creşte permiabilitatea capilarilor
B. Creşte secreția locală de mucus
C. Relaxarea musculaturii bronşice
D. Bronhospasm
E. Edemațierea mucoasei bronșice

5. Cs Indicați ce nu este caracteristic pentru criza de astm bronşic la copii:

A. Tusă spastică cu spută albicioasă
B. Dispnee expiratorie
C. Stare de agitaţie, frică, cefalee
D. Dispnee inspiratorie
E. Accese noctune de tuse

6. Cs Indicați calea eficientă de administrare a cromoglicatului de sodiu în tratamentul astmului bronşic

la copii:
A. Intravenos
B. Subcutanat
C. Intramuscular
D. Inhalator
E. Per os

30
 7. Cs Selectați manifestarea fiziopatologică care nu este caracteristică în astmul bronşic la copii:
A. Spasmul musculaturii netede bronşice
B. Edemul mucoasei
C. Hipersecreţia de mucus
D. Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice
E. Spasmul laringian

8. Cs Selectați grupul de preparate care nu este indicat pentru tratamentul antiinflamator în astmul bronşic
la copii:
A. Antiinflamatoare nonsteroidiene
B. Corticosteroizi inhalator
C. Antileucotriene
D. Cromoglicatul disodic
E. Ipratropium bromid

9. Cs Selectați preparatul care pot provoca exacerbarea astmului bronşic la copii:

A. Acidul acetilsalicilic
B. Glucocorticosteroizi
C. Antihistaminice
D. Teofilina
E. Antileucotriene

10. Cs Indicați metoda utilizată pentru aprecierea variabilității zilnice a semnelor de astm bronşic la copii:
A. ECG
B. Cardiointervalografia
C. PEF-metria
D. R-grafia cutiei toracice
E. Nivelul IgE serice

11. Cs Selectați biomarkerul procesului inflamator alergic regăsit în sputa pacientului cu astm bronşic la
copii:
A. Eozinofilie
B. Leucocitoză
C. Neutrofilie
D. Monocitoză
E. Trombocitopenie

12. Cs Indicați scopul principal în tratamentul astmului bronşic la copii:

A. Atingerea şi menţinerea controlului manifestărilor clinice
B. Sanarea focarelor de infecţie
C. Tratamentul comorbidităților
D. Ameliorarea respiraţiei nazale
E. Îmbunătăţirea microcirculaţiei sanguine

13. Cs Copilul manifestă semnele clinice ale exacerbării de astm bronșic. Care investigație de laborator va
oferi echipei medicale informația de bază pentru aprecierea statusului respirator la copil?
A. Hemoleucograma
B. Gazometria arterială
C. Ureea serică
D. Timpul tromboplastinei partial activate
E. Nivelul IgE serice
31
14. Cs Un copil de 7 ani cu astm bronșic joacă fotbal la orele de educație fizică la școală. În timpul jocului
copilul începe să tușească, manifestă respirație șuierătoare și senzație de sufocare. Ce medicație trebuie
de administrat pentru a obține ameliorarea rapidă a stării pacientului?
A. Prednisolon
B. Montelukast
C. Salbutamol
D. Fluticason propionat
E. Teofilină

16. Cs Indicați care dintre factorii de risc nu este implicat în patogeneza astmului bronșic la copii:
A. Dermatita atopică în primii ani de viață
B. Expunerea în copilărie la acarienii prafului de casă
C. Fumatul matern
D. Detresa respiratorie la nounăscut
E. Infecțiile respiratorii frecvente în primii ani de viață

17. Cs Selectați afirmaţia care nu este caracteristică pentru astmul bronșic la copii:
A. Aspirina poate provoca exacerbarea astmului bronșic
B. Tusea poate fi manifestare a astmului bronșic
C. Wheezing-ul poate să nu fie prezent în timpul exacerbării de astm bronșic
D. Semnul „plămân silențios” este un semn favorabil
E. Prezența pulsului paradoxal este un semn al evoluției severe a maladiei

18. Cs Evoluția severă a astmului bronșic la copii este prognozată în caz de:
A. Copilul vorbește rar
B. Cianoza
C. PCO2 mai mare de 40
D. Nivelul PEF mai jos de 50% de la valorile prezise
E. Prezența tuturor semnelor de mai sus

19. Cs Indicați afirmația care nu prezintă factor de risc pentru astmul bronșic la copii:
A. Anamneza familială pozitivă (cazuri de astm la membrii familiei)
B. Prezența dermatitei atopice din primul an de viață
C. Fumatul în familie
D. Mediul rural de trai???
E. Expunerea la alergeni

20. Precizați calea preferenţială de administrare a corticosteroizilor în tratamentul de menținere a

controlului astmului bronşic la copii:
A. Intravenos
B. Inhalator
C. Subcutanat
D. Intramuscular
E. Intrarectal

Complement multiplu

1. Cm Enumerați mecanismele patogenetice în astmul bronşic la copii:

A. Relaxarea mușchilor netezi ai bronhiilor
B. Activarea sintezei de leucotriene
32
 C. Activarea sintezei unor citochine proinflamatorii
D. Reducerea marcată a sintezei de reagine (IgE)
E. Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice

2. Cm Enumerați criteriile diagnostice în astmul bronşic la copii:

A. Predispunerea ereditară
B. Spirometria demonstrează dereglări obstructive la nivelul bronhiilor mici
C. Crize repetate de obstrucţie bronşică
D. Nivel crescut de IgE
E. Spirometria demonstrează dereglări de tip restrictiv

3. Cm Enumerați maladiile cu care trebuie să fie diferențiat astmul bronşic la copii:

A. Aspirație de corp străin
B. Insuficiență cardiacă congestivă
C. Mucoviscidoza
D. Pneumonie acută
E. Traheomalacie

4. Cm Enumerați semnele clinice ale statusului astmatic la copii:

A. Durata wheezing-ului mai mult de 6 ore
B. Dereglări neurologice
C. Simptomul „plămânului silențios”, dispariţia tusei
D. Dispariția dispneei peste 4 ore de la începutul tratamentului
E. Auscultativ – respiraţie aspră, raluri buloase și crepitante

5. Cm Precizaţi acuzele caracteristice pentru exacerbarea de astm bronşic la copii:

A. Accese frecvente de tuse
B. Accese de dispnee
C. Prurit cutanat
D. Wheezing
E. Strănut, respirație nazală dificilă

6. Cm Selectaţi criteriile de severitate pentru astmul bronşic la copii:

A. Frecvenţa acceselor de dispnee
B. Caracterul şi durata acceselor
C. Frecvenţa infecțiilor respiratorii acute
D. Frecvenţa simptomelor nocturne
E. Toleranţa la efort fizic

7. Cm Enumerați factorii declanșatori ai statusului astmatic la copiii cu astm bronșic:

A. Necomplianța și sistarea tratamentului cu glucocorticoizii inhalatori
B. Administrarea de antihistaminice
C. Administrarea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetice
D. Acutizarea procesului inflamator în plămâni
E. Tratamentul cu glucocorticoizii inhalatori

8. Cm Precizaţi factorii de risc pentru astmul bronşic la copii:

A. Predispoziţia genetică
B. Bronșiolita
C. Dermatita atopică în primii ani de viaţă
D. Absenţa maladiilor alergice la rude
33
 E. Disfuncţia sistemului nervos vegetativ

9. Cm Enumerați investigațiile diagnostice specifice pentru astmul bronşic la copiii de vârstă şcolară:
A. Nivelul seric de IgE (total şi alergen-specifice)
B. Radiografie abdominală
C. Aprecierea nivelului de complexe imunocirculante
D. Investigaţia sputei
E. Spirometria

10. Cm Marcați complicaţiile imediate ale astmului bronşic la copii:

A. Status astmaticus
B. Insuficienţa cardiacă cronică
C. Pneumotorax spontan
D. Emfizem mediastinal subcutan
E. Atelectazie segmentară

11. Cm Enumerați alergenii alimentari care mai des provoacă exacerbarea de astm bronşic la copii:
A. Ouăle
B. Citricele
C. Peştele şi produsele de mare
D. Arachidele, nucile
E. Porumbul

12. Cm Indicați factorii declanșatori ai exacerbării de astm bronşic la copii:

A. Praful de casă
B. Mucegaiuri
C. Polenuri
D. Fumul de ţigară
E. Aerul cald

13. Cm Selectați factorii de risc pentru dezvotarea astmului bronşic la copiii de vârsta timpurie:
A. Infecțiile respiratorii acute
B. Anemia feriprivă
C. Astmul bronșic la unul din părinți
D. Dermatita atopică
E. Rinita alergică

14. Cm Enumerați nivelele de control ale astmului bronşic:

A. Lipsa exacerbărilor de astm bronșic
B. Astm bronșic controlat
C. Simptome nocturne de astm bronșic
D. Astm bronșic parțial controlat
E. Astm bronșic necontrolat

15. Cm Enumerați criteriile de severitate pentru exacerbările de astm bronşic la copii:

A. Frecvenţa simptomelor de astm
B. Prezența simptomelor nocturne de astm
C. Rezultatele investigațiilor funcţiei pulmonare
D. Examinarea testelor alergologice
E. Modificările în hemoleucogramă

34
 16. Cm Marcați factorii de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic la copiii cu vârsta sub 5 ani:
A. Sexul feminin
B. Trei epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
C. Dermatita atopică
D. Istoric de astm la unul din părinţi
E. Sensibilizare la aeroalergeni

17. Cm Enumerați biomarkerii caracteristici în sputa copiilor cu astm bronşic atopic:

A. Prezența eozinofiliei
B. Prezența cristalelor Charcot-Leyden
C. Cantitatea trombocitelor
D. Prezența spiralelor Curschmann
E. Prezența leucocitozei

18. Cm Selectați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a crizei de astm bronşic:

A. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
B. Remediile antihistaminice
C. Medicamente cu acțiune anticolinergică
D. Corticosteroizi sistemici
E. Antileucotriene

19. Cm Enumerați preparatele anticolinergice indicate pentru tratamentul astmului bronşic la copii:
A. Ipratropium bromid
B. Teofilină
C. Oxytopirină bromid
D. Tiotrapium bromid
E. Sulfat de magnesiu

20. Cm Precizați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a exacerbării severe de astm bronşic la copii:
A. Oxigenoterapie
B. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
C. Corticosteroizi sistemici
D. Antileucotriene
E. Antibioticoterapie

21. Cm Enumerați preparatele de bază indicate pentru menținerea controlului astmului bronşic la copii:
A. Antiinflamatoare nesteroidene
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Antileucotriene
D. Bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune
E. Remediile antihistaminice

22. Cm Enumerați manifestările caracteristice pentru astmul bronșic la copii:

A. Tusea, care este simptom predominant
B. Stridor
C. Creșterea rezistenței căilor aeriene
D. Hiperreactivitate bronșică
E. Scăderea capacității reziduale funcționale a plămânilor

35
 Bronşitele la copii. Complement simplu
Cs
1. Precizaţi factorul etiologic comun în bronşita acută la copii:
a) Alergeni alimentari
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni
d) Agenţii micotici
e) Viruşi
Cs
2. Selectaţi modificarea caracteristică la examenul clinic în bronşita acută la copii:
a) Crepitaţie
b) Matitate unilaterală
c) Murmur vezicular
d) Raluri umede difuze care se modifică după tuse
e) Raluri localizate
Cs
3. Marcaţi caracterul tusei în debutul bronşitei acute la copii:
a) Productivă cu expectoraţii
b) Lătrătoare (spasmatică)
c) Paroxistică (în accese)
d) Uscată
e) Mixtă
Cs
4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă la copii:
a) Expirul prelungit
b) Tusea productivă
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonală
e) Tusea uscată
Cs
5. Marcaţi aspectul radiologic care NU este caracteristic în bronşiolită la copii:
a) Desenul pulmonar accentuat
b) Opacitate lobară confluentă
c) Modificări bilaterale interstiţiale cu infiltraţie peribronşică
d) Оpacităţi segmentare şi subsegmentare
e) Hiperinflaţie pulmonară
Cs
6. Precizaţi simptomul clinic care NU este caracteristic pentru bronşiolită la copii:
a) Tiraj ul cutiei toracice
b) Polipnee, tahipnee
c) Raluri crepitante difuze
d) Inspirul prelungit, zgomotos
e) Wheezing-ul
Cs
7. Numiţi agentul patogen comun în bronşiolită la copii:
a) Virusul respirator sincitial
b) Virusul gripal A1
c) Virusul gripal A2
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Enterovirisurile
Cs
36
 8. Marcaţi care din afirmaţiile expuse NU caracterizează bronşiolita la copii:
a) Afectează căile respiratorii mici (bronşiolele)
b) Este produsă de virusuri
c) Este caracteristic wheezing-ul
d) Dispnee inspiratorie
e) Tahipnee
CS
9. Alegeţi semnul clinic caracteristic în bronşită acută la copii:
a) Percutor matitate
b) Raluri difuze buloase instabile pe parcursul zilei
c) Crepitaţii localizate
d) Sindrom toxic infecţios exprimat
e) Dispnee
CS
10. Precizaţi tratamentul prioritar în bronşita acută la copii şi adolescenţi:
a) Antimicrobiene
b) Bronhodilatatoare
c) Anticoagulante
d) Antitusive
e) Expectorante, mucolitice
CS
11.Utilizarea antibioticelor în tratamentul bronşitei acute la copii este valabilă în caz de:
a) Infecţie virală
b) Infecţie bacteriană documentată
c) Vomă indusă de tusă
d) Sindrom febril
e) Tusea umedă
CS
12. Numiţi afecţiunea copilului pentru care este caracteristică dispnee expiratorie:
a) Stenoza acută a laringelui
b) Bronşită obstructivă
c) Pneumonia comnitară
d) Pleurezia sinpneumonică
e) Boala celiacă
CS
13.Selectați afirmația corectă referitor la definiţia bronşiolitei la copii:
a) infecţie virală cu afectarea parenhimului pulmonar
b) infecţie bacteriană cu afectare bronşiolară a sugarului
c) proces inflamator infecţios specific acut al arborelui bronşic
d) infecţie fungică cu afectare bronşiolară a sugarului
e) infecţie virală cu afectare preponderent bronşiolară a sugarului

Complement multiplu
Cm
1. Selectaţi factorii de risc pentru bronşita obstructivă la copii:
a) Prematuritatea
b) Focarele cronice de infecţie orofaringe
c) Antecedente alergologice familiale
d) Alimentaţia naturală exclusivă
e) Tabagismul pasiv/activ
37
 Cm
2. Selectaţi simptomele clinice pentru bronşita acută la copii:
a) Matitate localizată
b) Respiraţie aspră
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm
3. Notaţi manifestările clinice în bronşita acută obstructivă la copii:
a) Tuse, inclusiv nocturnă
b) Dispnee inspiratorie
c) Stridor
d) Dispnee expiratorie
e) Sunet submat localizat
Cm
4. Enumeraţi factorii favorizanti în bronşiolita acută la copii:
a) Alimentaţia naturală
b) Microambianţă aglomerată
c) Unicul copil în familie
d) Fumatul pasiv
e) Prezenta unor frati mai mari
CM
5. Selectaţi semnele de obstrucţie bronşică la copil cu bronşiolita acută:
a) Expir prelungit
b) Hiperinflaţie
c) Raluri sibilante
d) Inspir prelungit
e) Tusea
CM
6. Selectaţi afirmaţiile corecte caracteristice în bronşiolita acută la copii:
a) Se întâlneşte preponderent la sugarul mic
b) Afectează frecvent copiii de vârstă scolară
c) Este inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
d) Mai frecvent este de etiologie bacteriană
e) Obstrucţia bronşiolară

CM
7. Enumeraţi semnele clinice respiratorii caracteristice în bronşiolită la copii:
a) Tahipnee severă
b) Distensie toracică emfizematoasă
c) Stridor
d) raluri subcrepitante bronşiolare la expir şi inspire difuze
e) expir prelungit cu geamăt expirator

CM
8. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la copii:
a) Administrarea enzimelor sistemice
b) Fluidificarea secreţiilor bronşice
c) Aportul adecvat de lichide în organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
38
 CM
9. Enumeraţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii:
a) Este principalul agent cauzal al bronşiolitei
b) Reinfectarea este frecventă, îndeosebi în colectivităţile de copii
c) Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs, care necesită spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare
e) Formează imunitate de durată, practic pe viaţă
Cm
10. Selectaţi afecţiunile copilului care evoluează cu dispnee expiratorie:
a) Bronşită obstructivă
b) Bronşiolita
c) Crupul
d) Abces faringian
e) Pneumonie acută necomplicată
Cm
11. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale copilului:
a) Astm bronşic
b) Bronşită acută obstructivă
c) Bronşiolită
d) Atelectazii pulmonare
e) Pneumonie nosocomială
Cm
12. Enumeraţi criteriile de apreciere a gradului de severitate în bronşiolita acută la copii:
a) Saturaţia cu oxigen
b) Prezenţa semnelor de detresă respiratorie
c) Episoade de apnee
d) Caracterul tusei
e) Nivelul hemoglobinei

13. Precizaţi condiţiile care cresc riscul de formă severă de bronsiolită acută la copii:
a) Prematuritatea
b) Alimentaţia naturală
c) Greutatea mică la naştere
d) Vârsta peste 3 ani
e) Boli pulmonare preexistente

Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu.

CS1. Numiţi tipul comun de cardiomiopatie primară pediatrică:
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia tahicardică
C. Cardiomiopatia dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia peripartum
CS 2. Indicaţi standardul de aur de diagnostic în miocardita acută:
A. Ecocardiografia
B. Biopsia endimiocardică
C. Electrocardiografia
D. Aprecierea biomarkerilor leziunii miocardice
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
39
 CS 3. Selectaţi semnul ecocardiografic distinct în miocardita acută fulminantă la copii:
A. Disfuncţie ventriculară sistolică severă
B. Dilatarea ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga
D. Dilatarea atriului drept
E. Revărsat pericardic
CS 4. Menţionaţi cardiomiopatia primară de etiologie genetică:
A. Cardiomiopatia tahicardică
B. Cardiomiopatia peripartum
C. Cardiomiopatia hipertrofică
D. Cardiomiopatia de stres
E. Cardiomiopatia dilatativă
CS 5. Indicaţi metoda electivă de diagnostic neinvaziv în cardiomiopatii primare la sugari:
A. Ecocardiografia
B. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
C. Electrocardiografia
D. Biopsia endomiocardică
E. Radiografia cardiopulmonară
CS 6. Numiţi anomalia fiziopatologică definitorie în cardiomiopatia restrictivă:
A. Disfuncţia ventriculară diastolică
B. Obstrucţia pe cale de ejecţie a ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga
D. Disfuncţie sistolică ventriculară stânga
E. Hipertrofie ventriculară dreapta
CS 7. Selectaţi tipul morfolofic de cardiomiopatia hipertrofică pediatrică:
A. Asimetric septal
B. Apical
C. Biventricular
D. Asimptomatic
E. Cu hipertrofie ventriculară minimală
CS 8. Precizaţi cauza cardiomiopatiei restrictive la copii:
A. Genetică
B. Non-genetică
C. Mixtă, genetică şi non-genetică
D. Autoimună
E. Postinfecţioasă
CS 9. Numiţi sindromul clinic prevalent în cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Şocul cardiogen
B. Tulburări de ritm cardiac
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoza
E. Dismorfie facială
CS 10. Indicaţi semnul clinic evocator în cardiomiopatia dilatativă la sugarul asimptomatic:
A. Cianoza la efort
B. Cardiomegalie predominat stânga
C. Hipertensiune arterială
D. Zgomote cardiace aritmice
E. Hepatomegalia
CS 11. Selectaţi tipul de cardiomiopatie primară pediatrică dobândită:
A. Cardiomioptia hipertrofică
B. Cardiomiopatia dilatativă
40
C. Cardiomiopatia hipertensivă
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Miocardita
CS 12. Numiţi simptomul clinic iniţial în cardiomiopatia dilatativă la sugar:
Dispnee în timpul alimentaţiei
Accese hipoxice
Infecţii respiratorii repetitive
Somnolenţă nemotivată
Paliditate
CS 13. Precizaţi indicaţia pentru efectuarea monitorizării elactrocardiografice Holter în
cardiomiopatiile primare pediatrice:
A. Formele familiale
B. Formele simptomatice
C. Orice formă de cardiomiopatie primară
D. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
E. Cardiomiopatie tahicardică
CS 14. Selectaţi grupul de medicamente de prima linie indicate în cardiomiopatia hipertrofică
obstructivă la sugari:
A. Diureticile
B. Betaadrenoblocantele
C. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Antagoniştii aldosteronei
CS 15. Indicaţi criteriul clinico-evolutiv caracteristic cardiomiopatiei hipertrofice cu debut în copilărie:
A. Evoluţie favorabilă la orice vârstă pediatrică
B. Mortalitate înaltă în primii ani de viaţă
C. Potenţial vindecabilă
D. Lipsa complicaţiilor aritmice
E. Caracter tranzitoriu la preşcolari
CS 16. Nominalizaţi afecţiunea importantă în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei restrictive la
copii:
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Miocardita acută
D. Percicardita constrictivă
E. Boala Fabry
CS 17. Specificaţi vârstă pediatrică cu risc înalt de mortalitate în miocardita acută virală:
A. Nou-născuţii
B. Vârsta fragedă
C. Adolescenţii
D. Sugarii
E. Orice vârstă pediatrică
CS. 18. Numiţi cauza comună în cardiomiopatiia dilatativă pediatrică:
A. Miocardita acută virală
B. Mutaţii în genele care codează proteinele sarcomerului
C. Erorile metabolice înnăscute
D. Coarctaţia de aortă
E. Deficienţa primară de carnitină

Complement multiplu
CM 1. Selectaţi criteriile de clasificare etiologică a cardiomiopatiilor primare la copii:
41
A. Genetice
B. Dobândite
C. Restrictive
D. Virale
E. Mixte
CM 2. Indicaţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la copii :
A. Creatininkinaza fracţia MB
B. Troponina cardiacă T
C. Lactatdehidrogenaza
D. Antistreptolizina O
E. Troponina cardiacă I
CM 3. Enumeraţi criterii de diagnostic în confirmarea miocarditei acute la copii:
A. Semne clinice cardiace
B. Istoric familial pozitiv
C. Dovezi ale modificărilor structurale şi funcţionale cardiace
D. Imunodeficienţă primară
E. Biopsie endomiocardică cu modificări specifice
CM 4.Nominalizaţi factorii etiologici virali comuni în miocardita acută virală la copii::
A. Coxsackie A
B. Coxsackie B
C. Adenovirusurile
D. Herpesvirus
E. Parvovirusul B19
CM 5. Numiţi testele diagnostice imagistice de prima linie în miocardită acută pediatrică:
A. Radiografia cardiopulmonară
B. Biopsia endomiocardică
C. Electrocardiografia
D. Ecocardiografia
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
CM 6. Indicaţi criteriile de diagnostic pentru miocardita acută fulminantă la copilul mic:
A. Istoric cu prodrom viral scurt
B. Prezentare cu şoc cardiogen
C. Scăderea importantă a contractilităţii ventriculare
D. Convulsii febrile
E. Istoric familial de moarte subită cardiacă
CM 7. Enumeraţi afecţiunile importante pentru diagnosticul diferenţial în miocardita acută la copilul
mic :
A. Deficienţa primară de carnitină
B. Glicogenozele
C. Originea anormală a arterei coronariene stângi
D. Bloc atrio-ventricular congenital
E. Coarctaţia de aortă
CM 8. Numiţi q afirmaţiile caracteristicile pentru cardiomiopatia dilatativă pediatrică:
A. Etiologie mixtă (acută/genetică)
B. Debutează cu accese hipoxice
C. Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng
D. Afecţiune exclusiv genetică heterogenă
E. Cauză comună a necesităţii transplantului de cord
CM 9. Enumeraţi testele obligatorii pentru screeningul familial în cardiomiopatia hipertrofică:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
42
 C. Examenul electrofiziologic
D. Consilierea genetică
E. Radiografia cardiopulmonară
CM 10. Indicaţi elementele conduitei copilului cu cardiomiopatie hipertrofică include:
A. Evitarea sportului de performanţă
B. Regim alimentar hiposodat
C. Betaadrenoblocantele la copilul simptomatic
D. Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă
E. Estimarea riscului de moarte subită cardiacă
CM 11. Enumeraţi cauzele morţii subite cardiace la copii cu cardiomiopatie hipertrofică:
A. Complicaţii trombembolice
B. Tahicardia ventriculară nesusţinită
C. Fibrilaţia ventriculară
D. Bloc atrioventricular complet
E. Insuficienţa cardiacă acută
CM 12. Numiţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă în cardiomiopatia hipertrofică pediatrică:
A. Tahicardia ventriculară nesusţinută
B. HVS peste 30 mm
C. Istoric familial de moarte sibită cardiacă
D. Tahicardia sinusală cronică
E. Forma obstructivă
CM 13. Menţionaţi variantele de scenariu clinic în cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Insuficienţă cardiacă congestivă
B. Copil asimptomatic
C. Moarte subită cardiacă
D. Formă aritmică
E. Formă obstructivă
CM 14. Enumeraţi cardiomiopatiile primare pediatrice non-familiale vindecabile:
A. Cardiomiopatia inflamatorie (miocardita)
B. Cardiomiopatia restrictivă
C. Cardiomiopatia indusă de tahicardie
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Nou-născuţii din mame cu diabet zaharat
CM 15 Enumeraţi mecanismele fiziopatologice comune în cardiomiopatia hipertrofică la copii:
A. Hipertrofie ventriculară stânga
B. Obstrucţie pe calea de ieşire a ventriculului stâng
C. Aritmii ventriculare
D. Disfuncţie diastolică
E. Ischemia miocardului
CM 16. Menţionaţi afirmaţiile caracteristice cardiomiopatiei dilatative primare pediatrice:
A. Incidenţa mai mare la sugari
B. Etiologie infecţioasă
C. Poate fi asimptomatică
D. Disfuncţie ventriculară progresivă
E. Adesea idiopatice
CM 17. Numiţi semnele clinice comune în cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Cardiomegalie
B. Zgomotul II accentuat
C. Prezenţa zgomotului III
D. Suflu continuu la focarul pulmonarei
E. Suflu sitolic de regurgitare mitrală
43
 CM 18. Marcaţi afecţiunile pediatrice importante în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei
dilatative la copii:
A. Coarctaţia de aortă
B. Miocardita acută
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Defect septal atrial
E. Tumori pericardice
CM 19. Enumeraţi semnele şi simptomele dominante în cardiomiopatia restrictivă primară pediatrică:
A. Dispneea acentuată de intercurenţele respiratorii
B. Turgescenţa jugularelor
C. Moartea subită
D. Cardiomegalie
E. Dispnee
CM 20. Indicaţi grupele de medicamente în conduita copiilor cu cardiomiopatie restrictivă:
A. Glicozidele cardiace
B. Diureticile
C. Anticoagulantele
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E. Blocantele canalelor de calciu

Coagulopatii la copii. Hemofilia. Complement simplu

1. Precizaţi ce NU este caracteristic pentru Hemofilie la copii:
A. sângerare de tip hematom;
B. hemartroze;
C. hemoragie tardivă posttraumatică;
D. peteşii şi echimoze;
E. număr normal de trombocite.
2. Numiţi factorul deficit în Hemofilia A la copii:
A. factorului IX;
B. factorului VIII;
C. factorului XI;
D. factorului XII;
E. factorului V.
3. Alegeţi indicaţia optimă în hemoragie la copil cu hemofilia A:
A. plasma proaspăt congelată;
B. plasma nativă;
C. crioprecipitatul;
D. masa eritrocitară;
E. factor de coagulare liofilizat;
4. Selectaţi medicaţia contraindicată în tratamentul hemofiliei la copii:
A. crioconcentratul;
B. tamponul hemostatic;
C. imobilizarea de scurtă durată a membrului afectat;
D. acidul acetilsalicilic;
E. repaosul fizic.
5. Precizaţi calea de transmitere în Hemofilia A la copii:
A. Autosomal-dominantă;
B. Autosomal-recesivă;
C. X-lincată, recesiv;
D. Multifactorialpă;
E. Dobîndită.
6. Notaţi tipul de sângerare în Boala Willebrand la copii:
A. sângerare tip hematom;
B. sângerare tip mixt;
C. sângerare tip vascular – peteşial;
44
D. prognostic nefavorabil;
E. hemartroze frecvente.
7. Precizaţi modificarea de laborator caracteristică în boala Willibrand la copii:
A. reducerea factorului IX de coagulare;
B. hipofibrinogenemia;
C. trombocitopenia;
D. adezia şi agregarea redusă a trombocitelor;
E. creşterea timpului de coagulare.
8. Alegeţi parametrul care NU se modifică în Hemofilie la copii:
A. timpul de coagulare după Le-Wait;
B. nivelul factorului VIII;
C. timpul tromboplastinei parţial activate;
D. timpul de recalcificare a plasmei;
E. numărul de trombocite.
9. Precizaţi modificarea de laborator care NU este caracteristică pentru hemofilia A la copii:
A. Durata de sîngerare crescută;
B. Timpul de coagulare crescut;
C. Timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. Durata de sîngerare normală;
E. Deficit al factorului VIII.
10. Identificaţi cea mai frecventă coagulopatie la copii:
A. Hipofibrinogenemia
B. Hemofilia A
C. Hemofilia B
D. Hemofilia C
E. Deficitul de factor V (parahemofilie)
Complement multiplu
1. Enumeraţi semnele clinice în Hemofilie la copii:
A. hemoragii profuze;
B. hematoame;
C. hemartroze;
D. echimoze şi peteşii;
E. hemoragie peste 1–2 ore după traumatisme.
2. Selectaţi criteriile pentru diagnosticul de Hemofilie la copii:
A. anamneza eredocolaterală;
B. creşterea duratei sângerării după Duke;
C. consumul redus al protrombinei;
D. diminuarea numărului trombocitelor;
E. creşterea timpului de coagulare după Le-White.
3. Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru hemofilie la copii:
A. durata de sângerăre crescută;
B. timpul de coagulare după Le-White crescut;
C. timpul tromboplastinei parţial activate sporit;
D. reducerea adeziei şi agregaţiei trombocitelor;
E. deficitul factorului VIII sau IX.
4. Enumeraţi criteriile pentru confirmarea tipului de hemofilie la copii:
A. insuficienţa factorului Willibrand;
B. deficitul factorului VIII;
C. deficitul factorului IX;
D. deficitul factorului XII;
E. deficitul factorului XI.
5. Alegeţi afirmaţiile corecte caracteristice pentru Hemofilie la copii:
A. durata de sîngerare crescută;
B. timpul de coagulare crescut;
C. timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. sîngerare de tip hematom;
E. este o boală genetică.
6. Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru boala Willebrand la copii:
A. scăderea adeziunii trombocitelor;
B. deficitul factorului IX;
C. deficitul factorului XI;

45
D. deficitul factorului Willibrand;
E. сreşterea duratei de sângerare.
7. Selectaţi afirmaţiile caracteristice pentru boala Willebrand la copii:
A. transmiterea recesivă, X – lincată;
B. transmiterea autosomal – dominant;
C. diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor;
D. tipul mixt de sângerare;
E. hemartroze frecvente.
8. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru hemophilia B la copii:
A. prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor;
B. creşterea timpului tromboplastinei parţial activate;
C. prognosticul pentru viaţă este favorabil;
D. deficitul factorului IX;
E. deficitul factorului XI.

9. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru Hemofilie la copii:

A. tip hematom de sângerare;
B. hemartroză – manifestare caracteristică a bolii;
C. tipul mixt de sângerare;
D. hemofilia B este mai frecventă ca hemofilia A;
E. tratamentul de substituţie este esenţial.
10. Determinaţi indicii coagulogramei care se modifică în hemofilie la copii:
A. timpul tromboplastinei parţial activat;
B. consumul protrombinei;
C. testul cu etanol;
D. timpul trombinic;
E. timpul recalcificării plasmei.

11. Enumeraţi principiile de tratament în hemofilie la copii:

A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurtă durată a articulaţiei afectate;
C. imobilizare de durată a articulaţiei afectate;
D. transfuzii de sânge;
E. concentrate liofilizate ale factorului VIII.
12. Precizaţi principiile de terapie în hemartroza acută la copii cu hemofilie:
A. perfuziile de reopoliglucin;
B. factor de coagulare liofilizat;
C. imobilizarea de scurtă durată a articulaţiei;
D. administrarea de heparină;
E. puncţia obligatorie a articulaţiei.
13. Enumeraţi testele pentru evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării:
A. Determinarea Timpului Tromboplastinei Parţial Activate
B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea Timpului Protrombinei
D. Aprecierea nivelului F VIII de coagulare
E. Aprecierea nivelului F IX de coagulare
14. Enumeraţi testele pentru evaluarea mecanismului extrinsec al coagulării:
A. Aprecierea Timpului Protrombinei
B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea fibrinogenului
D. Aprecierea F VII
E. Determinarea toleranţei plasmei la heparină
15. Selectaţi modificările caracteristice pentru boala von Willebrand la copii:
A. Tipul autosomal de moştenire
B. Tipul X-linkat de moştenire
C. Diminuarea funcţiei de adeziune şi agregare a trombocitelor
D. Creşterea duratei de sângerare
E. Tipul hematom de sângerare
16. Alegeţi manifestările clinice tipice bolii von Willebrand la copii:
A. Gingivoragii
46
 B. Epistaxis
C. Hematome
D. Eritem, macule-papule
E. Peteşii, echimoze
17. Selectaţi modificările caracteristice în boala von Willebrand la copii:
A. Tipul autosomal de transmitere
B. Afectare izolată a hemostazei primare
C. Afectare izolată a hemostazei secundare
D. Coagulopatie de tip mixt
E. Transmisă X-linkat

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA COPILULUI:

creşterea, dezvoltarea, maturaţia, acceleraţia.
Fazele creşterii. Legile creşterii. Mecanismele creşterii şi dezvoltării.
Factorii de creştere. Constituţia.
Complement simplu.
CS
1) Selectaţi glanda endocrină cu o influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
A. tiroida
B. timusul
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CS
2) Indicaţi perioada de vârstă a copilului, pentru care este caracteristică creşterea ponderală cea mai
intensă:
A. până la vârsta de 1 an
B. vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani
C. vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani
D. vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani
E. vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani
CS
3) Precizați ce NU include procesul complex de creștere a copilului:
A. creșterea în greutate
B. mărirea cantitativă a organelor
C. diferențierea funcțională
D. modificarea formelor corporale
E. creșterea osoasă
CS
4) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la băieţi:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
CS

47
 5) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la fete:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
CS
6) Indicaţi ce reprezintă legea alternanţei creșterii și dezvoltarii la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
CS
7) Indicaţi ce reprezintă legea proporţiilor creșterii și dezvoltarii la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
CS
8) Indicaţi ce reprezintă legea antagonismului morfologic şi ponderal al creșterii și dezvoltării la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
CS
9) Indicaţi ce reprezintă legea creşterii inegale la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
CS
10) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. stimulează procesele anabolice
B. intervin în procesele de mineralizare a scheletului
C. stimulează procesele catabolice
D. stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
E. accelerează metabolismul bazal
CS
11) Ce reprezintă creșterea și dezvoltarea copilului:
A. proces dinamic de creștere și maturizare a copilului
B. alimentația corectă
C. vaccinoprofilaxia
D. accelerația
E. creșterea taliei
CS
12) Selectați parametrul care NU este esențial pentru apricierea creșterii și dezvoltării copilului :
48
A. talia
B. somatoscopia
C. greutatea
D. maturația osoasă
E. maturația pubertară
CS
13) Precizați ce NU include procesul complex de dezvoltare a copilului :
A. diferențiere morfologică
B. creșterea în greutate
C. diferențiere funcțională
D. multiplicare structurală
E. sporire în complexitate
CS
14) Selectați care din indicatori NU caracterizează procesul de maturație la copii :
A. maturația osoasă
B. maturația sexuală
C. maturația dentară
D. maturația enzimatică
E. maturația greutății
CS
15) Precizați care din indicatori ai creșterii stabilesc dimensiunile și compoziția corporală :
A. talia, circumferințele, masa
B. maturația osoasă
C. maturația dentară
D. maturația metabolică
E. maturația pubertară

Complement multiplu
CM
1) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a copilului în
primul an de viaţă:
A. tiroida
B. pancreasul exocrin
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CM
2) Enumerați criteriile de aprecierea a maturității biologice pentru fete:
A. dezvoltarea glandei mamare
B. apariția menarhei
C. pilozitatea axilară și pubiană
D. perimetrul toracic
E. perimetrul cranian
CM
3) Enumerați cauzele deficitului de creștere staturală la copii:
A. deficitul hormonului de creștere

49
B. hipertiroidismul
C. hipotiroidismul
D. carențele nutritive
E. maladii cronice decompesate
CM
4) Enumerați cauzele deficitului ponderal la copii:
A. subalimentarea
B. carențe psiho-sociale
C. boli genetice, sindromul Prader-Willi
D. hipertirioidism
E. deficite imune
CM
5) Indicaţi factorii endogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorii genetici
B. factorii hormonali
C. factorii ereditari
D. factorii patologici
E. mediul geografic
CM
6) Enumerați criteriile de apreciere a maturității biologice la băieți:
A. talia
B. masa corporală
C. formula dentară
D. dezvoltarea sexuală
E. tensiunea arterială
CM
7) Indicaţi criteriile maturizării biologice ale copiilor:
A. apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
B. apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
C. aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
D. creşterea taliei
E. creşterea masei corporale
CM
8) Precizaţi legile, care explică mecanismul creşterii la copii:
A. legea alternantei
B. legea proporţiilor
C. legea antagonismului morfologic şi ponderal
D. legea creşterii inegale
E. acceleraţia
CM
9) Indicaţi factorii exogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorul alimentar
B. mediul geografic
C. factorii socio-economici
D. factorii afectiv-educativi
E. factorii genetici
CM
10) Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:
A. hipofiza
B. timusul
C. tiroida şi paratiroidele
50
D. suprarenalele şi glandele sexuale
E. pancreasul exocrin
CM
11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. acţiune anabolică
B. stimulează creşterea
C. acţiune catabolică
D. stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
E. accelerează metabolismul bazal
CM
12) Marcaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare al copiilor:
A. acţiune anabolică
B. încetinesc creşterea staturală la pubertate
C. stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
D. stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
E. accelerează metabolismul bazal
CM
13) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:
A. factori genetici
B. factori endocrini
C. factori interni ai patologiei
D. alimentaţia
E. factori comportamentali
CM
14) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
B. intervin în procesele de mineralizare a scheletului
C. intervin în metabolismul hidroelectrolitic
D. stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
E. accelerează metabolismul bazal
CM
15) Precizați care sunt mecanismele de creștere ale organismului uman:
A. creșterea de volum a celulelor (hipertrofia)
B. micșorarea de volum a celulelor (hipotrofia)
C. hiperplazia celulelor
D. hipoplazia celulelor
E. accelerația

Dereglările de ritm cardiac la copii şi adolescenţi. Complement simplu

1. Indicați vârsta instalării ritmului sinusal:
A. Nou-născut
B. A 21-a săptămână de gestație
C. În prima săptămâna de viață
D. A 16-a săptămână de gestație
E. În primul an de viață
2. Marcați modificarea ECG caracteristică pentru tahicardia ventriculară la copil:
A. Unda P sinusală vizibilă în toate derivaţiile
B. Complexul QRS lărgit
C. Complexul QRS îngust
D. Intervalul PR prelungit
51
E. Interval QT prelungit
3. Precizați metoda terapeutică de elecţie în prevenirea recurenţelor de tahicardie supraventriculară:
A. Antiaritmice din clasa III
B. Glicozide cardiace
C. Ablaţia prin cateter cu radiofrecvenţă
D. Implantarea cardiostimulatorului permanent
E. Betaadrenomimetice
4. Indicați manevra vagală care se aplică în tratamentul tahicardiei supraventriculare la sugar:
A. Manevra Valsalva
B. Poziționare” pe vine”
C. Aplicarea de scurtă durată a unei pungi cu gheață pe faţă
D. Masajul carotidian unilateral
E. Compresia globilor oculari
5. Precizați mecanismul de producere în flutter-ul atrial la copil:
A. Automatism anormal
B. Activitate declanşată
C. Parasistolia
D. Reintrarea
E. Depolarizare precoce
6. Indicați antiaritmicul de prima linie în tratamentul de urgenţă a tahicardiei ventriculare la copil
hemodinamic stabil:
A. Verapamil
B. Lidocaina
C. Digoxină
D. Isoproterenol
E. Amiodarona
7. Numiți care din aritmiile enumerate nu este considerată aritmie majoră cu risc vital la copii:
A. Tahicardie sinusală
B. Sindromul QT lung
C. Tahicardia ventriculară susținută
D. Bloc atrioventricular total
E. Extrasistolia ventriculară frecventă polimorfă
8. Afirmaţi care este vârsta pediatrică de maturare completă a sistemului excitoconductor:
A. Sugar
B. Vârsta fragedă
C. Nou-născut
D. Școlarul mic
E. Adolescent
9. Marcaţi simptomul comun pentru debutul crizei tahicardiei supraventriculare uşoare la sugar cu inimă
structural normală:
A. Simptomatologie absentă
B. Insuficienţă cardiacă congestivă
C. Insuficienţă respiratorie
D. Puls periferic filiform
E. Alterarea stării de conştienţă
10. Specificați mecanismul aritmogen predominant în formarea anormală a impulsului la copii:
A. Focare ectopice de automatism
B. Activitatea de declanșare
C. Reintrare
D. Ritm de înlocuire
E. Automatism crescut al nodului sinoatrial
52
 11. Indicați factorul decesiv de conduită terapeutică antiaritmică în urgenţele aritmice la copii:
A. Starea hemodinamică
B. Tipul de malformaţie cardiacă
C. Prezenţa convulsiilor febrile
D. Semne de infecție acută
E. Istoric familial pozitiv
12. Numiți cauza frecventă a tahicardiei paroxistice supraventriculare la copilul mic:
A. Existenței unui focar de automatism joncțional
B. Miocardita acută
C. Sindromul Wolff-Parkinson-White
D. Sindromul Brugada
E. Tulburărilor electrolitice
13. Precizați grupa de medicamente de prima linie în criza de tahicardie ventriculară la copil
hemodinamic stabil:
A. Antiaritmice din Clasa IB
B. Antiaritmice din Clasa IA
C. Antiaritmice din Clasa II
D. Glicozide cardiace
E. Antiaritmice din clasa III
14. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite cardiace la copii cu sindromul QT
lung simptomatic:
A. Glicozide cardiace
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Sedative
E. Blocantele canalelor de calciu
15. Marcați efectul proaritmic al Adenosinei:
A. Tahicardie supraventriculară
B. Flutter atrial
C. Bradiaritmie
D. Inversarea undei T
E. Apariția undei delta
16. Indicați echivalentul termenului de embriocardie:
A. Ritm iregular
B. Aloritmie
C. Ritm rigid
D. Tahicardie
E. Bradicardie

Complement multiplu
1. Enumerați semnele clinice specifice în tahicardia supraventriculară paroxistică moderată la sugar:
A. Debut brusc
B. Letargie
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare
2. Marcați particularitățile pediatrice ale aritmiilor la copii:
A. Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât tulburările de conducere
B. Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
C. Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
53
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu necesită tratament
3. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită la copii:
A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecvența de recurențe
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav
4. Marcați particularătățile ECG la sugar:
A. Unda P pozitivă în derivațiile I și II
B. Unda P poate fi negativă în derivația III
C. Unda T în toate derivațiile este pozitivă
D. Unda T poate fi negativă, aplatizată sau bifazică în derivația a III
E. Unda Q adâncă în derivațiile precordiale stângi
5. Alegeți aritmiile cu absența pulsului periferic la copii:
A. Asistolia
B. Fibrilația atrială
C. Fibrilația ventriculară
D. Disociația electromecanică
E. Ritm idioventricular
6. Indicați testele biologice importante în diagnosticul etiologic al aritmiilor la copii
A. Electrocardiograma
B. Marcherii de inflamație
C. Marcherii leziunii miocardice
D. Hemoleucograma
E. Concentrația electroliților în ser
7. Indicați aritmiile provocate la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale de cord:
A. Sindromul Wolff-Parkinson-White
B. Bradicardie sinusală
C. Tahicardie ventriculară
D. Disfuncţia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss
8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infecții respiratorii repititive
D. Maladie cardiacă subiacentă
E. Anemia carențială
9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:
A. Monomorfe rare
B. În salve
C. De gradul I după Lown
D. Tip bigemenie
E. Polimorfe
10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale la copil:
A. Deficitul de puls
B. Absența pulsului
C. Puls cu amplitudine variabilă
D. Puls şi zgomote cardiace iregulate
E. Zgomotul I accentuat la apex
11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu amiodaronă la copii:
A. Grețuri și inapetență

54
B. Hipoglicemie
C. Hipo- sau hipertirioidism
D. Bradicardie
E. Hipotonie
12. Numiți manevrele vagale care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară
la sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea medicamentelor antiaritmice
D. Manevra Valsalva
E. Poziționare cu membre inferioare ridicate
13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. Prescurtarea intervalului PR
B. Prescurtarea intervalului QT
C. Prezența undei delta pe complexul QRS
D. Complexul QRS îngust
E. Complexul QRS lărgit și deformat
14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii:
A. Stare confuzională
B. Convulsii
C. Bradicardie importantă
D. Deprimarea contractilității miocardului
E. Alungirea intervalului QT
15. Indicați factorii care determină simptomatologia copilului în criza de tahicardie paroxistică
supraventriculară:
A. Vârsta
B. Durata și frecvența crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
16. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de
tahicardie supraventriculară la copii:
A. Antiaritmice din clasa a IIa
B. Antiaritmice din clasa a IIIa
C. Antiaritmice din clasa IA
D. Antiaritmice din clasa IC
E. Adenozina
17. Numiți criteriile ECG în tahicardia joncțională ectopică la copii:
A. Complexul QRS îngust
B. Frecvența contracţiilor cardiace 140-270 bpm
C. Prezenţa undelor „f” aspect „dinţi de ferestrău”
D. Adesea asociază disociația atroventriculară
E. Interval PR prescurat
18. Indicați scopul tratamentului de durată al tahicardiilor supraventriculare la copii:
A. Controlul simptomatologiei
B. Prevenirea morţii subite
C. Controlul/prevenirea disfuncţiei ventriculare
D. Prevenirea episoadelor noi
E. Micşorarea frecvenţei contracţiilor cardiace
19. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:
A. Dispneea
55
B. Palpitații cu ritm rapid
C. Sincopa
D. Lipotemie
E. Crize hipoxice
20. Marcați factorii de risc de moarte subită în flutter-ul atrial la copii:
A. Gravitatea afecțiunii cardiace de bază
B. Dimensiunea cavităţii atriului stâng
C. Recurența episoadelor aritmice pe fondalul tratamentului medicamentos
D. Asocierea prolapsului de valvă mitrală
E. Asocierea hipertensiunii pulmonare
21. Alegeți manevrele vagale utilizate în urgențele tahiaritmiilor la copii mari:
A. Submersia facială în apă rece
B. Manevra Valsalva
C. Ingestia rapidă de apă foarte rece
D. Masajul carotidian unilateral
E. Presiunea pe globii oculari
22. Enumeraţi cauzele bradicardiei sinusale la copii:
A. Hipertirioidie
B. Stimulare vagală
C. Sindromul QT lung congenital
D. Creşterea presiunii intracraniene
E. Hipotirioidie
23. Precizați afirmațiile pentru fibrilația ventriculară la copii:
A. Majoritatea cazurilor se produc pe boli cardiace structurale
B. Asociază frecvent cardiomiopatia dilatativă
C. Unde neregulate, cu morfologie și amplitudine variabilă pe ECG standard
D. Mecanismul de producere este microreintrarea
E. Mecanismul de producere este formarea anormală a impulsului
24. Enumerați investigațiile noninvazive utilizate în diagnosticul etiologic al aritmiilor la sugar:
A. Ecocardiografia
B. ECG standard
C. Catetrismul cardiac
D. Teste de efort
E. Monitorizarea ambulatorie ECG Holter
25. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:
A. Polimorfe
B. Gradul III după Lown
C. Asociată malformaţiilor congenitale cardiace
D. Asociată sindromului QT lung
E. Monomorfă rară
26. Indicați criteriile ECG pentru ritm atrial rătăcitor:
A. Asociază sindromul Wolff-Parkinson -White
B. Se asociază frecvent cu perioade de bradicardie sinusală
C. Se înregistrează cel puțin 4 morfologii diferite ale undei P
D. Schimbarea treptată a morfologiei și axei undei P
E. Alungirea progresivă a intervalului PR până la undă P blocată
27. Marcați efectele adverse ale betaadrenoblocantelor la sugar:
A. Bradicardizare excesivă
B. Hipotensiune
C. Vasoconstricție periferică şi bronhospasm
D. Toxicitate pulmonară
56
 E. Fotosensibilitate
28. Alegeți indicațiile de administrarea a amiodaronei în aritmiile copilului:
A. Prevenirea recurenţelor tahicardiilor supraventriculare
B. Tahicardia ventriculară susținută
C. Flutter-ul și fibrilația atrială după corecția chirurgicală a malformaţiilor congenitale cardiace
D. Prevenirea extrasistoliilor ventriculare
E. Tahicardia joncțională ectopică
29. Indicați aritmiile întâlnite în defectul septal atrial necorectat la copii:
A. Fibrilația atrială
B. Flutter-ul atrial
C. Tahicardia supraventriculară paroxistică
D. Bradicardie sinusală
E. Tahicardie ventriculară
30. Precizați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent la copii:
A. Bradicardie marcată simptomatică
B. Bloc atrioventricular complet congenital
C. Boala nodului sinusal simptomatic
D. Tahicardie supraventriculară paroxistică
E. Bloc atrioventricular de gradul I
31. Alegeți cauzele blocului atrio-ventricular gradul II tip Mobitz II la copii:
A. Intoxicaţie digitalică
B. Febra reumatismală acută
C. Miocardita acută
D. Hipokaliemie
E. Cardiomiopatie aritmogenă a ventriculului drept
32. Indicaţi cauzele tahicardiilor ventriculare la copii:
A. Cardiopatii congenitale
B. Implantarea cardiostimulatorului
C. Cardiopatii dobândite
D. Postchirurgie cardiacă corectivă
E. Hipotensiune
33. Numiți cauzele cardiovasculare ale sincopelor la copii:
A. Bradiaritmii extreme
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Stenoza aortică
D. Extrasistolie supraventriculară rară
E. Sindromul QT lung
34. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram. dreptă a fascicului Hiss la copii:
A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2
B. Durata complexului QRS normală
C. Durata intervalului PR prescuratată
D. Prezența undei delta (ð)
E. Unda T inversată
35. Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru intoxicația digitalică la copii:
A. Extrasistolii atriale sau ventriculare
B. Bloc atrioventricular
C. Bradicardie sinusală
D. Prescurtarea intervalului PR
E. Tahicardie ventriculară
36. Menționați cauzele sindromului QT lung la copii:
A. Defecte genetice
57
B. Cardiomiopatii primare
C. Sindromul tahi-bradicardie
D. Aritmie atrială
E. Tulburări electrolitice

Dezvoltarea fizică a copiilor: principii de apreciere şi evaluare. Complement simplu

1) Indicaţi valoarea medie a perimetrului cranian la nou-născut la termen:

a) 32-34 cm
b) 34-36 cm
c) 30-32 cm
d) 36-38 cm
e) 38-40 cm

2) Indicaţi valoarea pierderii fiziologice în greutate la nou-născutul sănătos:

a) 5%
b) 6-8%
c) 20%
d) 12%
e) 15%

3) Selectaţi glanda endocrină cu influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

4) Precizaţi metoda utilizată pentru evaluarea proporţionalității dezvoltării fizice la copii:

a) indicele nutriţional
b) indicele ponderal
c) indicele statural
d) aprecierea somatoscopică
e) aprecierea complexă prin nivele centilice

5) Selectaţi nivel centilic care corespunde dezvoltării fizice ,,foarte înalt”:

a) 90-97 centile
b) 3-10 centile
c) 25-75 centile
d) 97-100 centile
e) 10-25 centile

6) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul I:

a) 0,89-0,76
b) 0,75-0,60
c) 0,90 -1,1
d) 0,99-0,90
e) <0,60

58
 7) Numiţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul II:
a) 0,99-90
b) 0,89-0,76
c) 0,6 şi mai mic
d) 0,75-0,60
e) 0,90-1,1

8) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul III:

a) 0,75-0,60
b) <0,60
c) 0,90-1,1
d) 0,89-0,76
e) 0,99-0,90

9) Indicaţi formula de calcul a masei corporale ideale a copilului în primele 6 luni de viaţă:
a) mn + (800 x 6) + 400 (n-6), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
b) mn +(800 x n), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
c) 10,5+2 (n -1), unde n – numărul de ani
d) 19-2 x (5-n), unde n – numărul de ani
e) n x 5-20, unde n – numărul de ani

10) Selectați enunțul care caracterizează gradul II de dezvoltare a musculaturii la copii:

a) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate scăzută, toracice plat, peretele abdominal în tonus
b) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate medie, toracice cilindric, forţă musculară lentă
c) musculatura dezvoltată suficient, torace cilindric, perete abdominal în tonus, forţă musculară medie
d) musculatura dezvoltată foarte bine
e) musculatura dezvoltată slab, elasticitate medie, toracice cilindric, forţă musculară slabă

11) Pentru determinarea vârstei osoase la copii se efectuează examenul radiologic:

a) al craniului
b) al cutiei toracice
c) al pumnului
d) al piciorului
e) al regiunii cervicale a coloanei

12) Selectați enunțul care caracterizează legea alternanţei creșterii și dezvoltării la copii:
segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ
pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
fiecare segment are ritmul său de creştere
creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională

13) Selectați enunțul care caracterizează legea proporţiilor creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

14) Selectați enunțul care caracterizează legea antagonismului morfologic şi ponderal creșterii și
dezvoltării la copii:
59
 a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

15) Selectați enunțul care caracterizează legea creşterii inegale ale creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

16) Selectați enunțul care caracterizează indicele ponderal în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a) greutatea corpului corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) raportul între greutatea reală a corpului şi cea ideală
d) greutatea corpului ideală pentru vârstă
e) raportul între greutatea ideală şi cea reală a corpului

17) Selectați enunțul care caracterizează indicele nutriţional în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a) raportul între greutatea reală şi cea ideală, corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) greutatea ideală pentru vârstă
d) raportul între greutatea reală şi cea ideală
e) raportul între talia reală şi cea ideală

18) Selectați enunțul care caracterizează indicele statural în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a) greutatea corespunzătoare taliei
b) raportul între talia reală şi cea ideală
c) greutatea pentru vârstă
d) raportul între masa reală şi cea ideală
e) raportul între masa reală şi cea ideală corespunzătoare taliei

19) Aprecierea prezenţei centrelor de osificare la copii se efectuează prin radiografia:

a) pumnului
b) femurului
c) tibiei
d) cutiei toracice
e) coloanei vertebrale

20) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi de lapte la copii sugari:
a) la vârsta de 6-10 luni
b) la vârsta de 2-3 luni
c) la vârsta de 8-12 luni
d) la vârsta de 7-10 luni
e) la vârsta de 16-20 luni

21) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi permanenţi la copii:

a) la vârsta de 6-10 ani
b) la vârsta de 5-8 ani
60
c) la vârsta de 8-12 ani
d) la vârsta de 4-5 ani
e) la vârsta de 6-7 ani

22) Indicaţi termenul mediu de schimbare a dinţilor de lapte cu cei permanenţi la copii:
a) la vârsta de 6-10 ani
b) la vârsta de 5-8 ani
c) la vârsta de 8-12 ani
d) la vârsta de 4-5 ani
e) la vârsta de 6-7 ani

23) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) stimulează procesele anabolice
b) intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c) stimulează procesele catabolice
d) stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e) accelerează metabolismul bazal

Complement multiplu
1) Selectați glandele endocrine care exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a
copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza???

2) Selectați glandele endocrine care influenţează creşterea şi dezvoltarea fizică a copilului în perioada
de dezvoltare intrauterină:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

3) Selectaţi formulele orientative de apreciere a perimetrului toracic la copii în primul an de viaţă:

a) 43-1,5(6-n), unde n- numărul de luni
b) 45-2(6-n), unde n- numărul de luni
c) 43+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
d) 45+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
e) 50+0,5(n-5), unde n- numărul de luni

4) Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la şcolarul mic:

a) talia
b) caracterul creşterii ponderale anuale
c) numărul dinţilor permanenţi
d) prezenţa semnelor sexuale secundare
e) "vârsta osoasă"

5) La baza metodei centilice de evaluare a dezvoltării fizice la copii stau:

a) indicii autopometrici
61
 b) tabelele centilice
c) devierile sigmale
d) curbele centilice
e) formulele orientative de apreciere a masai corporale

6) Dezvoltarea fizică „netipică” se constată în cazul în care masa corporală şi talia se încadrează în
următoarele nivele centilice:
a) 25 -75 centile
b) 3 – 10 centile
c) 75- 90 centile
d) 90-97 centile
e) 97-100 centile

7) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care greutatea sau talia corpului se situează:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90

8) Indicaţi care sunt criteriile pentru estimarea complexă a dezvoltării fizice la copii:
a) nivelul maturităţii biologice
b) gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
c) acceleraţia dezvoltării fizice
d) talia corpului
e) greutatea corpului

9) Indicaţi funcțiile hormonului hipofizar în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) are acţiune anabolică
b) este reglator al creşterii
c) are acţiune catabolică
d) este reglator al imunităţii
e) intervine în metabolismul hidroelectrolitic

10) Indicaţi funcțiile timusului în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) are acţiune anabolică
b) este reglator al creşterii
c) are acţiune catabolică
d) deţine un rol determinant în apărarea imună
e) intervine în metabolismul acizilor nucleici şi al calciului

11) Indicaţi funcțiile glandei tiroide în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) are acţiune anabolică
b) stimulează creşterea
c) are acţiune catabolică
d) stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e) accelerează metabolismul bazal

12) Selectați semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă în perioada pubertară:
a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
62
 c) apariţia pilozităţii pubiene
d) modificarea vocii
e) apariţia ciclului menstrual

13) Tabele centilice permit aprecierea următoarelor:

a) vârstei biologice a copilului
b) amplasarea exactă pe scara standard a fiecărui criteriu antropometric
c) procentul de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat
d) nivelul de dezvoltare fizică a copilului
e) indicii funcţionali ai copilului examinat

14) Enumeraţi metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor:

a) somatometria
b) somatoscopia
c) fiziometria
d) hărţile de creştere
e) indicii biochimici ai sângelui

15) Enumeraţi metodele utilizate în fiziometrie pentru aprecierea dezvoltării fizice a copiilor:
a) spirometria
b) dinamometria
c) puterea de întindere
d) elasticitatea tegumentelor
e) maturizarea biologică

16) Examinarea aparatului locomotor prin metoda somatoscopică cuprinde evaluarea:

a) cutiei craniene
b) cutiei toracice
c) membrelor inferioare
d) puterea de întindere
e) Dinamometria

17) Indicaţi criteriile maturizării biologice a copiilor:

a) apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
b) apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
c) aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
d) creşterea taliei
e) creşterea greutății corpului

18) Enumeraţi indicii antropometrici, utilizaţi în evaluarea dezvoltării fizice la copii:

a) indicele nutriţional
b) indicele statural
c) indicele ponderal
d) indicele Ciuliţkii
e) indicele Erisman

19) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
b) intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c) intervin în metabolismul hidroelectrolitic
d) stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
63
e) accelerează metabolismul bazal

20) Numiţi caracterele sexuale secundare la băieţi, care se manifestă în perioada pubertară:
a) accentuarea organelor genitale externe
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
d) modificările de comportament
e) modificarea timbrului vocii

21) Aprecierea stării de nutriţie la copii se face conform criteriilor:

a) greutatea corporală
b) suprafaţa corporală
c) indicele ponderal
d) greutatea ideală pentru talie
e) indicele nutriţional

22) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea dezvoltării fizice la copii în primul an de
viaţă sunt:
a) dentiţia
b) creşterea ponderală
c) creşterea staturală
d) perimetrul toracic
e) perimetrul craniului

23) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:

a) factori genetici
b) factori endocrini
c) factori interni ai patologiei
d) alimentaţia
e) factori comportamentali

24) Principiile generale de estimare a dezvoltării fizice a copilului cuprind:

a) metoda centilică
b) metoda estimării complexe a dezvoltării fizice
c) metoda Denver II
d) metoda devierilor sigmale
e) metoda indicilor antropometrici

25) Precizați legile mecanismului creşterii și dezvoltării la copii:

a) legea alternantei
b) legea proporţiilor
c) legea antagonismului morfologic şi ponderal
d) legea creşterii inegale
e) acceleraţia

26) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) alimentaţia
b) mediul geografic
c) factorii socio-economici
d) factorii genetici
e) factorii afectiv-educativi
64
 27) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) factorii genetici
b) mediul geografic
c) factorii ereditari
d) factorii interni ai patologiei
e) factorii hormonali

28) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică

29) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a) gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b) elasticitatea tegumentelor
c) puterea de întindere
d) forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e) semnele de maturizare biologică

30) Indicaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) au acţiune anabolică
b) încetinesc creşterea staturală la pubertate
c) stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
d) stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
e) accelerează metabolismul bazal

Maladiile căilor biliare la copii. Disfuncţia vezicii biliare. Colecistitele la copii

1. Cs Notaţi factorul etiologic definitoriu în colecistita acută la copii:

A. Factorul alimentar
B. Traumatismele
C. Efortul fizic
D. Stesul neuropsihic
E. Facorul infecţios

2. Cs Notaţi factorul principal ce contribuie la stimularea evacuării bilei:

A. Secretina
B. Amilaza
C. Colecistokinina
D. Gastrina
E. Sfincterul Oddi

3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A. Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice

4. Cs Tratamentul în cazul colicistitei acute la copii nu include:

65
A. Antibioticele
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antispasticele
D. Analgezicele
E. Regimul igieno – dietetic

5. Cs Precizaţi care formă de colecistită acută evoluează cel mai uşor:

A. Flegmonoasă
B. Gangrenoasă
C. Nespecfică
D. Catarală
E. Specifică

6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A,D, şi K
B. Vitaminelor B şi C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului

7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală
B. Radiografia abdominală simplă
C. Ecografia veziculei biliare
D. Scintigrafia radioizotopică
E. Tomografia computerizată abdominală

8. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la copiii cu colecistită cronică în remisiune:

A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
D. Este în limitele normei
E. Prezintă modificări nespecifice

9. Cs Criteriile ecografice pentru colecistită cronică la copii sunt următoarele, cu excepţia:

A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Îngroşării (≥3mm) şi deformării pereţilor vezicii biliare
C. Indurării şi/sau stratificării pereţilor vezicii biliare
D. Micşorării în dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenităţii cavităţii vezicii biliare

10. Cs Acuzele pacienţilor cu colecistită cronică sunt, în afară de :

A. Cefalee
B. Subfebrilitate
C. Greaţă
D. Scaun instabil
E. Febră 39-40 0 C

11. Cs Precizaţi în ce situaţii se indică regimul la pat în caz de colecistită cronică la copii:
A. În prezenţa febrei şi a sindromului dolor
B. La dispariţia febrei şi a sindromului dolor
C. La dispariţia febrei
D. La dispariţia sindromului dolor
E. În remisiune

12. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la copii cu disfuncția vezicii biliare:

A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
D. Este în limitele normei

66
E. Prezintă modificări nespecifice

13. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare hipertonă-hiperkinetică la copii:
A. Hipotonia sf. Oddi
B. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi crescute
C. Hipotonia vezicii biliare
D. Vezica biliară este mărită în volum
E. Dureri surde, sâcâitoare

14. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare căilor biliare tip hipoton-hipokinetic la copii:
A. Spasmul sf. Oddi
B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare
C. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi sunt scăzute
D. Vezica biliară este mică în volum
E. Atrezia căilor biliare intrahepatice

15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru disfuncția căilor biliare hipotone la copii:
A. Durerile surde, disconfortul în hipocondrul drept
B. Greţurile, inapetenţă
C. Gustul amar matinal
D. Durerea acută, violentă
E. Meteorism, constipaţia

16. Cs Etiologia disfuncției căilor biliare la copii este, cu excepţia:

A. Disfuncţiei neurovegetativă
B. Hepatitei virală suportată
C. Traumatismelor
D. Alergiei alimentară
E. Maladiilor endocrine

17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:
A. Modului sedentar de viaţă
B. Traumei plexului solar
C. Anomaliilor vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţiei ereditară
E. Cistită

18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru disfuncția vezicii biliare hipertone (hiperkinetice) la
copii:
A. Greţuri, vărsături bilioase
B. Durere acută, colicativă în hipocondriul drept
C. Durere acută, colicativă în hipocondriul stâng
D. Dureri în hipocondrul drept la efort fizic
E. Durerea survine postprandial, după stres

19. Cs Precizaţi ce nu va include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipotone la copil:

A. Spasmoliticele
B. Drenajele (sondaj) biliare
С. Regimul igieno-dietetic
D. Fizioterapia tonizantă
E. Medicaţia prokinetică

20. Cs Precizaţi ce nu va include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipertone la copil:

A. Regim igieno-dietetic
B. Drenajele (sondaj) biliare
C. Spazmoliticele
D. Preparatele coleretice
E. Neurotropele-sedative

Complement multiplu
1. Cm Determinaţi care poate fi etiologia colecistitelor acute la copii :

67
A. Bacteriană
B. Virală
C. Parazitară
D. Autoimună
E. Alimentară

2. Cm Marcaţi care sunt căile de emergenţă a infecţiei spre vezica biliară:

A. Hematogenă
B. Limfogenă
C. Ascendentă din duoden
D. Transcutană
E. Prin inoculare directă

3. Cm Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru declanşarea colecistielor acute la copii:
A. Inflexiuni la diferite nivele ale vezicii
B. Septuri intravezicale
C. Normokinezia căilor bliare
D. Hipofuncţia pancreatică exocrină
E. Hipermotilitatea gastrică

4. Cm Notaţi sindroamele clinice ce descriu un caz tipic de colecistită acută la copii:

A. Sindromul dolor abdominal
B. Sindromul hemoragic
C. Sindromul dispeptic
D. Sindromul de intoxicaţie
E. Sindromul edematos

5. Cm Precizaţi prin ce se caracterizează sindromul dureros abdominal în cazul colecistitei acute la copii:
A. Durerea suprapubiană
B. Durerea localizată în hipocondrul stâng
C. Durerea localizată în hipocondrul drept
D. Durerea poate iradia în hemitoracele drept
E. Durerea poate iradia în hemitoracele stîng

6. Cm Marcaţi semnele clinice pozitive în cazul colecistitei acute la copii:

A. Merphy
B. Ortner
C. Kehr
D. Lepine
E. Giordano

7. Cm Notaţi formele clinice de colecistită acută la copii:

A. Catarală
B. Flegmonoasă
C. Gangrenoasă
D. Granulomatoasă
E. Eroziă

8. Cm Precizaţi care sunt modificările hematologice, caracteristice pentru colecistita acută bacteriană la copii:
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C. Leucocitoză
D. Neutrofilia
E. VSH sporit

9. Cm Stabiliţi care sunt modificările ultrasonografice depistate în caz de colecistită acută la copii:
A. Mărirea în volum a vezicii bilare şi îngroşarea pereţilor mai mult de 3 mm
B. Îngroşarea şi dedublarea pereţilor vezicii biliare
C. Subţierea pereţilor vezicii biliare
D. Dereglări de motriciate cu stază bilară

68
E. Prezenţa anomaliilor de dezvoltare posibile a colecistului

10. Cm Determinaţi ce include tratamentul formelor uşoare de colecistite acute la copii:

A. Regim la pat
B. Masa Nr. 5 după Pevzner
C. Terapie infuzională
D. Antiboticoterapie
E. Spasmolitice

11. Cm Marcaţi formele colecistitelor cronice, după etiologie:

A. Genetice
B. Neinfecţioase
C. Termice
D. Infecţioase
E. Actinice

12. Cm Stabiliţi ce cauzează colecistitele cronice infecţioase la copii:

A. Virusurile
B. Fungii
C. Bacteriile
D. Micoplazma
E. Chlamidiile

13. Cm Notaţi cauzele neinfecţioase ale colecistitelor cronice la copii:

A. Litiaza biliară
B. Refluxul duodeno gastral
C. Refluxul duodeno-biliar
D. Reacţiile alergice în diatezele atopice
E. Colitele cronice

14. Cm Selectaţi formele colecistitelor cornice la copii:

A. Calculoase
B. Icterice
C. Acalculoase
D. Nedefinite
E. Anicterice

15. Cm Marcaţi factorii predispozanţi în dezvoltarea colecistitelor cornice la copii:

A. Disbacterioza intestinală
B. Discoliile
C. Esofagita de reflux
D. Anomaliile de dezvoltare ale vezicii şi căilor biliare
E. Colitele cronice

16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cornice la copii:
A. Dispeptic.
B. Algic.
C. De insuficienţă hepatică
D. Asteno-vegetativ
E. De intoxicaţie

17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la copil:
A. Sîcîitoare, surde, de compresie
B. Acute, violente
C. Se accentuează la 20-30 min după alimente reci. grase, picante
D. Se accentuează la efort fizic intens
E. Se pot localiza în hipocondriul drept

18. Cm Precizaţi ce putem determina în mod obiectiv în colecititele cronice la copii:

69
A. Ficatul puţin mărit
B. Tegumente palide
C. Turgescenţa jugularelor
D. Semnul Ortner pozitiv
E. Acrocianoză

19. Cm Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în maladiile vezicii biliare la copii:
A. Anamneza
B. Hemoleucograma, probele biochimice sangvine
C. Coprocultura
D. Ultrasonografia
E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie

20. Cm Indicaţi criteriile ecografice pentru colecistită cronică la copii:

A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Îngroşarea (› 3mm) şi deformarea pereţilor vezicii biliare
C. Indurarea şi/sau stratificarea pereţilor vezicii biliare
D. Micşorarea în dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenitatea cavităţii vezicii biliare

21. Cm Precizaţi cu care maladii se efectuează diagnosticul diferenţial al colecistitei cronice la copil:
A. Gastroduodenită
B. Apendicită
C. Boală ulceroasă
D. Cistită
E. Proctosigmoidită

22. Cm Stabiliţi ce tipuri de medicamente include tratamentul colecistitei cronice la copii:

A. Antiemeticele
B. Antifungicele
C. Antibioticele
D. Colereticele
E. Dieta Nr. 5 după Pevzner.

23. Cm Precizaţi recomandările pentru profilaxia colecistitelor cronice la copii:

A. Consum sporit de alimente bogate în grăsimi animaliere
B. Sanarea focarelor cornice de infecţie
C. Alimentaţia raţională conform vîrstei
D. Administrarea dozelor profilactice de antibiotic
E. Practicarea unui mod activ de viaţă

24. Cm Marcaţi modificările în hemoleucogramă, prezente în cazul colecistitei cronice în acutizare:

A. Reticulocitoza
B. Poikilocitoza
C. În unele cazuri anemie
D. Leucocitoza
E. VSH mărit

25. Cm Notaţi care sunt disfuncțiile vezicii biliare la copii:

A. Hipertonia vezicii biliare
B. Normotonia vezicii biliare
C. Staza biliară
D. Hipotonia vezicii biliare
E. Hipertonia sfincterului Oddi

26. Cm Notaţi care sunt disfuncțiile vezicii biliare principale la copii:

A. Normotonia sfincterului Oddi
B. Hipertonia vezicii biliare
C. Hipertonia sfincterului Oddi
D. Hipotonia sfincterului Oddi
E. Staza biliară

70
27. Cm Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Hepatita virală acută în anamneză
B. Disfuncţiile neurocirculatorii de diferită geneză
C. Maladiile endocrine
D. Maladiile cronice ale tractului gastrointestinal
E. Pneumonia

28. Cm Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipertonice ale vezicii biliare la copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”

29. Cm Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipotonice ale vezicii biliare la copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”

30. Cm Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Giordano
B. Koher
C. Ortner
D. Kehr
E. Murphy

31. Cm Enumeraţi investigaţiile pentru confirmarea diagnosticului pozitiv de disfuncția vezicii biliare la copii:
A. Examenul ecografic
B. Examenul endoscopic
C. Examenul radiogrfic abdominal
D. Hemoleucograma
E. Analiza biochimică a sîngelui

32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul disfuncției vezicii biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
A. Vezica biliară mărită în volum
B. Vezica biliară micşorată în volum cu ½ peste 1 oră, după dejun
C. Configuraţia triunghiulară a vezicii urinare
D. Vezica biliară micşorată mai puţin de ½ peste 1 oră după mîncare
E. Vezica biliară mică

33. Cm Marcaţi semnele USG în disfuncția vezicii biliare tip hiperton-hipokinetic la copil:
A. Excreţia bilei este încetinită;
B. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după mîncare cu 1/2;
C. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după dejun, mai mult de 2/3;
D. Vezica biliară mică;
E. Gaz liber în abdomen.

34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul disfuncției vezicii biliare la copil:
A. Ulcer gastric perforat
B. Colecistite
C. Litiaza biliară
D. Pneumonie bazală pe dreapta
E. Pielonefrită acută

35. Cm Stabiliţi ce include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipertone la copil:

A. Masa Nr. 5, după Pevzner
B. Remedii neurotrope stimulante
C. Remedii neurotrope sedative

71
 D. Remedii spasmolitice
E. Apă minerală cu mineralizare joasă, fără gaze, caldă

36. Cm Stabiliţi ce include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipotone la copil:

A. Masa Nr. 5, după Pevzner
B. Remedii neurotrope stimulante
C. Remedii neurotrope sedative
D. Remedii spasmolitice
E. Apă minerală cu mineralizare medie şi înaltă

37. Cm Precizaţi care sunt efectele colecistokininei:

A. Stimulează contracţia veziculei biliare
B. Stimulează contracţia sfincterului Oddi
C. Stimulează secreţia biliară
D. Inhibă tonusul sfincterului Oddi
E. Inhibă contracţia veziculei biliare

38. Cm Indicaţi care sunt constituenţii bilei :

A. Acizii biliari
B. Colesterol
C. Imunoglobulina A
D. Hemoglobina
E. Lecitina

39. Cm Stabiliţi care sunt complicaţiile colecistitei cronice la copii:

A. Litiaza biliară
B. Dermatitele
C. Hepatitele
D. Uretrita
E. Duodenita
40. Cm Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Modul sedentar de viaţă
B. Trauma plexului solar
C. Anomaliile vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţia ereditară
E. Cistita

Febra reumatismală acută (FRA) la copii. Complement Simplu

1. Numiţi picul de vârstă al debutului Febrei reumatismale acute la copil:

a. 3-5 ani
b. 5-15 ani
c. 16-18 ani
d. După 18 ani
e. 10-18 luni

2. Notaţi agentul etiologic al Febrei reumatismale acute la copii:

a. Stafilococul aureus
b. Streptococul epidermidis
c. Streptococul β-hemolitic grup A
d. Streptococul β-hemolitic grup B
e. Enterococ

3. Precizaţi la câte săptămâni după suportarea unei faringoamigdalite streptococice se poate dezvolta Febra
reumatismală acută:
a. 2-4 săptămâni
b. 2-4 luni
72
c. 1-2 zile
d. 5-6 luni
e. 6-8 săptămâni

4. Precizaţi numărul criteriilor majore Jones în diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. 4
b. 6
c. 3
d. 5
e. 2

5. Notați criteriul minor pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Poliartrita
b. Artralgii
c. Coreea
d. Noduli subcutanaţi
e. Eritem marginat

6. Precizaţi criteriul major pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Febra
b. Artralgii
c. Leucocitoza
d. Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă
e. Coreea

Numiţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută cu cardită:

a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 20 ani
c. Toată viaţa
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani

Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. Toată viaţa

Complement Multiplu

1. Menţionaţi caracteristicile artritei în Febra reumatismală acută la copii:

a. Afectarea articulaţiilor mari şi medii
b. Afectare articulară multiplă
c. Afectare articulară migratorie
d. Artrită erozivă
e. Afectarea articulaţiilor mici

2. Enumeraţi criteriile majore pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Cardită
b. Coreea Sydenham
c. Eritem marginat
d. Artralgii
e. Leucocitoză

73
3. Notaţi criteriile minore pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. Artralgii
b. Febră
c. Cardită
d. Creşterea intervalului PR pe Electrocardiogramă
e. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive

4. Precizaţi criteriile de clasificare ale Febrei reumatismale acute la copii:

a. Conform sindromului clinic
b. Conform gradului de activitate
c. Conform evoluţiei
d. Conform stadiului Insuficienţei cardiace cronice (NYHA)
e. Conform prezenţei infecţiei streptococice

5. Determinaţi caracteristicile nodulilor subcutanaţi Meynet în Febra reumatismală acută la copii:

a. Localizarea în hipoderm
b. Sunt nedureroşi
c. Sunt proeminenţi deasupra oaselor în zonele de extensie
d. Sunt aderenţi
e. Sunt dureroşi

6. Precizaţi caracteristicile eritemului marginat în Febra reumatismală acută la copii:

a. Reprezintă zone eritematoase
b. Este localizat pe torace, porţiunile proximale ale membrelor
c. Este migratoriu
d. Se albeşte la presiune
e. Este pruriginos

7. Menţionaţi manifestările pleuro-pulmonare în Febra reumatismală acută la copii:

a. Pneumonie interstiţială
b. Vasculită pulmonară
c. Pneumonie prin aspiraţie
d. Pleurezie fibrinoasă
e. Pleurezie exudativă

8. Determinaţi caracteristicile Coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:

a. Apare mai frecvent la fete
b. Apare în special la vârsta de 9–15 ani
c. Apare după 3 luni de la infecţia streptococică
d. Apare după 3 săptămâni de la infecţia streptococică
e. Are risc de afectare de durată

9. Menţionaţi caracteristicile clinice ale coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:
a. Manifestările coreei apar treptat
b. Mişcări involuntare, bruşte, repetitive
c. Mişcări coordonate ale membrilor
d. Grimase, zâmbete inadecvate
e. Mişcările sunt accentuate de emoţii şi activitate fizică

10. Precizaţi semnele miocarditei difuze în Febra reumatismală acută la copii:

a. Dispnee la efort fizic minimal
b. Atenuarea zgomotului I
c. Suflu sistolic
d. Accentuarea zgomotului I
e. Cardiomegalie

74
 11. Menţionaţi caracteristicile procesului inflamator activ în Febra reumatismală acută la copii:
a. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive
b. Creşterea globulinelor
c. Leucocitoză
d. Creşterea fibrinogenului
e. Trombocitoză

12. Numiţi criteriile de confirmare ale infecţiei streptococice în Febra reumatismală acută la copii:
a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidază
d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN

13. Determinaţi condiţiile posibile de stabilire a diagnosticului de Febră reumatismală acută la copii:
a. 2 criterii majore+o dovadă a infecţiei streptococice
b. 1 criteriu major+2 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
c. 1 criteriu major+3 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
d. 2 criterii majore+ 2 criterii minore
e. 1 criteriu major+1 criteriu minor+ o dovadă a infecţiei streptococice

14. Menţionaţi scopurile tratamentului medicamentos în Febra reumatismală acută la copii:

a. Eradicarea infecţiei streptococice şi profilaxia ei
b. Supresia inflamaţiei în răspuns autoimun
c. Tratamentul Insuficienţei cardiace congestive
d. Diminuarea semnelor de activitate a maladiei
e. Vitaminoterapia şi fortificarea imunităţii umorale
15. Precizaţi managementul coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:
a. Tratament antibacterian
b. Tratament antiinflamator
c. Benzodiazepine
d. Corticosteroizi
e. Imunosupresoare

16. Numiţi complicaţiile tipice ale Febrei reumatismale acute la copii:

a. Insuficienţa cardiacă congestivă
b. Endocardită infecţioasă
c. Tromboză intracavitară
d. Poliartrită
e. Coreea Sydenham
17. Precizaţi criteriile de spitalizare ale copiilor cu Febră reumatismală acută:
a. Adresare primară cu semne clinice de Febră reumatismală acută
b. Adresare primară cu semne clinice de recădere a Febrei reumatismale acută
c. Comorbidităţi importante
d. Nodulii subcutanaţi
e. Eritem marginat

Febra şi sindromul hipertermic la copil.

CS
1. CS Precizați structura anatomică unde este localizat centrul de termoreglare la copii:
A. Hipotalamus
B. Piele
C. Măduva spinării
75
D. Cerebel
E. Hipofiză
2. CS Selectați mecanismul determinant în febră la copii:
a. Hipodinamia
b. Alimentația artificială
c. Dereglarea echilibrului între termogeneză şi termoliză
d. Activitatea fizică
e. Somnul
3. CS Precizați mecanismul prin care nu se realizează termoliza la copii:
a. Evaporare
b. Vasoconstricție
c. Radiație
d. Convecție
e. Conducție
4. Precizați care din cele listate nu este pirogen-exogen:
a. Citokinele pirogene
b. Endotoxinele bacteriene
c. Virusurile
d. Medicamentele antipiretice
e. Substanțele toxice
5. Selectați din cele listate substanța, care este pirogen-endogen:
a. Medicamentele
b. Bacteriile
c. Endotoxinele bacteriene
d. Cytokinele pirogene
e. Reacția antigen-anticorp
6. Selectați care, din cele listate, crește nemijlocit pragul de termoreglare al centrului hipotalamic în febră
la copii:
a. Endotoxinele bacteriene
b. Unele medicamente
c. Macrofagii
d. Leucotrienele
e. Prostaglandina E
7. Precizați care din următoarele nu produc pirogene-endogene:
a. Macrofagii
b. Monocitele
c. Prostaglandinele E
d. Celulele maligne
e. Distrucția tisulară
8. Selectați preparatul de prima intenție, recomandat în febră la copil:
a. Acidul acetilsalicilic
b. Diclofenacul
c. Paracetamolul
d. Pipolfenul

76
e. Metamizola
9. Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include:
a. Dezgolirea tegumentelor (dezbrăcarea)
b. Ștergerea pielii cu un burete, înmuiat în apă caldă
c. Administrarea de Acetaminophen
d. Administrarea de Ibuprofen
e. Administrarea de Acid acetilsalicilic
10. Care din afirmaţii, privind tratamentul unei stări febrile la copil, nu este corectă:
a. Preparatul de prima intenție este Acetaminophenul
b. Calea preferențială de administrare a Acetaminophenului este cea parenterală
c. Preparatul de alternativă este Ibuprofenul
d. Se va trata obligator cauza febrei
e. Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizice) de combatere a febrei
11. Pentru convulsiile febrile ale copilului de vârstă fragedă nu este caracteristic:
a. Apar doar în context febril
b. Au durată scurtă, de obicei sub 15 minute
c. Sunt tonico-clonice, generalizate
d. Apar în perioada de vârsta 6 luni – 5 ani
e. Este caracteristică prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele între crize
12. Precizaţi ce nu este caracteristic pentru convulsiile febrile simple la copii:
a. Sunt tonico-clonice, generalizate
b. Criza este scurtă, sub 15 min.
c. Criza se manifestă unilateral
d. Se atestă starea neurologică normală postcriză
e. De regulă, nu lasă sechele
13. Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic:
a. Apar în afara unui context febril
b. Durata crizei depășește 15 minute
c. Repetarea crizelor în intervalul unei zile
d. Prezintă risc de sechele neurologice
e. Pot fi generalizate şi unilaterale
14. Selectați preparatul de primă intenție, recomandat în tratamentul crizei de convulsii febrile la copil:
a. Diazepam
b. Glucoza
c. Prednizolon
d. Piridoxin
e. Dimedrol
15. Precizați calea preferențială de administrare a Diazepamului în convulsii la sugari la etapa prespital:
a. Intravenos
b. Intrarectal
c. Intramuscular
d. Prin sondă nazogastrică
e. Subcutan
16. Febra reprezintă creșterea temperaturii centrale mai sus de nivelul:

77
a. >37,0C
b. >37,5C
c. >38,0C
d. >38,5C
e. >39,0C
17. Indicați care, din afirmațiile listate, privind conduita terapeutică a febrei la copii, nu este corectă:
a. Nu este recomandată administrarea alternativă de Acetaminophen şi Ibuprofen, dacă se obţine eficienţă
în monoterapie
b. Nu se administrează Acid Acetilsalicilic la copii sub 12 ani
c. Nu se administrează Metamizol
d. Nu se administrează antibiotice, dacă nu există argumente pentru etiologia bacteriană a febrei
e. Nu se administrează Acetaminophen la copii sub 3 luni
18. Indicați doza corectă de Acetaminophen, recomandată cu scop terapeutic copiilor cu febră:
a. 10-15 mg/Kg/doză
b. 5 mg/Kg/doză
c. 10-15 mg/Kg/24 ore
d. 5 mg/Kg/24 ore
e. 30 mg/Kg/24 ore
19. Indicați doza corectă de Ibuprofen, recomandată cu scop terapeutic copiilor cu febră:
a. 10-15 mg/Kg/doză
b. 7, 5-10 mg/Kg/doză
c. 10-15 mg/Kg/24 ore
d. 7,5 mg/Kg/24 ore
e. 50-60 mg/Kg/24 ore
20. Indicați ce nu se ia în considerație în abordarea clinică a copilului cu febră:
a. Vârsta copilului
b. Genul copilului
c. Prezența semnelor sugestive pentru o anumită etiologie a febrei - maladie specifică/focar de infecție
d. Prezența riscului unei maladii severe conform sistemului semafor
e. Starea de confort a copilului

Complement Multiplu.
1. Termogeneza se realizează prin următoarele mecanisme:
a. Activarea proceselor metabolice
b. Convecție
c. Evaporare
d. Creșterea tonusului muscular
e. Scăderea tonusului muscular
2. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme:
a. Radiație
b. Convecție
c. Conducție
d. Evaporare
e. Vasoconstricție
78
3. Indicați mecanismele fiziologice de termoliză la copii:
a. Activitate musculară crescută
b. Frison
c. Vasodilatație periferică
d. Transpirație
e. Convecție
4. Indicați mecanismele de realizare a termogenezei la copii:
a. Frisonul
b. Intensificarea proceselor metabolice
c. Transpirația excesivă
d. Vasoconstricția periferică
e. Activitatea musculară crescută
5. Selectați substanțele pirogene de origine exogenă la copii:
a. Interleikina-8
b. Endotoxinele bacteriene
c. Leucotrienele
d. Medicamentele
e. Prostaglandina E
6. Indicați examenele paraclinice de prima intenție, recomandate în febră la copii:
a. Determinarea Proteinei C- reactive
b. Aprecierea statusului imun
c. Radiografia pulmonară
d. Examenul sumar de urină
e. Cistografia
7. Selectați remediile antipiretice, recomandate in tratamentul febrei la copii:
a. Diazepamul
b. Paracetamolul
c. Acidul Acetilsalicilic
d. Diclofenacul
e. Ibuprofenul
8. Indicați metodele generale de asistență la copil cu febră:
a. Oferirea de lichid suplimentar
b. Loțiuni cu apă caldă
c. Loțiuni cu alcool sau Acid Acetic
d. Aerisirea și umedifierea mediului
e. Frecventarea colectivităților
9. Selectați structurile anatomice, unde sunt localizați centrii de termoreglare la copii:
a. Cerebel
b. Corpul Calos
c. Hipotalamusul anterior
d. Trunchiul cerebral
e. Hipotalamusul posterior
10. Selectați de la care nivele primesc informații centrii de termoreglare la copii:
a. Piele

79
b. Mușchi
c. Fanere (păr, unghii)
d. Epiteliu ciliar
e. Mediul intern
11. Indicați structurile anatomice, care intervin în procesul de termogeneză la copii:
A. Pancreasul
B. Tiroida
C. Hipofiza
D. Suprarenalele
E. Ficatul
12. Selectați afirmațiile corecte privind hipertermia la copil:
a. În hipertermie este păstrat echilibrul termogeneză – termoliză
b. În hipertermie este dereglat echilibrul termogeneză-termoliză
c. Hipertermia se datorează acumulării de căldură exogenă
d. Hipertermia se datorează acumulării de căldură endogenă
e. Hipertermia cauzează întotdeauna convulsii la copiii mici
13. Examinarea bacteriologică este necesară în următoarele stări febrile la copii:
a. Infecții virale acute
b. Dureri în abdomen cu diaree
c. Erupția dinților
d. Otită acută
e. Dureri în regiunea lombară
14. Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele caracteristici:
a. Durează peste 15 minute
b. Pot genera status convulsiv
c. Nu se repetă în serie în aceeași zi
d. Adesea se manifestă unilateral
e. Apar în afara unui context febril
15. Convulsiile febrile simple la copii au următoarele caracterisitici:
a. Anamneza neurologică negativă
b. Apar în context de febră
c. Sunt primar generalizate
d. Durează peste 15 minute
e. Se repetă în aceeași zi
16. Pierderile fiziologice de căldură la copil se produc prin următoarele mecanisme:
a. Iradiere
b. Termogeneză
c. Convecție
d. Evaporare
e. Conducție
17. Variațiile nictemerale ale temperaturii corporale la copil sunt determinate de:
a. Temperatura mediului
b. Activitatea fizică
c. Activitatea sistemului endocrin

80
d. Culoarea pielii
e. Tranzitul gastrointestinal
18. Indicați cauzele posibile ale sindromului febril la copii:
a. Luxația congenitală de șold
b. Infecțiile virale
c. Infecțiile bacteriene
d. Febra metabolică
e. Hipocalcemia
19. Enumerați cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari:
a. Otita acută
b. Pneumonia acută
c. Infecția tractului urinar
d. Rahitismul
e. Anemia carențială
20. Selectați preparatele, recomandate în tratatmentul stării de rău epileptic la copii:
a. Dexametazona
b. Sulfatul de Magneziu
c. Diazepamul
d. Fenobarbitalul
e. Fenitoina

21. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la nou-născuți și sugarii sub 3 luni:
a. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră pot să nu prezinte semne evidente/caracteristice de infecție,
iar temperatura corporală poate fi crescută sau scăzută
b. La nou-născuții și sugarii sub 3 luni cu febră semnele clinice locale pot fi absente (febra izolată)
c. Starea generală la nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră se poate deteriora rapid
d. Copilul nou-născut poate fi contaminat cu germenii din canalul vaginal
e. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră localizează bine focarul de infecție

22. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii mai mari de 5 ani:
a. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de obicei descriu bine simptomele, pe care le suportă
b. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, tolerează mai bine pierderea de lichide
c. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot manifesta infecții tipice sau altele, de ex. infecții cu Mycoplasma
sau Mononucleoză infecțioasă
d. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot avea o maladie febrilă cauzată de patologie organică a SNC, de
origine psihogenă
e. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de origine infecțioasă, necesită spitalizare obligatorie

23. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii, cu vârsta cuprinsă între 3 luni și
5 ani:
a. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, localizează infecția mai bine decât nou-născuții,
dar e posibil să nu poată verbaliza ce simt
b. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, sunt expuși către contaminare în colectivități
c. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții virale

81
d. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții bacteriene tipice cu
Pneumococ, Meningococ sau Hemofillus Influensae
e. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, necesită spitalizare obligatorie pentru
investigarea cauzei febrei

24. Indicați criteriile, utilizate pentru identificarea riscului unei maladii severe la copilul febril, conform
sistemului semafor:
a. Culoarea tegumentelor
b. Activitatea copilului
c. Semnele respiratorii
d. Hidratarea și circulația
e. Nivelul temperaturii corporale la copil

25. Indicați ce este recomandat în plan de conduită terapeutică a copilului cu febră:

a. Hidratarea adecvată a copilului
b. Asigurarea unui confort de mediu (t camerei 20-220C), evitarea supraâncălzirii copilului
c. Amplificarea circulației aerului (ventilator, fereastra deschisă)
d. Medicația antipiretică
e. Medicația antibacteriană???

26. Indicați criteriile de internare în Departamentul pediatrie a copilului cu febră:

a. Copiii cu vârsta sub 3 luni, care au riscul cel mai mare pentru boală severă
b. Copiii cu vârsta de peste 3 luni cu febră, fără focar aparent de infecție, ce întrunesc semnele de trafic
roșu (risc înalt al unei maladii severe)
c. Copiii cu vârsta de peste 3 luni cu febră, fără focar aparent de infecție, ce întrunesc unul sau mai multe
simptome de trafic galben (risc moderat al unei maladii severe)
d. Toți copii cu febră, în vârsta de până la 5 ani
e. Toți nou născuții (copii cu vârsta < 1 lună)

Gastrita cronică. Boala ulceroasă la copii. Complement simplu

1. Cs. Indicaţi care dun următorii nu este factor de protecţie a mucoasei gastrice la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E. Bifido- şi lactobacteriile

2. Cs Marcaţi mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii ulceroase la copii:

A. Predispoziţia ereditară
B. Micşorarea debitului cardiac
C. Micşorarea nivelului amilazei serice
D. Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie şi de protecţie
E. Creşterea nivelului hormonului tireotrop în singe

3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofîcă
82
D. Hipertrofică
E. Erozivă

4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare

5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”

6. Cs Precizaţi cum este gastrita autoimună la copii, după aspectul histologic:

A. Superficială
B. Hipertrofică
C. Eozinofilică
D. Atrofîcă
E. Metaplazica

7. Cs Determinaţi ce este characteristic pentru gastrita atrofîcă la copii:

A. Hiperaciditate gastrică
B. Metaplazie gastrică
C. Hipoaciditate gastrică
D. Edeme şi ascită
E. Hemoragie digestivă superioară

8. Cs Evidenţiaţi agentul patogen cauzal al gastritei cronice la copii:

A. Candida albicans
B. Echerihia coli
C. Iersinia
D. Streptococul piogen
E. Helicobacter pylori

9. Cs Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare pentru diagnosticul gastritei cronice la copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic

10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată

11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul caracteristic (patognomic) este pirozisul, de sine stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită

12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul

83
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina

13. Cs Indicaţi cel mai constant simptom al ulcerului duodenal la copii:

A. Vărsătura alimentară
B. Hematemeza
C. Durerea abdominală
D. Senzaţia de greaţă
E. Scăderea ponderală

14. Cs Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa

15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia

16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică „H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia

17. Cs Stabiliţi care este mecanismul de acțiune a omeprazolului:

A. Blocarea pompei protonice
B. Blocarea receptorilor gastrinici
C. Blocarea receptorilor histaminici-Н2
D. Blocarea receptorilor colinergici
E. Blocarea receptorilor H1 histaminici

18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat

19. Cs Determinaţi prin ce se manifestă ritmicitatea durerilor abdominale în cazul ulcerului duodenal:
A. Dureri, ce apar primăvara-iarna
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute după alimentație
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore după alimentație sau noaptea
E. Durerea nu este ritmică

20. Cs Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament cronic cu prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate de fier
D. Acid ursodezoxicolic
E. Enzime pancreatice

84
Complement multiplu.
1. Cm Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienţa cardiac

2. Cm Alegeţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:

A. Superllcială
B. Atrofică
C. In focar
D. Flegmonoasă
E. Metaplazică

3. Cm Selectaţi care din preparatele enumerate se referă la H2-histaminoblocatori:

A. Ranitidina
B. Famotidina
C. Omeprazolul
D. Maaloxul
E. Lansoprazolul

4. Cm Enumeraţi factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:

A. Sărurile biliare
B. Producţia locală de bicarbonat
C. Acidul clorhidric
D. Microcirculaţia sanguină locală
E. Pepsinogenul

5. Cm Enumeraţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice şi duodenale la copii:

A. Pepsinogenul
B. Prostaglandinele
C. Sărurile biliare
D. Microcirculaţia sanguină locală
E. Producţia locală de bicarbonate

6. Cm Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E. Calea de transmitere este fecal-orală

7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric bacteriei “Helicobacter pylori” :
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
C. Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice

8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei

9. Cm Stabiliţi ce include tratamentul patogenetic al bolii ulceroase la copii:

A. Inhibitorii producţiei de prostaglandine
B. Antiinflamatoare nonsteroidiene

85
C. Neutralizarea secreţiei acide gastrice
D. Protejarea mucoasei gastrice
E. Inhibarea secreţiei gastrice

10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii ulceroase la copii:
A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni

11. Cm Selectaţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:

A. Superficială
B. Atrofică
C. Displastica
D. Hiperplastică
E. Metaplazică

12. Cm Secreţia acidă gastrică este stimulată de următoarele, în afară de:

A. Cafea, ceai
B. Vin, bere
C. Calciu administrat oral
D. Grăsimi
E. Hiperglicemie

13. Cm Marcaţi funcţiile gastrice:

A. Sectretorie
B. De concentrare
C. Motorie
D. Filtrare
E. Imună

14. Cm Indicaţi preparatele cu acţiune antihelicobacter la copii:

A. Famotidina
B. Almagel
C. Preparatele de bismut
D. Amoxacilina
E. Claritromicina

15. Cm Precizaţi care din următoarele semne caracterizează “Helicobacter Pylori”:

A. Este bacil gram pozitiv
B. Este bacil gram negativ
C. Posedă flagele
D. Are formă spiralată
E. Are formă ovoidă

16. Cm Stabiliţi care din următoarele semne pot fi depistate la FEGDS:

A. Localizarea ulcerului
B. Extinderea ulcerului
C. Complicațiile ulcerului
D. Răspunsul la tratament
E. Următoarea recidivă

17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat

86
18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Cefazolină
E. Claritromicina

19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina

20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină, claritrimicină, lansoprazol),
afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei avea 1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză și
ce îi recomandați mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului

21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina

22. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu boală ulceroasă:

A. Acutizarea ulcerului
B. Ulcerul primar depistat
C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
E. Mai mult de 2 acutizări pe an

23. Cm Indicaţi care sunt variantele de tratament a bolii ulceroase la copii:

A. Nemedicamentos
B. Chirurgical
C. Medicamentos
D. Biologic
E. Endoscopic

24. Cm Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferențial al gastritei cronice la copii:
A. Hepatita cronică
B. Pancreatita acută
C. Dereglările funcționale
D. Boala ulceroasă
E. Colita ulceroasă

25. Cm Precizaţi principiile de tratament a gastritei cronice la copii:

A. Antacide
B. Eradicarea „H.Pylori”
C. Corecția dereglărilor motorii
D. Ameliorearea proceselor metabolice a mucoasei
E. Reepitelizrea defectului ulceros
26. Cm Notaţi care sunt cele trei sindroame, care mai frecvent se întîlnesc în boala ulceroasă:
A. Asteno-vegetativ
B. Icteric
C. Dispeptic

87
D. Algic
E. Edematos

27. Cm Marcaţi stadiile de evoluție endoscopică a ulcerului:

A. Durere acută
B. Epitelizare
C. Cicatrizarea
D. Recidivarea
E. Stenoză

28. Cm Numiți factorii cauzali a gastritelor acute primare (exogene):

A. Infecțioși
B. Medicamentoși
C. Chimici
D. Alergeni alimentari
E. Insuficiența renală acută

29. Cm Numiți formele speciale de gastrită cronică:

A. Eozinofilică
B. Limfocitară
C. Granulomatoasă
D. Atrofică
E. Cu „H. Pylori”

30. Cm Stabiliţi ce prevede tratamentul gastritelor acute:

A. Eliminarea agentului cauzal
B. Rehidratare adecvată
C. Spasmoliticele miotrope
D. Antibioticele
E. Antacidele

31. Cm Determinaţi ce se depistează la examninarea endoscopică în cazul gastritei cronice H. Pylori pozitiva la copii:
A. Hiperemia
B. Edemul
C. Hipertrofia pliurilor
D. Leziunea circulară sau ovală, ce trece de lamina musculară
E. Deformarea bulbului duodenal

32. Cm Stabiliţi prin ce se evaluează funcția incretorie la copii:

A. Evaluarea pepsinogenului sanguin
B. Evaluarea pepsinogenului urinar
C. Examenul endoscopic
D. Testul cu urează
E. Examenul radiologic baritat

33. Cm Indicaţi clasificarea metodelor de diagnostic a H. Pylori

A. Invazivă
B. Directă
C. Indirectă
D. Neinvazivă
E. Probabilă

34. Cm Precizaţi cu ce medicamente poate fi efectuată corecția dereglărilor motorii în gastrita cronică la copii:
A. Spasmolitice
B. Prokinetice
C. Antidiareice
D. Antiflatulente
E. Inhibitorii pompei protonicce

35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:

88
 A. Afecțiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în punctele de rezistenţă minimă.
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului

36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric sau duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Sindrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian

37. Cm Tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal se efectuează - in complex şi individual pe etape. Numiți-le:
A. Terapia acutizării afecţiunii;
B. Tratament de intreţinere;
C. Cura profilactică;
D. Tratamentul balnear
E. Tratament de inducere

38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10

39. Cm Marcaţi testele obligatorii, în cadrul dispensarizării copiilor cu boală ulceroasă:

A. FEGDS
B. Testul pentru H. Pylori
C. USG organelor abdominale
D. Radioscopia stomacului
E. Examenul baritat al stomacului

40. Cm Indicaţi tipurile gastritei cronice, după localizare:

A. Antrală
B. A corpului gastric
C. Pangastrită
D. Cardială
E. Bulbară

Glomerulonefritele la copii. Complement simplu

1. Cs Precizaţi ce reprezintă glomerulonefrita acută la copii:
a. afectare tubulointerstiţială
b. afectare selectivă a tubilor renali
c. afectare a vezicii urinare
d. afectare a ureterelor
e. afectare primară preponderent glomerulară
2. Precizaţi mecanismul patogenetic predominant în dezvoltarea glomerulonefritei acute la copii:
a. citotoxic şi citolitic
b. boala complexelor imune
c. mediate prin Ig E
d. mediate celular prin limfocite T
e. acţiune directă a bacteriilor şi toxinelor
3. Cs Selectaţi agentul etiologic comun al glomerulonefritei acute la copii:
a. virusurile ECHO
89
b. stafilococul
c. streptococul B-hemolitic grup A
d. Echerihia coli
e. Streptococul viridians
4. Cs Marcaţi leziunea fiziopatologică esenţială în glomerulonefrita acută la copii:
a. reducerea suprafeţei efective de filtrare glomerulară
b. lezarea endoteliului capilar glomerular
c. leziuni tubulointerstiţiale
d. leziuni mezangiale
e. creşterea permeabilităţii vasculare
5. Substanţele proinflamatorii care intervin în patogenia leziunilor glomerulare în cazul
glomerulonefritei acute la copii sunt toate, cu excepția:
a. complementul seric;
b. enzimele proteolitice, radicali de oxigen;
c. citokinele proinflamatorii;
d. IgE (reaginele)
e. cascada coagulării;
6. Pentru debutul tipic al glomerulonefritei acute la copii nu este caracteristic:
a. sindromul urinar
b. sindromul hipertensiv
c. sindromul de retenţie azotată
d. sindromul edematos;
e. e.sindromul icteric
7. Selectaţi varianta morfologică comună în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
a. schimbări minimale glomerulare
b. glomerulonefrita endocapilară exudativ-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
8. Cs Precizaţi varianta morfologică tipică în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbări minimale glomerulare
b. glomerulonefrita endocapilară exudativ-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
9. Cs Marcaţi leziunea fiziopatologică definitorie în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. hematuria microscopică persistentă
b. reducerea eliminării substanţelor azotate
c. leziunile mezangiale
d. proteinuria neselectivă de rang nefrotic
e. proteinuria selectivă de rang nefrotic
10. Cs Indicaţi tratamentul patogenetic în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. antiinflamatoare nonsteroidiene
b. diuretice
c. glucocorticosteroizi
d. preparate alfa-interferonului
e. anticoagulante
11. Cs Selectaţi sindromul clinic prin care se manifestă glomerulonefrita cu schimbari minimale
glomerulare la copii:
a. nefritic
b. nefrotic
90
c. urinar izolat
d. retenţie azotată
e. hematuric
12. Cs Pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii nu este caracteristic:
a. hematurie macroscopică
b. proteinurie de rang nefrotic
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
13. Cs Pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu este caracteristic:
a. hipertensiune arterială
b. hematurie macroscopică
c. edeme minore-moderate
d. proteinurie peste 3,5g/24h
e. proteinurie între 0.5-3.0 g/24h
14. Cs Sindromul urinar în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu include:
a. hematurie
b. proteinurie
c. cilindri hematici, granuloşi
d. hiperosmolaritatea urinei
e. hipercalciurie

Complement multiplu
1. Cm Enumeraţi leziunile fiziopatologice esențiale în glomerulonefrita acută la copii:
a. reducerea fluxului sanguin renal
b. reducerea suprafeţei de filtrare glomerulară
c. microtromboformare cu depunere fibrină capilare glomerulare
d. creşterea permeabilităţii membranei bazale glomerulare
e. creşterea eliminării substanţelor azotate
2. Cm Enumerați substanțele proinflamatorii care intervin în patogenia leziunilor glomerulare în
glomerulonefrită la copii:
a. activarea complementului
b. enzimele proteolitice
c. IgE (reagine)
d. acidul hialuronic
e. citokinele
3. Cm Enumerați sindroamele clasice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. hipertensiv
b. icteric
c. edematos
d. retenţie azotată
e. hemoragic
4. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. edeme periferice
b. oligurie
c. hipotensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
5. Cm Enumeraţi testele de confirmare a infecției streptococice la copil cu glomerulonefrita acută:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. titrul crescut de antihialuronidază
91
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în culturi faringiene
d. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
e. prezenţa streptococului β-hemolitic la puncție bioptică renală
6. Cm Marcaţi modificările în sedimentul urinar în cazul glomerulonefritei acute poststreptococice la
copil:
a. proteinurie moderată
b. crioglobulinurie
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
d. hematurie macroscopică
e. cilindri hematici, granuloşi
7. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. edeme generalizate
b. oligurie
c. hipertensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
8. Selectaţi criteriile de diagnostic pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. proteinurie neselectivă
b. proteinurie selectivă marcată
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
9. Cm Marcaţi modificările de laborator caracteristice pentru glomerulonefrită acută poststreptococică
la copil:
a. nivel seric crescut de creatinină, uree
b. complementul seric scăzut
c. nivel seric de Ig E crescute
d. nivel seric crescut de colesterol
e. hipergamaglobulinemie
10. Cm Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copil:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. complementul seric scăzut
c. hipoalbuminemie sub 25 g/l
d. nivel seric crescut de colesterol
e. crioglobulinemie
11. Cm Selectaţi criteriile pentru diagnosticul pozitiv în sindromul Alport la copii:
a. oligurie
b. edeme generalizate
c. hematurie microscopică persistentă
d. istoric familial de nefrită hematurică
e. hipoacuzie neurosensorială
12. Cm Edemele din sindromul nefrotic idiopatic la copii sunt determinate de:
a. hipertensiunea arterială
b. reducerea presiunii coloid-osmotice a plasmei
c. creșterea permiabilității membranei bazale glomerulare pentru proteine
d. creșterea reabsorbției tubulare de sodiu
e. hipervolemie
13. Selectaţi variantele morfologice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbari minimale glomerulare
b. glomerulonefrită atipică colaptoidă
c. glomeruloscleroză focal-segmentară
92
 d. proliferare mezangială difuză
e. glomerulonefrită exudativ-proliferativă
14. Precizați complicațiile caracteristice pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
a. leziune renală acută
b. hipocalcemie
c. encefalopatie hipertensivă
d. hipotensiune arterială
e. edem pulmonar acut
15. Enumerați criteriile ce definesc sindromul nefritic acut la copli:
a. oligoanurie
b. edeme moderate
c. purpură cutanată vasculară
d. hipertensiune arterială
e. retenție azotată
16. Precizați restricțiile dietetice în periaoda de stare la copil cu glomerulonefrită acută:
a. aport suplimentar de lichide
b. aport redus de sodiu și potasiu
c. aport redus de lichide
d. aport redus de proteine
e. aport redus de glucide
17. Selectați maladiile după care poate debuta glomerulonefrita acută poststreptococică la copil:
a. streptodermie
b. varicela
c. scarlatina
d. faringoamigdalita
e. parotidita infecțioasă

Teste pentru studenţi la tema „Hepatitele cronice şi ciroza hepatică la copii”

Complement simplu.
1. CS. Indicaţi care este complicaţiia hepatitei autoimune la copii, cu exepţia:
A. Insuficienţa hepatica acută
B. Ascita
C. Hemoragia digestivă
D. Cancerul intestinal
E. Insuficienţa respiratorie cronică

2. CS. Selectaţi remediul recomandat în tratamentul conservativ al echinococozei:

A. Mebendazol
B. Albendazol
C. Paraziquantel
D. Omeprazol
E. Famotidină

3. CS. Indicaţi care este efectul aşteptat al propranololului în ciroza hepatică la copii, cu exepţia:
A. Reduce hipertensiunea portală
B. Are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic
C. Are efecte vasoconstrictoare asupra sistemului venos portal
D. Acţionează asupra hemodinamicii portale
E. Creşte debitul cardiac
93
4. CS. Selectaţi marcherul imunologic ce confirmă starea de imunitate protectivă postvaccinală
anti-HVB:
A. Anti-HBcor sumar +
B. Anti-HBs în titru mai mare de 10 ui/1
C. AgHBs
D. Anti-HBcor IgM +
E. Anti-HBs + şi anti-HBcor sumar +

5. CS. Selectaţi marcherii specifici pentru statutul de copil vindecat după suportarea HVB formă
acută:
A. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs +
B. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs -
C. AgHBs negativ
D. AgHBe negativ
E. ADN VHB negativ

6. CS. Indicaţi criteriul paraclinic ce permite aprecierea gradului de activitate a procesului

inflamator în HVBC:

A. ALT majorat cu 1 Normă

B. ALT majorat cu 2 Normă
C. Gama-glutamiltranspeptidază majorată
D. Nivelul albuminei serice în limita normei
E. Nivelul viremiei ADN VHB peste 200 ui/ml

7. CS. Selectaţi marcherul imunologic caracteristic hepatitei autoimune la copii:

A. Autoanticorpi anti-LKM
B. Anti-HBs
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-ANCA
E. Anti-HCV

8. CS. Selectaţi marcherul imunologic de fază acută ce caracterizează hepatita virală acută A:
A. Anti-HBcor IgM
B. Anti-HCV IgM
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-HAV IgG
E. ARN VHG

9. CS. Indicaţi marcherul biochimic caracteristic pentru sindromul de colestază:

A. Hemoglobina serică
B. Ureea serică
C. Fosfataza alcalină
D. Amilaza serică
E. Creatinina serică

10. CS. Selectaţi marcherul de fază acută pentru HVC acută la copii:
A. Anti-HCV IgM
B. Anti-HCV IgG
C. ARNVHC

94
 D. Genotipul VHC
E. ALT majorat

11. CS. Indicaţi criteriul de fază acută pentru confirmarea HVD acute coinfecţie la copii:
A. AgHBs negativ
B. AgHBs pozitiv + anti-HVD IgM
C. Anti-HVD IgG +
D. ADN VHB pozitiv
E. ADN VHB negativ

12. CS. Selectaţi criteriul biochimic caracteristic hemocromatozei idiopatice la copii:

A. Hiperbilirubinemie indirectă
B. Majorarea gamaglutamiltranspeptidazei
C. Majorarea feritinei serice
D. Fe seric diminuat
E. Indice de capacitate de legare a Fe seric diminuat

13. CS. Selectaţi criteriile de laborator ce confirmă tulburarea de metabolism al Cuprului, cu

excepţia:
A. Cupremie
B. Excreţie urinară de Cu majorată în 24 de ore
C. Ceruloplasmină serică crescută
D. Nivel de cupru seric cu nivel normal
E. Valori ale cuprului majorat în ţesutul hepatic

14. CS. Indicaţi antidotul în hepatita toxică paracetamolică la copii:

A. N-acetilcisteina
B. Ademetionina
C. Unitiolul
D. Adrenalina
E. Prednisolona

15. CS. Selectaţi care din parazitozele menţionate afectează ficatul, cu exepţia:
A. Larva migrans viscerală (toxocaroza)
B. Fascioloza
C. Alveococoza
D. Echinococoza
E. Oxiuroza

16. CS. Care din remediile menţionate sunt indicate pentru tratamentul hepatitei în toxocaroza
formă viscerală Ia copil:
A. Pirantel pomoat
B. Albendazol
C. Vermox
D. Decaris
E. Metronidazol

17. CS. Selectaţi criteriul diagnostic pozitiv pentru toxocaroză în formă viscerală cu afectare
hepatică la copii:
A. Anti-Toxocara Caniş et Cathis IgG în titru 1 : 800
B. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 200
95
 C. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 50
D. Anti- IgE serice majorate
E. Hipereozinofilie

18. CS. Selectaţi metoda de examinare paraclinică pentru diagnosticul fasciolozei hepatice la copii:
A. Examinarea materiilor fecale la ouă ale helmintului
B. Determinarea majorării serice a ALT
C. Examinarea hemogramei şi a nivelului de eozinofile
D. Examinarea sonografică a ficatului şi veziculei biliare
E. Efectuarea esofagoduodenoscopiei

19. CS. Selectaţi semnul clinic caracteristic encefalopatiei hepatice în ciroza hepatică:
A. Asterixisul
B. Malnutriţia dobândită
C. Constipaţia
D. Contracturi în articulaţiile mici
E. Supraoboseală la effort fizic

20. CS. Indicaţi care dintre probele de laborator confirmă prezenţa insuficienţei hepatice la copii:
A. Indice de protrombină sub 70%
B. Indice de protrombină mai mare de 100%
C. Bilirubină totală majorată
D. Creatininemie serică
E. Reticulocităza

Complement multiplu
1. CM. Indicaţi simptomele clinice şi de laborator specifice fibrozei chistice la copii:
A. Expectoraţii abudente purulente, hemoptizie
B. Insuficienţă respiratorie progresivă
C. Semne meningiene
D. Hepatosplenomegalie
E. Elastaza 1 pancreatică în materii fecale sub 100 ug/g materii fecale

2. CM. Enumeraţi manifestări clinice specifice în ciroza hepatică la copii:

A. Reţea venoasă dilatată pe abdomen
B. Hepatosplenomegalie
C. Icter muco-cutanat
D. Hipertensiune portală
E. Acolie

3. CM. Precizaţi obiectivele tratamentului medicamentos în ciroza hepatică decompensată la copii:

A. Însănătoşirea
B. Stoparea progresării hipertenziei portale
C. Profilaxia hemoragiilor digestive superioare şi inferioare
D. Prevenirea progresării encefalopatiei hepatice
E. Diminuarea gradului de fibroză hepatica

4. CM. Indicaţi care sunt manifestările digestive în fibroza chistică la copii:

A. Iléus méconial la n/n
B. Insuficienţă pancreatică exocrină
C. Malabsorbţia intestinală
96
 D. Steatoza şi fibroza hepatică
E. Fibroza pulmonară

5. CM. Enumeraţi testele de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului de fibroză

chistică la copii:
A. Testul sudorii
B. Radiografia pulmonară
C. Esofagoduodenoscopia cu biopsie jejenală
D. Prezenţa mutaţiei genice A 508
E. Steatoree în coprocitogramă

6. CM. Selectaţi medicamentele responsabile de hepatita toxică medicamentoasă la copii:

A. AINS
B. Acetaminofenul combinat cu ibuprofen
C. Aspirina
D. Supradozarea de vitamina A
E. Remediile H2 blocatori

7. CM. Selectaţi semnele clinice caracteristice hipertenziei portale în ciroza hepatică la copii:
A. Ascita,
B. Icterul
C. Splenomegalia
D. Circulaţie colaterale pe abdomen în formă de “cap de meduză”
E. Steluţele vasculare cutanate

8. CM. Selectaţi care sunt indicaţiile pentru administrarea beta-blocantelor neselective în

hipertensiunea portală la copii::
A. Tratamentul sângerărilor acute de la nivelul varicelor esogastrice
B. Reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente
C. Profilaxia primară a hemoragiei digestive superioare la pacienţii cu varice mari
D. Profilaxia sângerărilor recurente la pacienţii cu gastropatie portal hipertensivă severă
E. Tratamentul encefalopatiei hepatice

9. CM. Selectaţi remediile medicamentoase care reduc pruritul în colangita sclerozantă primară la
copii::
A. Colestiramina
B. Asidui ursodeoxicolic
C. Vitaminele liposolubile A şi K
D. Plasmafereza
E. D-penicilamina

10. CM. Selectaţi sindroamele clinice caracteristice steatohepatitei non-lcoolice la adolescent:

A. Sindromul icteric muco-cutanat
B. Sindromul de prurită persistentă
C. Xantelasmele
D. Hiperpigmentare cutanată difuză
E. Sindromul scaunului acolic

11. CM. Selectaţi marcherii caracteristici fazei replicative VHB în HVBC:

A. Ag HBe în ser
B. ADN VHB > 2000 ui/ml în ser
97
 C. Anti-HB cor IgG pozitiv
D. Anti-HBe pozitiv în ser
E. ADN-VHB sub 50 ui/ml în ser

12. CM. Selectaţi remediile antivirale aprobate pentru tratamentul HVBC la copii:
A. Lamivudină
B. Aciclovir
C. Interferon alfa 2b pegilat
D. Entecavir
E. Adefovir

13. CM. Indicaţi care sunt remediile antivirale aprobate în tratamentul HCVC la adolescenţi:
A. Silimarina
B. Sofosburir/Ledipasvir
C. INF alfa 2b pegilat+Ribavirină
D. Daclatasvir
E. Acidul ursodeoxicolic

14. CM. Selectaţi criteriile de stadializare a procesului inflamator în HVCC la copii:

A. Genotipul VHC
B. Indice de activitate histologică
C. Elastometria hepatică
D. FibroTestul
E. ARN VHC > de 600 000 ui/ml

15. CM. Selectaţi semnele caracteristice hepatitei congenitale de etiologie Citomegalovirus:

A. Icter al n/n aparent în primele ore după naştere
B. Greutate peste 3000 gr la naştere
C. Anti-CMV IgM pozitiv la naştere
D. ADN CMV în sânge pozitiv
E. ADN CMV în urină pozitiv

16. CM. Nominalizaţi remediile etiopatogenetice recomandate în tratamentul hepatitei dobândite

de etiologie Citomegalovirus:
A. Interferon alfa 2b standard
B. Aciclovir
C. Ganciclovir
D. Cimeven
E. Lamivudină

17. CM. Indicaţi care dintre probele de laborator menţionate confirmă prezenţa insuficienţei
hepatice la copiii cu ciroză hepatică:
A. Hiperbilirubinemie indirectă
B. Hiperproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Timp protrombinic majorat
E. INR majorat

18. CM. Selectaţi criteriile sonografice semnificative pentru hipertenzia portală la copii:
A. Diametrul venei portale majorat
B. Viteză sanguină diminuată în venele sistemului portal

98
 C. Colaterale porto-renale prezente
D. Ascită în cavitatea abdominală
E. Hiperecogenitate difuză în parencimul ficatului

19. CM. Indicaţi semnele clinice caracteristice atreziei congenitale a veziculei biliare la nounăscut:
A. Icter mucocutanat din control fracţiei directe a Bi
B. Icter muco-cutanat din contul fracţiei indirecte a Bi
C. Acolie
D. Urini hiperpigmentate
E. Scaune colorate
20. CM. Selectaţi metoda instrumentală sensibilă pentru confirmarea atreziei veziculei biliare la
nounăscut:
A. USG a veziculei biliare cu repaos alimetar de 4-6 ore
B. RMN în regim de colangiografie cu contrast
C. EGDS
D. TC abdominală
E. Scintigrafia ficatului
21. Indicaţi marcherii specifici pentru sindromul de colestază la copii:
A. Hepatomegalie
B. Majorare de gamaglutamiltranspeptidaze
C. Majorarea colesterolului
D. Fibroză hepatică de gradul F3
E. Hipoalbuminemie
22. Sindromul de hepatocitoliză şi colestază în hepatita cronică la copil este caracterizat prin
următoarele semne de laborator:
A. Nivel crescut al transaminazelor ALAT şi ASAT
B. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei indirecte
C. Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 şi LDH 5
D. Nivel crescut al bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP

23. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este manifestat prin prin următoarele
modificări:
A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombină;
B. Nivel seric crescut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Nivel seric crescut de fosfatază alcalină
D. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel seric crescut al colesterolului

24. Enumeraţi marcherii biologici ai sindromul hepatopriv în hepatita cronică la copii:

A. Nivel seric crescut al transaminazelor
B. Prezenţa hipoalbuminemiei
C. Nivel serie crescut al fosfatazei alcaline
D. Prezenţa hipofibrinogenemiei
E. Prezenţa hipoprotrombinemiei

25. Precizaţi marcherii biologici aisindromului imuno-inflamator în hepatita cronică la copii:

A. Hipergamaglobulinemia
B. Hipoalbuminemia
C. Nive crescut al imunoglobulinelor serice

99
D. Leucocitoza şi limfocitoza
E. Creşterea titrului complementului C3
26. Indicaţi caree dintre virusurile hepatice posedă potenţial demonstrat de cronicizare:
A. VHB
B. VHC
C. VHA
D. VHE
E. VHD

Infecția tractului urinar la copii.

1. Cs Indicaţi cel mai frecvent agent etiologic în infecția de tract urinar la copii:
a. E.coli
b. proteus
c. staphylococus
d. mycoplasma
e. pseudomonas

2. Cs Precizaţi afirmația corectă referitor la definiția bacteriuriei asimptomatice:

a. leucociturie recidivantă
b. orice număr de bacterii în urină
c. prezența unei infecţii nosocomiale la nivel de tract urinar
d. eritrociturie
e. bacteriurie fără simptome clinice de infecţie de tract urinar

3. Cs Selectați testul de elecție pentru confirmarea infecției de tract urinar la copii:

a. analiza generală a urinei
b. analiza generală a sângelui
c. urocultura
d. proba Niceporenko
e. proba Zemnițchi

4. Cs Selectaţi nivelul bacteriuriei semnificative în cazul pielonefritei la copii:

a. 50000 coloniii în 1ml.de urină
b. 10000 colonii în 1 ml.de urină
c. 40000 colonii în 1 ml.de urină
d. lipsa creșterii microbiene
e. 100000 colonii în 1 ml.de urină

5. Cs Selectaţi investigația imagistică noninvazivă pentru evaluarea unui copil cu infecție de tract urinar:
a. cistografia micțională
b. urografia intravenoasă
c. scintigrafia renală
d. ecografia rinichilor și vezicii urinare
e. biopsia renală

6. Cs Cistografia micțională este standartul de aur pentru confirmarea următoarei anomalii la copii:
a. anomalia vaselor intrarenale
b. refluxul vezico-ureteral
c. agenezia renală
d. aplazia renală
e. hipoplazia renală

100
7. Cs Selectați afirmația corectă referitor la definiția pielonefritei acute la copii:
a. inflamația țesutului interstițial renal
b. inflamația mucoasei vezicii urinare
c. inflamația glomerulară
d. inflamația tubulară
e. inflamația ureterelor

8. Cs Precizați calea de pătrundere a agentului patogen în tractul urinar în pielonefrită la copii:

a. limfogenă
b. hematogenă
c. urogenitală (ascendentă)
d. transplacentară
e. percutan

9. Cs Selectați afirmația corectă referitor la definiția refluxului vezico-ureteral la copii:

a. anomalie congenitală la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
b. anomalie congenitală – obstrucție subvezicală
c. disfuncție neurogenă a vezicii urinare
d. anomalie congenitală – valve de uretrå posterioarå
e. disfuncție non-neurogenă a vezicii urinare

10. Cs Selectați care dintre următoarele nu este cauză de reflux vezico-ureteral secundar la copii:
a. anomalie congenitală – obstrucție subvezicală
b. anomalie congenitală la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
c. disfuncție neurogenă a vezicii urinare
d. valve de uretră posterioară
e. infecție acută de tract urinar

11. Cs Precizați care nu este factorul de protecție locală a tractului urinar la copii:
a. Ig A secretorie locală
b. uroproteina Tamm-Horsfal
c. pH - urinar
d. osmolaritatea urinară
e. Ig G secretorie locală

12. Cs Selectați modificarea în sedimentul urinar caracteristică pentru pielonefrită la copii:

a. oxalaturie
b. uraturie
c. cilindrurie
d. leucociturie
e. eritrociturie

13. Cs Precizați caracterul leucocituriei în cazul pielonefritei la copii:

a. limfocite
b. monocite
c. neutrofile
d. eozinofile
e. nu are semnificație

14. Cs Ecografia sistemului reno-urinar la copii evidențiază următoarele modificări, cu excepția:

a. dimensiunile rinichilor
b. hidronefroza
c. polichistoza renală
d. insuficiența renală
101
e. dilatarea sistemului pielo-caliceal

15. Cs Selectați afirmația care nu este corectă cu privire la tratamentul infecției de tract urinar la copii:
a. terapia parenterală cu antibiotice este obligatorie la toți copiii cu infecție urinară
b. copiii cu reflux vezico-ureteral necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
c. inițierea imediată a tratamentului antimucrobian reduce severitatea cicatricilor renale
d. copiii cu bacteriurie asimptomatică nu necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
e. durata optimă a terapiei cu antibiotice la copiii cu infecție urinară necomplicată este 7-14 zile

16. Cs Precizați manifestarea clinică caracteristică pentru cistita acută la copii:

a. febră
b. disurie
c. durere abdominală în flancuri
d. sindrom toxico-infecțios generalizat
e. frisoane

17. Cs Precizați manifestarea clinică caracteristică pentru pielonefrita acută la copii:

a. disurie
b. incontinență urinară
c. durere abdominală suprapubiană
d. polakiurie
e. febră

18. Cs Selectaţi testul de laborator pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită acută la copii:
a. proteinuria nictimerală
b. urina la săruri timp 24 ore
c. urocultura pozitivă
d. proba Zimnitchi
e. coagulograma

19. Cs Precizaţi care dintre următoarele nu reprezintă complicația pielonefritei acute la copii:
a. carbuncul renal
b. necroză papilară
c. pionefroză
d. polichistoza renală
e. cicatrici renale

20. Cs Selectaţi care din următoarele nu este criteriu de apreciere a eficacității antibioticoterapiei în infecția de
tract urinar la copii:
a. ameliorarea clinică la 48-72 ore de la inițierea tratamentului
b. diminuarea leucocituriei
c. sterilizarea urinei
d. diminuarea sindromului toxico-infecțios
e. persistența hematuriei

Complement multiplu
1.Cm Selectaţi principalii agenți cauzali ai pielonefritei la copii:
a. e.coli
b. pneumococi
c. proteus
d. klebsiella
e. infecția micoplasmatică cu M.tuberculosis

2. Cm Marcaţi factorii de protecție locală a aparatului reno-urinar la copii:

a. prezența IgA în urină

102
b. nivelul crescut a pH-ului
c. nivelul redus a pH-ului
d. fluctuațiile osmolarității
e. uroproteina Tamm-Horsfall

3. Cm Indicaţi principalele căi de pătrundere a infecției în tractul urinar la copii:

a. urogenitală
b. hematogenă
c. limfogenă
d. aerogenă
e. endogenă

4. Cm Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pielonefrita acută la copii:

a. febră
b. disurie
c. polakiurie
d. stare toxică
e. dureri lombare

5. Cm Enumerați indicaţiile pentru efectuarea scintigrafiei renale la copii:

a. infecții a tractului urinar recidivante
b. infecții a tractului urinar atipice la vârsta sub 3 ani
c. după 4-6 luni de la un episod acut de infecție a tractului urinar
d. incontenență urinară
e. epizod acut a infecției de tract urinar

6. Cm Precizați simptomele pielonefritei acute la copilul mare:

a. febră
b. frisoane
c. dureri abdominale
d. dureri lombare
e. disurie

7. Cm Selectaţi testele de laborator necesare pentru diagnosticul pielonefritei acute la copii?

a. analiza generală a sângelui
b.urocultura
c. analiza generală a urinei
d. colesterol
e. beta lipoproteide

8. Cm Selectaţi investigațiile instrumentale pentru diagnosticul pielonefritei acute la copii:

a. cistoscopia
b. ultrasonografia renală
c. urografia intravenoasă
d. cistometria
e. scintigrafia renală

9. Cm Dereglarea stării funcționale a rinichilor de tip tubulo-interstițial are loc prin:

a. creșterea osmolarității
b. scăderea osmolarității
c. scăderea densității relative
d. creșterea densității relative
e. scăderea indicilor acidoamoniogenezei

10. Cm Enumerați complicațiile pielonefritei la copii:

a. carbuncul renal
103
b. rinichi cicatricial
c. nefrolitiaza
d. sindrom Alport
e. urosepsis

11. Cm Selectaţi criteriile de spitalizare a copiilor cu pielonefrită acută:

a. forme medii ale pielonefritei acute
b. pielonefrita acută asociată cu alte maladii în acutizare
c. pielonefrită acută la copii cu vârsta 10-15 ani
d. pielonefrita acuta la copiii primelor luni de viață
e. forme ușoare ale pielonefritei însoțite de febră

12. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea uroculturii:

a. sugarii și copiii cu pielonefrită acută
b. sugarii și copiii cu infecții de tract urinare recurente
c. sugarii < 3 luni
d. sugarii și copiii cu o infecție care nu răspund la tratament în decurs de 24-48 de ore.
e. copiii mai mari de 5 ani fără malformații renourinare

13. Cm Alegeţi factorii de risc pentru dezvoltarea pielonefritei la copii:

a. flux urinar scăzut
b. anomalii renale diagnosticate antenatal
c. hipertensiunea arterială
d. gastroduodenita acută
e. constipația

14. Cm Selectaţi manifestările clinice caracteristice pielonefritei la copiii nou-născuți și sugarii mici:
a. dereglări gastrointestinale
b. durere suprapubiană
c. febră neregulată cu debut brusc
d.ascensiune ponderală nesatisfăcătoare
e. manifestări de șoc endotoxinic

15. Cm Selectați afirmațiile corecte referitor la necesitatea efectuării investigaţiilor imagistice:

a. Toţi nou-născuţii cu infecţie urinară de la primul episod
b. Toţi băieţii, de orice vârstă, la primul puseu de infecţie urinară
c. Toți pacienții cu vârsta < 2 ani sau mai mari, cu risc de malformații congenitale reno-urinare.
d. Toți pacienții cu vârsta < 2 ani sau mai mari, fără risc de malformații congenitale reno-urinare
e. Toţi pacienţii cu infecţii urinare recurente

16. Cm Selectaţi maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul diferențial în pielonefrita acută la copii:
a. glomerulonefrita
b. polichistoză renală
c. cistita
d. bronșita acută
e. litiază renală

17. Cm Enumerați factorii de risc pentru „leziuni renale” la copii cu pielonefrita acută:
a. vârsta mică (în special sub 1 an)
b. obstrucţia anatomică sau neurogenă a căilor urinare
c. reflux vezico ureteral sever
d. episoadele recurente ale pielonefritei acute
e. lipsa episoadelor recurente ale pielonefritei acute
104
18.Cm Enumerați agenții antibacterieni utilizați în tratamentul infecțiilor urinare la copii:
a. cefalosporine
b. amoxicilină/acid clavulanic
c. amoxicilină
d trimetoprim
e. tetraciclină

19. Cm Enumerați indicațiile pentru efectuarea cistografiei micționale:

a. enurezis
b. incontinenţă diurnă de urină
c. infecţie urinară recidivantă
d. dereglări micţionale
e. dureri lombare

20. Cm Enumeraţi modificările prezente în analiza generală a sângelui la copii cu pielonefrită acută:
a. viteza de sedimentare a hematiiilor accelerată
b. leucocitoză
c. eozinofilie
d. creșterea nivelului de hemoglobină
e. trombocitopenie

21. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare a căilor urinare la copii:
a. colică renală
b. pielonefrita
c. traume abdominale
d. apendicită acută
e. hipersensibilitate la preparatele de iod

22. Cm Enumerați preparatele antibacteriene utilizate peroral în tratamentul cistitei:

a. trimetoprim
b. nitrofurantoin
c. cefalexin
d. eritromicina
e. amoxicilină/acid clavulanic

23. Cm Enumerați preparatele utilizate pentru tratamentul profilactic al infecției de tract urinar la copii :
a. trimetoprim
b. cefuroxim
c. cefixim
d. nitrofurantoin
e. gentamicina

24. Cm Indicați criteriile pentru spitalizarea copiilor cu infecții ale tractului urinar:
a. vârsta < 6 luni
b. nu acceptă lichid per os
c. stare toxică
d. obstrucție urinară
e. stare medie

25. Cm Eficacitatea antibioticoterapiei în pielonefrită la copii este determinată de:

a. activitatea inflamaţiei bacteriene
b. caracterul microflorei bacteriene
c. pH-ul urinei
105
 d. durata bolii la momentul inițierii tratamentului
e. greutatea corporală

26. Cm Marcaţi contraindicaţiile pentru efectuarea urografiei intravenoase la copii:

a. şocul
b. vicii cardiace decompensate
c. oliguria
d. pielonefrita cronică
e. colica renală

Insuficienţa cardiacă la copii.

Complement simplu
1.Indicaţi semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică de stînga la copilul mic:
a. durerea precordială;
b. hepatomegalia;
c. tahipneea;
d. edemele periferice;
e. cefaleea.
2. Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele, cu excepţia:
a. bătăi ale aripelor nazale;
b. tirajul cutiei toracice;
c. geamătul;
d. hepatomegalia;
e. raluri pulmonare.
3. Apreciaţi semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică de dreapta la copil:
a. tahipneea;
b. hepatomegalia;
c. cardialgia
d. sincopa;
e. tusea.
4. Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu excepţia:
a. paloare, transpiraţii;
b. ritm de galop;
c. cardiomegalie;
d. tahicardie;
e. zgomote cardiace clare, sonore.
5. Selectaţi metoda de monitorizare a terapiei cu digitalice la copii:
a. radiografia cordului;
b. ecocardiografia;
c. electrocardiografia;
d. caterismul cardiac;
e. monitorizarea tensiunii arteriale.
6. Precizaţi cauza fatigabilităţii în insuficienţa cardiacă la copii:
a. hiperfuncţia cateholaminică;
b. retenţia hidrosalină ocultă;
c. reducerea debitului cardiac;
d. perturbarea circulaţiei coronariene;
e. edemul pulmonar interstiţial.
7. Apreciaţi în ce situaţii apare dispneea paroxistică în asociere cu cianoză generalizată la copii:
a. accesul hipoxic;
106
 b. hipertensinea arterială;
c. insuficienţa respiratorie;
d. hipertensiunea pulmonară;
e. permeabilitatea vasculară sporită.
8. Selectaţi semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari:
a. tahipneea;
b. semne meningiale;
c. oliguria;
d. tusea;
e. paloarea.
9. Indicaţi cauza creşterii în greutate la copilul mic cu insuficienţă cardiacă:
a. alergia alimentară;
b. dispneea;
c. insuficienţa hepatică;
d. edeme;
e. insuficienţa respiratorie.
10. Determinaţi de ce este cauzată transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copii:
a. dispnee;
b. hiperfuncţia catecolaminică indusă de reducerea debitului cardiac;
c. edeme;
d. oboseală;
e. hipotensiune arterială.
11.Semnele de congestie pulmonară la copil cu insuficienţă cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:
a. detresă respiratorie la sugar şi copilul mic
b. dispnee la efort
c. dispnee paroxistică nocturnă
d. tusă cronică, raluri umede
e. cianoză de tip periferic
12. Optimizarea statutului nutriţional la copilul sugar cu insuficienţă cardiacă prevede:
a. mărirea aportului caloric
b. scăderea aportului caloric
c. nu se modifică aportul caloric
d. mărirea volumului alimentar
e. hidratare suplimentară
13. Indicaţi care clasă de medicamente este contraindicată în insuficienţa cardiacă indusă de
pericardită la copii:
a. digitalice
b. β-adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. diuretice
e. antagoniştii receptorilor de aldosteron
14. Selectaţi care grup de preparate sunt de prima linie în insuficienţa cardiacă acută la copii:
a. diuretice
b. β –adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. dopaminergice
e. glicozide
15. Apreciaţi investigaţia instrumentală de bază pentru diagnosticul insuficienţei cardiace la copii:
a. monitorizarea Holter electrocardiograma 24 ore
b. electrocardiograma
c. ecocardiografia
107
d. radiografia cardiopulmonară
e. rezonanţa magnetică nucleară
16. Specificaţi în ce caz se va administra, de prima linie, remediile dopaminergice la copil:
a. insuficienţă cardiacă cronică
b. insuficienţă cardiacă acută
c. hipertensiune arterială
d. hipotensiune arterială
e. blocul atrioventricular gr. I
17. Selectaţi care din remediile enumerate mai jos au efecte asupra sistemului renin-angiotensin-
aldosteron:
a. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotenzinei
b. β –adrenoblocantele
c. antagoniştii canalelor de calciu
d. antiagregantele
e. hipolipemiantele
18.Indicaţi care este semnul clinic în insuficienţa cardiacă de dreapta la copii, determinat prin
inspecţie:
a. tuse
b. tahipnee
c. edeme
d. diaforeză
e. malnutriţie
19. Indicaţi ce se efectuează în cazul fibrilaţiei ventriculare la copil:
a. defibrilarea
b. cardioversia sincronă cu unda R al complexului QRS pe traseul electrocardiografic
c. PACING-ul transcutanat
d. manevre vagale
e. administrarea remediilor inotrope
20. Indicaţi cauza insuficienţei cardiace de stânga la copil:
a. hipertensiunea arterială
b. încarcare cu volum şi presiune a circuitului pulmonar
c. tahicardia sinusală
d. bloc atrioventricular gr I
e. încărcare cu volum şi presiune a circuitului sistemic
Complement multiplu
1.Identificaţi semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace la copil:
a. tahipneea;
b. dispneea de efort;
c. tusea;
d. lipsa ralurilor;
e. paliditatea.
2.Determinaţi semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil:
a. edem pulmonar;
b. raluri/crepitaţii pulmonare;
c. hepatomegalia;
d. edemele periferice;
e. pulsaţia venelor jugulare.
3.Indicaţi semnele insuficienţei cardiace la copiii de vârstă fragedă în clasa funcţională III NYHA/Ross:
a. tahipnee marcată în timpul alăptării;
b. diaforeză marcată în timpul alăptării;
c. tahipnee în repaos;
108
 d. retard staturoponderal;
e. diaforeză în repaos.
4. Selectaţi ce include tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copiii de vârstă fragedă:
a. creşterea aportului caloric;
b. oxigenoterapie;
c. reducerea volumului alimentar;
d. aportul sporit de lichide;
e. sunt contraindicate diureticele.
5. Indicaţi care sunt efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copii:
a. creşterea frecvenţei cardiace;
b. persistenţa ralurilor;
c. ameliorarea simptomelor clinice;
d. îmbunătărirea contractilităţii miocardiace;
e. micşorarea frecvenţei cardiace.
6. Apreciaţi semnele intoxicaţiei cu digitalice la copii conform datelor electrocardiografice:
a. scurtarea intervalului PQ;
b. prelungirea intervalului PQ;
c. subdenivelarea segmentului ST;
d. aritmiile ventriculare;
e. aritmiile supraventriculare.
7. Determinaţi care sunt acţiunile inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei în insuficienţa
cardiacă cronică la copil:
a. reduc dilatarea și hipertrofia miocardului;
b. scad postsarcina;
c. cresc postsarcina;
d. reduc presarcina;
e. posedă efect inotrop pozitiv.
8. Enumeraţi indicii de performanţă cardiacă la copii:
a. contractilitatea;
b. frecvenţa respiratorie;
c. frecvenţa cardiacă;
d. presarcina;
e. postsarcina.
9. Apreciaţi manifestările severităţii insuficienţei cardiace cronice la copil:
a. cardiomegalia;
b. tusea bitonală;
c. hepatomegalia;
d. tahipneea;
e. tahicardia.
10. Determinaţi investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil:
a. radiografia cardiopulmonară;
b. spirografia;
c. ecocardiografia doppler;
d. nivelul peptidelor natriuretice;
e. nivelul electroliţilor serici.
11. Selectaţi parametri care determină severitatea insuficienţei cardiace la sugari după scorul de 12
puncte:
a. alimentaţia (volum alimentar, durată)
b. examen obiectiv (frecvenţa respiratorie, frecvenţa cardiacă)
c. marginea inferioară a ficatului
d. starea patului vascular cerebral
109
e. imunodeficienţa
12. Apreciaţi tipurile evolutive ale insuficienţei cardiace la copii:
a. acută şi cronică
b. cu debit crescut/scăzut
c. anterogradă/ retrogradă
d. insuficienţa cardiacă dreaptă/ stânga şi biventriculară
e. hipertensivă/hipotensivă
13. Determinaţi cauzele insuficienţei cardiace la copil:
a. maladii cardiace congenitale
b. maladii cardiace dobândite
c. maladii cardice cu supraîncărcare de volum
d. maladii cardice cu supraîncărcare de presiune
e. febra
14. Indicaţi care din următoarele maladii cauzează apariţia insuficienţei cardiace la copii:
a. cardiomiopatia dilatativă
b. cardiomiopatia restrictivă
c. miocardita acută
d. anemia hemolitică
e. bronşita

15. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord la nou-născut care evoluează cu supraîncărcare de

presiune:
a. stenoză aortică severă
b. coarctaţia de aortă
c. stenoza pulmonară severă
d. insuficienţele valvulare severe
e. transpoziţia de vase mari
16. Enumeraţi malformaţiile congenitale de cord care pot determina insuficienţă cardiacă de stânga la
copilul sugar:
a. canal arterial permiabil cu debit mare
b. defect septal ventricular
c. canal atrioventricular
d. defect de sept atrial cu debit mic
e. foramen ovale patent
17. Indicaţi care malformaţii cardiace congenitale cauzează sindromul de insuficienţă cardiacă de dreapta la
copii:
a. defectul de sept atrial
b. defectul de sept ventricular
c. stenoza severă a valvei pulmonare
d. atrezia valvei tricuspide
e. canal atrioventricular complect
18. Apreciaţi determinanţii de bază a performanţei ventriculare:
a. contractilitatea
b. postsarcina
c. presarcina
d. frecvenţa cardiacă
e. presiunea în artera pulmonară
19. Precizaţi efectele stimularii sistemului renin-angiotenzin-aldosteron :
a. majorarea concentraţiei în ser a reninei
b. majorarea în ser a angiotensinei II
c. majorarea în ser al aldosteronului
110
d. micşorarea în ser al aldosteronului
e. creşterea excreţiei de potasiu
20. Indicaţi sursele de eliberare a citokinelor proinflamatorii:
a. limfocite T
b. macrofagii
c. fibroblaştii
d. limfocite B
e. plasmocite
21. Apreciaţi manifestările clinice în insuficienţa cardiacă la copii datorată disfuncţiei miocardice:
a. cardiomegalia
b. tahicardia
c. tahipneea/dispneea
d. suflu sistolic de insuficienţă tricuspidală/mitrală
e. 0vomă
22. Indicaţi semnele congestiei sistemice în insuficienţa cardiacă la copii:
a. hepatomegalia
b. turgescenţa jugularelor
c. edemele periferice
d. edem pulmonar
e. tuse
23. Enumeraţi caracteristicile sindromului de debit cardiac mic în insuficienţa cardiacă la copii:
a. astenia generală
b. scăderea toleranţei la efort
c. dispnee de efort
d. edeme
e. hemoragii nazale

24. Evidenţiaţi indicaţiile terapiei cu diuretice în insuficienţa cardiacă cronică la copii:

a. semne de retenţie hidrosalină
b. supraîncărcare cu volum a circuitului pulmonar
c. supraîncărcare de volum al inimii
d. edeme
e. hipotensiune arterială
25. Selectaţi indicaţiile în tratamentul cu digitalice în insuficienţa cardiacă cronică la copii:
a. tahicardia paroxistică supraventriculară
b. fibrilaţie atrială
c. bloc atrioventricular gradul II
d. bloc atriventricular gradul I
e. bradicardie sinusală
26. Indicaţi contraindicaţiile pentru terapia cu digitalice la copii:
a. fibrilaţie ventriculară
b. hipersensibilitate la digitalice
c. tahicardie ventriculară
d. fibrilaţie atrială
e. tahiaritmiile supraventriculare
27. Selectaţi clasele de medicamente utilizate în insuficienţa cardiacă cronică la copii:
a. inhibitorii enzimei de conversie
b. antagoniştii receptorilor de aldosteron
c. betadrenoblocantele
d. blocantele canalelor de calciu
e. bronhodilatatoare
111
28. Indicaţi modificările electrocardiogramei secundare terapiei cu digoxină:
a. subdenivelarea segmentului ST
b. prelungirea intervalului PR
c. aplatizarea sau negativizarea undelor T
d. tahicardie ventriculară/fibrilaţie ventriculară
e. supradenivelarea segmentului ST
29. Precizaţi particularităţile clinice ale sindromului de insuficienţă cardiacă cronică la copilul mare:
a. dispnee
b. fatigabilitate
c. scăderea toleranţei la efort fizic
d. edeme
e. wheezing
30. Selectaţi efectele adverse ale inhibitorilor enzimei de conversie în terapia sindromului de insuficienţă
cardiacă cronică la copii:
a. hipotensiunea arterială
b. leucocitoză
c. tusea cronică
d. toxicitatea hepatică
e. hipertensiunea arterială
31. Enumeraţi reacţiile adverse ale terapiei cu digitalice la copii:
a. digestive – greaţă, vome, dureri abdominale, diaree
b. cardiace – aritmii
c. neurologice – cefalee, agitaţie, tulburări de vedere
d. respiratorii – laringospasm
e. renale – edeme
32. Selectaţi grupele de medicamente utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copii:
a. inhibitorii enzimei de conversie
b. digitalice
c. diuretice de ansă
d. antagonişti ai aldosteronului
e. beta - adrenomimetice
33. Selectaţi grupele de preparate care au contraindicaţii pentru administrare concomitentă cu preparate de
potasiu în insuficienţa cardică la copii:
a. dacă se utilizează antagonişti ai aldosteronului
b. dacă se utilizează inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei
c. dacă se utilizează L-carnitină
d. dacă se utilizează seleniu
e. la utilizarea vitaminelor
34. Selectaţi semnele clinice specifice insuficienţei cardiace clasa funcţională IV la sugari (după
clasificarea Ross):
a. tahipnee în repaus
b. diaforeză în repaus
c. tiraj toracic în repaus
d. tuse umedă
e. hepatomegalie
35. Determinaţi contraindicaţiile pentru administrarea preparatelor β adrenoblocante în insuficienţa
cardiacă cronică la copii:
a. şocul cardiogen
b. bradicardia sinusală severă
c. hipotensiunea arterială sistolică
d. hipertensiunea arterială
112
e. sindromul hiperkinetic
36. Apreciaţi contraindicaţiile pentru terapia cu diuretice de ansă în insuficienţa cardiacă cronică la copii:
a. edeme periferice
b. poliserozită
c. dispnee
d. hipotensiune arterială
e. policitemie
37. Selectaţi remediile utilizate în terapia sindromului de insuficienţă cardiacă cronică la copii:
a. inhibitorii enzimei de conversie
b. β adrenoblocantele
c. β adrenomimetice
d. antitusive
e. antagoniştii ai aldosteronului
38. Estimaţi care examene instrumentale sunt obligatorii la copiii cu insuficienţa cardicacă cronică:
a. radiografia toracică
b. ecocardiografia
c. electrocardiograma
d. electroencefalograma
e. rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
39. Enumeraţi examenele obligatorii de laborator indicate la copiii cu insuficienţa cardiacă cronică:
a. hemoleucograma
b. nivelul de electroliţi (Na, K, Ca, Mg)
c. enzimele cardiospecifice: CFK-MB, ASAT, LDH 1
d. troponinele cardiace
e. Ig A, M, G
40. Enumeraţi care teste se consideră invazive în diagnosticul patologiilor cardiovasculare la copii:
a. angiocoronarografia
b. aortoangiografia
c. electrocardiograma
d. biopsia endomiocardică
e. ecocardiografia doppler color

Malabsorbţia intestinală la copil. Complement simplu.

1. Cs. Selectați testul care confirmă diagnosticul de boală celiacă la copii:
A. Dozarea albuminei în meconiu
B. Rectoromanoscopie
C. Biopsia mucoasei intestinale
D. Dozarea clorului în sudoare
E. Examen baritat
2. Cs. Boala celiacă este o intoleranţă la:
A. Dizaharide
B. Gluten și proteinele înrudite
C. Lipide animale
D. Monozaharide
E. Lipide vegetale
3. Cs. Steatoreea cu predominarea acizilor graşi este caracteristică în:
A. Alergie alimentară
B. Enteropatia exudativă
C. Insuficienşă de lactază
D. Boala celiacă
E. Pancreatită acută
4. Cs. Selectați produsul alimentar contraindicat în boala celiacă la copii:
A. Terci din griş

113
 B. Terci din hrişcă
C. Terci din orez
D. Terci din porumb
E. Terci din soia
5. Cs. Boala celiacă este o enteropatie mediată prin mecanisme:
A. Enteropatie mediată imun
B. Enteropatie bacteriană
C. Enteropatie parazitară
D. Enteropatie alergică
E. Mecanisme nedeterminate
6. Cs. Boala celiacă este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori, în afară de:
A. Factorul exogen – glutenul
B. Factorul genetic (ereditar)
C. Factori imunologici celulari şi umorali
D. Factorul enzimatic – insuficienţa de peptidaze
E. Factorul infecţios-parazitar
7. Cs. Boala celiacă este :
A. Maldigestie
B. Malabsorbţie
C. Dereglare a circulaţiei limfatice intestinale
D. Accelerare a tranzitului intestinal
E. Alergie alimentară
8. Cs. Precizați leziunea caracteristică la biopsia intestinală în boala celiacă la copii:
A. Atrofie vilozitară intestinală totală sau subtotală
B. Infiltrat al mucoasei cu bazofile şi mastocite
C. Depozite imune din IgE, complement şi fibrină
D. Hipoplazia criptelor intestinale
E. Hipocelularitate în lamina propria
9. Cs. Pentru diagnosticul de boala celiacă la copii nu sunt valabili:
A. Anticorpi antigliadinici IgA
B. Anticorpi antiendomisiali IgA
C. Anticorpi antinucleari
D. Anticorpi antireticulină IgA
E. Anticorpi transglutaminazici
10. Cs. Precizați vârsta la care debutează cel mai frecvent boala celiacă la copii:
A. Neonatală
B. Sub 6 luni
C. 6-10 luni
D. După 12 luni
E. Pubertate
11. Cs. Boala celiacă la copii apare la diversificarea alimentaţiei cu:
A. Pireu din fructe
B. Pireu din legume
C. Piure din carne
D. Paste făinoase
E. Produse de mare
12. Cs. Selectați afirmaţia care nu este corectă în tratamentul bolii celiace la copii:
A. Dietoterapia este esenţială în vindecare
B. Steroizii sunt frecvent utili în vindecare
C. Dispariţia semnelor bolii este în săptămîni-luni de tratament
D. Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentat
E. Regimul fără gluten pentru toată viaţă
13. Cs. Precizați ce boală este Fibroza chistică la copii:
A. Boală congenitală
B. Boală monogenică
C. Boală dobîndită
D. Aberaţie cromozomială
E. Boală poligenică
14. Cs. Indicați calea de transmitere a Fibrozei chistice la copii:

114
A. Autosomal recesivă
B. Autosomal dominantă
C. Legată de X-cromosom
D. Multifactorială
E. Este boală dobîndită
15. Cs. Precizati glandele afectate în fibroza chistică la copii:
A. Glandele endocrine secretoare de mucus
B. Celule Langerhans
C. Glande parietale stomacale
D. Glande exocrine secretoare de mucus
E. Enterocite
16. Cs. Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este:
A. Atrezia căilor biliare
B. Pneumonie
C. Ileus meconial
D. Icter nuclear
E. Displazie bronşică
17. Cs. Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală este:
A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Limfangiectazia intestinală
D. Dereglarea fluxului sanguin intestinal
E. Dereglarea tranzitului intestinal
18. Cs. Precizati modificarea caracteristică în fibroza chistică la copii:
A. Atrofie vilozitară intestinală subtotală la biopsie
B. Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei
C. Coprograma-acizi graşi crescuţi
D. Amilaza serică crescută
E. Nivelul de clor în sudoare crescut
19. Cs. Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică:
A. Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acide
B. Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, păstoase
C. Diareea cu sînge, mucus, puroi
D. Doar hemocolită
E. Diareea cu tenesme
20. Cs. Excreţie crescută a clorului cu sudoarea este caracteristică pentru:
A. Pancreatită cronică
B. Celiachie
C. Enteropatie exudativă
D. Intoleranţă la dizaharide
E. Fibroza chistică
21. Precizați unicul tratament efectiv în boala celiacă la copii:
A. Dieta fără gluten
B. Dieta fără lipide
C. Dieta fără proteine
D. Glucocorticosteroizi
E. Antileucotriene
22. Indicați durata regimului fără gluten în boala celiacă la copii:
A. Până la pubertate
B. Toată viața
C. Doar la copilul sugar
D. Doar pe perioada acutizării
E. Doar până la diversificare
23. Precizați tratamentul de substituție obligator în fibroza cistică la copii:
A. Insulina
B. Mineralocorticoizi
115
 C. Enzime pancreatice
D. Suc gastric concentrat
E. Hormon de creștere

Complement multiplu.
1. Cm. Boala celiacă este intoleranţa la proteinele din următoarele cereale:
A. Grâu
B. Orz
C. Soia
D. Orez
E. Secară
2. Cm. Boala celiacă este rezultatul interacţiunii următorilor factori patologici:
A. Factorul infecţios-parazitar
B. Infecţia virală persistentă
C. Factorul genetic
D. Factorul toxic-gliadină
E. Factorul imunologic
3. Cm. Distrugerea enterocitelor în boala celiacă este datorată următoarelor mecanisme:
efectului toxic al gliadinei
prin intermediul Ig E
mecanismelor imunologice
acţiunea cronică a virusurilor
acţiunea cronică a microbilor
4. Cm. Marcați leziunile caracteristice la biopsia intestinală în boala celiacă la copii:
A. Hipoplazia criptelor intestinale
B. Număr crescut de limfocite intraepiteliale
C. Hipocelularitate în lamina propria
D. Atrofia vilozitară subtotală
E. Doar o reacţie vasculară
5. Cm. Selectaţi semnele digestive tipice în boala celiacă la copii:
A. Saune apoase, cu mucus, spumoase, frecvente
B. Diaree cu mucus, puroi, sânge
C. Scaune voluminoase, fetide, steatoreitice
D. Abdomen voluminos (pseudoascită)
E. Anorexie rebelă constantă
6. Cm. Indicaţi tipurile de anticorpi valabili pentru diagnosticul de boală celiacă la copii:
A. Antistreptolizina
B. Antiendomisiali
C. Antireticulina
D. Antitransglutaminazici
E. Antinucleari
7. Cm. Enumeraţi manifestările clinice comune în boala celiacă atipică la copii:
A. Sindromul anemic cronic
B. Osteoporoza prematură
C. Artrita deformantă
D. Nanismul
E. Neuropatie periferică
8. Cm. Selectaţi afirmaţiile corecte în tratamentul bolii celiace la copii:
A. Regimul dietetic este unica condiţie pentru vindecare
B. Excluderea parţială a glutenului din alimentaţie
C. Excluderea absolută a glutenului din alimentaţie
D. Regimul fără gluten toata viaţa
E. Regimul fără gluten până la pubertate
9. Cm. Marcaţi produsele alimentare contraindicate în boala celiacă la copii:
A. Din orez
B. Din grâu
116
C. Din soia
D. Din secară
E. Din porumb
10. Cm. Indicaţi produsele alimentare permise în boala celiacă la copii:
A. Din hrişcă
B. Din porumb
C. Din soia
D. Din orz
E. Din secară
11. Cm. Enumeraţi manifestările clinice în forma tipică de boala celiacă la copii:
A. Diaree cu polifecașie, steatoree
B. Osteoporoza prematură
C. Artrita deformantă
D. Retard staturo-ponderal
E. Distensie abdominală (aspect de păiangen)
12. Cm. Precizaţi caracteristicele genetice ale fibrozei chistice la copii:
A. Boala autosomală X-lincată
B. Boală monogenică
C. Boală autosomal -recesivă
D. Boală autosomal –dominantă
E. Aberaţie cromosomială
13. Cm. Enumeraţi organele afectate primar în fibroza chistică la copii:
A. Creierul
B. Glandele sexuale femenine
C. Căile biliare hepatice
D. Pancreasul
E. Mucoasa traheobronşică
14. Cm. Pentru ileusul meconial din fibroza chistică sunt caracteristice:
A. Debuteză în primele 24-48 ore după naştere
B. Diaree, vărsături, meteorism
C. Vărsături bilioase, deshidratare
D. Lipsa eliminării de meconiu
E. Radiologic-absenţa aerului în colon
15. Cm. Precizați caracteristicele diareei din fibroza chistică la copii:
A. Scaune steatoreice, nedigerate
B. Scaune voluminoase, lucioase, fetide
C. Scaune apoase, frecvente, acide
D. Scaune cu mucus, sînge, puroi
E. Scaune cu aspect normal
16. Cm. Selectaţi manifestările clinice caracteristice pentru fibroza chistică la copii:
A. Dermatita atopică
B. Tuse recidivantă, dispnee, wheezing
C. Diaree cronică-steatoree
D. Ileus meconeal
E. Malnutriţie staturoponderală
17. Cm. Indicaţi elementele fiziopatologice esenţiale în fibroza chistică la copii:
A. Secreţie abundentă de mucus vîscos, deshidratat
B. Obstrucţia canalelor excretorii ale glandelor exocrine
C. Dezvoltarea fibrozei pulmonare
D. Secreţie normală de mucus
E. Secreţiile celulelor afectate sunt sărace în calciu, proteine
18. Cm. Enumeraţi examenele paraclinice care confirmă diagnosticul de fibroză chistică la copii:
A. Nivele crescute de IgE serice
B. Nivele crescute anticorpi antiendomisiali
C. Testul sudorii pozitiv
D. Creatoree, steatoree în mase fecale
117
 E. Nivele scăzute tripsina în masele fecale
19.Cm. Selectați metodele de tratament în fibroza chistică la copii:
A. Dieta hipercalorică
B. Dieta fără gluten
C. Mucolitice
D. Substituţie cu enzime pancreatice
E. Kinetoterapie
20.Cm. Terapia nutriţională din fibroza chistică la copii include următoarele:
A. Dieta bogată în glucide
B. Dieta bogată în lipide
C. Suplinire cu vitamine liposolubile
D. Substituţie cu enzime pancreatice
E. Dieta fără gluten

Maladii bronhopulmonare cronice la copii. Complement simplu

Cs
1. Precizați patologia bronhopulmonară în care nu este prezent hipocratismul digital:
A. Boala bronşiectatică cu evoluţie severă
B. Fibroză chistică
C. Bronşiolită obliterantă
D. Bronşiectazii unilaterale, lobulare
E. Dischinezii ciliare
Cs
2. Mecanisme etiopatogenetice în realizarea displaziei bronhopulmonare sunt, cu excepţia:
A. Imaturitatea pulmonară morfologică
B. Toxicitatea oxigenoterapiei
C. Hiperreactivitatea bronşică
D. Detresa respiratorie în perioada neo-natală
E. Ventilaţia pulmonară cu presiune pozitivă crescută

Cs
3. Semnul radiologic ce indică în mod direct prezenţa bronşiectaziilor este:
A. Pneumoscleroza focală cu diminuarea volumului pulmonar
B. Condensarea interstiţiului pulmonar
C. Imagini pronunţate în „fagure de miere”
D. Deformaţia cupolei diafragmului
E. Hipertransparenţă compensatorie în segmentele limitrofe
Cs
4. Ce maladie poate fi cauza în realizarea patologiei pulmonare cronice secundare?
A. Mucoviscidoza
B. Sindromul Kartagener
C. Sindromul cililor imotili
D. Traheobronhomegalie
E. Pneumonii segmentare cu component atelectatic
Cs
5. Bronșita cronică obstructivă la copil evoluiază clinic, exceptând:
A. Raluri crepitante localizate
B. Respiraţie aspră
C. Raluri uscate
118
 D. Wheezing
E. Dispnee expiratorie
Cs
6. Ce maladie poate fi fonul de realizare a patologiei pulmonare cronice primare?
A. Fibroza chistică
B. Pneumonia segmentară
C. Sindromul lobului mediu
D. Pneumonia destructivă
E. Pneumonia trenantă în focar
Cs
7. Care din următoarele nu este anomalie bronhopulmonară?
A. Sindromul Marfan
B. Agenezia bronşică lobară unilaterală
C. Hipoplazia pulmonară
D. Sindromul Makleod
E. Malformaţia vaselor pulmonare
Cs
8. Ce semn clinic caracterizează o patologie bronhopulmonară cronică?
A. Picior plat
B. Degete hipocratice
C. Arahnodactilie
D. Brahidactilie
E. Mătănii costale, şasţ submamar Harrison

Cs
9. Diagnosticul de certitudine pentru depistarea deformaţiilor bronşice este:
A. Scintigrafia pulmonară
B. Radioscopia pulmonară
C. Radiografia pulmonară
D. Bronhoscopia
E. Computer tomografia pulmonară
Cs
10. Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistică, forma mixtă la copil ?
A. Insuficienţă pancreatică exocrină cronică
B. Surplus de masă din perioada de sugar
C. Expectoraţii mucopurulente, vîscoase, permanent
D. Semne de pneumoscleroză focală la radiografia pulmonară
E. Bronșectazii cilindrice, sacciforme, bilateral
Cs
11. Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei ciliare primare ?
A. Bronhografia
B. Examenul bacteriologic al expectoraţiilor bronşice
C. Microscopia electronică a cililor epiteliului nasal, bronşic
D. Scintigrafia pulmonară
E. Radiografia sinusurilor paranasale
Cs
12. Criteriul major care confirmă diagnosticul de muciviscidoză este:
A. Anamnesticul familial pozitiv pentru fibroza chistică
B. Degete în forma de “beţişoare de tobă”
C. Concentraţia ionilor de Cl- în testul sudorii mai mare de 60 ME/l
D. Depistarea radiologică a bronşectaziilor
119
E. Respiraţie şuierătoare
Cs
13. Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic bronhopulmonar la un copil în vârstă de 2 ani se vor
efectua următoarele investigaţii, cu excepţia:
A. Radiografia toracelui
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Testul sudorii
D. Investigarea microbiologică a sputei
E. Efectuarea testelor funcţionale respiratorii
Cs
14. Hemosideroza pulmonară poate fi argumentată prin următoarele expresii, cu excepţia ?
A. Este o afecţiune rar întâlnită la copii
B. Se caracterizează prin acumulări patologice ale Ferului (hemosiderină) în pulmoni
C. Etiologia este cunoscută
D. Copilul prezintă tuse, dispnee, hemoptizii, vărsături „în zaţ”
E. Se determină anemie microcitară, limfocitoză, eozinofilie
Cs
15. Indicaţi metoda cea mai utilă în cazul unui copil cu tusă cronică şi wheezing ?
A. Radiografia cutiei toracice
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
D. Spirometria
E. Eco grafia pulmonară
Cs
16. Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al afectării mediastinului şi atelectazia
pulmonară?
A. Computer tomografia cutiei toracice
B. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
C. Radiografia cutiei toracice
D. Eco grafia pulmonară
E. Spirometria
Cs
17. Bronhoscopia la copii se indică în următoarele situaţii, cu excepţia ?
A. Extragerea corpului străin din arborele bronşic
B. Recoltarea probelor pentru bacteriologie după extragerea corpului străin
C. Biopsia mucoasei bronşice
D. Terapia locală cu remedii antiseptice şi antibacteriene în atelectazii rezistente la tratament
E. Pentru a aprecia caracterul deformaţiilor bronşice

Complement multiplu

Cm
Care teste au importanţă diagnostică în identificarea displaziei bronhopulmonare primare la copil ?
A. Computer tomografia
B. Saturaţia cu O2 a sângelui
C. ECG
D. Radiografia cutiei toracice
E. Testul sudorii

Cm
120
 Care caracteristici determină evoluţia nefavorabilă a fibrozei chistice la copii:
A. Infecţia cu: Pseudomonas aeruginosa
B. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
C. Cord pulmonar
D. Insuficiența respiratorie cronică
E. Curba ponderală în descreştere
Cm
Tratamentul unui copil cu displazie bronhopulmonară primară v-a include:
A. Kineziterapie activă, pasivă şi drenaj postural pe parcursul vieţii
B. Tratament de substituţie cu enzime pancreatice pe parcursul vieţii
C. Tratament antibacterial al acutizărilor infecţiilor respiratorii
D. Tratament inhalator cu antibiotice şi expectorante
E. Imunizare specifică (vaccinare antigripală şi antipneumococică)

Cm
Care sunt semnele clinice în sindromul Kartagener?
A. Sindromul bronhoobstructiv
B. Bronşectazii
C. Sinusite cronice
D. Amigdalite cronice
E. Situs viscerum inversus
Cm
5. Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de realizare a unor procese cronice
bronhopulmonare:
A. Pneumonii segmentare complicate cu atelectazii
B. Pneumonie segmentară acută
C. Pneumonia destructivă
D. Pneumonie interstiţială
E. Sindromul lobului mediu
Cm
Ce semne radiologice indică la prezenţa bronşiectaziilor?
A. Opacitatea lobulară triunghiulară cu vârful spre hil
B. Imagini pronunţate în „fagure de miere”
C. Deplasarea organelor mediastinale spre partea afectată
D. Deformaţia cupolei diafragmului pe partea afectată
E. Sindrom de condensare a lobului micşorat în volum
Cm
Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile interstiţiale pulmonare cronice la copii ?
A. Tusă uscată asociată cu dispnee
B. Catar respirator cu evoluţie favorabilă
C. Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică după drenajul postural
D. Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea exprimată
E. Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare

Cm
Ce modificări radiologice sînt sugestive pentru pneumoscleroză la copii?
A. Emfizem pulmonar
B. Deplasarea mediastinului
C. Diminuarea volumului pulmonar
D. Opacităţi reticulare (rețea cu linii)
E. Opacităţi difuze ”în sticlă mată”
121
 Cm
Diagnosticul diferenţial al alveolitei fibrozante idiopatice la copil ?
A. Bronşita obstructivă
B. Maladii inflamatorii ale ţesutului conjuctiv
C. Pneumonia franco-lobară
D. Alveolite alergice extrinseci
E. Infecţia respiratorie acută

Cm
Care sunt măsurile terapeutice la un copil cu alveolită fibrozantă idiopatică?
A. Antiinflamatorii nesteroide
B. Excluderea factorilor cauzali de risc
C. Corticoterapie sistemică
D. Terapie simptomatică (antibiotice, expectorante)
E. Oxigenoterapie

Cm
11. Cu care maladii se va efectua diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice primare la copil?
A. Sinuzita cronică
B. Bronşita acută
C. Boala bronşiectatică
D. Sindromul Мoune-Кuhn (traheobronhomegalia)
E. Fibroza chistică

Cm
12. Indicaţiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei diagnostice la copii sunt:
A. Pneumonii complicate cu atelectazie cu eșec de la tratamentul conservativ
B. Emfizem acut unilateral cu deplasarea mediastinului
C. Aspiraţie de corp străin în arborele bronşic
D. Tuse cronică
E. Pneumonia franco-lobară
Cm
13. Tratamentul unui copil cu fibroză chistică prevede ?
A. Kinetoterapia activă şi pasivă (tuse provocată, drenaj postural, gimnastică respiratorie)
B. Antitusive
C. Ameliorarea clearance-ului mucociliar (soluţia salină hipertonică inhalator, ambroxol)
D. Regim alimentar hipercaloric
E. Controlul infecţiei pulmonare (antibiotice parenteral, oral, inhalator)

Cm
14. Cauzele insuficienţei respiratorii la copii sunt:
A. Pneumonia
B. Astmul bronşic
C. Maladii obstructive ale căilor respiratorii superioare (epiglotit, laringospasm)
D. Pleurezie exudativă
E. Bronşita acută
Cm
15. Enumeraţi simptomele clinice respiratorii la copilul cu insuficienţă respiratorie:
A. Ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)
B. Semne de luptă respiratorie (tiraj, respiraţie paradoxală, participarea musculaturii auxiliare)
122
C. Agitaţie, iritabilitate
D. Tahicardie
E. Dispnee

Cm
16.Care sunt posibilele complicații ale maladiei bronșiectatice?
A. pneumothorace
B. abcesul
C. tromboembolismul pulmonar
D. hemoptizie
E. empiema pleură

Lupus eritematos sistemic la copii.

CS
1. Determinaţi afectarea articulară atipică în Lupusul eritematos sistemic la copii:
a. Oligoartrită
b. Poliartrită
c. Artrită erozivă
d. Artrită asimetrică
e. Artrita articulaţiilor mari

2. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic la copii:
a. 2
b. 4
c. 11
d. 5
e. 1

3. Notaţi anticorpii care reprezintă un test valoros în diagnosticul Lupusului eritematos sistemic:
a. Complementul C3, C4 crescut
b. Anticorpi antinucleari majorați
c. Anticorpi anti-Sm micșorați
d. Antistreptolizina-O crescută
e. LE celule crescute

4. Apreciaţi mecanismul principal patogenetic al Lupusului eritematos sistemic la copii:

a. Autoimun
b. Infecţios–alergic
c. Enzimatic
d. Monofazic
e. Infecţios

5. Notaţi raportul genderic în Lupusul eritematos sistemic la copii:

a. F:B=8:1
b. F:B=1:3
c. F:B=1:1
d. F:B=2:1
e. F:B=1:8

6. Determinaţi vârsta medie de debut al Lupusului eritematos sistemic la copii:

123
a. 1-5 ani
b. 6-8 ani
c. Perioada sugarului
d. Perioada neonatală
e. 10-15 ani

7. Numiţi manifestarea cutanată clasică în Lupusul eritematos sistemic la copii:

a. Livedo reticularis
b. Sindrom Raynaud
c. Telangiectazii
d. Eritem „în fluture”
e. Alopecia

8. Apreciaţi manifestarea necorespunzătoare criteriilor ACR pentru diagnosticul de Lupus eritematos

sistemic:
a. Serozite
b. Afectarea neurologică
c. Ulceraţii orale nedureroase
d. Sindrom Raynaud
e. Anticorpi antinucleari majorați

Complement Multiplu
1. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic:
a. Metildopa
b. Procainamide
c. Diclofenac
d. Clorpromatina
e. Vitamina E

2. Menţionaţi manifestările osteoarticulare întâlnite în Lupusul eritematos sistemic:

a. Artralgii
b. Artrita neerozivă
c. Artrita erozivă
d. Miozită
e. Osteonecroză

3. Numiţi leziunile cutanate prezente în Lupusul eritematos sistemic:

a. Eritem „în fluture”
b. Fotosensibilitate
c. Leziuni discoide
d. Livedo reticularis
e. Telangiectazii

4. Determinaţi leziunile la nivelul mucoaselor prezente în Lupusul eritematos sistemic:

a. Ulcerații bucale
b. Fotosensibilitate
c. Ulcerații nazale
124
d. Telangiectazii
e. Xerostomie

5. Apreciaţi semnele afectării vasculare în Lupusul eritematos sistemic:

a. Livedo reticularis
b. Paniculite
c. Febra
d. Purpură palpabilă
e. Ulceraţii la nivelul pulpei degetelor

6. Precizaţi manifestările poliserozitei întâlnite în Lupusul eritematos sistemic:

a. Peritonită în 5-10%
b. Pleurezie
c. Pericardită
d. Pleurezie în asociere cu pericardită
e. Hemopericard

7. Menţionaţi variantele morfopatologice ale nefritei lupice conform clasificării OMS:

a. Nefrita mezangială
b. Nefrita proliferativă focală
c. Nefrita infecțioasă
d. Nefrita membranoasă
e. Nefrita proliferativă difuză

8. Numiţi manifestările cardiovasculare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:

a. Tromboze venoase
b. Pericardită
c. Endocardita Libman–Sacks
d. Endocardita bacteriană
e. Hipotensiunea arterială

9. Menţionaţi afectările pulmonare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:

a. Pneumonita lupică
b. Pleurezie
c. Hipertensiune pulmonară
d. Hemoragii pulmonare
e. Pneumonie interstițială

10. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Nevrite periferice sau craniene
b. Psihoze
c. Meningită aseptică
d. Convulsii febrile
e. Accidente vasculare cerebrale

11. Precizaţi anomaliile imunologice specifice Lupusului eritematos sistemic:

a. Anticorpi antinucleari majorați
b. Anticorpi anti–ADN dublu catenar crescuți
c. Complementul C3, C4 crescut
d. Anticorpi anticardiolipinici majorați
e. Anticorpi antifosfolipidici majorați
125
12. Numiţi manifestările hematologice specifice Lupusului eritematos sistemic:
a. Anemie
b. Leucocitoză
c. Leucopenie cu limfopenie
d. Trombocitoză
e. Trombocitopenie

13. Precizaţi preparatele medicamentoase folosite în tratamentul Lupusului eritematos sistemic:

a. Antiinflamatorii nesteroidiene
b. Steroizi
c. Imunosupresive
d. Preparate biologice (inhibitori ai factorului de necroză tumorală α)
e. Antibacteriene

14. Determinaţi tratamentul nemedicamentos în Lupusul eritematos sistemic:

a. Dieta hipolipidică
b. Creme protectoare SPF 30–50
c. Consumul alimentelor bogate în Calciu şi vitamina D
d. Cafea, ceai concentrat
e. Evitarea stresului psihoemoţional

15. Precizaţi factorii predictivi ai evoluţiei negative în Lupusul eritematos sistemic:

a. Trombocitopenia
b. Hipertensiunea arterială
c. Debut până la vârsta de 20 ani
d. Activitatea crescută a bolii
e. Anticorpi antinucleari

Sclerodermia Sistemică la copii (SS). Complement simplu

1. Numiţi criteriul major pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:
a. Fibroza bazală pulmonară bilaterală
b. Afectare sclerodermică a pielii proximal de articulaţiile metacarpofalangiene sau
metatarsofalangiene
c. Febra
d. Ulceraţii digitale
e. Pierdere ponderală

2. Precizaţi numărul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de

Sclerodermie Sistemică:
a. Două
b. Trei
c. Unul
d. Nici unul
e. Patru

3. Determinaţi afectarea de bază în Sclerodermia Sistemică:

a. Afectarea transmiterii impulsului nervos
b. Afectarea măduvei osoase
c. Afectarea funcției osteoblastelor
126
 d. Afectarea formării impulsului nervos
e. Afectarea endoteliului vascular

4. Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice:
a. Anomalii de pigmentare
b. Edemaţierea pielii
c. Faţa cu aspect de mască
d. Fenomenul Raynaud
e. Ulceraţii tegumentare

Complement Multiplu

1. Precizaţi formele clinice ale Sclerodermiei Sistemice după Leroy:

a. Sclerodermia Sistemică difuză cutanată
b. Sclerodermia Sistemică limitată
c. Sclerodermia Sistemică limitată cutanată
d. Sclerodermia Sistemică viscerală
e. Sclerodermia Sistemică „sine scleroderma”

2. Enumeraţi criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:

a. Sclerodactilia
b. Fibroza pulmonară bazală bilaterală
c. Afectări tenosinoviale
d. Ulceraţii digitale şi/sau cicatrice pe falanga distală
e. Febră

3. Numiţi preparatele de bază utilizate în tratamentul Sclerodermiei Sistemice:

a. Preparate imunosupresive
b. Preparate antifibrozante
c. Glucocorticoizi
d. Vitaminoterapie
e. Preparate enzimatice (lidaza, ronidaza)

4. Enumeraţi complicațiile specifice ale Sclerodermiei Sistemice:

a. Insuficiență pulmonară cronică
b. Boala cronică renală
c. Autoamputațiile degetelor
d. Obezitatea
e. Disritmii cardiace

5. Determinaţi modificările apreciate la capilaroscopie în Sclerodermia Sistemică:

a. Reducerea numărului de anse capilare
b. Lărgirea anselor capilare
c. Distorsiunea anselor capilare
d. Îngustarea anselor capilare
e. Hemoragii

6. Menţionaţi criteriile de clasificare ale Sclerodermiei Sistemice:

a. Evoluţia
b. Gradul de activitate
c. Perioadele clinice
127
d. Vârsta
e. Sexul

7. Numiţi maladiile de bază cu care se efectuiază diagnosticul diferențial al Sclerodermiei Sistemice la

copii:
a. Scleredemul Buschke
b. Accidentul vascular cerebral
c. Fenilcetonurie
d. Dermatomiozita juvenilă
e. Artrita juvenilă idiopatică

8. Determinaţi criteriile de diagnostic ale sindromului CREST în Sclerodermia Sistemică la copii:

a. Calcinoza
b. Fenomenul Raynaud
c. Excitabilitatea
d. Sclerodactilie
e. Tensiunea arterială diastolică mărită

Dermatomiozita juvenilă (DMJ). Complement Simplu

1. Precizaţi vârsta de debut a Dermatomiozitei juvenile:
a. Perioada sugarului
b. 5-14 ani
c. 1-5 ani
d. După 18 ani
e. Perioada neonatală

2. Menţionaţi caracteristica afectării musculare în Dermatomiozita juvenilă:

a. Afectarea musculară asimetrică
b. Afectarea musculară a segmentelor distale ale membrelor
c. Afectarea muşchilor globilor oculari
d. Afectarea musculară proximală simetrică
e. Slăbiciune musculară rar întâlnită

3. Precizaţi manifestarea tegumentară caracteristică Dermatomiozitei juvenile:

a. Rash heliotrop
b. Ulceraţii digitale
c. Rash malar
d. Erupţii maculare sau maculo-papuloase
e. Sclerodactilie

4. Notaţi enzima, majorarea căreia este nespecifică în Dermatomiozita juvenilă:

a. Aldolaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Lactatdehidrogenaza
d. Catalaza
e. Aspartataminotransferaza (AST)

5. Determinaţi grupul de muşchi afectat în Dermatomiozita juvenilă:

a. Muşchiul scheletic
b. Muşchii globilor oculari
128
 c. Muşchii netezi
d. Muşchii scheletici şi netezi
e. Muşchii netezi şi a globilor oculari

6. Precizaţi manifestarea articulară necaracteristică în Dermatomiozita juvenilă:

a. Artralgii
b. Artrită neerozivă
c. Artrită acută
d. Artrită erozivă
e. Artrită fugace

Apreciaţi afecatrea cărui grup de muşchi determină prognosticul nefavorabil în Dermatomiozita

juvenilă:
a. Afectarea muşchilor coapsei
b. Afectarea muşchilor scapulari
c. Afectarea muşchilor intercostali
d. Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului
e. Afectarea articulaţiilor

8. Precizaţi medicația de prima linie utilizată în tratamentul Dermatomiozitei juvenile:

a. Imunosupresoare
b. Imunoglobulină intravenos
c. Terapie biologică
d. Glucocorticosteroizi
e. Fizio-kinetoterapie

Complement Multiplu

1. Notaţi manifestările musculare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Slăbiciune musculară
b. Tumefiere musculară
c. Disfagie
d. Afectarea muşchilor globilor oculari
e. Afectarea muşchilor flexori ai gâtului

2. Menţionaţi manifestările articulare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

Artralgii
Artrită erozivă
Artrită neerozivă
Tumefiere articulară
Degete în formă de bambus

Precizaţi manifestările pulmonare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Afectarea muşchilor intercostali
Afectarea diafragmului
Pneumonia de aspirație
Insuficiență respiratorie cronică
Pneumotorax

Numiţi manifestările tegumentare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

Rash heliotrop
129
 Eritem în ”V”
„Mâina mecanicului”
Rash malar
Papule Gottron

Precizaţi modificările apărute la electromiografie în Dermatomiozita juvenilă:

Fibrilaţii spontane de repaus
Descărcări de complexe înalte
Potenţiale polifazice
Descărcări bizare de frecvenţă joasă
Potenţiale monofazice

6. Determinaţi patologiile utilizate în diagnosticul diferenţial al Dermatomiozitei juvenile:

Rabdomioliza
Boli neuromusculare
Febra reumatismală acută
Miopatii metabolice
Miopatii medicamentoase

7. Notaţi nivelul căror enzime serice creşte în Dermatomiozita juvenilă:

a. Lactatdehidrogenaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Alaninaminotransferaza
d. Aldolaza
e. Catalaza

8. Precizaţi modificările histologice caracteristice pentru Dermatomiozita juvenilă:

a. Atrofie perifasciculară
b. Infiltrat limfocitar perivascular
c. Hemoragie
d. Edem și inflamație vasculară în derm
e. Infarcte tisulare locale

9. Determinaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza acută a

Dermatomiozitei juvenile:
a. Necroza fibrelor musculare tip 1 sau 2
b. Atrofie perifasciculară
c. Calcificări musculare
d. Infarcte tisulare locale
e. Infiltrat inflamator perivascular

10. Apreciaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza tardivă a Dermatomiozitei
juvenile:
a. Calcificări musculare
b. Fibrozare endomisială
c. Infiltrat inflamator perivascular
d. Atrofie perifasciculară
e. Necroză miofibrilară

11. Menţionaţi criteriile de diagnostic pentru Dermatomiozita juvenilă:

a. Manifestări dermatologice
130
 b. Modificări la Electromiografie
c. Creşterea enzimelor serice musculare
d. Slăbiciuni musculare asimetrice
e. Mialgii în asociere cu o forţă musculară normală

12. Precizaţi auto-anticorpii specifici în Dermatomiozita juvenilă:

a. Anticorpi antinucleari
b. Auto-anticorpi miozitici asociați anti-MMA
c. Factorul reumatoid
d. Auto-anticorpi specifici miozitici anti-MSA
e. Antistreptolizina-O

13. Numiţi preparatele medicamentoase utilizate în tratamentul Dermatomiozitei juvenile:

a. Glucocorticoizi
b. Imunosupresori
c. Vasodilatatoare
d. Vitaminoterapie
e. Dezagregante

14. Precizaţi explorările paraclinice caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

b. Biopsia musculară
c. Anomaliile imunologice
d. Electromiografia
e. Creşterea nivelului enzimelor serice musculare
f. Diminuarea nivelului enzimelor serice musculare

15. Numiţi manifestările gastrointestinale caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Disfagie
b. Disfonie
c. Diaree
d. Ulcerații la nivelul mucoaselor
e. Dureri abdominale

16. Apreciaţi complicațiile caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Calcinoze
b. Sindrom Raynaud
c. Osteoporoză
d. Rash heliotrop
e. Lipodistrofia

Artrita juvenilă idiopatică (AJI). Complement Simplu

1. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma oligoarticulară:
a. 6
b. >5
c. >4
d. 5
e. ≤4

2. Menţionaţi variantele evolutive ale artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:

a. Evoluţie persistentă şi extensivă
131
 b. Evoluţie lentă
c. Evoluţie progresivă
d. Evoluţie regresivă
e. Evoluţie monociclică

Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma poliarticulară:

a. ≥5
b. 3-4
c. <4
d. 4-5
e. 2

Apreciaţi semnificaţia artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă:

a. Majorarea valorilor proteinei –C reactive
b. Creşterea valorilor antistreptolizinei-O
c. Majorarea valorilor factorului reumatoid
d. Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
e. Majorarea valorilor complexelor imune circulante

Menţionaţi variantele Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară:

Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Factorul reumatoid negativ
Cu Antistreptolizina-O pozitivă şi Factorul reumatoid negativ
Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Antistreptolizina-O negativă
Cu Antistreptolizina-O negativă şi Antistreptolizina-O pozitivă
Cu Complexele imune circulante majorate şi cu Complexele imune circulante micşorate

Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicaţiile oculare:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita cu entezite
e. Artrita psoriazică

7. Precizaţi câte stadii radiologice după Steinbrocker sunt în Artrita juvenilă idiopatică:
a. 3
b. 4
c. 2
d. 5
e. 6

8. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar eroziunile
osoase:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

9 Precizaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita
juvenilă idiopatică aflat în scaun cu rotile:
a. 1
132
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

10 Menţionaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrită
juvenilă idiopatică cu limitarea mişcărilor din cauza durerilor:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

11. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
a. Forma sistemică
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulară
d. Forma oligoarticulară
e. Artrita psoriazică

12. Precizaţi câte grade de activitate sunt în Artrita juvenilă idiopatică:

a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6

Complement Multiplu
1. Numiţi variantele evolutive ale Artritei juvenile idiopatice:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita psoriazică
e. Artrita reactivă

2. Precizaţi criteriile de clasificare ale Artritei juvenile idiopatice:

a. Durata bolii >6 săptămâni
b. Debutul bolii până la vârsta de 16 ani
c. Artrită persistentă
d. Artrită neerozivă
e. Artrită fără sechele

3. Determinaţi factorii de risc în declanşarea Artritei juvenile idiopatice:

a. Traumatism articular frecvent
b. Infecţii intercurente frecvente
c. Alergia alimentară
d. Hipoinsolaţia
e. Sedentarismul

4. Menţionaţi simptomele Artritei juvenile idiopatice forma sistemică:

a. Febră prelungită
133
b. Artrită persistentă
c. Limfadenopatie generalizată
d. Cefalee
e. Greţuri

5. Precizaţi particularităţile febrei în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:

a. Febra prelungită
b. Subfebrilitate
c. Febră zilnică
d. Febră cu durata mai mare de 14 zile
e. Febră cu durata mai mare de 7 zile

6. Numiţi particularităţile exantemului în Artrita juvenilă idiopatică forma

sistemică:
a. Erupţii eritematoase
b. Erupţii buloase
c. Erupţii migratorii
d. Erupţii cu intensificare la picul febril
e. Erupţii localizate în regiunea piloasă a capului

7. Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Artrită juvenilă idiopatică

forma sistemică:
a. Adresare primară cu semne clinice de Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică
b. Adresare repetată cu semne clinice de agravare a bolii
c. Apariţia complicaţiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
d. Comorbidităţi importante
e. Remisiune medicamentos indusă a Artritei juvenile idiopatice forma sistemică

8. Determinaţi complicaţiile Artritei juvenile idiopatice în forma sistemică:

a. Sindromul de activare macrofagală
b. Amiloidoza renală
c. Traumatismul articular
d. Insuficienţă cardiacă
e. Retard fizic

9. Menţionaţi preparatele medicamentoase administrate în Artrita juvenilă

idiopatică forma sistemică:
a. Antiinflamatorii nesteroidiene
b. Glucocorticoizi
c. Tratament de fond
d. Magnetoterapia
e. Vitaminoterapia

10. Precizaţi cu care maladii se efectuiază diagnosticul diferențial în cazul Artritei

juvenile idiopatice forma sistemică:
a. Leucemie acută
b. Infecții generalizate
c. Epilepsie
d. Mucopolizaharidoza
e. Pneumonie acută

134
11 Numiţi complicaţiile oculare în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Uveita cronică anterioară
b. Cataracta
c. Colobom
d. Cecitate
e. Conjunctivita cronică

12.Determinaţi criteriile de diagnostic ale Artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:

a. Artrita persistentă a 4 şi mai puţine articulaţii
b. Hepatosplenomegalie
c. Complicaţii oculare frecvente
d. Retard fizic precoce
e. Amiloidoză renală

13. Menţionaţi caracteristica artritei în Artrita juvenilă idiopatică:

a. Artrită persistentă
b. Artrită erozivă
c. Artrită anchilozantă
d. Artrită neerozivă
e. Artrită deformantă

14. Precizaţi particularităţile Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă:

a. Evoluţie severă
b. Apariţia precoce a contracturilor articulare
c. Apariţia precoce a eroziunilor osoase
d. Evoluţie uşoară
e. Retard fizic precoce

15. Notaţi caracteristicile stadiului radiologic III după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Osteoporoză difuză marcată
b. Eroziuni osoase
c. Tumefiere uşoară periarticulară
d. Contracturi articulare
e. Lărgirea spaţiului articular

16. Precizaţi caracteristicile clasei funcţionale IV după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Mişcări ample în articulaţii
b. Contracturi articulare
c. Pacient în scaun cu rotile
d. Autoîngrijirea dificilă
e. Mers şchiopătat

17. Menţionaţi caracteristicile gradului III de activitate în Artrita juvenilă idiopatică:

a. Numărul de articulaţii dureroase >6
b. Indicele de activitate al bolii DAS28 >5,1
c. Valorile Vitezei de sedimentare a hematiilor accelerate de 3-4 ori de la normă
d. Valorile Proteinei –C reactive accelerate de 3-4 ori de la normă
e. Indicele de activitate al bolii DAS28 <2,6

18. Determinaţi criteriile de diagnostic ale artritei psoriazice:

a. Artrită+psoriazis tegumentar la pacient
135
b. Artrita+psoriazis tegumentar la rude de gradul I
c. Artrita neerozivă
d. Artrita +onicoliza și dactilită
e. Artrita migratorie

19. Notaţi caracteristicile artritei în asociere cu entezite:

a. Predominanţa sexului masculin
b. Afectarea articulaţiilor sacroiliace
c. Entezopatii
d. Afectarea articulaţilor mici ale pumnilor
e. Afectarea genderică egală

20. Precizaţi în care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu Metotrexat:
a. Forma poliarticulară seropozitivă
b. Forma oligoarticulară cu complicaţii oculare
c. Artrita psoriazică
d. Forma poliarticulară seronegativă
e. Forma oligoarticulară

21. Menţionaţi modificările paraclinice în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:

a. Leucocitoză
b. Trombocitopenie
c. Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
d. Proteina –C reactivă accelerată
e. Complexele imune circulante majorate

22. Determinaţi ce include diagnosticul clinic de Artrită juvenilă idiopatică:

a. Forma clinică
b. Gradul de activitate
c. Clasa funcţională după Steinbrocker
d. Stadiul radiologic după Steinbrocker
e. Vârsta pacientului la debutul Artritei juvenile idiopatice

Malformaţiile congenitale de cord. Complement simplu.

1. Selectaţi malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri:
a. Defect de sept atrial
b. Defect de sept ventricular
c. Canal arterial permiabil
d. Coarctaţie de aortă
e. Tetralogia Fallot
2 Indicaţi care din malformaţiile congenitale de cord nu evoluează cu şunt stînga – dreapta:
a. Defect de sept ventricular
b. Defect de sept atrial
c. Coarctaţia de aortă de tip posductal
d. Canal atrioventricular
e. Canal arterial permiabil
3. Precizaţi malformaţia congenitală de cord cu scăderea circuitului pulmonar:
a. Defect de sept atrial
b. Tetralogia Fallot
c. Defect de sept ventricular
136
d. Canal atrioventricular
e. Fereastra aortopulmonară
4. Precizaţi malformaţia congenitală de cord cu îmbogăţirea circuitului pulmonar:
a. Stenoza arterei pulmonare
b. Tetralogia Fallot
c. Defect de sept ventricular
d. Anomalia Ebştein
e. Stenoza valvei aortice
5. Indicaţi malformaţia congenitală de cord care nu necesită corecţie chirurgicală:
a. Tetralogia Fallot
b. Defect de sept ventricular cu debit mare
c. Foramen ovale patent
d. Coarctaţia de aortă de tip preductal
e. Transpoziţia vaselor magistrale
6. Precizaţi grupa de preparate indicată pentru menţinerea canalului arterial deschis:
a. Antiinflamatoare nestoroidene
b. Prostoglandine (prostoglandina E)
c. Imunoglobuline
d. Digitalice
e. Diuretice
7. Semnele clinico-paraclinice specifice hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt următoarele, cu
excepţia:
a. Hipocratism digital
b. Poliglobulie
c. Abces cerebral
d. Leucocitoza
e. Accese hipoxice
8. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei aortice:
a. punctul Botkin Erb
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. la nivelul apofizei xifoide
9. Indicaţi standardul de aur în diagnosticul malformaţiilor congenitale de cord :
a. Electrocardiografia
b. Radiografia cardiopulmonară
c. Ecocardiografia bidimensională cu Doppler color
d. Tomografia computerizată
e. Coronaroangiografia
10. Notaţi ce include managementul postoperator la copiii purtători de proteze mecanice:
a. Profilaxia endocarditei infecţioase 1 an după intervenţie
b. Tratament anticoagulant sub controlul INR
c. Cateterism cardiac o dată la 6 luni
d. Tratament cu antiinflamatoare nesteroidene
e. Hemocultura obligatorie o dată la 3 luni
11. Indicaţi ce nu include Tetralogia Fallot:
a. Defect de sept ventricular
b. Dextrapoziţia aortei
c. Stenoza arterei pulmonare
d. Hipertrofia ventriculului drept
e. Hipertrofia ventriculului stâng
137
 12. Specificaţi ce simptom clinic nu este specific, în caz de defect de sept ventricular cu debit mare:
a. dispnee
b. malnutriţie
c. tahicardie
d. diaforeză
e. convulsii
13. Selectaţi în ce malformaţie de cord se auscultă suflu sistolo-diastolic continuu la baza cordului:
a. Atrezia valvei tricuspide
b. Dextrocardie
c. Defect de sept atrial
d. Defect de sept ventricular
e. Canal arterial permiabil
14. Apreciaţi metoda de tratament în coarctaţia de aortă de tip preductal:
a. Corecţie chirurgicală cu anastomoză termino-terminală
b. administrarea diureticilor
c. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
d. limitarea efortului fizic
e. administrarea antagoniştilor de aldosteron
15. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei pulmonare:
a. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. la nivelul apofizei xifoide
16. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cu şunt stânga-dreapta:
a. Canal arterial permiabil
b. Stenoza arterei pulmonare
c. Stenoza valvei aortice
d. Coarctaţia de aortă
e. Anomalia Ebştein
17. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cu şunt dreapta-stângă:
a. Tetralogia Fallot
b. Defect de sept atrial
c. Defect de sept ventricular
d. Canal arterial permiabil
e. Canal atrioventricular complet
18. Indicaţi care malformaţie cardiacă congenitală este ductodependentă:
a. Transpoziţia vaselor magistrale
b. Coarctaţia de aortă de tip postductal
c. Stenoza largă a arterei pulmonare
d. Defect de sept ventricular
e. Defect de sept atrial
19. Indicaţi ce suflu este caracteristic în caz de persistenţa canalului arterial:
a. Sistolic
b. Diastolic
c. Sistolo-diastolic
d. Suflu holosistolic
e. Suflu mezodiastolic
20. Precizaţi semnul clinic compensator în criza de rău hipoxic la copil cu malformaţie cardiacă
congenitală:
A. Acidoza metabolică
138
B. Polipneea
C. Spasmul pulmonar
D. Scăderea rezistenţei vasculare sistemice
E. Creşterea şuntului dreapta-stânga
21. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cianogenă cu flux pulmonar crescut:
A. Tetralogia Fallot
B. Transpoziţia de vase mari cu defect septal ventricular larg
C. Stenoză pulmonară
D. Defect septal ventricular
E. Canal atrioventricular complet
22. Selectaţi semnul clinic specific pentru coarctaţia de aortă de tip postductal la copii:
A. Dispneea
B. Hepatomegalia
C. Creştere şi dezvoltare normală
D. Suflu continuu la baza cordului
E. Hipertensiune arterială sistemică

Complement multiplu
1. Indicaţi anomaliile anatomice caracteristice Tetralogiei Fallot:
A. Defect de sept ventricular
B. Stenoză pulmonară
C. Defect de sept atrial
D. Hipertrofia ventriculului drept
E. Dextropoziţia aortei
2. Indicaţi semnele clinice caracteristice în defectul de sept ventricular cu debit mare la sugar:
A. Dispnee/tahipnee
B. Dificultăţi de alimentaţie
C. Suflu diastolic
D. Deficit ponderal
E. Infecţii respiratorii recurente
3. Apreciaţi care din malformaţiile congenitale de cord enumerate se consideră malformaţii vasculare:
A. Anomalia Ebstein
B. Coarctaţia de aortă
C. Transpoziţia vaselor magistrale
D. Anomalia arcului aortic
E. Ventricul unic
4. Indicaţi factorii determinanţi în evoluţia naturală a defectului septal ventricular:
A. Dimensiunile defectului
B. Localizarea defectului
C. Presiunea în aortă
D. Presiunea în artera pulmonară
E. Grosimea peretelui ventriculului stâng
5. Selectaţi criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet:
A. Defect de sept atrial de tip ostium primum
B. Defect de sept ventricular cu localizare înaltă
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Valvă atrioventriculară comună
E. Defect de sept ventricular muscular
6. Enumeraţi malformaţiile congenitale de cord cianogene:
A. Tetralogia Fallot
B. Fereastra aortopulmonară
139
 C. Transpoziţia de vase mari
D. Defect de sept ventricular
E. Canal arterial permiabil
7. Precizaţi semnele clinice în coarctaţia de aortă de tip postductal:
A. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mică decât la membrele superioare
B. Cianoză centrală
C. Hipertensiune arterială sistemică
D. Diminuarea pulsului la membrele inferioare
E. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mare decât la membrele superioare
8. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare în circuitul pulmonar:
A. Tetralogia Fallot
B. Transpoziţia de vase mari
C. Defect septal atrial
D. Drenaj venos pulmonar aberant
E. Canal arterial persistent
9. Precizaţi complicaţiile postchirurgicale în malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga – dreapta:
A. Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate
B. Hipertensiune sistemică
C. Şunturi reziduale
D. Endocardită infecţioasă
E. Hemoragii intestinale
10.Selectaţi caracteristicile clinice ale defectului de sept atrial cu debit mic:
a. Suflu continuu la focarul aortei
b. Asimptomatic
c. Suflu sistolic discret cu maximum de auscultaţie la baza cordului
d. Suflu sistolo-diastolic la baza cordului
e. Dispnee de efort mic şi repaos
11. Precizaţi în care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:
a. Stenoză severă de valvă aortică
b. Coactaţia de aortă
c. Canal arterial permiabil
d. Defect de sept atrial
e. Foramen ovale patent
12. Durerea toracică de origine cardiacă se produce având ca substrat:
a. anomalii ale arterelor coronare
b. stenoza aortică strânsă
c. coarctaţia de aortă
d. hipervolemie pulmonară
e. anomalii minore de cord
13. Enumeraţi metode de investigaţii invazive în diagnosticul malformaţiilor cardiace congenitale:
a. angiografia cardiacă
b. ventriculografia prin rezonanţă magnetică nucleară
c. cateterism cardiac
d. electrocardiografia
e. ecocardiografia
14. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord cu evoluţie asimptomatică:
a. defect de sept ventricular de tip muscular mic
b. foramen ovale patent
c. stenoza aortică largă
d. stenoza arterei pulmonare largă
e. defect de sept ventricular cu debit mare
140
 15. Precizaţi malformaţiile congenitale de cord cu evoluţie severă:
a. transpoziţia vaselor magistrale de tip D
b. foramen ovale patent
c. defect de sept ventricular cu debit mare
d. coarctaţia de aortă de tip preductal
e. canal atrioventricular complet
16. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord palide:
a. defect de sept atrial
b. transpoziţia vaselor magistrale
c. Tetralogia Fallot
d. canal arterial permiabil
e. defect de sept ventricular
17. Enumeraţi malformaţiile cardiace congenitale cianotice:
a. atrezia valvei tricuspide
b. transpoziţia vaselor magistrale
c. Tetralogia Fallot
d. stenoza aortică
e. stenoza arterei pulmonare largă
18. Enumeraţi anomaliile tractului de ieşire din ventriculul stâng:
a. stenoza aortică valvulară
b. stenoza aortică subvalvulară
c. stenoza pulmonară valvulară izolată
d. stenoza ramurilor arterei pulmonare
e. stenoza valvei mitrale
19. Selectaţi anomaliile tractului de ieşire din ventriculul drept :
a. stenoza valvei pulmonare
b. stenoza pulmonară subvalvulară
c. atrezia valvei tricuspide
d. stenoza aortică valvulară
e. stenoza aortică subvalvulară
20. Enumeraţi anomaliile valvelor atrioventriculare:
a. stenoza mitrală congenitală
b. atrezia valvei tricuspide
c. anomalia Ebştein
d. stenoza valvei pulmonare
e. stenoza valvei aortice
21.Indicaţi explorările imagistice recomandate în stenoza arterei pulmonare:
a. examenul radiologic cardiopulmonar
b. ecocardiografia
c. cateterismul cardiac
d. angiografia cardiacă
e. monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale
22. Precizaţi formele anatomice ale stenozei valvei aortice:
a. stenoza aortică valvulară
b. stenoza aortică supravalvulară
c. stenoza subaortică
d. stenoza aortică infundibulară
e. stenoză aortică de tip infantil
23. Indicaţi malformaţiile cardiace cu şunt stânga-dreapta :
a. defect de sept atrial
b. defect de sept ventricular
141
c. fereastra aorto-pulmonară
d. canal arterial permeabil
e. boala Ebştein
24. Apreciaţi malformaţiile congenitale cardiace complexe:
a. transpoziţia vaselor magistrale
b. drenaj venos pulmonar aberant total
c. ventriculul drept cu cale dublă de ieşire
d. defect de sept atrial
e. defect de sept ventricular
25. Enumeraţi formele anatomice ale defectului de sept atrial în funcţie de sediul defectului :
a. ostium secundum
b. ostium primum
c. sinus venos
d. sinus coronarian
e. infundibular
26. Enumeraţi schimbările hemodinamice în caz de malformaţii cardiace congenitale cu şunt stânga-
dreapta:
a. Faza hipervolemică
b. Faza mixtă (hipervolemică şi hipertensivă)
c. Faza de sclerozare
d. Faza de hipersecreţie
e. Faza de hiposecreţie
27. Precizaţi factorii decisivi în severitatea evoluţiei Tetralogiei Fallot:
a. fluxul dreapta-stânga în relaţie cu gradul de stenoză
b. infecţiile pulmonare
c. mărimea defectului de sept ventricular
d. dimensiunile atriului drept
e. trabecule suplimentare în ventriculul stâng
28.Apreciaţi modificările radiologice cardiopulmonare în Tetralogia Fallot:
A. cord normal sau mărit uşor
B. inimă în „sabot”
C. vascularizaţie pulmonară redusă
D. hipervascularizaţie pulmonară
E. cord sub formă sferică
29. Selectaţi complicaţiile Tetralogiei Fallot:
A. embolii
B. eritremie secundară
C. abces cerebral
D. edem pulmonar
E. crize hipoxice
30. Indicaţi ce include maladia Ebştein:
A. atriul drept de dimensiuni mari
B. deplasarea valvei tricuspide în cavitatea ventriculului drept
C. reducerea volumului ventriculul drept şi a fluxului pulmonar
D. şunt dreapta-stânga
E. şunt stânga-dreapta
31. Precizaţi evoluţia naturală în cazul canalului atrioventricular comun:
A. favorabilă
B. nefavorabilă
C. depinde de gradul şuntului stânga-dreapta
D. depinde de nivelul rezistenţei vaselor pulmonare
142
 E. depinde de gradul insuficienţei valvelor atrioventriculare
32. Indicaţi tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total:
a. tipul supracardiac
b. tipul cardiac
c. tipul infracardiac
d. tipul subdiafragmatic
e. tipul supradiafragmatic
33. Selectaţi explorările imagistice recomandate în drenajul venos aberant total la copii:
a. Examenul radiologic cardiopulmonar
b. Ecocardiografie
c. cateterismul cardiac şi angiografia selectivă
d. electrocardiograma
e. rezonanţă magnetică nucleară cardiacă
34. Precizaţi care grupe de preparate sunt indicate în insuficienţă cardiacă congestivă la copii secundară
malformaţiilor cardiace congenitale:
a. inhibitori ai enzimei de conversie
b. antagonişti ai aldosteronului
c. diuretice de ansă
d. antiinflamatoare
e. betablocante
35. Numiţi simptomele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale cu şunt stânga dreapta cu
debit mare la sugari:
A. Dispnee
B. Dificultăţi în alimentaţie
C. Hipocratism digital
D. Diaforeză
E. Infecţii respiratorii recurente
36. Numiţi semnele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale la sugari:
A. Suflu cardiac organic
B. Cianoza
C. Hepatomegalia
D. Cardialgii
E. Palpitaţii
37. Numiţi malformaţiile cardiace congenitale asociate cu cianoză centrală:
A. Tetralogia Fallot
B. Drenaj venos pulmonar aberant total
C. Canal atrio-ventricular
D. Transpoziţia de vase mari
E. Coarctaţia de aortă
38. Menţionaţi criteriile clinice sugestive în defect de sept atrial mic :
A. Dispnee
B. Retard ponderal
C. Creştere şi dezvoltare normală
D. Fără semne de insuficienţă cardiacă
E. Suflu sistolic la baza cordului
39. Enumeraţi semnele clinice comune în coarctaţia de aortă preductală:
A. Insuficienţă cardiacă congestivă
B. Şoc cardiogen
C. Oboseală la supt
D. Cianoză generalizată
E. Asimptomatic
143
 40. Tratamentul crizelor de « rău hipoxic » la sugar cu malformaţie cardiacă congenitală include:
A. Poziţionare genupectorală
B. Corectarea acidozei
C. Adminstrarea sedativelor
D. Administrarea betablocantelor
E. Banding al arterei pulmonare
41. Enumeraţi manifestările clinice în defect de sept ventricular la sugar:
A. Tahipnee de efort şi repaos
B. Cardialgii
C. Transpiraţii excesive
D. Oboseală la supt
E. Cianoză

Malnutriţia la copii. COMPLIMENT SIMPLU.

1. Precizaţi ce reprezintă malnutriţia la copii:

A. Deshidratare acută
B. Toleranţa digestivă marită
C. Tulburare cronică de nutriţie
D. Tulburare acută de nutriţie
E. Maladie autoimună

2. Tabloul clinic al malnutriţiei dobândite de gradul II la copii nu include:

A. Apetitul scăzut
B. Toleranţa digestivă marită
C. Scaunul instabil
Turgorul tisular redus
D. Musculatura hipotonă

3. Selectaţi factorul care nu constituie o greşeală alimentară calitativă în malnutriţia dobândită la copii:
A. Raţie insuficientă de proteine
B. Raţie insuficientă de glucide
C. Carenţă de lipide
D. Carenţa totală de calorii
E. Numărul de alăptări mărit

4. Tabloul paraclinic al malnutriţiei dobândite de gradul II la copii nu include:

A. Secreţia şi aciditatea sucului gastric scade
B. Metabolismul bazal scade
C. Mobilitatea fagocitelor este redusă
D. IgA secretorie scade
E. Activitate crescută a dizaharidazelor

5. Care din următoarele nu este cauză de malnutriţie la copii:

A. Potenţial caloric mic al alimentelor
B. Suprasolicitarea cu glucide
C. Oferta alimentară insuficientă
D. Tulburări de gluţiţie
E. Aport insuficient cantitativ, determinat de vărsături cronice

144
6. Malnutriţia congenitală este consecinţa următorilor factori etiologici, în afară de:
A. Gestozele la mamă
B. Influienţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali la mamă şi făt
C. Boli cronice ale mamei
D. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii
E. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii

7. Malnutriţia dobândită poate fi consecinţa următoarelor malformaţii congenitale, în afară de :

A. Pilorostenoză
B. Sindactilie
C. Megacolon
D. Atrezie a căilor biliare
E. Malformaţii congenitale de cord

8. Selectaţi care dintre cele enumerate nu este criteriu pentru aprecierea gradului de malnutriţie la sugari:
A. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
B. Indicele ponderal
C. Hipertrofia amigdalelor
D. Indicele de nutriţie
E. Indicele statural

9. Volumul alimentar pentru 24 ore în malnutriţia de gradul I constituie:

A. 1/4 din masa reală
B. 1/5 din masa reală
C. 1/6 din masa reală
D. 1/7 dina masa reală
E. 1/8 din masa reală

10.Selectaţi obiectivul principal în tratamentul malnutriţiei de gr.I la copilul sugar:

A.Administrarea antibioticelor
B. Eliminarea erorilor dietetice
C. Reechilibrarea hidro-electrolitică şi acidobazică
D. Recuperarea digestivă şi nutriţională
E. Hemotransfuzie

11. Selectați criteriul definitoriu pentru malnutriţie dobândită de gradul II:

A. Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi torace
B. Indicele nutriţional egal cu 0,95-1,1
C. Apetit redus
D. Indicele ponderal egal cu 0,75-0,61
E. Toleranţa digestivă redusă

12. Indicaţi semnul caracteristic tabloului clinic al malnutriţiei de gr III:

A. Ţesut adipos diminuat pe membre şi trunchi
B. Grosimea pliului cutanat 1.5 cm
C. Tegumentele palid-cenușii
D. Dezvoltare neuromotorie şi psihică normală
E. Toleranţă digestivă bună

13. Precizaţi semnul caracteristic tabloului clinic al malnutriţiei de gr.I:

A. Deficit ponderal 20%
145
B. Deficit ponderal 21-30%
C. Indice nutriţional 0,75-0,61
D. Toleranţă digestivă prăbuşită
E. Hipotonie musculară

14. Prezentaţi criteriul care nu semnifică evaluarea copilului cu malnutriţie:

A. Talia
B. Perimetrul braţului mediu
C. Grosimea pliului tricipital
D. Culoarea palmelor
E. Indicile ponderal

15. Exploararea de laborator de prima treaptă în malnutriţie este:

A. Hemoleucograma, hemoglobina, hematocritul
B. Concentraţia hidrogenului în aerul expirat
C. Determinarea concentraţiei vitaminelor în sânge
D. Ecografia abdominală
E. Radiografia abdomenului
16. Precizaţi semnul clinic caracteristic malnutriţiei protein-calorice de gr.I la copii:
A. Edeme periferice
B. Tegumentele palid-cenușii
C. Ţesutul adipos subcutan redus pe abdomen şi torace
D. Stagnare în sreștere staturală
E. Atrofie și hipotone musculară

17. Notați criteriul definitoriu pentru malnutriţie protein-calorică de gradul I la copii:

A. Indicele ponderal 0,80-0,71
B. Indicele nutriţional 0,89-0,81
C. Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi torace
D. Curba ponderală descendentă cotinuu
E. Indicele ponderal 0,75-0,61

18. Indicați criteriul definitoriu pentru malnutriţie protein-calorică de gradul III la copii:
A. Indicele nutriţional 0,80-0,71
B. Talia normală
C. Indicele nutriţional 0,89-0,81
D. Curba ponderală descendentă cotinuu
E. Indicele ponderal 0,75-0,61

19. Precizaţi semnul clinic caracteristic în malnutriție proteică (Kwashiorkor) la copii la copii:
A. Diaree cu sânge, mucus, puroi
B. Poliurie
C. Ţesutul adipos subcutan păstrat
D. Icter sclero-tegumentar
E. Edeme periferice

20. Alegeți semnul clinic caracteristic malnutriţiei protein-calorice de gr.II la copii :

A. Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi torace
B. Deficit statural sever
C. Atrofie și hipotone musculară
D. Toleranţă digestivă păstrată
146
E. Curba ponderală staționară

COMPLIMENT MULTIPLU
1. Enumeraţi cauzele frecvente de malnutriţie dobândită la copii:
A. Carenţe de îngrijire a copilului
B. Carenţe alimentare calitative
C. Bolile infecţioase şi parazitare
D. Creşterea activităţii dizaharidazelor
E. Malabsorbţia intestinală

2. Selectaţi greşelile alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutriţiei dobândite la copii:

A. Raţie insuficientă de glucide
B. Raţie insuficientă de proteine
C. Carenţa de lipide
D. Alimentație vegetariană
E. Numărul de mese mărit

3. Selectaţi greşelile alimentare cantitative ca factor etiologic a malnutriţiei dobândite la copii:

A. Apetitul scăzut la copil
B. Vărsături cronice
C. Hipogalactia maternă
D. Alimentaţia artificială
E. Dereglările de supt/de glutiţie

4. Enumeraţi criteriile antropometrice de evaluare a gradului de malnutriţie la sugar:

A. Determinarea curbei ponderale
B. Evaluarea ţesutului adipos
C. Grosimea pliului tricipital
D. Indicele de nutriţie
E. Perimetrul abdominal

5. Selectaţi formele clinice ale malnutriţiei dobândite la copii:

A. Malnutriţie secundară
B. Malnutriţie protein-calorică
C. Malnutriţie proteică
D. Malnutriţie lipidică
E. Malnutriţie primară

6. Enumeraţi modificările adaptative ce se produc în organism în malnutriţie la copii:

A. Reducerea excreţiei de uree
B. Scăderea semnificativă a nivelului de cortizol
C. Mobilizarea din ficat a acizilor grasi liberi
D. Mobilizarea rezervelor de glicogen
E. Creşterea marcată a nivelului de insulină

7. Selectaţi caracteristicele clinice în malnutriţie de gradul I la copii:

A. Deficitul masei corporale de 20%
B. Indicele ponderal = 0,89-0,76
C. Indicele nutriţional sub 0,81
D. Stagnarea vădită în creşterea taliei
E. Ţesut adipos diminuat pe torace şi abdonem
147
8. Selectaţi caracteristicele clinice în malnutriţie de gradul II la copii:
A. Deficitul masei corporale > 40%
B. Indicele ponderal = 0,76-0,61,
C. Indicele nutriţional = 0,80-0,71
D. Ţesut adipos disparut pe abdomen şi torace
E. Stagnarea severă în creşterea taliei

9. Selectaţi caracteristicele clinice în malnutriţie de gradul III la copii:

A. Apetit scăzut până la anorexie
B. Toleranţa digestivă scăzută
C. Toleranţa digestivă este păstrată
D. Oprirea creşterii staturale
E. Turgorul şi elasticitatea tisulară nu sunt schimbate

10. Precizaţi particularităţile clinice în malnutriţie proteică (Kwashiorkor) la copii:

A. Stagnare a curbei ponderale
B. Tegumente uscate, păr rar şi subţire
C. Edeme generalizate
D. Cauza - deficit selectiv de aminoacizi
E. Cauza - aport insuficient de proteine

11. Precizaţi indicii pentru aprecierea statusului nutriţional al copilului sugar:

A. Indicele masei corporale
B. Indicele ponderal
C. Indicele nutriţional
D. Indicele proporţional
E. Indicele starural

12. Selectaţi criteriile clinice de evaluare a severităţii malnutriţiei la sugari:

A. Aspectul şi starea tegumentelor
B. Perimetrul cranian
C. Evaluarea ţesutului adipos
D. Hipoelectrolitemia
E. Trofcitatea şi tonusul muscular

13. Indicaţi criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie la sugari:

A. Factorul etiologic
B. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
C. Indicele ponderal
D. Indicele nutriţional
E. Deficitul ponderal

14. Enumeraţi semnele clinice prezente la un copil sugar cu malnutriţie de gradul III:
A. Bula Bichat prezentă
B. Toleranţa digestivă păstrată
C. Apetit scăzut până la anorexie
D. Pielea atârnă în pliuri pe coapse și fese
E. Hipotonie şi atrofie musculară

15. Selectaţi factorii etiologici în malnutriţia protein-calorică a copilului sugar:

148
A. Miopie severă
B. Carenţe în îngrijire
C. Infecţii recidivante
D. Carenţe alimentare
E. Anomalii de dezvoltare

16. Selectaţi factorii ce determină severitatea malnutriţiei la copii:

A. Sexul pacientului
B.Vârsta la care a debutat malnutriţia
C. Forma de debut lent al malnutriţiei
D. Prezenţa maladiilor asociate
E. Diversificarea alimentaţiei conform vârstei
17. Precizați semnele clinice caracteristice malnutriției de gradul III la copii:
A. Termoreglarea și procesele metabolice dereglate
B. Toleranța digestivă este păstrată
C. Diureza scăzută
D. Icter sclero-tegumentar
E. Bula Bichat absentă

18. Precizați semnele clinice caracteristice malnutriției proteice (Kwashiorkor) la copii:

A. Icter sclero-tegumentar
B. Diaree-steatoree
C. Edeme hipoproteice
D. Stagnare a curbei ponderale
E. Poliurie

19. Selectați modificările de laborator caracteristice malnutriţiei la copii:

A. Hiperamilazemia
B. Hemoglobina diminuată
C. Hipoproteinemia
D. Hipoglicemia
E. Acidoza metabolică
20. Precizați principiile de teratament în forme severe de malnutriţie la sugari:
A. Terapie anticonvulsivantă
B. Terapie de corecție igieno-dietetică
C. Terapie antiinfecțioasă
D. Reechilibrarea hidro-electrolitică şi acido-bazică
E. Terapie cu diuretice

21. Indicaţi care sunt complicațiile precoce ale malnutriției severe la copii:
A. Nanismul hipofizar
B. Insuficienţa cronică respiratorie
C. Infecțioase - Sepsis
D. Acidoză metabolică
E. Hipovitaminoze

22. Indicaţi complicațiile tardive ale malnutriţiei severe la sugar:

A. Creștere disarmonioasă ponderală
B. Creștere disarmonioasă staturală
C. Atrofia totală a mucoasei intestinale
D. Nanism secundar
149
 E. Performanțe intelectuale reduse

23. Precizați obiectivele tratamentului dietetic în malnutriţie gravă la copii:

A. Regim alimentar conform vârstei din prima zi
B. Individualizarea tratamentului conform etiologiei malnutriției
C. Reechilibrarea hidro-electrolitică şi acido-bazică
D. Etapizat reeşind din stadiul evolutiv al malnutriţiei
E. Restabilirea toleranței digestive

24. Enumerați preparatele de lapte recomendate pentru corecția dietetică în malnutriţie la sugari:
A. Laptele delactozat şi parţial delactozat
B. Lapte dietetic acidulat
C. Lapte hipoalergen
D. Lapte integru de capră
E. Hidrolizate de proteină

TESTELE ROMÂNĂ, LA NEONATOLOGIE.

Particularităţi anatomo-fiziologice ale nou-născutului. Examinarea nou-născutului. Controlul
termic la nou-născuţi. Adaptarea nou născutului. Îngrijirea nou-născutului. Alimentaţia nou-
născutului. Stǎrile tranzitorii (fiziologice) caracteristice nou-nǎscutului.
Complementul simplu
1.Marcaţi cauza ce determină respiraţia puerilă la nou-născuţi:
a) Elasticitatea înaltă şi peretele toracic subţire
b) Infecția intrauterină
c) Boala hemolitică a nou-născutului
d) Ventilația artificială a plăminilor
e) Persistenţa canalului arterial

2.Alegeţi cauza de bază a pierderilor de căldură la nou-născuţi prematuri:

a) Persistența circulației fetale
b) Poziția deflectată și reducerea mișcărilor
c) Alimentația prin gavaj
d) Detresa respiratorie
e) Asfexia nou-născutului

3. Precizţi maladia în care este prezent mirosul de "şoarece" de la nou-născut:

a) Boala Goşe
b) Sindromul Patau
c) Fenilcetonuria
d) Leucinoza
e) Administrarea vitaminelor

4. Selectaţi afirmaţia corectă despre milia la nou-născuţi:

a) Obturaţia canalelor sudoripare
b) Obturaţia canalelor glandelor sebacee
c) Afectarea bacteriană a foliculelor glandelor sebacee
d) Obturaţia canalelor sudoripare şi sebacee
e) Afectarea bacteriană a canalelor sudoripare
150
5. Marcaţi care fontanelă este deschisă la naştere la un nou-născut normoponderal:
a) Laterale anterioare
b) Laterale posterioare
c) Posterioară
d) Anterioară
e) Anterioară şi posterioară

6. Marcaţi cantitatea de urină eliminată de un nou-născut normoponderal în primele ore de

viaţă:
a) 50 ml/kcorp
b) 25 ml/kcorp
c) 6-8 ml/kcorp
d) Anurie fiziologică sau oligurie
e) 40 ml/kcorp

7. Alegeţi nivelul de temperatură care se consideră normal la nou-născut:

a) 35,0-35,10C
b) 36,0-36,0 C
c) 36,1-36,50 C
d) 36,6-37,400C
e) 37,4-38,00C

8. Selectaţi care tip lapte matern conţine cea mai mică cantitate de grăsimi:
a) Colostru
b) Laptele tranzitor
c) Laptele matern maturizat
d) Laptele mamei care a născut copil la termenul de 30 săptămâni
e) Laptele de vacă

9. Alegeţi afirmaţia corectă ce defineşte alimentaţia naturală exclusivă:

a) Nu se dă copilului nici un alt aliment în afară de lapte matern
b) Nu sunt oferite biberoane
c) Se hrăneşte de 8-12 ori pe zi
d) Se hrăneşte de 5-6 ori pe zi
e) Se hrăneşte nu mai des de 6-8 ori pe zi

10. Afirmaţi contraindicaţia alimentaţiei naturale la nou-născut:

a) Boala hemolotică la nou-născut
b) Forma activă a tuberculozei
c) Mastita
d) Intrebuintarea antibioticilor de catre copil
e) Întrebuinţarea antibioticelor de către mama

11.Marcaţi care poate fi pierderea maximală în greutate în primele zile de viaţă la nou-născut:
a) 15% din greutate
b) 200 grame
c) 400 grame
d) 6% din greutate
e) 10% din greutate

151
12. Precizaţi imunoglodulinele cu cea mai mare concentraţie în laptele uman:
a) Ig E
b) Ig G
c) Ig M
d) IgA de tip seric
e) IgA de tip secretor

13.Selectaţi care este raportul proteine : lipide : glucide în laptele matern:

a) 1:2:1
b) 2:3:6
c) 1:3:6
d) 2:2:3
e) 1:1:6

14.Indicaţi vârsta copilului la care dispare reflexul Babchin:

a) 0 lună
b) 3 luni
c) 4 luni
d) 6 luni
e) 1 an

15. Precizaţi care din următoarele constituie contraindicație alimentații la sîn:

a) Mastita purulentă
b) Fisuri ale mamelonului
c) Galatoreea
d) Stomatita la nou-născut
e) Infecţia respiratorie virală acută

Complement multiplu

1.Indicaţi complicaţiile hipotermiei la nou-născuţi:

a) Hipoglicemia
b) Şocul
c) Apnea
d) Hemoragia intraventriculară
e) Acidoza metabolică

2.Marcaţi metodele de menţinere a temperaturii corpului nou-născutului în timpul

transportării:
a) Contactul "piele la piele"
b) Incubatoarele de transport
c) Saltele umplute cu apă calda
d) Sensor de aprecierea temperaturii
e) Copilul înfăşat foarte strâns

3.Marcaţi mecanismele transmiterii de căldură la nou-născuţi:

a) Radiaţia
b) Iradierea
c) Conducţia
d) Convenţia
e) Evaporarea
152
4.Selectaţi afirmaţiile corecte referotor la termenul şi temperatură la care poate fi păstrat laptele
matern:
a) 6 luni la t -200C
b) O săptămână la t +40C
c) 24 ore la t +100C
d) 3 zile la t +150C
e) 24 ore la t +40C

5.Indicaţi beneficiile laptelui matern pentru nou-născut:

a) Protecţia împotriva infecţiei
b) Protecţia faţă de alergie
c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil

6.Indicaţi semnele ce caracterizează aplicarea corectă a copilului la sân:

a) Copilul trebuie să cuprindă o porţiune cât mai mare a sânului în gură
b) Copilul suge într-un ciclu supt-înghiţit-respirat
c) Mamelonul, areola au formă de "tetină" în gura copilului
d) Limba copilului cuprinde ca o cupă mamelonul şi o undă de compresie se deplasează de-a
lungul limbii către partea din spate a gurii
e) Apucă mamelonul împreună cu buza inferioară

7.Indicaţi semnele poziţionări corecte la sân a sugarului:

a) Gura copilului e larg deschisă
b) Bărbia copilului atinge sânul
c) Mamelonul arată aplatizat
d) Buza inferioară a copilului este curbată către exterior
e) Laptele va fi găsit insuficient în sân

8.Indicaţi cauzele tahicardiei la nou-născut :

a) Hipotermie
b) Hipertermie
c) Persistenţa canalului arterial
d) Fosa ovală deschisă
e) Asfixia moderată

9.Indicaţi care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-născuţi se determină la vârsta
de un an:
a) Reflexul de căutare
b) Reflexul Robinson
c) Reflexul Babinschii
d) Reflexul Moro
e) Reflexul de supt

10.Indicaţi cauzele palorii tegumentelor la nou-născuţi:

a) Anemie
b) Şoc
c) Ductus arteriosus persistent
d) Policitemie
153
e) Septicemie

11.Selectaţi cauzele acrocianozei la nou-născuţi:

a) Hipotermie
b) Hipovolemie
c) Sindromul copilului abia născut
d) Ventilaţie neadecvată
e) Policitemie

12.Marcaţi stările ce caracterizează simptomul "petei albe" la nou-născuţi:

a) Hipovolemia
b) Prezenţa dereglărilor vegetative în urma traumatizării sistemului nervos central
c) Prezenţa anemiei pronunţate
d) Poliglobulia
e) Hipervolemia

13.Indicaţi modificările pielii considerate fiziologice pentru un nou-născut:

a) Paloare pronunţată
b) Icterul tegumentelor în I zi de viaţă
c) Milia
d) Miliaria cristalină
e) Nevus

14.Care afirmaţii scrise mai jos exclude noţiunea de alimenaţie naturală:

a) Copilul primeşte altă alimentaţie în afară de laptele matern
b) Nou nascutului i se ăa biberonul
c) Limitarea numărului de alimentaţii
d) Limitarea timpuljui de alimentaţie
e) Se alimentează şi noaptea

Resuscitarea neonatală. CS

1.Enumerati ABC-ul corect al reanimării neonatale:

a) I. - A - iniţierea respiraţiei; B - permeabilizarea căilor respiratorii; C - menţinerea circulaţiei
b) II. - A - permeabilizarea căilor respiratorii; B - prevenirea perderilor de căldură; C-iniţierea
respiraţiei
c) III. - A - permeabilizarea căilor respiratorii; B - iniţierea respiraţiei; C - menţinerea circulaţiei
d) IV. - A - prevenirea pierderilor de căldura; B - iniţierea respiraţiei; C - administrarea
medicamentelor
e) V. – A - prevenirea pierderilor de căldura; B-Tratament medicamentos; C - menţinerea circulaţiei

2. Selectaţi afirmaţia adevărată pentru un nou-născut care este ventilat efficient:

a) Expansionare toracică bună, nou-născutul pare că respiră adânc
b) Manometrul înregistrează o presiune de ventilaţie adecvată pentru un anumit copil, chiar dacă nu
observaţi prezenţa unor mişcări de ridicare şi coborâre a toracelui
c) Observaţi mişcări toracice, nou-născutul respiră uşor
d) Observaţi mişcări abdominale
e) Frecvenţa respiratorie mai mult de 40/min

154
3. Marcaţi cât durează etapa iniţială a reanimării neonatale:
a) 10-15 sec
b) 30 sec
c) 30-60 sec
d) 1 minut
e) Mai mult de 1 minut

4. Selectaţi afirmaţia adevărată referitor la scorul Apgar:

a) Scorul Apgar,se apreciază la 1 min. si a 5 min. după naşterere
b) Scorul Apgar nu este necesar la nou-născutul care necesită reanimare
c) Pipele utilizate la nou-născuţi sunt toate de aceeaşi mărime, atât pentru prematuri cât şi pentru cei
născuţi la termen
d) Scorul Apgar nu este necesar pentru nou-nascut prematur
e) Nu este obligator de apreciat Scorul Apgar la 5 min .

5.Indicaţi dimensiunea corectă a sondei endotraheale corespunzătoare greutăţii la naştere de

1000 - 2000 g:
a) 1,0
b) 1,5
c) 2,0
d) 2,5
e) 3,0

6.Selectaţi indicaţia optimală pentru aspiraţia meconiului din trahee la nou născut:
a) Sonda endotraheală
b) Sonda de aspiraţie 6 sau 8 Fr
c) Sonda de aspiraţie introdusă prin larigoscopie directa
d) Sonda nasogastrică
e) Sonda gastrică

Complement multiplu
1.Indicaţi gesturile de reanimare neonatală pentru componenta B al ABC-ului reanimării:
a) Folosirea balonului şi a măştii
b) Medicaţia
c) Introducerea sondei endotraheale
d) Ventilarea cu presiune pozitivă
e) Stimularea tactilă

2.Marcaţi modificările provoacate de aspiraţia de meconiu la nounăscut:

a) Obstrucţia căilor respiratorii
b) Dereglarea schimbului de gaze
c) Creşterea rezistenţei în vasele pulmonare
d) Boala membranelor hialine
e) Micşorarea rezistenţei în vasele pulmonare

3.Indicaţi care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern la
copil:
a) Fracturi costale
b) Stop cardiac
c) Ruptura hepatică
d) Pneumotorax
155
e) Stop respirator

4.Selectaţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Malformaţii cardiace congenitale ductal dependente
e) Pneumotoraxul

5.Indicaţi căile de administrare a adrenalinei la nounăscuţi:

a) Intravenos
b) Intramuscular
c) Endotraheal
d) Intrarectal
e) Intracutanat

6.Selectaţi corect primele 3 etape ale introducerii laringoscopului şi a sondei endotraheale în

timpul intubaţiei neonatale:
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă
b) Fixarea capului nou-născutului
c) Introducerea lamei între limbă şi palat până la baza limbii
d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului
e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glutei

7.Selectaţi care dintre următoarele sunt semnele de hipovolemie la nou născuţi:

a) Paloarea persistentă după oxigenare
b) Puls slab asociat cu frecvenţa cardiacă bună
c) Hipertensiune arterială
d) Răspuns nesatisfăcător la manevrele de reanimare
e) Puls amplu cu frecvenţă cardiacă normal

8.Marcaţi primele patru măsuri necesare de efectuat în cazul excursiei neadecvate a cutiei
toracice în timpul ventilării cu presiune pozitiva la nou născuţi:
a) Mărim frecventa ventilarii pina la 80 pe minut
b) Confirmăm că gura copilului e întredeschisă
c) Aspirăm conţinutul căilor respiratorii
d) Controlăm ermeticitatea etanşeizării măştii pe faţă
e) Schimbăm poziţia copilului ca să restabilim permeabilitatea căilor respiratorii

9.Indicaţi simptoamele hemoragiei acute neonatale:

a) Se menţine paliditatea, deşi se continuă oxigenarea
b) Tahicardie
c) Pulsul în normă
d) Puls slab, filiform
e) Timpul de singerare capilară prelungit

Sepsisul neonatal. CS.

1. Selectați calea de transmitere a infecției intrauterine:

156
a) Hematogen
b) De la cateter ombilical
c) De la lapte stors
d) Tubul nazo-gastric
e) Mîinile mamei

2. Selectaţi la ce vârstă eliminările din ochi la nou-nascut pot fi socotite ca manifestare a infecţiei
bacteriene intrauterine:
a) 2-4 ore
b) 24-72 ore
c) 4 -6 ore
d) 120 ore
e) l72 ore

3.Selectaţi simptomul cel mai precoce al enterocolitei ulcero-necrotice (70%) la prematuri:

a) Balonarea abdomenului
b) Instabilitatea temperaturii
c) Apnee
d) Bradicardie
e) Tahicardie

4.Marcaţi care din Candide cel mai frecvent provoacă candidoza la nou-născuţi?
a) Candida tropicalis
b) Candida parapsilosis
c) Candida albicans
d) Candida krusei
e) Candida glabrata

5.Indicaţi semnul care este caracteristic pentru septicemia neonatală:

a) Anemie fereprivă
b) Reticulocitoza
c) Proteina C reactivă pozitivă
d) Trombocitopatie
e) Eozinofilie

6.Indicaţi când se manifestă conjunctivita cu Chlamydia la nou-născuţi:

a) Imediat după naştere
b) La 3-5 zi de viaţă
c) După I săptămână de viaţă
d) În săptămâna III de viaţă
e) Până la o săptămână de viaţă

7.Indicaţi ce este caracteristic pentru conjunctivita condiţionată de Neisseria gonorrhae la nou-

născuţi:
a) Afectarea unui ochi
b) Conjunctivita bilaterală
c) Afectarea ambilor ochi, apoi concentrarea infecţiei doar la unul singur
d) Conjunctivita seroasă
e) Midriaza

8. Disbacterioza tranzitorie intestinală la nou născut se caracterizează:

157
a) Apare la toti nou nascutii
b) Apare la nou nascuti cu infectia intrauterine
c) Apare la premature la 14a zi de viata
d) Apare din cauza colonizarii cu stafilococus
e) Semn al ocluziei intestinale

9. Cind apar primele semne a enterocolita ulceronecrotice la nou nascut:

a) In primele 3 zile
b) 3-14 zi
c) 28 zile
d) 30 zile
e) Doua luni

Complement multiplu

1.Selectaţi patologiile infecţioase ale bontului ombilical la nou-născuţi:

a) Omfalita catarală
b) Gangrena bontului ombilical
c) Sindrom Bekwit
d) Ombilic amniotic
e) Ulcer ombilical

2.Selectaţi agenţii patogeni frecvenţi ai conjunctivitei la nou-născuţi :

a) Escherichia coli
b) Neisseria gonorrhoeae
c) Staphilococus aureus
d) Staphilococus epidermalis
e) Streptococus

3.Selectaţi semnele caracteristice pentru conjunctivita bacteriană la nou-născuţi:

a) Eliminări purulente din ochi
b) Edemul şi hiperemia pleoapelor
c) Injectarea vaselor conjunctivei
d) Eliminări sanguinolente
e) Eliminări serosae

4.Indicaţi metodele de tratament în Candidoza la nou-născuţi:

a) Alimentaţia artificiala
b) Terapia locală in manifestari externe
c) Antibioticoterapia
d) Preparate antifungice
e) Preparate imunomodulatoare

5.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la Septicemia neonatală precoce:

a) Debut pina la 72 ore
b) Evoluţie fulminanta
c) Detresă respiratorie
d) Meningită
e) Evoluţie lentă

6. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la Septicemia neonatală tardivă :

158
a) Debut pina la 72 ore
b) Evoluţie fulminanta
c) Detresă respiratorie
d) Meningită
e) Evoluţie lentă

7.Marcaţi semnele clinice a Meningitei stafilococice neonatală:

a) Hipotrmie
b) Inhibare
c) Hiperexcitabilitate
d) Bombarea fontanelei
e) Convulsii

8.Selectaţi prin ce se manifestă Septicemia cu Escherichia coli la nou născuţi:

a) Evoluţie lentă
b) Febră
c) Hipotermie
d) Icter
e) Hepatomegalie

9. Culoare verde a pielii este caracteristică pentru:

a) Acidoza metabolică
b) Infecția intrauterină
c) Persistența ductului Batalov
d) Tetrada Fallot
e) Insuficienta cardiaca

Sindromul detresei respiratorii.

CS
1.Indicaţi poziţia în incubator în caz de detresă respiratorie neonatală, hipovolemie fără
edemcerebral:
a) Poziţia Tredelenburg
b) Orizontală
c) Cu capul ridicat
d) Poziţia Anti- Tredelenburg
e) Cu capul hiperflexat

2. Restabilirea volumului de sânge în caz de detresă respiratorie severă neonatală se

efectuează cu:
a) Hemotransfuzie cu sânge de donor
b) Masă eritrocitară
c) Glucoză 10%
d) Glucoză 15%
e) Glucoza de 20%

3.Scorul Silverman la nou nascuti:

a) Determinarea gradului de insuficienta respiratorie imediat dupa nastere
b) Determinarea gradului de insuficienta respiratory la 120 min. dupa nastere

159
c) Determinarea concentratiei de O2 in aerul inspirit
d) Determinarea gradului de prematuritate
e) Determinarea gradului de maturitate

Complement multiplu

1.Selectaţi semnele caracteristice pentru depresia cardiorespiratorie la nounăscuţi:

a) Bradicardie
b) Tahicardie
c) Tonus muscular diminuat
d) Tonus muscular mărit
e) Hipotensiune arterial

2. Indicaţi primele 3 măsuri necesare de efectuat în şocul hipovolemic neonatal:

a) Volum expander
b) Introducerea plasmei
c) Glucoza de 15%
d) Sânge placentar
e) Dopamină

3.Indicaţi funcţiile Surfactantului:

a) Prevenirea colabării alveolelor
b) Acţiune bactericidă contra florei anaerobe
c) Reglează microcirculaţia în plămâni
d) Condiţionează clearance-ul mucociliar
e) Acţiunea bactericidă contra florei aerobe

4.Selectaţi principiile de bază ale terapiei respiratorii în caz de detresă respiratorie neonatală:
a) Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii
b) Oxigenarea adecvată
c) Înlăturarea cauzelor detresei respiratorii
d) Administrarea bicarbonatului de natriu
e) Administrarea de adrenalina

Icterele neonatale. Boala hemolitică a nou-născutului.

CS
1.Selectaţi afirmaţia adevărată pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" neonatală:
a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă
b) Nivelul bilirubinei în cordonul ombilical este egal cu 40 mcmol/l
c) Predomină bilirubina directă
d) Creşterea bilirubinei pe oră - 5-6 mcmol/l
e) Anemie în sângele periferic

2 Indicaţiile catre exsanguinotransfuziei în boala hemolitică neonatală:

a) Culoarea icterică a tegumentelor în primele ore de viaţă
b) Leucocitoza
c) Creşterea pe oră a bilirubinei mai putin de 6 mcmol/l/oră
d) Bilirubina ombilicală mai mare de 85 mcmol/l

160
e) Bilirubina ombilicală mai mica de 60 mcmol /l

3.Indicaţi afirmaţia corectă referitor la cauza icterului din prima zi după naştere:
a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Alimentaţie la sân
c) Incompatibilitatea după Rh factor
d) Hipertireoidism
e) Icter fiziologic

4.Care din factori provoaca icterul patologic la nou nascuti in primele 24 ore
a) Imaturitatea ficatului la nou-născuţi
b) Intestinul steril la nou-născuţi
c) Transfuzie placento-fetală
d) Activitate înaltă a β-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi
e) Incompatibilitatea Rh/factor

5.Alegeţi cauza apariţiei icterului la nou-născuţi în prima zi de viaţă?

a) Boala Mincovschii-Şofar
b) Galactozemia
c) Atrezia coledocului
d) Incompatibilitatea după sistemul ABO
e) Hipotiroidism

6.Selectaţi ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?

a) Apare în primele 24 ore de viaţă
b) Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate
c) Este legat de cantitatea mărită în lapte a colinesterazei
d) Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital
e) Este legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte

7.Selectaţi în ce caz boala hemolitică a nou-născuţilor nu este caracteristic

a) Incompatibilitate ABO
b) Incompatibilitate Rh factor
c) Antigen Rh rar întâlnite
d) Antigene sistem Liuteran
e) Sepsis neonatal

Complement multiplu

1.Indicaţi semnele caracteristice pentru icterul fiziologic neonatal:

a) Apariţia lui după 24 ore de viaţă
b) Viteza creşterii a bilirubinei pe oră –mai mic de 6 mcmol/l
c) Voluţie ondulatorie
d) Durata icterului mai mult de 2 luni
e) Nivelul bilirubinei la sfârşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/l

2.Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-
născutului?
a) Anemie cu reticulocitoză
b) Acidoza metabolică
c) Hipoglicemia
161
d) Icter din primele ore de viaţă
e) Hepatosplenomegalia

3.Marcaţi semnele caracteristice pentru forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului?

a) Hepatosplenomegalia
b) Icter din prima oră de viaţă
c) De obicei se dezvoltă după sistemul ABO
d) Anemie pronunţată
e) Dereglări pronunţate ale sistemului cardio-vascular

4.Indicaţi complicaţiile exsanguinotransfuziei în boala hemolitică a nou-născutului:

a) Enterocolita ulcero-necrotică
b) Embolia
c) Dereglări de electroliţi
d) Policitemia
e) Stop cardiac cu edem pulmonar

5. In ce cazuri din cele enumerate este hepatosplenomegalie la nou nascut:

a) Rujeola conginitala
b) Toxoplazmoza congenitala
c) Forma edemica a bolii hemolitice
d) Sindromul bilei groase
e) Sindromul Jilbert

6. Marcaţi cu ce se asociază Icterul în prima zi de viaţă la nou-născut:

a) Enzimodeficit eritrocitar
b) Alimentaţia naturală
c) Incompatibilitatea în sistemul ABO
d) Hipotiroidism
e) Incompatibilitatea Rh factor

7. Semnele hemoragiei acute a nou nascut

a) Paliditatea accentuate
b) Tahicardie
c) Pulsul in norma
d) Puls slab
e) Semnul petei albe mai mult de 3sec.

Nou- născutul prematur. Particularităţi anatomice şi funcţionale ale prematurului.

Criteriile de apreciere a vârstei gestaţionale. Retardul creșterii intrauterine a
fătului.
CS
1.Selectaţi prin ce se caracterizează varianta displastică a reţinerii de dezvoltare intrauterină
afătului?
a) Retenţia în masa
b) Retenţia în lungime a copilului
c) Retenţia proporţională în masă şi în lungime
d) Retenţia proporţională în masa si asocierea diferitor anomalii congenitale
e) Se mai numeşte variantă simetrică

162
2.Alegeeţi care tip al retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului se numeşte displastic?
a) Masa corporală mică
b) Masa şi lungimea mică
c) Masa lungimea normal plus anomalie congenitala
d) Masasi lungimea mare + anomalie congenitală
e) Retard de crestere a lungimiei si a masei + anomalie congenitală

3.Marcaţi până la cât timp se menţine hipertonusul fiziologic la prematuri:

a) 2-3 săptămâni
b) 3-4 săptămâni
c) 1-2 luni
d) 3 luni
e) 4 luni

4.Selectaţi ce este caracteristic pentru scaunul prematurului ce se află la alimentaţia naturală:

a) Culoarea galben - aurie
b) Culoarea cafeniu - deschisă
c) Scaun incolor
d) Culoarea cu adaus verzui
e) Culoarea albuie

5. Precizaţi temperatura optimală în incubator pentru îngrijirea prematurilor cu greutatea de

1,5 kg în a II săptămână de viaţă:
a) 30 oC
b) 28 oC
c) 37 oC
d) 32-33 oC
e) 34-35 oC

6.Selectaţi care din stările enumerate mai jos este afirmatie gresita pentru prematuri:
a) Simptomul Finkelştein
b) Lanugo
c) Sclerema
d) Hipotonie musculară
e) Scorul Ballard 39puncte

7.Marcaţi până la ce vârstă menţinerea icterului se socoate fiziologică la copiii prematuri:

a) 5-6 zile
b) 8-10 zile
c) 10-15 zile
d) 21 zile
e) 2 luni

8.Selectaţi termenul de apariţie a reflexului de supt şi deglutiţie la prematuri:

a) 32-33 săptămâni de gestaţie
b) 34 săptămâni de gestaţie
c) 29 săptămâni de gestaţie
d) 30 săptămâni de gestaţie
e) 23 săptămâni

9.Indicaţi necesarul în calorii la vârsta de 1 lună la prematuri:

163
a) 100 kcal/kg
b) 110 kcal/kg
c) 120 kcal/kg
d) 135 - 140 kcal/kg
e) 80 kcal/kg

10. Reflexul Babkin apare la prematuri la virsta de :

a) 28 saptamini de gestetie
b) 30 saptamini de gestatie
c) 32 saptamini de gestatie
d) 36 saptamini de gestatie
e) 40 saptamini de gestatie

11.Indicaţi când apar semnele clinice ale enterocolitei ulcero-necrotice la prematuri:

a) 1 zi
b) 10-21 zi
c) O luna
d) Doua luni
e) Doua luni jumatate

Complement multiplu
1.Indicaţi elementele care corelează cu vârsta gestaţională a fătului:
a) α-fetoproteina
b) Lungimea brațului fătului stabilit ecografic
c) Testul cu oxitocină
d) Estriolul în urină la mamă
e) Diametrul biparietal al capului la făt

2.Selectaţi criteriile care indică prezenţa retardului în dezvoltarea fizică intrauterină a fătului:
a) Prematurii cu masa corespunzătoare termenului de gestaţie
b) Prematurii cu masa mai mică ca termenul de gestaţie
c) Copii născuţi la termen sau prematurii la care masa corporală este sub percentila 10
d) Greutatea la naştere mai mult de 3000 gr.
e) Talia la naştere 52 cm

3.Indicaţi criteriile de determinare a retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului:

a) Morfologic
b) Neuromuscular
c) Indicele ponderal
d) Concomitent morfologic şi neuromuscular
e) Tabelele centile

4.Selectaţi metodele de diagnostic antenatal al malformaţiilor congenitale:

a) Cercetarea ultrasonografică
b) Determinarea α- fetoproteinei în sângele mamei
c) Radiografia
d) Datele examenului genetic
e) Amniocenteza

5. Precizaţi caracteristicele respiraţiei la nou-nascutii prematuri:

a) Abdominală
164
 b) Toracică
c) Veziculară
d) Cu accese de apnee
e) Fără accese de apnee

6. Micşorarea turgorului pielii la prematuri este cauzat de următoarele:

a) Deshidratarea
b) Infectia intrauterină
c) Hemoragia subarhnoidala
d) Hiportrofia marcată
e) Hipoterioza congenital

Pancreatitele acute si cronice la copii. Complement simplu.

1. Cs Precizați care nu este cauză a pancreatitei acute la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Procese obstructive cu mărirea presiunii în ductul pancreatic;
D. Afecţiunile neuropsihice
E. Afecţiunile metabolice, alergice

2. Cs Factorii care stimulează activitatea tripsinei pancreatice sunt următorii, cu excepţia:

A. Abuzul de alimente grase
B. Creșterea presiunii intraductale
C. Factori toxico-medicamentoşi
D. Factori alergici
E. Foamea

3. Cs Marcaţi indicele de prognostic pentru cronicizare în cazul pancreatitei severe la copii:

A. Hiperfermentemie
B. Hiperproteinemie, hipoalbuminemie
C. Hipofermentemie
D. Hiperlipidemie, glucozurie
E. Hipocalciemie, proteinurie

4. Cs Tratamentul pancreatitei acute la copii prevede următoarele principii, cu excepţia:

A. Alimentaţia frecventă cu produse lactate, pireuri din fructe din prima zi
B. Repaosul la pat, administrarea analgeticelor
C. Inhibarea secreţiei pancreatice
D. Terapia de acidosupresie
E. Spasmolitice

5. Cs Pancreatita cronică recidivantă la copii se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

A. Alternări perioadelor de acutizare şi remisie
B. Tabloul clinic în acutizare este asemănător cu cel din pancreatita acută
C. Sindromul dispeptic (greţuri, vome, meteorism)
D. Majorarea secreţiei bicarbonaţilor
E. Sindromul algic rscurent

6. Cs Stabiliţi ce nu permite a depista ecografia abdominală la copiii cu pancreatită cronică:

A. Ecogenitatea crescută
B. Prezența chisturilor pancreatice
C. Modificarea ductului pancreatic
D. Dereglări ale funcţiei pancreatice

165
E. Marimea şi conturul schimbat al pancreasului

7. Cs Precizați localizarea tipică a durerilor în pancreatită la copii:

A. Epigastru
B. Retrosternal
C. Suprapubian
D. Sub rebordul costal drept
E. Unghiul costodiafragmal drept

8. Cs Pentru pancreatită acută la copii nu este caracteristic sindromul:

A. Dispeptic
B. Insuficienţa exocrină pancreatică
C. Algic
D. Toxic
E. Asteno-vegetativ

9. Cs Pentru insuficienţa excretorie pancreatică la copii nu este caracteristic:

A. Diaree cronică
B. Steatoree
C. Meteorism, distensie abdominală
D. Polifecalie, scaune fetide
E. Scaune cu mucus, sânge, puroi

10. Cs Selectaţi sindromul clinic de bază în pancreatita acută la copii:

A. Febril
B. Toxic
C. Algic
D. Icteric
E. Metabolic

11. Cs Selectați momentul apariției durerii abdominale în cazul pacreatitei cronice la copii:
A. Dimineața, postprandial
B. După alimentație și în a doua jumatate a zilei
C. În prima jumătate a zilei
D. În a doua jumătate a zilei, în lipsa alimentației
E. Noaptea, după mese ușoare

12. Cs Precizaţi ce nu include terapia conservativă în pancreatita acută la copii:

A. Regimul, dieta
B. Spasmolitice, analgetice
C. Antiinflamatoare nonsteroidiene
D. Inhibitori ai secreției gastrice
E. Enzime pancreatice

13. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul Culen în pancreatita acută la copii:

A. Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor
B. Pigmentarea surie în proiecția pancreasului
C. Hiperpigmentarea în partea stângă laterală a abdomenului
D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului
E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale

14. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul Terner în pancreatita acută la copii:

A.Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor
B. Pigmentare surie în proiecția pancreasului
C. Hiperpigmentarea în partea stîngă laterală a abdomenului
D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului
166
 E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale

15. Cs Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul insuficienței pancreatice excretorii la copii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale
B. Determinarea glucozei în sânge
C. Determinarea elastazei-1 în sânge
D. Determinarea lipazei în masele fecale
E. Determinarea amilazei în sânge

16. CS. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic pancreatitei acute la copii:
A. durere intensivă în „bară” în epigastru
B. durere la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. meteorismul abdominal
E. vome repetate

17. CS. Selectați semnul de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică exocrină la copii:
A. steatoree
B. majorare a AST și ALT
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie

18. CS. Precizați indicele de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică endocrină la copii:
A. steatoree
B. hipercolesterolemie
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
19. CS. Selectați indicele de laborator sugestiv pentru pancreatita acută la copii:
A. hiperbilirubinemie
B. hiperamilazemie
C. hipercolesterolemie
D. viteză crescută de sedimentare a hematiilor (VSH)
E. hiperglicemie
20. CS. Selectați afirmația corectă pentru definiția de pancreatită acută la copii:
A. este o tulburarea digestivă funcțională a pancreasului
B. este o inflamație a pancreasului brusc instalată, cu o durată sub 6 luni
C. este o maladie inflamatorie cu o durată mai mare de 6 luni
D. este o stare reactivă a pancreasului
E. este o inflamație cu evoluție lentă, blândă, recidivantă
21. CS. Selectați din maladiile enumerate cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la copii:
A. bolile digestive la nivelul stomacului și duodenului
B. alimentația artificială
C. anomaliile congenitale de cord
D. hepatita virală acută A
E. sindromul colonului iritat
22. CS. Indicați investigația instrumentală neinvazivă pentru confirmarea pancreatitei acute la copii:
A. colangiopancreatografia retrogradă
B. esofagogastroduodenoscopia
C. TC abdominală fără contrast
D. ecografia abdominală
E. dopplerografia tractului portal
23. CS. Selectați investigația instrumentală pentru confirmarea definitivă a pancreatitei acute la copii:
A. Scintigrafia hepato-biliară
B. Esofagogastroduodenoscopia
167
 C. RMN abdominală cu contrast
D. Sonografia abdominală
E. Radiografia baritată a tractului digestiv superior
24. CS. Precizați semnul clinic caracteristic pentru pancreatita cronică în acutizare la copii:
A. durere intensivă în hipocondrul drept al abdomenului
B. durere abdominală la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. durere localizată în fosa iliacă drepta
E. hiperestezie cutanată în fosa iliacă stânga
25. CS. Selectați afirmația corectă caracteristică pancreatitei cronice la copii:
A. proces inflamator fibrozant în pancreas ce durează mai mult de 6 luni
B. proces inflamator în pancreas ce durează mai puțin de 6 luni
C. proces inflamator reversibil până la însănătoșire
D. tulburare funcțională a sfincterului Oddi de tip pancreatic
E. tulburare funcțională a sfincterului Odii de tip bilio-pancreatic

Complement multiplu
1. Cm Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Afecțiuni metabolice, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă

2. Cm Precizaţi modificările pato-morfologice în faza iniţială a pancreatitelor acute la copii:

A. Degenerarea şi infiltrarea lipidică
B. Edemul, infiltraţia leuco-limfocitară şi eritrocitară
C. Fibrozarea țesutului și atrofie glandulară
D. Exudaţia hemoragică
E. Micşorarea în volum a glandei pancreatice

3. Cm Selectați indicii paraclinici cu valoare diagnostică în debutul pancreatitei (în primele ore) la copii:
A. Hiperamilazemia
B. Hiperamilazuria
C. Hipermagnezemia
D. Hipocalcemia
E. Hiperfosfatemia

4. Cm Marcaţi factorii care predispun la cronicizarea pancreatitei la copii:

A. Predispunerea genetică
B. Afecțiunile stomacului și duodenului
C. Patologia sfincterului Oddi
D. Bolile endocrine, metabolice
E. Meteodependenţa

5. Cm Marcaţi semnele clinice caracteristice insuficienţei pancreatice exocrine la copii:

A. Polifecalia, scaune fetide
B. Hipoglicemia după ingerarea hranei peste 1-2 ore
C. Diaree cronică, steatoree
D. Scaune frecvente, lichide, acide, spumoase
E. Reținere în creștere

6. Cm Marcaţi indicii paraclinici caracteristici insuficienţei pancreatice exocrine la copii:

A. Steatoree, creatoree
B. Prezența florei iodofile
C. Grășimi neutre în coprogramă
168
D. Valori scăzute ale elastezei în masele fecale
E. Hiperamilazemie

7. Cm Precizaţi semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică la copii:

A. Bulimia
B. Durere abdominală în epigastru intermitentă sau persistentă
C. Durere abdominală suprapubiană recurentă
D. Diaree cronică, steatoree
E. Meteorism, grețuri, vome recurente

8. Cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la pancreatita cronică la copii:

A. Proces inflamator reversibil cu durată sub 6 luni
B. Inflamaţia cronică cu fibroză progresivă a pancreasului
C. Asociere cu reținere în creștere
D. Asocierea cu insuficienţa pancreatică exocrină
E. Asocierea cu insuficienţă pancreatică endocrină

9. Cm Selectaţi caracteristicile insuficienţei pancreatice exocrine din pancreatita cronică la copii:

A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Diarea cu steatoree
D. Diarea apoasă
E. Meteorismul abdominal

10. Cm Selectați testele pentru aprecierea funcţiei incretorii a glandei pancreatice la copii:
A. Insulina
B. C-peptida
C. Glucagonul
D. Glucoză în sânge şi urină
E. Elastaza-1 în fecalii

11. Cm Precizați etiologia pancreatitei acute la copii:

A. Traumatismele abdominale
B. Hemoragia digestivă inferioară
C. Infecţiile virale, bacteriene
D. Bolile alergice, metabolice
E. Oreionul

12. Cm Enumerați complicaţiile pancreatitei cronice la copii:

A. Pseudochisturi pancreatice
B. Calcificări pancreatice
C. Diabetul zaharat
D. Fistule
E. Insuficienţa renală

13. Cm Selectați sindroamele principale în tabloul clinic al pancreatitei acute la copii:

A. Algic
B. Dispeptic
C. Hemolitic
D. Toxic
E. Edeme periferice

14. Cm Selectați complicaţiile precoce al pancreatitei acute la copii:

A. Stare de şoc
B. Insuficienţă respiratorie
C. Dezechilibre hidroelectrolitice şi acido-bazice
169
 D. Hemoragia digestivă superioară
E. Ascita

15. CM. Indicați cauzele de dezvoltare a pancreatitei cronice la copii:

A. cauza genetice, metabolice
B. cauze obstructive biliopancreatice
C. afecţiuni cronice ale stomacului şi duodenului
D. anomalii reno-urinare
E. hemangiomul hepatic
16. CM. Enumeraţi indicii de laborator caracteristicie insuficienței pancreatice exocrine în pancreatita cronică la
copii:
A. steatoree, creatoree
B. hiperglicemie
C. hiperamilazurie
D. leucopenie
E. elastaza 1 pancreatică în materii fecale diminuată
17. CM. Selectați sindroamele clinice caracteristice pancreatitei cronice la copii:
A. Sindom dolor abdominal postprandial
B. Sindrom dispeptic
C. Sindrom de insuficiență pancreatică exocrină
D. Sindrom hipertermic
E. Sindromul astenovegetativ
18. CM. Precizați caracteristica durerilor abdominale în pancreatita cronică la copii:
A. durere în epigastru, sub rebordul costal stâng
B. durere abdominală intermitentă sau persistent, preponderent postprandial
C. durere sâcâitoare paraombilicală, grețuri, vomă postalimentară
D. durere nocturnă în epigastriu, arsură retrosternală, meteorism
E. durere acută în regiunea epigastrală în formă de “lovitură de pumnal”

19. CM. Enumeraţi principiile de tratament în pancreatita cronică la copii:

A. regim, tratament dietetic
B. substituţie enzimatică
C. glucocorticosteroizi
D. spasmolitice, analgetice la durere
E. stimulatori ai secreţiei gastrice şi intestinale

20.CM. Precizaţi caracteristicicele sindromului algic abdominal în pancreatita acută la copii:

A. localizat în epigastru sau hipocondrul stâng
B. durerea de tip “centură” cu iradiere în omoplatul și umărul stâng
C. durere colicativă sau surde persistente hipocondrul drept după efort fizic
D. durere surdă în regiunea epigastrală după alimentare, pirozis
E. durere abdominală preponderent postprandial, accentuează la nerespectarea dietei

21. CM. Selectaţi investigațiile informative pentru precizarea diagnosticului de pancreatită acută la copii:
A. ALT, AST
B. amilaza în sânge
C. diastaza în urină
D. lipaza în sânge
E. elastaza 1 pancreatică în sânge

Particularităţile morfo-funcţionale ale sistemului nervos a copilului în creştere. Principii de

apreciere a dezvoltării neuro-psihice a copiilor.
170
 Complement simplu
1) Indicaţi la ce vârstă a copilului dezvoltarea cognitivă este cea mai intensă:
a) în primul an de viaţă
b) în primii 4 ani de viaţă
c) în anul 2 de viaţă
d) în perioada preşcolară
e) în perioada pubertară

2) Indicaţi care dintre simţurile copilului este cel mai bine dezvoltat la naştere:
a) auzul
b) văzul
c) sensibilitatea tactilă
d) sensibilitatea termică
e) gustul

3) Cu vârsta se schimbă topografia, poziţia, forma, numărul, dimensiunea circumvoluţiunilor şi

girusurilor creierului copilului. Când acest proces se manifestă cel mai intens:
a) în al doilea an de viaţă
b) până la vârsta de 3 ani
c) în primul an de viaţă
d) după vârsta de 5 ani
e) până la vârsta 5 ani

4) Indicaţi către ce vârstă este încheiată mielinizarea majorităţii structurilor SNC la copii:
a) către vârsta de 1 an
b) către vârsta de 4-5 ani
c) către vârsta de 2 ani
d) către vârsta de 7-8 ani
e) către vârsta de 12 ani

5) Indicaţi când se încheie definitiv mielinizarea structurilor SNC:

a) în perioada de adult, la vârsta de 30-40 ani
b) la vârsta fragedă
c) la vârsta şcolară
d) în adolescenţă
e) la vârsta preşcolară

6) Indicaţi ce este caracteristic pentru vascularizarea creierului la sugar:

a) flux arterial insuficient
b) reţea capilară slab dezvoltată
c) reflux venos adecvat
d) flux arterial mult mai bun ca la adult
e) reţea venoasă bine dezvoltată

7) Evidenţiaţi termenul mediu de dispariţie a majorităţii reflexelor fiziologice necondiţionate la

copiii sugari:
a) către vârsta de 2 luni
b) către vârsta de 3 luni
c) către vârsta de 5 luni
d) către vârsta de 4 luni
e) către vârsta de 6 luni
171
 8) Pentru aprecierea dezvoltării motorii a copilului nu se utilizează:
a) aprecierea poziţiei corpului
b) testul de comportament
c) aprecierea tonusului muscular
d) aprecierea reflexelor condiţionate şi a celor necondiţionate
e) aprecierea motilităţii

9) Indicaţi vârsta de manifestare a etapei pregătitoare, preverbale în dezvoltarea limbajului la

copiii sugari:
a) vârsta de 7 luni
b) vârsta de o lună
c) vârsta de 5 luni
d) vârsta de 2-4 luni
e) vârsta de 9 luni

10) Indicaţi vârsta medie de manifestare a vorbirii "senzoriale" la copiii sugari:

a) vârsta de 5 luni
b) vârsta de 8 luni
c) vârsta de 7 luni
d) vârsta de 6 luni
e) vârsta de 10 luni

11) Indicaţi termenul în ontogeneza a sistemul nervos, când din neuroepiteliu se formează foiţa
medulară şi tubul medular:
a) în a 2-5 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) în a 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
c) în a 5-6 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) în a 12 săptămâna de dezvoltare intrauterină
e) în a 16-20 săptămâna de dezvoltare intrauterină

12) Cele 5 compartimente de bază ale sistemului nervos se formează la termenul de:
a) 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) 2-5 săptămâni de dezvoltare intrauterină
c) 16-20 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) 5-6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
13) Către ce vârstă copilul fixează privirea asupra obiectelor fixe?
a) de la naştere
b) de la a 10 zi după naştere
c) de la vârsta de 2 luni
d) de la vârsta de 1 lună
e) de la vârsta de 3 luni

14) Către ce vârstă copilul urmăreşte cu privirea obiectul în mişcare?

a) la vârsta de10 zile
b) la vârsta de 1-2 luni
c) la vârsta de 2-3 luni
d) la vârsta de 1 lună
e) la vârsta de nou-născut

172
15) Către ce vârstă la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele superioare?
a) la vârsta de 3 luni la
b) la vârsta de 1 lună
c) la o săptămână după naştere
d) la vârsta de 2 luni
e) vârsta de 20 zile

16) Indicaţi vârsta, când la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele inferioare:
a) către vârsta de 1 lună
b) la vârsta de 4 luni
c) către vârsta de 2 luni
d) către vârsta de 3 luni
e) către vârsta de 2 săptămâni după naştere

17) La ce vârstă e posibilă rostogolirea sugarului de pe spate pe burtă şi invers?

a) de la vârsta de 3 luni
b) de la vârsta de 4 luni
c) de la vârsta de 2 luni
d) de la vârsta de 5 luni
e) de la vârsta de 6 luni

18) Când sugarul sănătos poate sta în şezut fără susţinere?

a) la vârsta de 4 luni
b) la vârsta de 3 luni
c) la vârsta de 5 luni
d) la vârsta de 7 luni
e) la vârsta de 6 luni

19) Către ce vârstă în mediu copilul poate sta ,,copăcel”?

a) la vârsta de 9-11 luni
b) la vârsta de 8-9 luni
c) la vârsta de 7-8 luni
d) la vârsta de 6-7 luni
e) la vârsta de 7 luni

20) Începând cu ce vârstă în mediu copilul poate să meargă fără susţinere?

a) începând cu vârsta de 8-9 luni
b) începând cu vârsta de 10-12 luni
c) începând cu vârsta de 9 luni
d) începând cu vârsta de 1,5 ani
e) începând cu vârsta de 2 ani

21) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă ,,vorbirea senzorială”:

a) la vârsta de 9-10 luni
b) la vârsta de 3-4 luni
c) la vârsta de 7-8 luni
d) la vârsta de 5-6 luni
e) la vârsta de 11-12 luni

22) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă perioada vorbirii motorii:
a) la vârsta de 6-7 luni
173
 b) la vârsta de 7-8 luni
c) la vârsta de 8-9 luni
d) la vârsta de 10-12 luni
e) la vârsta de 5-6 luni

23) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului în vârstă de 12 luni:
a) 1-2 cuvinte
b) 15 cuvinte
c) 20 cuvinte
d) 5 cuvinte
e) 8-10 cuvinte

24) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului la vârsta de 2 ani:
a) 40 - 50 cuvinte
b) 50 - 100 cuvinte
c) 200 - 300 cuvinte
d) 100 - 150 cuvinte
e) 300 cuvinte

Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a sistemului nervos central:
a) 10-12 săptămâni de gestaţie
b) 3-4 săptămâni de gestaţie
c) 12-18 săptămâni de gestaţie
d) prima săptămână de gestaţie
e) 20-28 săptămâni de gestaţie

2) Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii de vârstă fragedă:
a) jocul
b) gimnastica curativă
c) masajul
d) comunicarea
e) administrarea de nootropi

3) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea psihicii copilului:

a) perioada de nou-născut
b) perioada de vârstă la 2 la 4 ani
c) primul an de viaţă
d) perioada de vârstă la 10 la 12 ani
e) perioada de vârstă la 12 la 15 ani

4) Indicaţi reflexele necondiţionate ale trunchiului, prezente la copii nou-născuţi:

a) reflexul Galant
b) reflexul Babchin
c) reflexul Perez
d) reflexul Moro
e) reflexul de sprijin

5) Numiţi etapele dezvoltării vorbirii copilului în primul an de viaţă:

a) etapa de lalalizare
b) etapa verbală
174
 c) etapa gânguritului
d) etapa pregătitoare (preverbală)
e) etapa vorbirii senzoriale

6) Selectaţi caracteristicele dezvoltării motorii în prima şi a doua lună de viaţă a copilului:

a) susţinut de subţiori se sprijină cu picioarele
b) ţine capul vertical câteva minute
c) ţine bine capul în poziţie verticală
d) ţine bine capul în poziţia întins pe burtă
e) întins pe burtă încearcă să ridice şi să menţină capul

7) Care sunt caracteristicile analizatorului văzului la copilul nou-născut?

a) recepţionează culorile aprinse
b) distinge lumina şi întunericul
c) are luminofobie moderată
d) clipeşte la sursă de lumină evidentă, reacţionând cu îngustarea pupilelor
e) distinge culorile

8) Prin ce se caracterizează termorecepţia nou-născutului:

a) receptori hipotermici sunt mai puţini, decât hipertermici
b) receptori hipotermici sunt mai mulţi, decât hipertermici
c) sensibilitate mai mare la hipotermie, decât la hipertermie
d) sensibilitate mai mare la hipertermie, decât la hipotermie
e) sensibilitate echivalentă la hipo- şi hipertermie

9) Prin ce se manifestă activitatea analizatorului auditiv şi vizual la copilul în vârstă de o lună:

a) ascultă atent
b) tresare şi clipeşte la sunete puternice
c) începe să zâmbească
d) urmăreşte cu privirea obiectul în mişcare
e) pe scurt timp fixează privirea la obiectul strălucitor

10) Indicaţi metodele recomandate de apreciere ale dezvoltării neuropsihice la copii:

a) metoda Denver II
b) metoda tabelelor centilice
c) aprecierea anumitor achiziţii ale copilului (motorii, cognitive, verbale etc)
d) metoda scărilor de regresie
e) metoda orientativă

11) Selectaţi care din reflexele necondiţionate (arhaice) enumerate dispar către vârsta de 2 luni:
a) reflexul de sugere
b) reflexul Babchin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de suport (sprijin)
e) reflexul Moro

12) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor superioare, prezente la nou-născut:

a) reflexul Robinson
b) reflexul Perez
c) reflexul Babchin
d) reflexul Moro
175
e) reflexul de trompă

13) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-născuţi:
a) reflexul de trompă
b) reflexul de sprijin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de apucare Robinson inferior
e) reflexul Babchin

14) Care sunt caracteristicile statului neurologic a copilului în perioada de nou-născut:

a) fixează privirea la obiecte fixe
b) prezintă mişcări haotice, involuntare în extremităţi
c) tresare şi clipeşte la sunete puternice
d) prezintă hipotonie fiziologică în membre
e) prezintă hipertonie fiziologică în membre

15) Selectaţi caracteristicele dezvoltării neuropsihice a copilului în prima lună de viaţă:

a) pentru scurt timp fixează privirea pe obiectul de culoare vie
b) urmăreşte cu privirea jucăria în mişcare
c) încearcă să ţină capul, fiind pe întins burtă
d) sunt prezente reflexele necondiţionate
e) întoarce capul spre sursa sonoră

16) Dezvoltarea neuropsihică a copilului include:

a) dezvoltarea motorie a copilului
b) dezvoltarea cognitivă a copilului
c) dezvoltarea socio-afectivă a copilului
d) creşterea perimetrului cranian
e) dezvoltarea senzorială a copilului

17) Dezvoltarea senzorială a copilului include:

a) dezvoltarea văzului
b) dezvoltarea auzului
c) prezenţa reflexelor condiţionate
d) dezvoltarea mirosului, a sensibilităţii tactile, termice şi dureroase
e) dezvoltarea gustului

18) Indicaţi componentele comportamentului social-afectiv la copiii în vârstă de 1-6 luni:

a) prezintă zâmbet involuntar în somn
b) primul zâmbet voluntar ca răspuns la chipuri şi voci cunoscute începând de la vârsta de 2 luni
c) râde cu toată faţa la sfârşitul lunii a 3 de viată
d) imită mişcări complexe
e) imită mimica şi mişcările capului de la vârsta de 5 luni

19) Indicaţi care sunt caracteristicele pentru cerebelul copiilor de vârsta fragedă:
a) este dezvoltat insuficient
b) este bine dezvoltat
c) e este relativ mic în dimensiuni
d) emisferele sunt mici
e) girusurile sunt superficiale

176
 20) Dezvoltarea limbajului copiilor în primele 6 luni de viaţă include:
a) gângureşte
b) reacţionează, întorcând capul, când este chemat pe nume către vârsta de 6 luni
c) înţelege semnificaţia cuvintelor simple
d) lalalizează (ma-ma, ba-ba etc.)
e) formează silabe

21) Dezvoltarea psihică a sugarului şi copilului de vârstă fragedă include:

a) descoperirea propriului corp
b) descoperirea mediului înconjurător
c) prezenţa şi gradul de manifestare a reflexelor
d) mijloacele de comunicare
e) relaţiile cu persoanele din jur
22) Indicaţi particularităţile anatomice, caracteristice creierului copilului nou-născut:
a) circumvoluţiunile şi girusurile sunt bine exprimate
b) lobul frontal e mai mic, decât la adult
c) dimensiunile ventriculilor laterali sunt mici
d) lobul occipital e mai mare, decât la adult
e) substanţa albă e insuficient diferenţiată de cea cenuşie

23) Enumeraţi particularităţile fiziologice ale creierului copilului nou-născut:

a) este caracteristică predominarea funcţională a sistemului talamo-palidar asupra celui strio-palidar
b) hidrofilitatea ţesutului cerebral este sporită
c) procesele de inhibare predomină asupra celor de excitare
d) este caracteristică dezvoltarea insuficientă a analizatorului auditiv şi a celui vizual
e) permeabilitatea barierei hematoencetalice este redusă

24) Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a copiilor în vârstă de până la 6 ani:
a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor necondiţionate
b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea reflexelor condiţionate
c) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai mari, de vârstă şcolară
d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale
e) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată

25) Numiţi perioadele de dezvoltare a vorbirii copilului în primul an de viaţă:

a) vorbirea senzorială
b) formarea de fraze
c) lalalizarea
d) gânguritul
e) vorbirea motorie

26) Selectaţi caracteristicele dezvoltării neuropsihice a copilului la vârsta de 3 luni:

a) distinge pe ai săi de cei străini
b) fixează cu privirea obiectul din orice poziţie
c) manifestă mişcări ale ,,complexului de înviorare”
d) ţine capul vertical
e) eventual descoperă jucăria, atârnată în faţă

27) Selectaţi vârstele în care sugarul gângureşte (A, G,U):

a) la vârsta de 1,5 luni
b) la vârsta de 1 lună
177
 c) la vârsta de 20 zile
d) la vârsta de 2 luni
e) la vârsta de 2,5 luni

28) Numiţi caracteristicele dezvoltării neuropsihice a copilului în vârstă de 6 luni:

a) stă fără suport
b) se rostogoleşte de pe burtă pe spate
c) pronunţă silaba ,,ba”, ,,ma” (începe a lalaliza)
d) mănâncă bine cu lingura, luând mâncarea cu buzele
e) apucă jucăria din orice poziţie

29) Indicaţi caracteristicele dezvoltării neuropsihice a copilului în vârstă de 1 an:

a) merge singur
b) ia cana şi bea singur
c) are un vocabular de 8-10 cuvinte
d) desinestătător mănâncă cu lingura bucate lichide (supă, de ex.)
e) îndeplineşte cerinţe elementare ale adultului

30) Enumeraţi particularităţile statutului neuropsihic la copilul nou-născut sănătos:

a) prezintă hipotonie a flexorilor
b) prezintă semiflexie cu hipertonus fiziologic în membre
c) prezintă mişcări haotice, necoordonate în membre
d) este caracteristică prezenţa reflexelor necondiţionate (înnăscute, arhaice)
e) doarme în mediu 20 din 24 ore

31) Numiţi factorii, care stimulează dezvoltarea neuropsihică a copilului:

a) comunicarea cu copilul de la naştere
b) alegerea jucăriilor după vârstă
c) jocurile dinamice
d) alimentaţia deosebită (specială)
e) familiarizarea precoce cu literatura, muzica, pictura

32) Numiţi factorii, ce defavorizează (împiedică) dezvoltarea neuropsihică la copii:

a) aflarea la spital a copilului timp de 7-10 zile
b) socializarea compromisă
c) neglijarea pedagogică
d) patologii grave ale sistemului nervos central
e) deficit în comunicarea cu familia şi cei din anturaj

33) Indicaţi condiţiile de bază, necesare pentru dezvoltarea neuropsihică adecvată a copilului:
a) dezvoltare morfo-funcţională corespunzătoare vârstei a sistemului nervos central
b) activitate motorie intensă
c) mediul, în care creşte copilul
d) comunicarea
e) activităţile de joc cu copilul

34) Indicaţi prin ce se manifestă retardul dezvoltării neuropsihice la copii:

a) prin reţinere în formarea deprinderilor motorii
b) prin retard verbal
c) prin reţinere a dezvoltării cognitive
d) prin persistarea reflexelor necondiţionate ale nou-născutului după vârsta de 1 lună
178
e) prin reţinere în adaptarea socială a copilului

35) Care sunt criteriile de testare, utilizate în metoda Denver II:

a) îndemânarea manuală
b) limbajul
c) motricitatea fină - adaptabilitate
d) dezvoltarea socio-afectivă, testul de comportament
e) motricitatea grosieră

36) Indicaţi ce-i caracteristic pentru analizatorul olfactiv al nou-născutului sănătos:

a) receptorii olfactivi ocupă o suprafaţă mai mare decât la adult
b) pragul de sensibilitate olfactivă e mai înalt, comparativ cu adultul
c) pragul sensibilităţii olfactive e mai jos ca la adult
d) sunt prezente alte reacţii olfactive - grimasă, nelinişte, uneori vomă
e) ca răspuns la gustul dulce – se linişteşte, efectuează mişcări de sugere

37) Indicaţi caracteristicele analizatorului vizual a copilului sănătos în vârstă de 6 luni:

a) Funcţie vizuală bună
b) distinge 4 culori de bază
c) vede bine obiectele mari, viu colorate
d) fixează privirea cu ambii ochi pe diferite obiecte
e) reacţionează la culorile aprinse (roşu, galben)

38) Indicaţi caracteristicele dezvoltării neuropsihice a copilului în vârstă de 3 ani:

a) este perioada întrebărilor ,,De ce”?
b) în joc îndeplineşte diverse roluri
c) păşeşte peste obstacole de 10-15 cm înălţime
d) începe să utilizeze propoziţii complexe
e) numeşte 4 culori de bază

39) Indicaţi caracteristicele dezvoltării neuropsihice a copilului în vârstă de 2 ani:

a) păşeşte, depăşind obstacolul, schimbând pasul
b) înţelege poveşti scurte despre evenimente cunoscute de el
c) poate să se îmbrace parţial cu ajutorul adultului
d) este prezentă vorbirea în fraze complexe
e) are un vocabular de 200-300 de cuvinte

Perioadele copilăriei - caracteristica şi semnificaţia lor. Complement simplu

1. Indicați durata etapei intrauterine (antenatală) de dezvoltare a copilului:
a) 160 zile
b) 200 zile
c) 240 zile
d) 280 zile
e) 340 zile
2. Selectați durata perioadei embrionare de dezvoltare a fătului:
a) 0-2 săptămâni
b) 0-6 săptămâni
c) 14 zile -12 săptămâni
d) 12-22 săptămâni
e) 12-28 săptămâni
179
3. Precizați durata perioadei fetale în dezvoltarea copilului:
a) 0-12 săptămâni
b)6 săptămîni –pînă la naștere
c) 12-32 săptămâni
d) 22-40 săptămâni
e) 12 saptamini-pina la naștere
4. Prima copilărie este perioada cuprinsă între vârstele:
a) 0-28 zile
b) 0-12 luni
c) 0 – 3 ani
d) 1-6 ani
e) 1-12 ani
5. A doua copilărie este perioada cuprinsă între vârstele:
a) 1-3 ani
b) 3-7 ani
c) 3 -12 ani
d) 3-18 ani
e) 6- 12 ani
6. Copilăria a treia este perioada cuprinsă între vârstele:
a) 1-6 ani
b) 1-3 ani
c) 3-6 ani
d) 7-15 ani
e) 12-18 ani
7. Selectați perioada critică în dezvoltarea embriopatiilor:
a) primele 2-8 săptamîni de sarcină
b) 0 - 2 săptămâni de sarcină
c) perioada fetală
d) trimestru II de sarcină
e) trimestru III de sarcină
8.Selectați perioada copilăriei cu risc major de generalizarea infecţiilor:
a) sugar
b) nou-născut
c) antepreşcolar
d) preşcolar
e) pubertară
9. Precizați perioada de vârstă a copilului, căruia este caracteristică pierderea fiziologică în greutate:
a) sugar
b) nou-născut
c) preşcolar
d) antepreşcolar
e) şcolar mic
10.Perioada antenatală cu risc de dezvoltare al fetopatiilor este:
a) de la 76 zile-până la naștere
b) 40 ore -75 zile
c) 75 zile-2 luni
d) 6 ore-40 ore
e) mai mare de 40 ore
11) Indicati termenul de gestaţie (în săptămâni) pentru nou-născut la termen:
a) 31
b) 27
180
 c) 38-42
d) 36
e) 28
12.Indicati termenul de gestaţie (în săptămâni) pentru nou-născut prematur:
a) 40
b) de la 22 <37 săptamâni
c) 39
d) 41
e) 42
13. Perioada neonatală cuprinde perioada de:
a) 7 zile
b) 15 zile
c) 20 zile
d) 22 zile
e) 0-28 zile
14. Criteriul definitoriu de apreciere al unui nou-născut la termen este:
a) vărsta gestatională
b) indicatorii de dezvoltare fizică
c) gradul de maturitate morfologică și funcțională.
d) indicatorul Dubovich
e) culoarea tegumentelor
15.Precizați frecvenţa contracţiilor cardiace (pe minut) la copilul nou-născut sănătos:
a) 120-160
b) 100-105
c) 90-95
d) 80-85
e) 1 1 0 - 1 1 5
16. Nivelul mediu al hemoglobinei (în g/l) în sângele periferic al copilului nou-născut sănătos este:
a) 180-220
b) 100-91
c) 90-85
d) 80-71
e) 70-60
17. Nou-născutul demomsreaza total reflexe înascute:
a) 75 reflexe
b)45 reflexe
c) 43 reflexe
d) 25 reflexe
e)18 reflexe
18. Frecvenţa respiratorie /minut, la copilul nou-născut la termen este:
a) 110-120
b) 90-100
c) 70-80
d) 30-50
e) 20-30
19. Pentru perioada neonatală nu este caracteristic:
a) creșterea rapidă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv cu laptele matern
c) dependența totală de familie
d) activitatea nervoasă subcorticală
e) metabolism bazal scăzut
181
20. Pentru perioada de copil sugar nu este caracteristic:
a) apariția caracterelor sexuale secundare
b) creșterea staturoponderală rapidă
c) nevoi nutriționale mari
d) dezvoltarea neuropsihică rapidă
e) apariția dentiției temporare

Complement multiplu
1. Indicaţi perioadele copilăriei cu prevalenţa imunităţii pasive:
a) nou-născut
b) sugar
c) preşcolar
d) şcolar mic
e) vârsta pubertară

2. Indicaţi particularităţile perioadei de copil sugar (28 zile-1 an):

a) creştere staturo-ponderală continua in ritm rapid .
b) dezvoltare treptată al abilitatilor socio-afective şi a memoriei
c) aparitia primului sistem de semnalizare;
d) existenţă stărilor tranzitorii (icter fiziologic, criză genitală, pierdere fiziologică în greutate)
e) apariția dentiției și dezvoltarea funcției digestive care permit diversificarea alimentației.

3. Selectaţi caracteristicile perioadei de pubertate la copii:

a) accelerarea creşterii în greutate
b) încetinirea creşterii în greutate
c) involuţia timusului şi a masei limfatice
d) sinteza maximă de imunoglobuline
e) creşte sensibilitatea ţesuturilor faţă de hormoni

4. Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a fătului în primul trimestru de sarcină:

a) acţiunea teratogenă a medicamentelor
b) mutaţii şi aberaţii cromozomiale
c) malformații congenitale
d) afectarea creşterii masei fătului
e) afectarea sintezei de surfactant

5. Enumeraţi caracteristicile importante ale fătului în ultimul trimestru de sarcină:

a) creştere accelerată a masei fătului
b) trecerea maximă transplacentară a imunoglobulinelor de la mamă la făt
c) formarea ţesuturilor şi a organelor
d) sinteza maximă de surfactant
e) diferenţierea intensă a ţesuturilor

6. Precizați perioadele etapei prenatale (intrauterine) de dezvoltare a copilului:

a) perioada de zigotă
b) perioada de fetală precoce
c) perioada embrionară
d) perioada fetală tardivă
e) perioada anticoncepţională

7. Indicați perioadele etapei postnatale de dezvoltare a copilului:

182
a) perioada preverbală
b) perioada de nou-născut
c) perioada de sugar
d) perioada de antepreşcolar
e) perioada de şcolar mare

8. Enumeraţi particularitatile perioadei de nou-nascut:

a) crestere rapida staturo-ponderala
b) slaba dezvoltare a scoartei cerebrale cu predominenta centrilor subcorticali;
c) importanța imunității, transmisă transplacentar;
d) deficiența funcțiilor de barieră cu tendinta infectiilor de a îmbraca aspect septicemic;
e) începutul alimentaţiei enterale

9. Selectaţi caracteristicele perioadei antepreşcolare a copilăriei:

a) încetinirea vitezei de creştere
b) completarea dentiției temporare
c) are loc dezvoltarea intensă a ţesutului limfoid în nasofaringe
d) activitatea motorie este dezvoltată
e) sunt caracteristice diferenţe comportamentale între fetiţe şi băieţi

10. Indicaţi particularităţile caracteristice perioadei preşcolare de dezvoltare a copilului:

a) dentitia de lapte complet aparuta - încep sa apara primii dinti definitivi.
b) dezvoltarea complexă a SNC (gândirii, vorbirii, locomotiei) cu cresterea independenții copilului;
c) ritm de crestere mai lent;
d) patologia dominată de boli contagioase, boli alergice, cardiopatiile dobândite, tuberculoza.
e) intensificarea creşterii, în special a membrelor
11. Indicati particularităţile perioadei de nou-născut:
a) existenţa stărilor tranzitorii (icter fiziologic, pierdere fiziologică în greutate, criză genitală etc)
b) creştere staturo-ponderală lentă
c) creştere staturo-ponderală rapidă
d) deficienţă a funcţiei de barieră a tegumentelor şi mucoaselor
e) dezvoltare slabă a scoarţei cerebrale şi prevalenţa structurilor subcorticale
12. Selectaţi particularităţile caracteristice perioadei de copil şcolar:
a) alimentaţie asemănătoare adultului
b) creştere lentă (staturală şi ponderală ) cu o accelerare înaintea pubertăţii
c) dentiţia definitivă înlocuieşte progresiv dentiţia de lapte
d) dezvoltare intelectuală intensă
e) marcheaza sfirsitul copilariei.
13. Enumerați caracteristicele specifice perioadei de pubertate:
a) deprimarea tranzitorie a aparării antiinfecțioase
b) oprirea creșterii staturale
c) apariția caracterelor sexuale secundare
d) dezvoltarea intelectuală intensă
e) labilitate psihică și vegetativă
14. Selectați corect perioadele copilăriei:
a) perioada de gradinița
b) perioada de nou-nascut
c) perioada de sugar
d) perioada de copil mic
e) perioda de școlar
15. A treia copilărie include perioadele de:
183
 a) școlar mic: 6 (7) – 12 ani
b) școlar mare: 12-14 (15 ) ani
c) adolescenţa: de la 14 ani la fete sau 15 (16) ani la băieţi, până la 18 ani.
d) copil mare
e) tînar
16. Enumerați consecințele acțiunii factorilor nocivi asupra fătului pe perioada sarcinii:
a) embriopatii
b) blastopatii
c) gestozopatii
d) placentopatii
e) fetopatii
17. Precizați care sunt perioadele primei copilarii:
a) nou-născut
b) sugar
c) copil mare
d) copil mic
e) adolescența
18. Selectați factorii de risc prenatali în dezvoltarea fătului:
a) vîrsta mamei 20-35 ani
b) fumatul
c) alcoolul
d) diabetul
e) stresul
19. Enumerați caracteristicele perioadei neonatale precoce:
a) pimele 7 zile (168 ore) de viata extrauterină.
b) respiratie pulmonară autonomă
c) functionarea circuitelor intrauterine
d) începerea alimentatiei enterale
e) instabilitatea mecanismelor de adaptare
20. Selectați caracteristicele perioadei neonatale:
a) creștere lentă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv cu laptele matern
c) apariția dentiției de lapte
d) activitate nervoasă subcorticală
e) mortalitate înaltă

Pneumonia comunitară la copii. Complement simplu

Cs
1 Selectaţi opţiunea care nu este variantă clinică-morfologică a pneumoniei comunitare la copil?
A. Pneumonia lobulară (bronhopneumonie)
B. Pneumonie franc-lobară (lobară)
C. Pneumonie segmentară
D. Pneumonie interstiţială
E. Pneumonia cronică
Cs
2. Precizați stadiu patogenic care nu caracterizează evoluţia pneumoniei pneumococice la copii:
A. Latenţă
B. Rezoluţie
C. Hepatizare cenuşie
184
 D. Hepatizare roşie
E. Congestie
Cs
3. Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată la copii:
A. Expir prelungit însoţit de geamăt
B. Accentuarea zgomotelor respiratorii
C. Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată
D. Raluri uscate sibilante difuze
E. Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse
Cs
4. Selectaţi factorul etiologic în pneumonia franc-lobară la copii:
A. Staphilococcus aureus
B. Bacilul haemofilus
C. Klebsiella pneumoniae
D. Streptococcus hemolitic
E. Streptococcus pneumoniae
Cs
5. Diagnosticul definitiv în pneumonia comunitară la copii ca regulă se stabileşte în baza:
A. Scintigrafiei pulmonare
B. Spirograifiei
C. Bronhoscopiei
D. Radiografiei cutiei toracice
E. Bronhografiei pulmonare
Cs
6. Indicați care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară la copii:
A. Se afectează unul sau câteva segmente
B. Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră
C. Wheezing-ul este caracteristic
D. Deseori evoluează cu component atelectatic
E. Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu baza spre hil
CS
7. Diagnosticul etiologic concludent al pneumoniei comunitare se stabileşte în baza:
A. Microscopiei sputei
B. Explorărilor bacteriologice calitative a sputei
C. Explorărilor bacteriologice cantitative a sputei
D. Imunofluorescenţei sputei
E. Investigaţiilor imunologice celulare
CS
8. Precizați mecanismul de infectare în pneumonia comunitară la copii:
A. Aerogen
B. Limfogen
C. Ascendent
D. Pleural
E. Mediastinal
CS
9. Numiți antibioticul de prima linie în tratamentul pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Aminoglicozide
B. Sulfanilamide
C. Aminopenicilene
D. Cefalosporine generaţia I
E. Tetracicline
185
 CS
10. Precizați durata optimală a antibioticoterapiei la copil cu pneumonie comunitară necomplicată:
A. 1 zi după normalizarea temperaturii
B. 3 zile după normalizarea temperaturii
C. 5 zile după normalizarea temperaturii
D. Până la dispariţia tusei
E. Până la rezorbţie totală a opacităţilor pulmonare
CS
11. Pneumonia atipică este de regulă provocată de:
A. Haemophilus influenzae
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pseudomonas aeruginosa
CS
12. Tratamentul de prima intenție în pneumonia atipică la copil este cu:
A. Macrolide
B. Cefalosporine gen. II
C. Cefalosporine gen. III
D. Aminoglicozide
E. Aminopeniciline
CS
13. Numiţi calea preferenţială de administrare a antibioticelor în pneumonia comunitară necomplicată
la copil:
A. Intramuscular
B. Intravenos
C. Calea orală
D. Intrarectal
E. Intrapleural
CS
14. Indicaţi cauza devierii mediastinului spre partea afectata la copil cu afecţiune pulmanară:
A) hemotorax
B) pneumotorax
C) hidropneumotorax
D) emfizem lobar
E) atelectazie pulmonară

15. Precizaţi investigaţia pentru confirmarea diagnosticul de pneumonie la copil:

A) spirografia
B) bronhografia
C) radiografia pulmonară
D) PEF-metria
E) scintigrafia pulmonară

16. Indicaţi tratamentul de prima intenție în pneumonia cu Mycoplasma la copii:

A) Macrolide
B) Sulfanilamide
C) Nitrofurane
D) Aminopenicilline
E) Fluorchinolone

186
 17. Indicaţi pentru care tip de pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5% eritrocite:
A) purulentă
B) seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică
E) fibrinoasă

18. Precizați cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia
predomină neutrofilele:
A) etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) etiologie alergică
E) etiologie virală

19) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil nou-născut cu pneumonie:

A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut

20) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil sugar cu pneumonie:

A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut

21) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil între 1-5 ani cu pneumonie:
A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut
22) Numiţi metoda de profilaxie specifică a pneumoniei comunitare bacteriene la copii:
A. Vitaminoterapia
B. Gimnastică respiratorie
C. Alimentaţie sănătoasă
D. Imunizarea
E. Călirea organismului

Complement multiplu
Cm
1. Enumerați criteriile de diagnostic ale pneumoniei comunitare la copil, după OMS, recomandate pentru
sectorul primar de asistenţă medicală:
A. Prezența tusei
B. Tahipnee
C. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
D. Tirajul cutiei toracice
187
 E. Leucocitoza, neutrofiloza
Cm
2. Selectați factorii de risc pentru declanșarea pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Malnutriţia
B. Stările imunocompromise
C. Alimentaţia artificială cu lapte praf
D. Rahitismul
E. Prematuritatea
Cm
3. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pneumonia comunitară la copilul mic:
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
B. Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tirajul cutiei toracice
Cm
4. Indicaţi semnele clinice caracteristice în pneumonia interstiţială la copii:
A. Semnele clinice caracteristice infecţiei virale respiratorii inferioare
B. Tiraj intercostal şi substernal
C. Examen fizic pulmonar sărac
D. Respiraţie diminuată
E. Tusa intensivă şi dispnee
Cm
5. Precizaţi afirmaţiile corecte pentru pleureziile metapneumonice la copii:
A. Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator
B. Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumoniei
C. Exudatul pleural este seros-fibrinos
D. În hemoleucogramă se constată leucocitoză marcată, VSH crescut
E. Complexele imunocirculante la valori majorate
Cm
6. Selectaţi agenţii etiologici cauzali în pneumoniile comunitare la copil şcolar:
A. Stresptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Enterobacteriile
E. Pseudomonas aeruginosa
Cm
7. Sindromul de condensare pulmonară din pneumonia comunitară la copii se manifestă prin
următoarele:
A. Raluri ronflante bilateral, difuze
B. Submatitate localizată
C. Expir prelungit
D. Accentuarea vibraţiilor vocale
E. Raluri crepitante localizate
Cm
8. Enumeraţi semnele de ineficacitate a tratamentului antibacterian în pneumonia comunitară la copii:
A. Sindrom febril rebel
B. Infiltraţie pulmonară redusă la examenul radiologic control
C. Leucocitoză progresivă
D. Agravarea stării generale
E. Progresarea simptomatologiei pulmonare
188
 Cm
9. Selectaţi caracteristicele bronhopneumoniei în focar la copil:
A. Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios, care domină examenul fizic pulmonar
B. Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică
C. Se localizează preponderent bilateral, diseminat
D. Se produce preponderent la copilul > 5 ani.
E. Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm
Cm
10. Radiografia pulmonară va evidenţia următoarele în pneumonia necomplicată la copii:
A. Emfizem lobular
B. Interlobită
C. Accentuarea desenului pulmonar
D. Opacităţi micro-macronodulare
E. Accentuarea desenului inrestiţial
Cm
11. Eenumeraţi complicaţiile pulmonare în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la copii:
A. Pleurezia
B. Otita purulentă
C. Meningita purulentă
D. Atelectazii pulmonare
E. Distrucţie pulmonară
Cm
12. Selectaţi complicaţiile extrapulmonare în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la copii:
A. Otita purulentă
B. Pleurezia
C. Meningita purulentă
D. Enterocolita acută
E. Malabsorbţia intestinală
Cm
13. Enumeraţi criteriile clinice de diagnostic pozitiv în pneumonia comunitară la copii:
A. Febra peste 390C peste 3 zile
B. Respiraţie aspră şi raluri buloase difuze
C. Respiraţie accelerată
D. Diminuarea vibraţiilor vocale în zona afectată
E. Respiraţie atenuată, raluri crepitante localizate
Cm
14. Enumeraţi semnele clinice respiratorii în pneumonia comunitară la copii:
A. Expir prelungit şi geamăt expirator
B. Matitate sau submatitate localizată
C. Tirajul cutiei toracice
D. Accentuarea vibraţiilor vocale în zona afectată
E. Respiraţie atenuată, raluri crepitante localizate
Cm
15. Selectaţi principiile de tratament în pneumonia comunitară necomplicată la copii:
A. Măsuri generale de îngrijire, regim hidric optimizat
B. Medicaţie antihistaminică
C. Kineziterapie respiratorie
D. Terapie antibacteriană
E. Tratamentul simptomatic după caz
Cm
16. Enumeraţi antibioticele de prima linie în pneumonia comunitară necomplicată la copil:
189
A. Aminopeniciline orale
B. Cefalosporine gen. II, orale
C. Macrolide
D. Tetracicline orale
E. Aminoglicozide orale
Cm
17. Enumeraţi preparatele antibacteriene în terapia pneumoniei atipice la copil:
A. Amoxicilina
B. Claritromicina
C. Azitromicina
D. Sulfanilamide
E. Nitrofurantoina
Cm
18. Indicaţi agenţii patogeni cauzali în pneumonia atipică la copil:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Escerichia coli
E. Chlamydia pneumoniae
Cm
19. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pleurezia exudativă la copii:
A) Abolirea trasmiterii vibraţiilor vocale
B) Matitate netă la percuţie declivă
C) Sunet percutor de cutie
D) Respiraţie vezicuară la auscultaţie
E) Abolirea murmurului vezicular
Cm
20. Selectaţi semnele clinico-radiologice caracteristice pneumotoraxului la copii:
A) agravare bruscă a sindromului funcţional respirator
B) deplasarea mediastinului spre partea afectată
C) deplasarea mediastinului spre partea sănătoasă
D) lipsa desenului pulmonar pe radiografie
E) diminuarea murmurului vezicular pe partea afectată
21. Precizaţi modificările în hemoleucogramă la copil cu pneumonie bacteriană:
A) Leucocitoză
B) Neutrofiloză
C) Eozinofilie
D) Limfocitoză
E) Viteza sedimentare eritrocite crescută
22. Enumeraţi formele clinico-radiologice ale pneumoniei comunitare la copii:
A) Bronhopneumonie în focar.
B) Pneumonie eozinofilică.
C) Pneumonie segmentară.
D) Pneumonie franco-lobară.
E) Pneumonie interstiţială.

Rahitismul carenţial la copii. Complement Simplu

1. Rahitismul carenţial comun este o boală:
a. Metabolică
b. infecţioasă
190
c. alergică
d. imunopatologică
e. ereditară
2. Rahitismul carenţial survine la vârsta de:
a. Nou-născut
b. Adolescent
c. Pubertate
d. Şcolar mic
e. 3-24 luni
3. Cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman se află în:
a. Creier
b. Muşchi
c. Oase şi dinţi
d. Celule
e. Lichidul extracelular
4. Indicați factorul iatrogen care nu este cauza de rahitism la copii:
a. Tratamentul cu corticosteroizi
b. Tratamentul cu anticonvulsivante
c. Tratamentul cu diuretice
d. Tratamentul cu probiotice
e. Tratamentul cu antiacide
5. Precizați termenul de sarcină pentru profilaxia specifică cu Vit.D:
a. Ultimul trimestru de sarcină
b. Primul trimestru de sarcină
c. Trimestru 2 de sarcină
d. Toată sarcina
e. Nu se indică profilaxie specifică
6. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic perioadei de debut în rahitism la copii:
a. Hiperexcitabilitate neuromusculară
b. Deformări ale membrelor
c. Transpiraţii abundente
d. Hipotonie musculară
e. Alopecie occipitală
7. Indicați care din următoarele nu este o manifestare osoasă craniană în rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Plagiocefolia
c. Macrocrania
d. Microcefalia
e. Capul patrat
8. Indicați care din următoarele nu este manifestare osoasă toracică în rahitism la copii:
a. Genu varum
b. Mătaniile condrocostale
c. Aplatizarea anteroposterioară torace
d. Toracele lărgit la bază
e. Sternul înfundat
9. Indicați care din următoarele nu este manifestare osoasă din partea membrelor în rahitism la copii:
a. Brăţările rahitice
b. Genu valgum
c. Fracturile spontane
d. Genu varum
e. Scolioza
191
10. Precizați cauza determinantă a rahitismului carenţial la copii:
a. Alimentaţia naturală
b. Carenţa cronică de vit.D.
c. Alimentaţia artificială
d. Creşterea viguroasă a copilului
e. Zona geografică temperată
11. Profilaxia specifică a rahitismului carenţial cu vit.D în Republica Moldova se efectuează până la vârsta
de:
a. 6 luni
b. 12 luni
c. 24 luni
d. 18 luni
e. 36 luni
12. Pentru spasmolifia manifestă la copii este caracteristic:
a. Semnul Maslov
b. Semnul Chwostek
c. Semnul Trousseau
d. Convulsiile tonico-clonice generalizate
e. Sincopa
13. Pentru spasmolifia latentă la copii nu este caracteristic:
a. Spasmul carpo-pedal
b. Semnul Erb
c. Semnul Trousseau
d. Semnul Chwostek
e. Semnul Maslov
14. Cel mai activ metabolit al vitaminei D este:
A. Colecalciferolul
B. 7-dihidroxicolesterolul
C. 25-oxivitamina D3
D. 24,25-dioxivitamina D3
E. 1,25- dioxivitamina D3
15. Indicaţi organul în care se formează cel mai activ metabolit al vitaminei D:
A. Piele
B. Intestine
C. Ficat
D. Rinichi
E. Stomac
16. Hiperplazia ţesutului osteoid în rahitism formează următoarele simptome, în afară de:
A. Şanţul Harrison
B. Bosele frontale şi parietale ale craniului
C. “mătănii costale”
D. “brăţări rahitice”
E. “şirag de mărgăritare”
Cs
17. Marcaţi necesitatea zilnică fiziologică în vitamina D la copii:
A. 40 UI
B. 50 UI
C. 200 UI
D. 300 UI
E. 400-500 UI
Cs
192
18. Precizați vârsta de apariție a primelor simptome ale rahitismului carenţial la sugar:
A. 1-2 săptămâni
B. 4-6 săptămâni
C. 4-6 luni
D. 6-8 luni
E. 8 - 12luni
Cs
19. Selectați doza terapeutică în tratamentul rahitismului carenţial la copii:
A. 500 UI/zi
B. 1000 UI/zi
C. 2000 - 5000 UI/zi
D. 20000 UI/zi
E. 50000 UI/zi
Cs
20. Mecanismele patogenetice ale rahitismului carenţial la copii includ următoarele, în afară de:
A. Scăderea absorbţiei calciului în intestin
B. Reabsorbţia scăzută a fosforului la nivelul sistemului tubular
C. Secreţia crescută a parathormonului
D. Reabsorbţia scăzută a glucozei la nivelul sistemului tubular
E. Deficit de osificare a matriţei osoase
Complement Multiplu
1. Selectați componentele esențiale ale substanţei minerale solide a osului la copii:
a. Calciul
b. Vitamina D
c. Magneziul
d. Vitamina A
e. Fosforul
2. Enumerați organele cu cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman:
a. Ficatul
b. Creierul
c. Oasele
d. Sângele
e. Dinţii
3. Indicați organele în care are loc transformarea Vitaminei D în compuşi metabolici activi:
a. Pulmonii
b. Ficatul
c. Splină
d. Rinichii
e. Suprarenalele
4. Enumeraţi organele ţintă de acţiune a Calcitriolului la copii:
a. Intestinul
b. Rinchii
c. Hipofiză
d. Ţesutul osos
e. Glanda paratirodiă
5. Indicaţi sistemul hormonal de reglare a metabolismului fosfo-calcic la om:
a. Adenohipofiza
b. Glanda paratiroidă
c. Suprarenalele
d. Glanda tiroidă
e. Calcitriolul
193
6. Enumeraţi efectele Parathormonului în rahitism la copii:
a. Creşte reabsorbţia renală de fosfaţi
b. Creşte reabsorbţia renală de calciu
c. Măreşte excreţia renală de fosfaţi
d. Stimulează formarea de calcitriol
e. Demineralizarea osului
7. Marcați factorii determinanţi ai carenţei cronice de Vitamina D în rahitism la copii:
a. Alimentaţia artificială cu formule adaptate
b. Dereglarea metabolismului Vitaminei D
c. Deficit de producţie /aport a vitaminei D
d. Profilaxia specifică cu vitamina D
e. Deficit de absorbţie intestinală a vitaminei D
8. Selectați factorii etiologici exogeni în rahitism la copii:
a. Poluarea atmosferei
b. Copii născuţi toamna-iarna
c. Lipsa expunerilor la soare a copilului
d. Pielea albă
e. Sindromul de malabsorbţie
9. Enumerați factorii alimentari etiologici în rahitism la copii:
a. Diversificarea corectă şi la timp
b. Exces de făinoase
c. Alimentaţia artificială cu formule adaptate
d. Alimentaţia artificială cu formule neadaptate
e. Regim vegetarian
10. Marcați factorii iatrogeni etiologici în rahitism la copii:
a. Administrare de durată a polivitaminelor
b. Administrare de probiotice
c. Administrare de durată a costicosteroizilor
d. Administrarea de durată a fenobarbitalului
e. Administrarea de durată a diureticilor
11. Indicați factorii etiologici endogeni în rahitism la copii:
a. Aport alimentar insuficient de vitamina D
b. Sindromul de malabsorbţie
c. Factori genetici
d. Boli colestatice hepatice
e. Poluarea atmosferei
12. Indicaţi verigele fiziopatologice în rahitism la copii:
a. Hipocalcemia
b. Hipercalcemia
c. Hipofosfatemia
d. Hiperparatiroidism secundar
e. Hipovitaminoza D
13. Selectați manifestările clinice ale hiperplaziei de ţesut osteoit în rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Mătăniile costale
c. Brăţările rahitice
d. Plagiocefalia
e. Îngroşarea oaselor
14. Indicați manifestările clinice de osteomalacie în rahitism carenţial la copii:
a. Craniotabesul
b. Fontanela cu bordurile moi
194
c. Plagiocefalia
d. Mătăniile costale
e. Abdomen mare, hipoton
15. Marcați semnele clinice ale perioadei de debut în rahitism la copii:
a. Hiperexcitabilitate neuromusculară
b. Deformări osoase
c. Transpiraţii abundente
d. Brăţări rahitice
e. Hipotonie musculară
16. Precizați modificările osoase ale cutiei craniene în rahitism la copii:
a. Microcefalia
b. Osteomalacia
c. Plagiocefalia
d. Bombarea fontenelei
e. Cap patrat, macrocronic
17. Indicați modificările osoase ale cutiei toracice în rahitism la copii:
a. Mătăniile condrocostale
b. Aplatizarea anteroposterioară a toracelui
c. Deformaţia osului humeral
d. Abdomen mare hipoton
e. Stern înfundat
18. Precizați anomaliile biochimice în rahitism la copii:
a. Alcaloza
b. Acidoza
c. Hipermagneziemia
d. Hipocalcemia
e. Hipofosfatemia
19. Selectați semnele caracteristice evoluţiei acute a rahitismului carenţial la copii:
a. Osteomalacia
b. Hiperplazia ţesutului osteoid
c. Hiperexcitabilitatea neuromusculară
d. Demineralizarea osului
e. Hipotonia musculară
20. Profilaxia specifică a rahitismului la copii include următoarele:
a. Este indicată la toţi copiii până la vârsta de 24 luni
b. Doze fiziologică se administrează zilnic
c. Administrarea injectabilă este preferenţială
d. Administrarea per os este preferenţială
e. Doza profilactică este 2000-3000 ui/zi
Cm
21. Rahitismul carenţial la copii se caracterizează prin următoarele perioade:
A. De debut
B. De stare
C. De reconvalescenţă
D. De sechele postrahitismale
E. Avansată
Cm
22. Clasificarea rahitismului carenţial la copii cuprinde următoarele:
A. Perioada bolii
B. Gradul de severitate a maladiei
C. Evoluţia bolii
195
D. Variantele de evoluţie
E. Caracterul afectării sistemului cardiovascular
Cm
23. Perioada de stare a rahitismului carenţial la copii decurge cu următoarele semne craniene:
A. Craniotabesul
B. Hipertelorism
C. Capul “pătrat”
D. Fruntea olimpiană
E. Bosele frontale şi parietale proeminente
Cm
24. Funcţiile metabolitului activ 1,25(OH)2D3 al vitaminei D sunt următoarele:
A. Nu influenţează absorbţia calciului în intestin
B. Asigură mineralizarea oaselor
C. Asigură creșterea scheletului
D. Măreşte reabsorbţia calciului şi fosforului în tubii renali
E. Asigură contracția musculară normală
Cm
25. Sinteza metabolitului activ 25(OH)D3 al vitaminei D în ficat este activată de următoarele:
A. Hipocalciemie
B. Hipovitaminoza D
C. Hiperparatireoidism
D. Hipercalciemie
E. Hipovitaminoza A
Cm
26. Selectați efectele parathormonului în patogenia rahitismului carenţial la copii:
A. Mobilizarea calciului din oase în condiţiile de hipercalciemie
B. Stimularea sintezei de 1,25(OH)2D3
Stimularea reabsorbţiei calciului şi magneziului în tubii renali
C. Mărirea excreţiei fosfaţilor cu urina
D. Mărirea excreţiei bicarbonaţilor cu urina
Cm
27. Marcați semnele hipotoniei musculare în rahitismul carenţial la copii:
A. Pareza diafragmei
B. Abdomenul “de broască”
C. Dehiscenţa muşchiului drept al abdomenului
D. „Constipaţia” cu scaune moi
E. Coxa vara, genu varum
Cm
28. Selectați afecțiunile dentare în rahitismul carenţial dobândit la copii:
A. Erupţia întârziată a dinţilor de lapte
B. Hipoplazia smalţului dentar
C. Predispunerea la carie a dentiţiei definitive
D. Erupţia dentară definitivă precoce
E. Erupţia dentară de lapte precoce
Cm
29. Enumerați factorii care determină ineficienţa razelor solare în etiologia rahitismului la copii:
A. Latitudinea nordică
B. Sticla obişnuită
C. Poluarea atmosferei
D. Sezonul anului – primăvara
E. Pigmentarea cutanată
196
 Cm
30. Selectaţi modificările la nivelul oaselor lungi caracteristice pentru rahitismul carenţial la copii:
A. “Brăţările” rahitice
B. Coxa vara
C. Genu varum
D. Deformaţiile în formă de “O”sau “X”
E. Şanţul Harrison

Rectocolită ulcero-hemoragică şi boala Crohn la copii.

1. Cs Indicaţi factorul decisiv în realizarea rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Factorul infecţioşi
B. Factorul psihologic
C. Disfuncţia neuro-vegetativă
D. Predispunerea ereditară
E. Consumul alimentelor alergene

2. Cs În patogenia rectocolitei ulcero-hemoragice la copii sunt stabilite următoarele verigi, în afară de:
A. Implicarea sistemului imun al mucoasei intestinale
B. Efectele citotoxice limfocitare
C. Lezarea autoimună şi nespecifică a celulei ţintă
D. Acţiunea amilazei pancreatice
E. Implicarea sistemului neuropeptidic

3. Cs Factorii de protecţie a mucoasei intestinului gros sînt următorii, cu excepţia:

A. IgA secretorie
B. IgG stimulată
C. pH-ul alcalin al conţinutului intestinal
D. Migrarea macrofagelor
E. Sistemul limfoid local

4. Cs Precizaţi colonul unde este localizat procesul inflamator în forma uşoară a rectocolitei ulcero-hemoragice la
copii:
A. Transvers
B. Sigmoid
C. Rect
D. Sigmoid şi col transvers
E. Cec

5. Cs Rectocolita ulcero-hemoragică se caracterizează prin următoarele semne, în afară de:

A. Tendinţa de extindere spre sectoarele proximale la întregul colon
B. Congestia mucoasei
C. Sunt posibili polipi inflamatorii sau pseudopolipi
D. Se evidenţiază sectoare afectate şi neafectate ale mucoasei intestinale
E. Mucoasa este fragedă, uşor sîngerează

6. Cs Precizaţi investigaţia în baza căreia se poate stabili diagnosticul clinic definitiv de rectocolită ulcero-
hemoragică la copii:
A. Modificări în hemogramă
B. Prezenţa proteinei C reactive în ser
C. Prezenţa sîngelui în scaun
D. Rezultatul endoscopiei
E. Radiografia panoramică abdominală

197
7. Cs Notaţi afecţiunea care are mai multe semne comune clinico-patogenice cu rectocolita ulcero-hemoragică la
copii:
A. Dizenteria acută
B. Amebiaza şi balantidiaza
C. Campilobacterioza
D. Boala Crohn
E. Papiloza rectocolonică

8. Cs Marcaţi prin ce se caracterizează boala Crohn spre deosebire de rectocolita ulcero-hemoragică:

A. Nu este asociată cu un risc crescut de cancer de colon
B. Se manifestă frecvent prin hematochezie zilnică
C. Posedă risc scăzut de apariţie a fistulelor perianale
D. Afectarea intestinală este de obicei mai mult segmentară, decât continuă
E. Se include dezvoltarea megacolonului toxic

9. Cs Evidenţiaţi grupa de preparatele cel mai frecvent utilizate pentru tratamentul rectocolitei ulcero-
hemoragice la copii:
A. Antibiotice
B. Antraglicozide
C. Aminoglicozide
D. Aminosalicilaţi
E. Antiinflamatoare nesteroidiene

10. Cs Boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sunt patologii intestinale cronice inflamatorii, având un şir de
similitudini. Totuşi există diferenţe patofiziologie esenţiale. Precizaţi unde se iniţiază procesul în boala Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie proximală
B. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la afectare transmurală
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la regiunea ileocecală
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu afectare limitată la nivelul mucoasei.

11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicaţi care din următoarele manifestări
este caracteristică pentru patologia respectivă:
A. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică stângă
B. Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de actul defecaţiei
D. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
E. Au loc chemări imperative la defecaţie

12. Cs Conform clasificarii Montreal, 2005, se consideră a fi rectocolită ulcero-hemoragică de severitate medie,
în cazul existenţei a mai mult de:
A. un scaun/zi
B. 2 scaune/zi
C. 3 scaune/zi
D. 4 scaune/zi
E. 5 scaune/zi

13. Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este adevărată:
A. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
B. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de viaţă
D. Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-europeni, evrei, în special Ashkenazi şi Sepharzi
E. Nu se asociază cu patologiile reumatologice.

14. Cs Precizaţi preparatul cu cea mai demonstrată eficacitate în tratamentul bolii Crohn fistulizante la copii:
A. Mesalazina
198
B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul

15. Cs Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragică, faţă de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea stratului muscular
C. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
D. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a rectului

16. Cs Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie locală, din cadrul bolii Crohn la copii:
A. Fisura anală
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozantă

17. Cs Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile de spitalizare, în cazul acutizării rectocolitei ulcero-
hemoragice:
A. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
B. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corecţia malabsorbţiei

18. Cs În cazul existenţei a semnelor şi simptomelor caracteristice rectocolitei ulcero-hemoragice, mai mult de o
săptămână, este nevoie de a monitoriza riscul de instalare a:
A. Insuficienţei cardiace
B. Trombozei venoase profunde
C. Hipokaliemiei şi a hiponatriemiei
D. Malabsorbţiei
E. Hipocloremiei

19. Cs Pentru inducerea remisiei la un copil cu rectocolita ulcero-hemoragică, pacientului i s-a prescris
sulfasalazina. Luând în consideraţie reacţiile adverse ale preparatului, atunci care din cele ce urmează
reprezintă o recomandare adecvată:
A. Administrarea unimomentană a dozei zilnice
B. Administrarea preparatului pe nemâncate, cu cca 1 oră înaintea mesei
C. Sistarea preparatului în cazul virării culorii urinei în portocaliu
D. Administrarea preparatului cu o cantitate suficientă de apă (250ml, risc de nefrolitiaza)
E. Nu este nevoie de suplinire lichidiană în cazul utilizării sulfasalazinei.

20. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de susţinere în cazul bolii Crohn rezistente la tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9 (acidul folic)

Complement multiplu
1. Cm Marcaţi factorii imunopatologici în cazul patogenezei rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:
A. Deficitul de fracţii ale complementului seric
B. Cantităţile mari de fracţii ale complementului în ser
C. Scăderea sintezei interferonului
199
D. Scăderea activităţii fagocitare a leucocitelor
E. Prezenţa în exces a limfocitelor citotoxice şi a anticorpilor antimucoasă intestinului gros

2. Cm Selectaţi semnele caracteristice procesului inflamator distructiv în rectocolita ulcero-hemoragică la copii:

A. Debutul este localizat în rect
B. Răspîndirea procesului în direcţia proximală
C. Poate fi afectat numai segmentul rectal
D. Este afectată mucoasa intestinului subţire
E. Este posibilă afectarea întregului intestinului gros

3. Cm Evidenţiaţi semnele patomorfologice prezente la biopsie în rectocolita ulcero-hemoragică la copii:

A. Formarea granuloamelor limfoide
B. Infiltraţia limfoido-celulară a mucoasei şi submucoasei intestinului gros
C. Dilatarea vaselor, inflamaţia criptelor
D. Formarea cript-abceselor şi a sectoarelor de necroză a epiteliului
E. Fibroza difuză, transmurală

4. Cm Indicaţi simptoamele clinice caracteristice ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Afebrilitate
B. Subfebrilitate, deficit ponderal
C. Dureri abdominale după defecaţie
D. Diaree sanguinolentă
E. Astenie, stare depresivă, labilitate emoţională

5. Cm Enumeraţi modificările caracteristice în hemograma şi analizele biochimice la copii cu rectocolita ulcero-

hemoragică:
A. Anemie, leucocitoză, VSH mărit
B. Disproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Bilirubină crescută
E. Proteina С reactivă crescută

6. Cm Precizaţi complicaţiile intestinale locale posibile în rectocolita ulcero-hemoragică la copii:

A. Hemoragia intestinală
B. Megacolonul toxic
C. Perforaţia intestinului
D. Fisurile anale, paraproctită
E. Piodermia gangrenoasă, sepsis

7. Cm Indicaţi ce sunt caracteristice pentru boala Crohn la copii:

A. Afectarea diferitor sectoare ale tractului intestinal
B. Afectarea numai a intestinului gros
C. Poate fi afectat cecum
D. Se poate dezvolta sindromul de malabsorbţie
E. Se exclude artrita, eritemul nodos, piodermia gangrenoasă

8. Cm Marcaţi semnele endoscopice caracteristice pentru boala Crohn la copii:

A. La debutul bolii mucoasa intestinală este mată, cu eroziune, mucus purulent
B. În perioada de stare sunt posibile fistele, semnul "Pietre de pavaj"
C. Lumenul intestinal este normal pe tot parcursul tractului
D. Se pot determina pseudopolipi
E. În faza de ameliorare se depistează stenoza intestinului

9. Cm Marcaţi semnele histologice ale bolii Crohn la copii:

A. Intlamaţie nespecifică cu infiltiraţie celulară
B. Infiltratul celular este alcătuit din limfocite, celule plasmatice, hisliocite, eozinofile
200
 C. Infiltratul celular este alcătuit din neutrofile, bazofile
D. Se depistează granuloame cazeiforme
E. Procesul inflamator nu afectează submucoasa intestinală

10. Cm Notaţi semnele histologice ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Hiperplazia şi infiltraţia limfoidă în mucoasa intestinului gros
B. Hiperplazia limfoidă pătrunde în toate păturile peretelui intestinal
C. Se formează abcese în cripte
D. Lipsesc abcese în cripte
E. Frecvent se depistează pseudo-polipi

11. Cm Stabiliţi principiile de tratament ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Aport caloric şi proteic crescut
B. Administrarea preparatelor pentru imunocorecţie
C. Folosirea antibioticelor din grupa penicilinei
D. Utilizarea preparatelor antiinflamatoare - derivate ale 5-aminosalicilatului şi corticosteroizi
E. Administrarea anticoagulantelor

12. Cm Selectaţi preparatele utilizate pentru tratamentul imunomosupresiv în rectocolita ulcero-hemoragică la copii:
A. 6 - mercaptopurina
B. Azatioprina
C. Ciclosporina
D. Gamaglobulină intramusculară
E. Imudonul

13. Cm Indicaţi complicaţiile locale, posibile la copiii cu boala Crohn:

A. Perforaţie, hemoragie
B. Dermatită, artrită
C. Fistule, stricturi
D. Colelitiază, colangită sclerozantă
E. Irită, iridociclită

14. Cm Marcaţi particularităţile procesului inflamator pentru boala Crohn:

A. Pătrunde tot peretele intestinului (mucoasa, submucoasa, musculoasa, seroasa)
B. Este localizat numai în submucoasă
C. Infiltratul este limfocitar
D. Infiltratul este format predominant din neutrofile
E. Se formează granuloame sarcoidale

15. Cm Determinaţi de ce depind manifestările clinice şi evoluţia bolii Crohn la copii:

A. Localizarea şi destinderea procesului inflamator în tractul digestiv
B. Stadiul bolii
C. Vârsta copilului
D. Sexul copilului
E. Complicaţiile apărute

16. Cm Precizaţi contraindicaţiile pentru efectuarea examenului endoscopic la copiii cu rectocolită ulcero-
hemoragică:
A. Perioada de remisiune a bolii
B. Colita activă cu evoluţie severă
C. Colita activă cu evoluţie uşoară
D. Megacolonul toxic
E. Tendinţa la hemoragie şi perforaţii

17. Indicaţi ce se evidenţiază în cadrul tabloului colonoscopic, al pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:

A. Leziunile sunt difuze, simetrice, omogene;
201
B. Afectarea este continuă, lipsesc ariile „cruţate", excepţie - după aplicarea tratamentelor topice;
C. Nu există leziuni patognomonice în tabloul endoscopic pentru rectocolita ulcero-hemoragică ;
D. Dispersia leziunilor debutează din regiunea distală a rectului, cu extindere distală;
E. Ulcerele sunt secundare inflamaţiei şi nu sunt obligatorii pentru diagnostic;

18. Cm Stabiliţi ce informaţii oferă examenul histologic, utilizat în cazul pacienţilor cu boală inflamatorie
intestinală:
A. Permite stabilirea diagnosticului
B. Apreciază extinderea procesului inflamator şi gradul de severitate
C. Nu asigură aprecierea răspunsului la tratament
D. Permite stabilirea prezenţei complicaţiilor
E. Nu permite diferențierea între boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică.

19. Cm Evidenţiaţi prin ce se caracterizează tabloul radiologic baritat în colita ulceroasa la copil:
A. Edemaţierea şi îngroşarea mucoasei ce cauzează un aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceraţiile aftoide (discrete colecţii de bariu înconjurate de un halou radiotransparent)
C. Inflamaţiile transmurale şi fibroza;
D. Stenozele lungi şi strînse la nivelul ileonului care alternează cu zone dilatate: „semnul sforii”
E. Ulcerele profunde, care penetrează mucoasa şi se extind în submucoasă sub formă de ulceraţii
în „buton de cămaşă”
20. Cm Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical de urgenţă, în cazul
pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. Perforaţia intestinală
B. Hemoragia persistentă
C. Megacolonul toxic
D. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate
E. Forma fulminantă a bolii.

21. Cm Precizați care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:

A. S0 – după scorul Montreal
B. Rectoragia cronică şi recurentă
C. Faza activă a bolii
D. Remisia paraclinică a bolii
E. Remisia clinică a bolii

22. Cm Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii administrate copiilor cu
rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Leucopenie
B. Hipotensiunea arterială până la colaps
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii
E. Semnele de deshidratare

23. Cm Precizaţi obictivele tratamentului medicamentos în cazul rectocolitei ulcerohemoragice la copii

sunt:
A. Atenuarea manifestărilor gastrointestinale şi sistemice cu cel mai mic grad posibil de efecte
adverse
B. Inducerea şi menţinerea remisiei clinice
C. Prevenirea complicaţiilor şi restabilirea densităţii osoase normale
D. Restabilirea şi menţinerea curbei ponderale normale/maturarea sexuală
E. Prevenirea sau corectarea deficienţelor mintale

24. Cm Marcaţi manifestările extraintestinale cu afectare articulară în cazul pacienţilor cu boala Crohn:
A. Artropatiile seronegative
B. Spondilita anchilozantă
C. Spondilolisteza anterioară
202
D. Artrita reumatoidă
E. Sacroileita

25. Cm Determinaţi în baza căror manifestări clinice se efectuează aprecierea gravităţii bolii Crohn la
copii:
A. Frecvenţa scaunului
B. Temperatura corporală
C. Frecvenţa respiratorie
D. Deficitul ponderal
E. Formula leucocitară

26. Cm Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent se consideră a fi complementari în inducerea bolii
Crohn:
A. Coxiella burnetti
B. Mycobacteriumul paratuberculosis
C. Leptospira interrogans
D. Listeria monocytogenes
E. Bartonella hensellae

27. Cm Stabiliţi prin ce se caracterizează tabloul histologic al rectocolitei ulcero-hemoragice la copii în perioada
acută:
A. Edemul şi hiperemia a stratului mucos
B. Predominarea limfocitelor în lamina propria
C. Criptita - prezenţa PMN în lumenul criptei glandulare
D. Hipoproducerea de mucus
E. Hemoragia focală

28. Cm Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
A. Derivatii acidului acetilsalicilic
B. Suplimentele de acid folic
C. Derivaţii acidului aminosalicilic
D. Antibioicele şi probioticele
E. Anticolinesterazicele

29. Cm Selectaţi tipurile tratamentului medicamentos în cazul bolii Crohn la copii:

A. Tratamentul de bază
B. Tratamentul profilactic
C. Tratamentul deficientelor instalate
D. Tratamentul complicaţiilor
E. Exclusiv tratamentul nutriţional

30. Cm Evidenţiaţi care sunt caracteristicile proctitei ulcerative:

A. Este o patologie de sine stătătoare
B. Reprezintă o formă particulară a colitei ulcero-hemoragice
C. Se caracterizează prin limitarea procesului inflamator şi un prognostic bun.
D. Poate progresa în forme generalizate de rectocolită ulcerohemoragică
E. Diagnosticul diferenţial cu boala Crohn (limitată rectal) - este imposibil.

31. Cm Selectaţi care din patologiile listate mai jos se asociază cu malabsorbţie intestinală:
A. Boala Whipple (lipodistrofia intestinală)
B. Boala Crohn
C. Dischinezia intestinului gros
D. Boala celiacă
E. Rectocolita ulcerohemoragică

32. Cm Marcaţi care produse alimentare sunt interzise pacienţilor cu boala Crohn:
203
A. care stimulează motilitatea intestinală
B. Bogate în potasiu
C. Bogate în grăsimi animale
D. Bogate în oxalaţi
E. Picante şi iritative

33. Cm Coprocultura poate facilita diagnosticul diferenţiat al Bolii inflamatorii cornice intestinale cu următoarele
maladii:
A. Campylobacterioza
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza
D. Strongyloidoza
E. Escherichioza

34. Cm Enumerați modificările biochimuce - imunologice în cadrul rectocolitei ulcerohemoragice la copii:

A. Scăderea nivelului de proteina C reactivă
B. Creşterea titrului de complexe imune circulante
C. Hipoalbuminemie, crescute globulinele alfa ser
D. Creşterea Imunoglobulinelor G
E. Anticorpii antinucleari pot fi pozitivi.

35. Cm Precizaţi ce se poate evidenţia în cadrul examenului ultrasonografic al pacienţilor cu rectocolită

ulcerohemoragică:
A. Îngroşarea pereţilor intestinali pînă la 10-15mm în zonele inflamate
B. Pereţii intestinali hiperecogeni
C. Pereţii intestinali hipoecogeni
D. Ulceraţiile hiperecogene
E. Dispariţia stratificării parietale (direct proporţională cu avansarea bolii)

36. Cm Marcaţi fazele evoluţiei morfopatologice a bolii Crohn:

A. Faza de incubaţie
B. Faza fisurilor
C. Faza preinfiltrativă
D. Faza infiltrativă
E. Faza de cicatrizare

37. Cm Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita pseudomembranoasă care
necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Glicopeptidele
B. Cefalosporinele
C. Streptograminele
D. Fluorchinolonele
E. Lincosamidele

38. Cm Selectaţi caracteristicile bolii Crohn, care se include în definiţie:

A. Leziuni transmurale ce pot afecta orice segment al tubului digestiv
B. Maladie inflamatorie cu evoluţie acută
C. Maladie inflamatorie cu evoluţie cronică
D. Leziuni ulcerohemoragice, localizate la nivelul mucoasei colonului, preponderent al rectului.
E. Predilecţie pentru partea terminală a intestinelor subţire şi gros.

39. Cm Marrcaţi caracteristicile patologiei intestinale inflamatorii cronice explicate de teoria igienii:
A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
B. Rata mai frecventă a patologiei intestinale inflamatorii cronice la afroamericani, comparativ cu caucazienii.
C. Riscul scăzut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
D. Incidenţa crescută a patologiei intestinale inflamatorii cronice în emisfera nordică, comparativ cu cea sudică.
204
E. Frecvenţa sporită a bolii Crohn şi a colitei ulceroase în mediul urban.

40. Cm Selectaţi argumentele care demonstrează că tratamentul chirurgical este mai puţin eficient în cazul
pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasă:
A. Pentru că afectarea intesinală este continuă
B. Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
C. Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, începând cu mucoasa bucală
D. Fiindcă se afectează doar rectul
E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple

Semiologia sistemului cardiovascular la copii. Compliment simplu

1. Indicaţi termenul de gestație când începe ontogeneza sistemului cardiovascular:
a. săptămâna a VIII-a de dezvoltare intrauterină
b. săptămâna a IV-a
c. săptămâna a II -a
d. săptămâna a III -a
e. primele 7 zile de la concepţie.
2. Evidenţiaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior vasele magistrale:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
3. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
4. Precizaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior venele mari:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
5. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul stâng:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
6. Precizaţi termenul de gestație, în care are loc constituirea sistemului de conducere a cordului:
a. săptămâna a III-a
b. săptămâna a IV-a
c. săptămâna a VI-a

205
d. săptămâna a VIII-a
e. săptămâna a VII-a
7. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc divizarea trunchiului arterial comun în
artera pulmonară şi aortă:
a. săptămâna a IV-V de concepţie
b. săptămâna a V-VI de concepţie
c. săptămâna a VI-VII de concepţie
d. săptămâna a III-IV de concepţie
e. săptămâna a VIII de concepţie
8. Precizaţi deosebirea de bază dintre lipotemie şi sincopă:
a. lipsa pulsului.
b. pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
c. prezenţa manifestărilor neurologice
d. menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
e. rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
9. Indicaţi valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copii în vârsta de până la
2 luni:
a. peste 0,45
b. peste 0,50
c. peste 0,55
d. peste 0,60
e. peste 0,70
10. Apreciaţi valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copiii în vârsta de 2-12
ani:
a. peste 0,60
b. peste 0,55
c. peste 0,40
d. peste 0,45
e. peste 0,50
11. Indicaţi punctul clasic de ausculataţie a valvei aortice:
f. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal IV
g. în spaţiul intercostal II din dreapta
h. în spaţiul intercostal II din stânga
i. la apex
j. în punctul Botkin - Erb
12. Evidenţiaţi în ce patologie cardiacă la copii se formează „ghebul cardiac":
a. tulburare de ritm
b. pericardită
c. endocardită
d. hipertensiune arterială
e. malformaţii cardiace cu cardiomegalie
13. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei pulmonare la copii:
a. la marginea inferioară a sternului
b. în spaţiul intercostal II din stânga

206
c. la apex
d. în spaţiul intercostal II din dreapta
e. în punctul Botkin - Erb
14. Indicaţi localizarea auscultativă a suflului sistolic „still” la copiii:
a. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. în punctul Botkin - Erb
15. Evidenţiaţi care este sonoritatea zgomotelor cardiace la baza cordului:
a. sonoritatea zgomotului I este mai mare decât a zgomotului II
b. sonoritatea zgomotului II este mai mare decât a zgomotului I
c. zgomotul I şi II au sonoritate identică
d. se percepe (auscultă) numai primul zgomot
e. zgomotele sunt atenuate
16. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei mitrale la copii:
a. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. în punctul Botkin - Erb
17. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei tricuspide la copii:
a. la marginea inferioară a sternului
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. la apex
d. în spaţiul intercostal II din stânga
e. în punctul Botkin - Erb
18. Indicaţi localizarea unde se palpează şocul apexian la copiii sugari:
a. în spaţiul intercostal II
b. în spaţiul intercostal III
c. în spaţiul intercostal IV
d. în spaţiul intercostal V
e. în spaţiul intercostal VI
19. Indicaţi unde, în normă, se palpează şocul apexian la copiii în vârstă de 10 ani:
a. în spaţiul intercostal IV
b. în spaţiul intercostal III
c. în spaţiul intercostal V
d. în spaţiul intercostal II
e. în spaţiul intercostal VI
20. Precizaţi care este frecvenţa medie a pulsului la copiii sănătoşi la vârstă de 4 ani:
a. 120 pe minut
b. 140 pe minut
c. 70 pe minut
d. 80 pe minut

207
e. 100 pe minut

Compliment multiplu
1. Indicaţi în care din malformaţiile congenitale enumerate este prezentă cianoza generalizată:
a. dextrocardia
b. atrezia arterei pulmonare
c. transpoziţia vaselor magistrale
d. ductul arterial comun persistent
e. artezia valvei tricuspide
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
a. în anemie
b. în tireotoxicoză
c. în malformaţii congenitale de cord
d. în vicii cardiace dobândite
e. în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:
a. hipertireoză
b. anemie
c. stări febrile
d. gastrite
e. rahitism
4. Indicaţi în ce situaţii are loc accentuarea zgomotelor cardiace la copii:
a. emoţii
b. miocardite
c. efort fizic
d. hipertireoidism
e. stenoză arterei pulmonare
5. Evidenţiaţi caracteristicele suflurilor organice:
a. intensitate mică
b. intensitate mare
c. asociere cu freamăt
d. propagare în afara limitelor cordului
e. dispar după efort
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează traseul ECG la copii:
a. masa corporală
b. poziţia cordului în cutia toracică
c. raportul între masa ventriculului stâng şi a celui drept
d. grosimea pereţilor ventriculelor
e. valoarea tensiunii arteriale
7. Determinaţi particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou-născut:
a. fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
b. ţesutul conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare bună a miocardului
d. vascularizare slabă a miocardului

208
e. peretele ventriculului stâng este seminficativ mai gros decât ai celui drept
8. Apreciaţi particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:
a. poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
b. poziţia cordului este transversală
c. este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
d. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult
9. Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a. nu se asociază cu freamăt
b. nu se propagă în afara limitelor cordului
c. se percep numai la baza cordului
d. se asociază cu freamăt
e. se propagă în afara limitelor cordului
10. Indicaţi în care malformaţie cardiacă congenitală se constată şunt dreapta-stânga:
a. tetralogia Fallot
b. transpoziţia a vaselor magistrale
c. canal arterial permiabil
d. defect septal interatrial
e. defect septal interventricular
11. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la hemodinamica fetală:
a. circuitul mic nu funcţionează
b. funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
c. presiune practic echivalentă între aortă şi artera pulmonară
d. artera pulmonară transportă sângele în plămâni în volum deplin
e. este prezent defect de sept ventricular
12. Indicaţi ce modificări apar după expulzarea fătului şi realizarea primului inspir:
a. sistarea circulaţiei ombilicale odată cu ligaturarea și secţionarea cordonului ombilical
b. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare
c. închiderea canalului arterial
d. închiderea foramenului ovale
e. creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
13. Evidenţiaţi în ce maladii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:
a. hipertensiune arterială
b. miocardite
c. pericardite
d. emfizem pulmonar
e. hipotrofie
14. Enumeraţi caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
a. intensitate mare
b. propagare în afara limitelor cordului
c. auscultaţie în punctul Botkin-Erb
d. se asociază cu freamăt
e. dispar la schimbarea poziţiei corpului
15. Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:
a. diaforeză
209
b. tahipnee
c. retard ponderal
d. cianoză
e. cardialgii
16. Caracterizaţi particularităţile hemodinamice ale circulaţiei fetale:
a. existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între vasele magistrale
b. minut - volumul mai mare al circuitului mare
c. presiune scăzută în artera pulmonară
d. asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
e. presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
a. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
b. creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
c. închiderea căilor fetale de comunicare
d. maturizarea vascularizaţiei pulmonare
e. creşterea presiunii în artera pulmonară
18. Selectaţi la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a circulaţiei fetale:
a. prematuri
b. peste termen
c. la termen
d. dismaturi
e. născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumeraţi care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fără legătură
patologică între circuitul mare şi circuitul mic:
a. defectul de sept ventricular
b. dextrocardia
c. anomalia Ebstein
d. stenoza aortei
e. stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa şuntului
stânga-dreapta:
a. defectul septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. coarctaţia de aortă de tip adult
d. sindrom Eisenmerger
e. defectul septului ventricular
21. Indicaţi anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular cu şunt dreapta-stânga:
a. Defect al septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. transpoziţia vaselor magistrale
d. stenoză severă de arteră pulmonară cu defect de sept interventricular
e. Tetralogia Fallot

210
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de vârstă
fragedă:
a. prezenţa aritmiei respiratorii
b. bradipnee
c. tensiunea arterială relativ mare
d. frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
e. tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi antecedentele heredo-colaterale importante în anamnesticul copilului, suspect pentru o cardiopatie
congenitală:
a. malformaţii cardiace congenitale la membrii familiei
b. existenţa cosanguinităţii
c. moarte subită la rude de gradul I şi II
d. patologii digestive la rude de gradul I şi II
e. patologii pulmonare cronice la rude de gradul I şi II
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a copiilor,
suspecţi pentru o cardiopatie:
a. agresiuni toxice în timpul sarcinei ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b. suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c. expunere la radiaţii în timpul sarcinei
d. ce preparate medicamentoase a urmat mama în timpul sarcinei
e. câte sarcini a avut mama până în prezent
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt semne clinice importante pentru copiii
suspecţi la cardiopatie:
a. oboseală în timpul alimentaţiei
b. retardul ponderal
c. prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d. prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e. accese hipoxice
26. Indicaţi semne/simptome de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a. cianoză
b. dureri articulare
c. dureri precordiale
d. strănut
e. dispnee/tahipnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a. pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
b. rărirea marcată, până la oprire a pulsului
c. rărirea marcată, până la oprire a respiraţiei
d. tensiunea arterială menţinută
e. lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:
a. efectuarea când copilul e liniştit sau în timpul somnului

211
b. se va examina doar regiunea precordială
c. aprecierea parametrilor antropometrici
d. se va examina doar tegumentele şi mucoasele vizibile
e. se va realiza inspecţia generală a întregului organism
29. Indicaţi ce informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular la copii:
a. prezenţa edemelor
b. şocul apexian
c. perceperea freamătului
d. calitatea circulaţiei periferice
e. prezeţa suflurilor
30. Indicaţi caracteristicile zgomotelor cardiace la copii în raport cu adulţii:
a. sunt mai frecvente
b. sunt mai intense
c. au tendinţa de egalizare (la sugar)
d. sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e. poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
a. intensitatea după scara Lewine 4-6
b. intensitatea după scara Lewine 1-2
c. nu sunt însoţite de freamăt
d. dispar după schimbarea poziţiei corpului
e. nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii oferă radiologia cardiopulmonară în examenul sistemului cardiovascular la
copii:
a. patologiile organelor cutiei toracice
b. caracteristica circulaţiei pulmonare
c. estimarea excursiei pulmonare
d. aspectul umbrei cordului
e. aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
a. masa miocardului
b. ritmul cardiac
c. frecvenţa cardiacă
d. minut volumul cardiac
e. diselectrolitemiile
34. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă fragedă:
a. diaforeză
b. tahipnee
c. acrocianoza
d. cianoza
e. icterul teumentelor
35. Estimaţi parametrii funcţionali ai hemodinamicii:

212
a. tensiunea arterială
b. puls
c. frecvenţa contracţiilor cardiace
d. presiunea în artera pulmonară
e. presiune în ventriculul drept
36. Apreciaţi ce reprezintă lipotimia:
a. pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea circulaţiei sangvine
b. pierderea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea circulaţiei sangvine
c. pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea respiraţiei
d. pieredrea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea respiraţiei
e. tensiunea arterială fără modificări
37. Indicaţi elementele structurale ale pericardului la copil:
a. o structură distinctă care înconjoară inima
b. conţine fibre de colagen
c. conţine ţesut elastic
d. este format din 2 foiţe cu o cantitate mică de lichid între ele
e. conţine ţesut muscular
38. Apreciaţi particularităţile reglării nervoase a activităţii cardiace la copilul de vârstă fragedă:
a. predominarea sistemului nervos simpatic
b. predominarea sistemului nervos parasimpatic
c. influenţă redusă a nervului vagus
d. influenţa cresută a nervului vagus
e. are posibilităţi de reglare a conductibilităţii cardiace
39. Evidenţiaţi caracteristicile esenţiale ale sistemului cardiovascular la sugar:
a. diafragma ridicată
b. torace scurt
c. cord poziţionat mai orizontal, topografic mai sus
d. șoc apexian situat în spaţiul IV intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare
e. diafragma amplasată mai jos
40. Indicaţi elementele caracteristice în structura histologică a miocardului la nou-născuţi:
a. miofibrile foarte subţiri
b. ţesut conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare sporită a miocardului
d. vascularizare redusă a miocardului
e. ţesut conjunctiv bine dezvoltat

Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii. Complement simplu.

Cs
1. Precizaţi definiţia trombocitopeniei la copii:
A. Scăderea vădită a factorului Willebrand
B. Lipsa factorului antihemofilic A.
C. Disfuncţia trombocitară
D. Lipsa factorului antihemofilic B
213
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs
2. Indicaţi cauza determinantă în trombocitopatii la copii:
A. Scăderea factorului XII
B. Disfuncţia trombocitară
C. Afectarea mixtă a hemostazei
D. Coagulopatie nedeterminată
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs
3. Selectaţi investigaţia care nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie la copii:
A. Mielograma
B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
C. Aprecierea numărului de trombocite
D. Determinarea timpului de sîngerare
E. Determinarea timpului de coagulare
Cs
4. Precizaţi tipul de sîngerare caracteristic pentru trombocitopenie la copii:
A. Hematom
B. Peteşial-macular
C. Mixt
D. Vascular-purpural
E. Angiomatos
Cs
5. Alegeţi afirmaţia corectă pentru boala Willebrand:
A. Hemoragii abundente
B. Tip hematom de sîngerare
C. Tip mixt de sîngerare
D. Hemartroze
E. Erupţii vascular-purpurale
6. Selectaţi testul care nu caracterizează sistemul vascular-trombocitar al hemostazei la copii:
A. Durata sîngerării după Duke
B. Aprecierea numărului de trombocite
C. Aprecierea morfologiei trombocitare
D. Aprecierea timpului trombinei
E. Aprecierea funcţiilor trombocitare

Cs
7. Indicaţi manifestarea tipică în trombocitopenie la copii:
A. Formarea hemoragiilor pe palme și tălpi
B. Hemartroza
C. Sindromul hemoragic cutaneo-mucos
D. Hemoragiile gastrointestinale
E. Hematomele subcutane
Cs
8. Selectaţi semnul care nu caracterizează sindromul hemoragic cutanat în trombocitopenie la copii:
A. Spontanietatea apariţiei
B. Localizarea strict specifică
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
D. Policromia
E. Asimetria

Cs
9. Pentru purpura trombocitopenică imună la copii nu este caracteristic:
A. Numărul scăzut de trombocite
B. Durata de viaţă a trombocitelor scăzută
C. Numărul normal de trombocite
214
D. Prezenţa anticorpilor antitrombocitari
E. Prezenţa de megacariocite
Cs
10. Alterarea funcţiilor trombocitare la copii include următoarele, în afară de:
A. Deficitul de factor III
B. Sindromul trombocitelor cenuşii
C. Modificările adezivităţii trombocitelor
D. Scăderea fibrinogenului plachetar
E. Factorii fizici, chimici

Cm
1. Enumeraţi simptomele clinice caracteristice pentru purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematoame
D. Echimoze
E. Metroragii
Cm
2. Precizaţi principiile de tratamentul în trombocitopatii la copii:
A. Glucocorticosteroizi
B. Antiagregante trombocitare
C. Preparate de magneziu, carbonat de litiu
D. Plasma proaspăt congelată
E. Tratament simptomatic
Cm
3. Enumeraţi principiile de tratamentul în purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Glucocorticosteroizi
B. Imunoglobulină intravenos
C. Concentrate de factor VIII
D. Splenectomie
E. Masă trombocitară
Cm
4. În trombocitopatii la copii pot fi dereglate următoarele funcţii:
A. de adezivitate şi agregare a trombocitelor
B. de coagulare sangvină
C. de contractibilitate a cheagului sanguin
D. fibrinolitică
E. de autoliză
Cm
5. Precizaţi consecinţele reducerii şi/sau lipsei trombocitelor la copii:
A. Dereglări de coagulare sanguină
B. Majorarea permeabilităţii vaselor sanguine
C. Dereglări funcţionale trombocitare
D. Majorarea fragilităţii vaselor sanguine
E. Majorarea potenţialului anticoagulant
Cm
6. Trombocitopatiile la copii sînt determinate de următoarele:
A. Deficienţa calitativă a sistemului trombocitar al hemostazei
B. Dereglările microcirculaţiei în rezultatul activării în exces a tromboplastinei
C. Insuficienţa cantitativă al sistemului trombocitar al hemostazei
D. Toate tipurile de “incompetenţă” trombocitară
E. Insuficienţa factorilor de coagulare
Cm
7. Enumeraţi semnele şi simptomele caracteristice pentru purpură trombocitopenică imună la copii:
A. Sindromul hemoragic cutanat
B. Splenomegalia
215
 C. Limfoadenopatia
D. Metroragiile
E. Hepatomegalia
Cm
8. Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică are următoarele indicaţii:
A. În forma umedă cu evoluţie peste 6 luni
B. În forma acută cu sîngerări grave
C. Suspecţie la hemoragie intracraniană
D. Sindrom hemoragic cutanat
E. Hemoragii în organele interne
Cm
9. Alegeţi indicaţiile corecte pentru un copil cu sindrom hemoragic cutanat pronunţat şi cu reducerea numărului
de trombocite:
A. Aplicaţii cu acid aminocapronic
B. Aplicarea masei hemostatice
C. Administrarea subcutanată a heparinei
D. Administrarea glucocorticosteroizi
E. Perfuzia masei trombocitare
Cm
10.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Morbiditatea este maximă la vârsta copilăriei
B. Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentă
C. Există o netă predominanţă a afectării sexului feminin
D. Debut frecvent la vârsta 3 ani până la 7 ani
E. Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare
Cm
11. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru boala Willebrand:
A. Transmitere recesiv, X-lincat
B. Este o consecinţă a dereglării sintezei moleculei factorului de coagulare VIII
C. Se caracterizează prin defect în sistemul de coagulare
D. Se caracterizează prin defect în sistemul vascular-trombocitar al hemostazei
E. După traumatisme sângerarea se instalează tardiv – peste 1-3 ore
См
12. Enumraţi caracteristicele esenţiale ale purpurei trombocitopenice imune la copii:
A. Distrucţia excesivă a trombocitelor
B. Producţia medulară insuficientă a trombocitelor
C. Defect funcţional al trombocitelor
D. Sindrom hemoragipar cutaneomucos
E. Trombocitopenie marcată

Urgenţe majore în pediatrie. Teste pentru studenți. Complement simplu.

1. Selectaţi indicația corectă în managementul iniţial al crizei de astm bronşic la copil la nivel
medical primar:
A. Salbutamol 2 pufuri, repetat consecutiv la 15-20 min.
B. Sulfat de magneziu i/v lent.
C. Teofilină i/v lent
D. Ambroxol sirop oral
E. Dexametazonă inhalator
2. Precizaţi ce reprezintă Stridorul la copil:

216
 A. Tuse bitonală
B. Expirul prelungit
C. Glas răguşit
D. Inspirul prelungit zgomotos
E. Tirajul cutiei toracice
3. Precizaţi semnul caracteristic pentru respiraţia asmatiformă la copii:
A. Inspirul prelungit zgomotos
B. Expirul prelungit zgomotos
C. Tirajul cutiei taracice
D. Respiraţia accelerată
E. Cianoza feţei
4. Precizaţi semnul caracteristic pentru mastoidită la copii:
A. Tumefiere dureroasă după ureche
B. Durere în ureche
C. Eliminări purulente din ureche
D. Ganglioni limfatici cervicali măriţi
E. Depuneri albicioase în gît
5. Indicaţi manevra de dezobstruare în aspirație de corp străin a căilor aeriene la copil mic:
A. Masaj cardiac extern
B. Cardioversia sincronă
C. 5 lovituri interscapulare urmate de 5 compresiuni toracice
D. Traheostomia
E. Cricotomia
6. Precizaţi volum expanderul de prima alegere în şoc hipovolemic la copil:
A. Glucoza 10%
B. Glucoza 5%
C. Albumina umană
D. Plasma umană
E. Ringer sau ser fiziologic
7.Precizaţi volumul unui bolus de volum expander administrat la copil cu şoc hipovolemic:
A. 10 ml/kg
B. 20 ml/kg
C. 25 ml/kg
D. Bolus unic de 500ml
E. Bolus unic de 1000 ml
8.Precizaţi intervalul de timp pentru readministraraea la necesitate de volum expander la copilul cu
şoc hipovolemic:
A. 10 minute
B. 15 minute
C. 20 minute
D. 30 minute
E. 60 minute
9.Selectaţi preparatul de prima alegere în şoc anafilactic la copii:
A. Epinefrina
B. Cloropiramina clorhidrat
C. Dexametazona
D. Diazepam
E. Atropina
10. CS. Precizați valorile tensiunii arteriale sistolice minime la sugar:
a. 50 mm Hg
b. 60 mm Hg
217
c. 70 mm Hg
d. 80 mm Hg
e. 90 mm Hg
11. CS.Precizați raportul dintre compresiuni sternale și respirații la copii cu stop cardiorespirator:
a. 3:1
b. 5:1
c. 15:2
d. 30:2
e. 30:5
12. CS.Selectați volumul diurezei la copil în șoc hipovolemic:
a. <1ml/kg/h
b. <2ml/kg/h
c. <3ml/kg/h
d. <4ml/kg/h
e. <5ml/kg/h
13. CS. Selectați valorile normale ale timpului de reumplere capilară la copil:
a. până la 2 secunde
b. până la 3 secunde
c. până la 4 secunde
d. până la 5 secunde
e. până la 6 secunde
14. CS.Pentru pacientul inconștient (copil) care respiră, managementul de prima intenție este:
a. poziția laterală de siguranță
b. 5 respirații salvatoare
c. 30 de compresiuni toracice
d. cicluri de câte 30 de compresii toracice si 2 insuflații
e. 15 compresiuni toracice

15. CS. Selectați indicația pentru administrarea de adrenalină în urgențe la copii:

a. activitate electrică fără puls
b. șoc hipovolemic
c. bloc atrio-ventricular gradul 1
d. flutter atrial
e. fibrilație atrială
16. CS.Aritmiile care produc stop cardiac sunt urmatoarele, cu excepția:
a. fibrilația ventriculară
b. asistolia
c. tahicardia paroxistică supraventriculară
d. disociația electro-mecanică
e. tahicardia ventriculară fără puls
17. CS. Precizați zona compresiunilor toracice externe la copil cu stop cardiorespirator:
a. în 1/3 inferioara a sternului, pacientul fiind plasat pe plan moale
b. în 1/3 medie a sternului cu frecvența de 60/min
c. în 1/3 inferioară a sternului cu frecvența de 100/min, pacientul plasat pe plan dur
d. parasternal stâng, corespunzător 1/3 inferioară a sternului
e. în 1/3 superioară a sternului cu frecvența de 100 /min
18. CS. Indicați energia șocului electric în defibrilarea unui copil:
a. 4 J/kg
b. 2 J /kg inițial, apoi 4 J/kg
c. depinde de tipul de defibrilator
d. 150 J
218
e. 80 J
19. CS.Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră după permeabilizarea
căilor respiratorii este :
a. poziția laterală de siguranță
b. 5 ventilații salvatoare
c. 15 compresiuni toracice
d. cicluri de câte 15 compresiuni toracice si 2 ventilații
e. aprecierea reflexului fotomotor
20. CS. Precizați doza de adrenalină care se administrează în resuscitarea cardio-pulmonară la copil:
a. 1 mg intravenos
b. 0,1 mg intravenos
c. 0,01 mg/kg intravenos sau intraosos
d. 0,02 mg /kg intracardiac
e. 0,01mg/kg endotraheal
21. CS.Selectați indicația corectă în obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copilul
peste 1an, făra semne de insuficiența respiratorie:
a. încurajarea tusei, transportare le spital
b. instituirea resuscitării cardio-respiratorii
c. aplicarea compresiunilor abdominale
d. aplicarea loviturilor interscapulare
e. poziția laterală de siguranță
22. CS. Precizați calea de administrare a medicamentelor în resuscitarea cardio-respiratorie la copil:
a. intracardiac
b. intravenos periferic sau intraosos
c. peroral
d. intramuscular
e. subcutanat

Urgenţe majore pediatrie. Complement Multiplu.

1. Precizaţi semnele sindromului de luptă ventilatorie la copii:
A. Tiraj intercostal
B. Respirație paradoxală
C. Balans toraco-abdominal
D. Mișcare de piston a capului
E. Tirajul cutiei toracice
2. Selectaţi criteriile de evaluare a severităţii bronşiolitei la copii:
A. Frecvenţa respiratorie
B. Prezența stridorului
C. Efortul respirator
D. Frecvenţa pulsului
E. Instituirea apneei
3. Precizaţi criteriile de apreciere a gradului de severitate a exacerbării astmului bronşic la copii:
A. Frecvenţa acceselor nocturne
B. Dispneea
C. Frecvenţa respiratorie
D. Saturaţia săngelui periferic cu oxigen
E. Frecvenţa crizelor la efort
4. Selectaţi remediile pentru terapia de urgenţă a crizei de astm bronţic la copii:
A. Dopamina
B. Beta 2 agonişti cu acţiune rapidă
C. Souție Ringer în bolus
219
 D. Corticosteroizi sistemic
E. Corticosteroizi inhalator
5. Enumeraţi semnele clinice pentru aprecierea deshidratării la copii:
A. Ochii înfundaţi
B. Consumă lichide cu lăcomie, sete
C. Plica cutanată revine lent la normal
D. Respiraţia accelerată
E. Tahicardia
6. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru aspirația de corp străin în căile respiratorii la copii:
A. Debut lent, în zile –săptămâni
B. Tuse uscată, chinuitoare
C. Zgomote respiratorii (stridor, wheezing)
D. Debut brusc, insidios
E. Obrajii roşii
7. Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru starea de şoc compensat la copii:
A. Tahicardie, tahipnee
B. Tirajul cutiei toracice
C. Timpul de reumplere capilară sub 2 sec.
D. Timpul de reumplere capilară peste 3 sec.
E. Tegumente palide, reci
8. Precizaţi măsurile de asistență medicală de urgenţă la un copil cu şoc hipovolemic:
A. Poziţionare, oxigenoterapie
B. Acces vascular imediat
C. Bolusuri repetate de Glucoză 10%
D. Bolusuri repetate de Ringer sau Ser fiziologic
E. Bolusuri repetate de Dopamină.
9. CM. Enumerați semnele generale de pericol la copii:
a. dereglări ale conștiinței
b. respirația astmatiformă
c. vome repetate după fiecare alimentație
d. convulsii
e. cefaleea
10. CM. Selectați manifectările clinice prezente la copilul în comă:
a. nu răspunde la stimuli verbali
b. nu răspunde la stimuli dolori
c. diminuarea reflexului fotomotor
d. diminuarea reflexului de deglutiție
e. mișcări de piston ale capului
11. CM. Selectați prezența semnelor meningiene la copil:
a. atonie musculară
b. redoarea cefei
c. simptomul Kerning pozitiv
d. simptomul Brudzinski pozitiv
e. semnul Lesaj negativ
12. CM. Enumerați semnele clinice caracteristice prezenței unei maladii severe la copii:
a. dereglări ale conștiinței
b. tegumente cu aspect marmorat
c. geamăt
d. frison
e. lipsa mișcărilor active
13. CM. Precizați semnele clinice de maladie severă la sugarul mic:
220
a. erupții cutanate, care nu dispar la presiune
b. febră > 38.5 C la vârsta 0-3 luni
c. bombarea și pulsarea fontanelei
d. convulsii focale
e. apetit scăzut
14. CM. Precizați criteriile pentru evaluarea stării de șoc la copii:
a. evaluarea conștiinței
b. evaluarea tensiunii arteriale
c. evaluarea activității cardiace
d. evaluarea functiei hepatice
e. monitorizarea diurezei

15. CS. Indicați medicamentele utilizate în fibrilația ventriculară la copii:

a. adrenalina
b. atropina
c. amiodarona
d. sulfat de magneziu
e. dopamine

CS1. Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii:
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Miocardita acută
C.* Cardiomiopatia dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia peripartum

CS 2. Precizați etiologia în cardiomiopatia hipertrofică primară la copii:

E. Infecție Virală
F. * Boală genetică
G. Proces autoimun
H. Infecție bacteriană
F. Acțiune multifactorială

CS 3. Marcați manifestarea cea mai comună în miocardita acută fulminantă la sugar:

E. Insuficiența cardiacă cronică
F. Semne de infecție respiratorie
G. Hipertensiunea arterială
H. * Șocul cardiogen
E. Sincopa
CS 4. Indicați sindromul clinic caracteristic miocarditei acute la copilul mare:
F. * Insuficiență cardiacă congestivă
G. Durerea toracică cu caracter constrictiv
H. Hipertensiunea arterială
I. Sincopa
J. Febra prelungită

CS 5. Numiți criteriul ecocardiografic evocator în diagnosticul miocarditei acute la copii:

F. Hipertensiunea pulmonară
G. * Scăderea fracției de ejecție a ventricolului stâng
H. Hipertrofia miocardului ventricolului drept
I. Prezența revărsatului pericardic
221
J. Prezența șuntului stânga-dreapta

CS 6. Marcați medicamentul care nu se administrează în faza de viermie a miocarditei acute virale la

copii:
F. Interferon
G. * Prednisolon
H. Captopril
I. Furosemid
J. Imunoglobulina

CS 7. Alegeți metoda de tratament chirurgical în formele avansate de cardiomiopatie primară la copii:

B. * Transplantul de cord
C. Ablația prin radiofrecvență
D. Pericardiocenteza
D. Miectomie septală (tehnica Morrow)
E. Endocardectomie
CS 8. Precizaţi ,,standartul de aur,, în verificarea diagnosticului de cardiomiopatie hipertrofică la
copii:
F. Istoric familial pozitiv
G. Electrocardiografia
H. * Analaiza ADN pentru genele mutante
I. Ecocardiografia
J. Biopsia endomiocardică

CS 9. Marcați metoda de diagnostic ce nu este obligatorie în cardiomiopatie primare la copii:

F. * Biopsia endomiocardică
G. Electrocardiografia
H. Ecocardiografia
I. Anchetă familială completă
J. Radiografia cardiopulmonară

CS 10. Alegeți semnul clinic elocativ pentru forma obstructivă de cardiomiopatie hipertrofică la copii:
F. Bradicardie
G. * Stări sincopale
H. Insuficiența valvei mitrale
I. Prodrom viral recent
J. Insuficiență cardiacă congestivă

CS 11. Precizați nozologia care nu se referă la cardiomiopatiile primare genetice:

E. Cardiomioptia hipertrofică
F. Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
G. Non-compactarea de ventricul stâng
H. Glicogenozele
E. * Miocardita
CS 12. Marcați cauza formei familiale de cardiomiopatie hipertrofică la copii:
A. Atleți
B. Copii născuți de la mame diabetice
C. Obezitate
D. * Sindromul Noonan
E. Amiloidoză

222
CS 13. Precizaţi tipul de cardiomiopatie primară în care screeningul genetic al membrilor de familie
este obligator:
F. Cardiomiopatie dilatativă non-familială
G. * Cardiomiopatie hipertrofică
H. Miocardita
I. Cardiomiopatie indusă de stres
J. Cardiomiopatie indusă de tahicardie

CS 14. Alegeți semnul clinic care nu caracterizează șocul cardiogen la sugar:

A. Extremități reci și paloare mucotegumentară
B. Refuzul alimentării
C. Dispnee cu tahipnee
D.* Sindromul hipertermic și erupții cutanate
E. Zgomote cardiace asurzite

CS 15. Numiți beta-adrenoblocantul cel mai utilizat în cardiomiopatia hipertrofică simptomatică la

copii:
A. Carvedilol
B. Metoprolol
C. Atenolol
D. Bisoprolol
E. * Propranolol

16. Alegeţi paternul fiziopatologic caracteristic pentru cardiomiopatia restrictivă:

A. Disfuncţia sistolică
B. Hipertensiunea pulmonară
C. Hipertensiunea arterială
D. Ischemia miocardului
E. * Disfuncţia diastolică DD

17. Indicaţi metoda invazivă de diagnostic în miocardita acută la copil:

A. Rezonanţa magnetică nucleară
B. * Biopsia endomiocardică
C. Ecocardiografia
D. Electrocardiograma
E. Angiocoronarografia

18. Marcaţi criteriul de diagnostic ecocardiografic în cardiomiopatia hipertrofică la copil:

A.* Hipertrofia ventriculului stâng
B. Hipertrofia ventriculului drept
C. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
D. Hipertensiunea pulmonară
E. Revărsat pericardic

19. Numiţi examenul imagistic considerat ”standardul de aur” în diagnosticul cardiomiopatiilor:

A. * Ecocardiografia
B. Electrocardiografia standard
C. Radiografia cardiopulmonară
D. Monitorizare ambulatorie Holter ECG
E. Biopsia endomiocardică

223
20.Precizaţi care dintre afecţiunile enumerate nu este cardimiopatie primară:
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. * Cardiomiopatia metabolică
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Cardiomiopatia hipertrofică
E. Cardiomiopatia de stres (“tако-tsubo“)
F.
Complement multiplu
1. Enumeraţi principiile actuale de clasificare ale cardiomiopatiilor primare:
A. * Fiziopatologice
B. * Etiopatogenice
C. Infecţioase
D. Medicamentoase
E. Idiopatice

2. Alegeţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardită acută la copii:

A. * Creatininkinaza fracţia MB
B. * Troponina cardiacă T
C. * Lactatdehidrogenaza fracţiile 1 şi 2
D. Antistreptolizina O
E. Proteina C reactivă

3. Numiţi factorii etiologici virali mai frecvent implicaţi în miocarditele acute la copii:
A. * Coxsackie B
B. * Adenovirus
C. Virusul hepatitei B
D. Parvovirusul B19
E. Virusul rujeolei

4. Marcaţi investigaţiile instrumentale neinvazive utilizate la copii pentru confirmarea diagnosticului

de miocardită acută:
A. * Radiografia cutiei toracice
B. Biopsia endomiocardică
C. * Electrocardiografia
D. Cateterismul cardiac
E. * Ecocardiografia

5. Enumeraţi modificările electrocardiografice sugestive pentru miocardita acută la copii:

A. Prezenţa undei δ (delta)
B. * Microvoltaj al complexului QRS
C. * Modificări ale segmentului ST şi undei T
D. Prescuratarea intervalului PR
E. * Tahicardie sinusală

6. Numiţi cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic în miocardita acută la copii:
A. * Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
B. * Hipo- sau akinezia peretelui ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga asimetrică
D. * Scăderea fracţiei de ejecţie
E. Disfuncţie diastolică

224
7. Alegeţi cele mai frecvente complicaţii în miocardita acută la copilul mare:
A. * Cardiomiopatia dilatativă
B. * Insuficienţă cardiacă congestivă
C. Accese hipoxice
D. Hipertensiune arterială
E. * Tulburări de ritm şi de conducere

8. Enumeraţi criteriile clinice sugestive pentru miocardita acută fulminantă la copil:

B. * Prodrom viral scurt
C. * Șoc cardiogen
D. Accese hipoxice
E. Insuficienţă cardiacă cronică
F. * Aritmie istalată recent

9. Precizaţi afecţiunile în diagnosticul diferenţial al miocarditei acute la copilul mic:

A. * Deficiţienţă sistemică de carnitină
B. Hipertensiunea pulmonară primitivă
C. * Originea anormală a arterei coronariene stângi
D. * Bloc atrio-ventricular congenital
E. * Cardiomiopatia dilatativă

10. Numiţi caracteristicile comune ale cardiomiopatiei dilatative la copil:

A. * Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară
B. * Etiologie mixtă
C. Debutează cu accese hipoxice
D. * Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng
E. Este cea mai frecventă cauză de moarte subită cardiacă

11. Indicaţi criteriile ECG sugestive în cardiomiopatia hipertrofică la copil:

A. Modificări ale segmentului ST-T
B. * Poate asocia sintromul Wolff-Parkinson-White
C. Interval QT lung
D. * Semne de hipertrofie ventriculară stânga
E. * Unda Q patologică

12. Marcaţi afecţiunile importante în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei hipertrofice la sugar:

B. * Stenoza aortică congenitală
C. Miocardita acută
D. * Cardiomiopatia restrictivă
E. Cordul atletului
F. * Erori metabolice eriditare

13. Precizaţi examinările obligatorii pentru screening-ul membrilor familiei în cardiomiopatia

hipertrofică primară:
A. * Electrocardiografia
B. * Ecocardiografia
C. Troponinele şi enzimele cardiace
D. * Consiliere genetică
E. Cicloergometria

14. Alegeţi elementele majore în conduita copiilor cu cardiomiopatie hipertrofică primară:

225
A. * Restricţii moderate în activitatea fizică cu evitarea sportului de performanţă
B. Blocantele canalelor de calciu la copil asimptomatic
C. * Betaadrenoblocantele la copil simptomatic
D. * Evitarea administrării glicozizilor cardiaci
E. * Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă

15. Indicaţi semnele radiologice sugestive pentru cardiomiopatia dilatativă la copil:

A. * Redistribuţia circulaţiei pulmonare
B. * Cardiomegalie globală
C. * Stază venoasă pulmonară
D. Reducerea vascularizării pulmonare
E. Valori normale ale indicelui cardio-toracic

16. Enumeraţi criteriile de diagnostic sugestive pentru cardiomiopatia restrictivă:

A. Semne ECG de hipertrofie ventriculară stânga
B. * Insuficienţă cardiacă congestivă
C. * Istoric familial pozitiv
D. * Semne ecocardiografice de disfuncţie diastolică
E. Prezenţa prodromului viral

17. Alegeţi inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei utilizaţi în tratamentul cardiomiopatiilor

primare la copii:
A.* Captopril
B. * Enalapril
C. Lizinopril
D. Ramipril
E. Perindopril

18. Numiţi metodele de tratament chirurgical în cardiomiopatia dilatativă la copii:

A. * Transplantul cardiac
B. Cateterism cardiac
C. Miotomia septală Morrow
D. * Implantarea defibrilatorului şi/sau stimulatorului cardiac
E. Ablaţie septală cu alcool

19. Precizaţi procesele fiziopatologice caracteristice cardiomiopatiei hipertrofice la copii:

B. * Obstrucția la nivelul tractului de ieșire a ventriculului stâng
C. * Disfuncţia diastolică
D. * Ischemia miocardică
E. Disfuncţia sistolică
F. * Hipertrofie ventriculară stânga

20. Selectaţi caracteristicile miocarditei fulminante la copii:

A. * Debut acut
B. * Insuficienţă cardiacă sau şoc cardiogen
C. * Ventricul stâng nedilatat
D. * Vindecare completă frecvent
E. Evoluţie progresivă nefavorabilă

21. Indicaţi testele de laborator obligatorii în diagnosticul miocarditei acute la copil:

A. * Troponine cardiace
226
B. * Creatininkinaza totală
C. * Creatininkinaza fracția MB
D. * Teste virusologice
E. Titrul de ASLO

22. Indicaţi investigaţiile de prima linie în diagnosticul cardiomiopatiei dilatative la copii:

B. ECG monitorizare Holter
C. * Ecocardiografia
D. * Radiologia cardiopulmonară
E. * ECG standard
F. Rezonanţa magnetică a cordului

23. Numiţi criteriile ecocardiografice în cardiomiopatia dilatativă familială conform recomandărilor

OMS:
A. Hipertrofia septului interventricular
B. * Fracţia de scurtare a ventriculului stâng <25%
C. * Fracţia de ejecţie a ventriculului stâng <45%
D. * Diametrul telediastolic al ventriculului stâng >117% din valoarea normală
E. Regurgitatre mitrala valvulara de gradul II-IV

24. Precizaţi indicaţiile pentru biopsia endomiocardică în miocardite la copii:

A. * Deteriorare acută a funcţiei cardiace de etiologie necunoscută
B. * Miocardita refractară la tratament
C. * Pretransplant cardiac
D. Orice suspiciune de miocardită
E. Miocardita fulminantă

25. Cele mai comune sindroame în miocardita acută la copii:

A. * Insuficienţa cardiacă
B. * Durere toracică
C. * Aritmie
D. Dispnee expiratorie
E. * Cardiomiopatie dilatativă

26. Enumeraţi afecţiunile importante în diagnosticul diferenţial al miocarditei acute virale la copilul
mare:
B. * Miocardita de altă etiologie
C. * Cardiomiopatia dilatativă
D. * Pericardită
E. * Stare postinfecţioasă
F. Stenoză aortică

27. Precizaţi criteriile de diagnostic care nu se referă la miocardita acută la copil:

A. Insuficienţă cardiacă congestivă
B. Majorarea valorilor serice de troponine cardiace şi creatininkinaza MB
C. * Hipertensiune arterială
D. * Istoric familial pozitiv
E. Vodificări ale segmentului ST – T şi diverse tulburări de ritm cardiac

28. Numiţi manifestările clinice caracteristice cardiomiopatiei hipertrofice la copil:

A. * Sincopa
227
B. * Adesea asimptomatic
C. * Moarte subită
D. Hipertensiune arterială
E. * Dispnee de efort

29. Enumeraţi cardiomiopatiile primare de origine genetică:

A. * Cardiomiopatia hipertrofică
B. * Cardiomiopatia aritmogenă a ventriculului drept
C. * Non-compactarea de ventricul stâng
D Cardiomiopatia dilatativă
D. Cardiomiopatia indusă de tahicardie
30. Precizaţi afimaţiile caracteristice cardiomiopatiei dilatative la copii:
A. * Frecvenţa crescută la sugari
B. * Etiologie eriditară exclusiv
C. * Forme idiopatice în 50%
D. * Istoric familial pozitiv în 25%
E. Etiologie mixtă

31. Alegeţi criteriile ecocardiografice caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică la copil:

A. * Hipertrofia septului interventricular
B. * Hipertrofia peretelui ventriculului stâng
C. * Disfuncţie diastolică
D. * Mişcarea anormală a cuspidei anterioare a valvei mitrale (fenomenul SAM)
E. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng

32. Enumeraţi criteriile cardiace majore caracteristice cardiomiopatiei dilatative la copil:

A. * Dispnee paroxistică nocturnă
B. * Cardiomegalie
C. * Prezenţa zgomotului III şi ritmului de galop
D. * Raluri pulmonare
E. Dispnee de efort

33. Marcaţi bolile genetice care frecvent asociază cardiomiopatia hipertrofică la copii:
A. * Sindromul Noonan
B. * Sindromul Down
C. * Sindromul LEOPARD
D. * Boala Pompe
E. Sindromul Marfan

34. Indicaţi grupele de medicamentele utilizate frecvent în cardiomiopatia dilatativă la copii:

A. * Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
B. Betaadrenomimetice
C. * Betaadrenoblocante
D. * Diuretice
E. Antibacteriene

35. Numiţi tipurile de miocardită în conformitate cu criteriile clinico-evolutive:

A. * Miocardita acută (activă)
B. * Miocardita cronică
C. Miocardita toxică
D. * Miocardita fulminantă
228
E. Miocardita autoimună

36. Enumeraţi semnele şi simptomele sugestive pentru cardiomiopatia restrictivă la copii:

A. * Istoric familial pozitiv
B. * Insuficienţă cardiacă congestivă progresivă pe fundal somatic neschimbat
C. * Disfuncţie diastolică şi trombi intracavitari
D. * Dilatarea cavităţilor atriilor şi hipertensiune pulmonară
E. Disfuncţie sistolică

37. Enumeraţi fazele fiziopatologice în miocardita acută virală:

A. * Faza de viremie
B. * Faza răspunsului imun
C. Faza acută
D. Faza cronică
E. * Faza de remodelare sau recuperare

38. Marcaţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă la copii şi tineri cu cardiomiopatie
hipertrofică :
A. * Vârsta tânără la diagnostic (≤14 ani)
B. * Istoricul familial de MSC la vârstă tânără
C. * Sincope, în special recurente
D. Hipertrofie ventriculară apicală
E. * Mutaţie ale genei troponinei T cu hipertrofie uşoară

39. Indicaţi cauzele non-infecţioase ale miocaditei la copil:

A. * Tireotoxicoza
B. * Diabetul zaharat
C. Boala Chagas
D. * Toxicitate medicamentoasă
E. Leptospiroza

40. Enumeraţi efectele betablocantelor în tratamentul cronic al cardiomiopatiei hipertrofice:

A. Previn moartea subită
B. * Reduc frecvenţa cardiacă
C. Reduc hipertrofia ventriculară
D. * Reduc obstrucţia sistolică a ventriculului stâng
E. * Scad contractilitatea miocardului
F.

Dereglările de ritm cardiac la copii şi adolescenţi

Teste vechi
Complement simplu

9. Indicați vârsta instalării ritmului sinusal:

F. Nou-născut
G. A 21-a săptămână de gestație
H. În prima săptămâna de viață
I. * A 16-a săptămână de gestație
J. În primul an de viață

229
10. Marcați modificarea ECG caracteristică pentru tahicardia ventriculară la copil:
F. Unda P sinusală vizibilă în toate derivaţiile
G. * Complexul QRS lărgit
H. Complexul QRS îngust
I. Intervalul PR prelungit
J. Interval QT prelungit

11. Precizați metoda terapeutică de elecţie în prevenirea recurenţelor de tahicardie

supraventriculară:
F. Administrarea amiodaronei
G. Administrarea digoxinului
H. * Ablaţia prin cateter cu radiofrecvenţă
I. Implantarea cardiostimulatorului permanent
J. Aplicarea tehnicilor paleative

12. Alegeți medicamentul de prima linie indicat în tratamentul fibrilației atriale cronice la copii:
A. Amiodarona
B. Propranolol
C. * Digoxin
D. Verapamil
E. Flecainida

13. Indicați manevra vagală care se aplică în tratamentul tahicardiei supraventriculare la sugar:
F. Manevra Valsalva
G. Poziționare” pe vine”
H. * Aplicarea de scurtă durată a unei pungi cu gheață pe faţă
I. Masajul carotidian unilateral
J. Compresia globilor oculari

14. Numiți medicamentul contraindicat în urgențe aritmice la sugar:

A. Amiodarona
B. Propranolol
C. * Verapamil
D. Digoxin
E. Adenozina

15. Precizați mecanismul de producere în flutter-ul atrial la copil:

F. Automatism anormal
G. Activitate declanşată
H. Parasistolia
I. * Reintrarea
J. Potenţiale precoce

16. Indicați antiaritmicul de prima linie în tratamentul de urgenţă a tahicardiei ventriculare la copil
hemodinamic stabil:
F. Verapamil
G. * Lidocaina
H. Digoxină
I. Isoproterenol
J. Amiodarona

230
17. Numiți care din aritmiile enumerate nu este considerată benignă la copii:
F. * Tahicardie atrială ectopică
G. Aritmie sinusală
H. Migrarea ritmului atrial
I. Bradicardie sinusală
J. Aritmie extrasistolică supraventriculară rară

18. Precizați valoarea medie a frecvenţei ventriculare la copii de vârstă 0-3 luni:
A. * 140 bpm
B. 180 bpm
C. 120 bpm
D. 100 bpm
E. 90 bpm

19. Afirmaţi care este vârsta de maturare completă a sistemului excitoconductor:

F. 2 luni
G. * 2 ani
H. 5 ani
I. 6 luni
J. 7 ani

12. Marcaţi definiția corectă de tahicardie sinusală la copii:

A. * Accelerarea ritmului sinusal cu 15-20% din valorile normale medii de vârstă
B. Acelerarea ritmului sinusal ≥ 100 bpm independent de vârstă
C. Acelerarea ritmului sinusal ≥ 120 bpm
D. Frecvenţa cardiacă cuprinsă între 140-270/min
E. Accelerarea ritmului sinusal cu 10% din valorile normale medii de vârstă

13. Indicați mecanismul cel mai comun de producere al aritmiilor active la copii:
A. Automatism anormal
B. Ativitate declanșată
C.* Reintrarea
D. Parasitolia
E. Automatism crescut a pacemakerului natural

14. Numiți cea mai frecventă aritmie fetală:

A. Tahicardia supraventriculară
B. Blocul atrioventricular congenital
C.* Extrasistolia atrială
D. Sindromul Wolff-Parkinson-White
E. Bradicardia sinusală

15. Alegeți care dintre remediile cu efect antiaritmic nu este inclus în clasificarea antiaritmicilor după
Vaughan-Williams:
A.* Digoxin
B. Verapamil
C. Amiodarona
D. Diltiazem
E. Propranolol

16. Indicați factorul decisiv în conduita terapeutică de urgență la copii:

231
 A.* Starea hemodinamicului
B. Tipul de malformaţia cardiacă
C. Convulsiile febrile
D. Semne de infecție acută
E. Istoric familial pozitiv

17. Numiți cauza cea mai frecventă a tahicardiei paroxistice supraventriculare la copilul mic:
A. Existenței unui focar de automatism joncțional
B. Miocardita acută
C.* Sindromul Wolff-Parkinson-White
D. Sindromul Brugada
E. Tulburărilor electrolitice

18. Indicați doza uzuală inițială a Amiodaronei în tratamentul arirmiilor cronice la copii:
A.* 5-10mg/kg/zi per os
B. 2, 5 mg/kg/zi per os
C. 1 mg/kg/zi per os
D. 5mg/kg/zi intravenos
E. 10mg/zi per os

19. Precizați medicamentul de prima linie în criza de tahicardie paroxistică supraventriculară la copil:
A. Lidocaina
B.* Adenozina
C. Verapamil
D. Digoxin
E. Amiodarona

20. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite la copii cu sindromul QT lung:
A. Glicozizi cardiaci
B. Betaadrenomimetice
C.* Betaadrenoblocante
D. Sedative
E. Blocantele canalelor de calciu

Complement multiplu

4. Enumerați semnele clinice specifice în tahicardia supraventriculară paroxistică la sugar:

A. * Debut brusc
B. * Refuzul alimentației
C. * Agitație marcată
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare

5. Marcați particularitățile generale ale aritmiilor la copii:

A. * Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât tulburările de conducere
B. * Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
C. * Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu necesită tratament

6. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită la copii:

232
A. * Modalitatea de debut
B. * Istoric familial pozitiv
C. * Frecvența de recurențe
D. * Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav

4. Marcați particularătățile ECG la sugar:

F. * Unda P pozitivă în derivațiile I și II
G. * Unda P poate fi negativă în derivația III
H. Unda T în toate derivațiile este pozitivă
I. * Unda T poate fi negativă, aplatizată sau bifazică în derivația a III
J. * Unda Q adâncă în derivațiile precordiale stângi

5. Alegeți aritmiile cu absența pulsului periferic la copii:

F. * Asistolia
G. Fibrilația atrială
H. * Fibrilația ventriculară
I. * Disociația electromecanică
J. Ritm idioventricular

6. Indicați testele biologice importante în diagnosticul etiologic al aritmiilor la copii:

A. Electrocardiograma
F. * Marcherii de inflamație
G. * Marcherii leziunii miocardice
H. * Hemoleucograma
I. * Concentrația electroliților în ser

7. Indicați aritmiile provocate la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale de cord:
F. Fibrilație sau flutter atrial
G. * Bradicardie sinusală
H. * Tahicardie ventriculară
I. * Disfuncţia nodului sinusal
J. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss

8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
F. * Frecvenţa alurei ventriculare
G. * Durata accesului
H. Infecții respiratorii repititive
I. * Maladie cardiacă subiacentă
J. Anemia carențială

9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:

F. * Extrasistole monomorfe rare
G. Extrasistolie în salve
H. * Extrasistolie ventriculare de gradul I după Lown
I. * Ventriculare labile
J. Extrasistolie polimorfe

10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale la copil:

F. * Deficitul de puls
G. * Absența pulsului

233
H. Puls cu amplitudine variabilă
I. * Puls şi zgomote cardiace iregulate
J. Zgomotul I accentuat la apex

11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu amiodaronă la copii:

F. * Grețuri și inapetență
G. Hipoglicemie
H. * Hipo- sau hipertirioidism
I. * Bradicardie
J. * Hipotonie

12. Numiți manevrele care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară la sugar:

F. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
G. * Compresia globilor oculari
H. * Administrarea digoxinei în sindromul Wolff-Parkinson-White asociat
I. * Administrarea verapamilului
J. Administrarea adenozinei

13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White:

F. * Prescurtarea intervalului PR
G. Prescurtarea intervalului QT
H. * Prezența undei delta pe complexul QRS
I. Complexul QRS îngust
J. * Complexul QRS lărgit și deformat

14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii:

F. * Stare confuzională
G. * Convulsii
H. * Bradicardie importantă
I. * Deprimarea contractilității miocardului
J. Alungirea intervalului QT

15. Enumerați criteriile ECG în blocul atrioventricular de gr.II Mobitz I:

b. * Alungirea progresivă a intervalului PR, până la blocarea complexului QRS
c. * Scăderea progresivă a intervalului RR
d. Durata intervalului PR și RR este constantă
e. Complexul QRS lărgit
f. Blocarea intermitentă a unei P cu interval PR constant

16. Indicați factorii care determină simptomatologia copilului cu crize de tahicardie paroxistică
supraventriculară:
F. * Vârsta
G. * Durata și frecvența crizelor
H. Asocierea febrei
I. * Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
J. Sindromul Down asociat

16. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de
tahicardie supraventriculară la copii:
F. Sotalol
G. * Propanolol
234
H. * Antiaritmice din clasa IA
I. * Antiaritmice din clasa IC
J. Amiodarona

17. Numiți criteriile ECG în tahicardia joncțională ectopică la copii:

A. * Complexul QRS îngust
B. * Frecvența contracţiilor cardiace 140-270 bpm
C. Prezenţa undelor „f” aspect „dinţi de ferestrău”
D.* Adesea asociază disociația atroventriculară
E. Interval PR prescurat

18. Indicați scopul tratamentului de durată al tahicardiilor supraventriculare la copii:

A.* Controlul simptomatologiei
B. Prevenirea morţii subite
C.* Controlul/prevenirea disfuncţiei ventriculare
D.* Prevenirea episoadelor noi
E. Micşorarea frecvenţei contracţiilor cardiace

19. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:
A.* Dispneea
B.* Palpitații cu ritm rapid
C.* Sincopa
D.* Lipotemie
E. Crize hipoxice

20. Marcați factorii de risc de moarte subită în flutter-ul atrial la copii:

A.* Gravitatea afecțiunii cardiace de bază
B.* Dimensiunea cavităţii atriului stâng
C.* Recurența episoadelor aritmice pe fondalul tratamentului medicamentos
D. Asocierea prolapsului de valvă mitrală
E. Asocierea hipertensiunii pulmonare

21. Alegeți manevrele vagale utilizate în urgențele tahiaritmiilor la copii mari:

A.* Compresia sinusului carotidian
B. Compresia globilor oculari
C.* Ingestia rapidă a unui pahar de apă foarte rece
D.* Declanșarea reflexului de vomă prin stimularea faringelui
E. Efectuarea masajului cardiac extern

23. Indicați dozele corecte de digoxină i.v. în tratametul de urgență al aritmiilor la copii:
A.* 0,01-0,015 mg/kg/zi la nou-născut, prematur
B.* 0,02-0,04 mg/kg/zi la sugar
C.* 0,02-0,04 mg/kg/zi la copilul mare și adolescent
D. 0,02-0,04 mg/kg/zi la orice vârstă
E. 0,01-0,015 mg/kg/zi la orice vârstă

24. Numiți aritmiile cu scurtarea intervalului PR:

A. Sindromul Brugada
B. Fibrilația atrială
C. Sindromul QT lung
D.* Sindromul Lown-Ganong- Levine
235
 E. * Sindromul Wolff-Parkinson-White

25. Precizați afirmațiile pentru fibrilația ventriculară la copii:

A. * Majoritatea cazurilor se produc pe boli cardiace structurale
B. Asociază frecvent cardiomiopatia dilatativă
C.* Unde neregulate, cu morfologie și amplitudine variabilă pe ECG standard
D.* Mecanismul de producere este microreintrarea
E. Mecanismul de producere este formarea anormală a impulsului

26. Enumerați investigațiile noninvazive utilizate în diagnosticul etiologic al aritmiilor la sugar:

A.* Ecocardiografia
B.* ECG standard în 12 derivații
C. Catetrismul cardiac
D. Biopsia endomiocardică
E.* Monitorizarea ambulatorie ECG Holter

27. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:
A.* TV polimorfe
B. * TV cu potenţial letal
C.* TV asociată malformaţiilor congenitale cardiace
D.* TV asociată sindromului QT lung
E. TV monomorfă rară

28. Indicați criteriile ECG pentru ritm atrial rătăcitor:

A. Asociază sindromul Wolff-Parkinson -White
B.* Se asociază frecvent cu perioade de bradicardie sinusală
C.* Se înregistrează cel puțin 4 morfologii diferite ale undei P
D.* Schimbarea treptată a morfologiei și axei undei P
E. Alungirea progresivă a intervalului PR până la undă P blocată

29. Numiți medicamentele indcate în tratamentul de urgenţă al tahicardiei ventriculare la sugar:

A.* Lidocaina
B.* Propranolol
C. Digoxina
D. Verapamil
E. Adenozina

30. Precizați efectele electrofiziologice ale lidocainei:

A.* Inhibă influxul rapid de sodiu
B.* Scurtează durata potențialului de acțiune
C.* Inhibă automatismul anormal
D. Are efecte asemănătoare ale betaadrenoblocantelor
E. Blochează aritmiile vetriculare

31. Marcați efectele adverse negative ale betaadrenoblocantelor la sugar:

A.* Bradicardizare excesivă
B.* Hipotensiune
C.* Vasoconstricție periferică şi bronhospasm
D. Toxicitate pulmonară
E. Fotosensibilitate

236
32. Alegeți indicațiile de administrarea a amiodaronei în aritmiile copilului:
A.* Prevenirea recurenţelor tahicardiilor supraventriculare
B.* Tahicardia ventriculară susținută
C.* Flutter-ul și fibrilația atrială după corecția chirurgicală a malformaţiilor congenitale cardiace
D. Prevenirea extrasistoliilor ventriculare
E.* Tahicardia joncțională ectopică

33. Indicați aritmiile întâlnite în defectul septal atrial necorectat la copii:

A.* Fibrilația atrială
B.* Flutter-ul atrial
C. Tahicardia supraventriculară paroxistică
D.* Bradicardie sinusală
E. Tahicardie ventriculară

34. Precizați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent la copii:

A.* Bradicardie marcată simptomatică
B.* Bloc atrioventricular complet congenital
C.* Boala nodului sinusal simptomatic
D. Tahicardie supraventriculară paroxistică
E. Bloc atrioventricular de gradul I

35. Alegeți cauzele blocului atrio-ventricular gradul II tip Mobitz II la copii:

A.* Intoxicaţie digitalică
B.* Febra reumatismală acută
C.* Miocardita acută
D. Hipokaliemie
E. Cardiomiopatie aritmogenă a ventriculului drept

36. Marcați metodele de tratament în bradiaritmiile critice la copii:

A.* Administrarea atropinei
B.* Administrarea izoproterenolului
C.* Instalarea cardiostimulatorului
D.* Masaj cardiac extern
E. Cardioversie electrică sincronizată

37. Numiți cauzele cardiovasculare ale sincopelor la copii:

A.* Bradiaritmii extreme
B.* Cardiomiopatia hipertrofică
C.* Stenoza aortică
D. Extrasistolie supraventriculară
E.* Sindromul QT lung

38. Indicați cauzele blocului sinoatrial la copil:

A.* Disfuncția sistemului nervos vegetativ
B.* Bolile miocardului
C.* Intoxicații medicamentoase
D. După stop cardiac resuscitat
E. Tetralogia Fallot

39. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram drept a fascicului Hiss la copii:
A.* Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2
237
 B.* Durata complexului QRS normală
C. Durata intervalului PR prescuratată
D. Prezența undei delta (ð)
E. Unda T inversată complexului QRS

40. Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru intoxicația digitalică:

A.* Extrasistolii atriale sau ventriculare
B.* Bloc atrioventricular
C.* Bradicardie sinusală
D. Prescurtarea intervalului PR
E.* Tahicardie ventriculară

Insuficienţa cardiacă la copii.

Teste noi
Complement simplu

1.Precizați definiția și semnificația termenului de insuficiență cardiacă:

f. Maladie ereditară
g. Maladie infecțioasă
h. Maladie congenitală
i. Malformație cardiacă congenitală
j. * Sindrom clinic

2. Numiți simptomul caracteristic pentru insuficiența cardiacă CF II Ross modificată, la copilul mic:
f. Wheezing
g. Diaforeză în timpul alimentației
h. Tahipnee
i. Hepatomegalie
j. * Dispnee de efort

3. precizați afecțiunile cardiace dominante în etiologia insuficiența cardiacă pediatrică:

f. Aritmii ventriculare
g. Cardiomiopatii primare
h. Miocardite acute
i. Endocardita infecțioasă
j. * Malformații cardiace congenitale

4. Indicați marcherul biologic specific pentru confirmarea insuficienței cardiace

f. Troponina cardiacă
g. ASAT
h. Creatinfosfatkinaza fracția B
i. Protrombina
j. * Peptidul natriuretic tip B

5. menționați simptomul clinic de bază în clasificarea insuficienței cardiace după CF NIHA la copilul
mare:
f. Tusea
g. * Dispneea
h. Fatigabilitate
238
 i. Edeme periferice
j. Palpitații

6. numiți cauza aritmică cea mai frecventă a insuficienței cardiace fetale (in utero):
f. flutter atrial
g. tahicardia ventriculară
h. * tahicardia supraventriculară paroxistică
i. fibrilația atrială
j. blocul atrioventricular congenital

7. Indicați care dintre criteriile enumerate determină structura etiologică a insuficienței cardiace
pediatrice:
f. dezvoltarea fizică
g. maladia ereditară
h. * vârsta
i. istoricul familial
j. malformația congenitală cardiacă

8. precizați cauza noncardiacă a insuficienței cardiace la făt:

f. miocardita acută
g. * anemie severă
h. tahicardia supraventriculară paroxistică
i. anomalia Ebstein
j. sindromul Down

9. Indicaţi clasa de diuretice (Clasa I de recomandări) în tratamentul de prima linie la copii cu semne
de retenție hidrosalină:
f. * de ansă
g. osmotice
h. tiazidice
i. antialdosteronice
j. inhibitorii anhidrazei carbonice

10. menționați factorul fiziopatologic comun determinant în debutul manifestării clinice insuficiență
cardiacă pediatrică:
f. hipoxie cronică
g. hipertrofia miocardului
h. șuntul stânga-dreapta
i. * epuizarea mecanismelor compensatorii
j. sindromul de hipertensiune pulmonară

11. Numiți particularitatea simptomatologică în insuficiența cardiacă cronică CF IV NYHA/Ross la

copii:
a. Simptomele apar la efort mediu
b. Simptomele apar la efort obișnuit
c. Simptomele apar la efort considerabil
d. Simptomele apar la eforturi excepționale
e. * Simptomele prezente în repaus

12. indicați semnul clinic care nu se referă la congestie pulmonară la sugar:

f. * Creștere ponderală paradoxală
239
g. Detrasă respiratorie
h. Tuse
i. Raluri umede
j. Polipnee

13. apreciați cauza frecventă a insuficienței cardiace la nou-născut prin supraîncărcare de presiune:
f. * Coarctația de aortă
g. Comunicarea atrio-ventriculară
h. Tetralogia Fallot
i. Anomalia Ebstein
j. Stenoza aortică largă
14. menționați maladia cardiacă congenitală manifestă comun prin stază venoasă pulmonară:
f. * Defect septal ventricular larg
g. Coarctația de aortă
h. Stenoză aortică largă
i. Tetralogia Fallot
j. Stenoză pulmonară
15. selectați indicația pentru inițierea tratamentului cu betablocante la copii cu insuficiență cardiacă
cronică cu fracție de ejecție redusă:
f. * Disfuncție ventriculară stânga simptomatică
g. Retenție hidrosalină
h. Hipertensiune arterială
i. Malformație cardiacă congenitală cu șunt stânga-dreapta
j. Hipertensiune pulmonară

16. numiți manifestările clinice de vasoconstricție periferică la copil cu insuficiență cardiacă acută:
f. * Extremități palide, reci și umede
g. Cianoză difuză
h. Hiperemie periferică
i. Extremități palide, calde, uscate
j. Extremități cianotice, edemate umede

17. precizați semnul de congestie venoasă sistemică la sugar cu insuficiență cardiacă congestivă:
f. * Hepatomegalie
g. Edeme periferice
h. Turgescența jugularelor
i. Ascită
j. Tusea

18.indicați care din remediile enumerate nu sunt recomandate în tratamentul insuficienței cardiace
acute la sugar:
f. * Blocanții canalelor de calciu
g. Inotrop pozitive
h. Diuretice
i. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
j. Antiartitmice din clasa III

19. precizați tipul de aritmie cel mai frecvent întâlnit în toxicitatea digitalică la copii:
f. * Tahicardia supraventriculară cu bloc atrio-ventricular
g. Torsada de vârfuri
h. Tahicardie ventriculară
240
i. Sindromul QT prelungit
j. Extrasistolii ventriculare izolate

20. apreciați criteriul ecocardiografic definitoriu utilizat în clasificarea insufieinței cardiace cronice:
f. * Fracția de ejecție a ventriculului stâng
g. Fracția de scurtare
h. Presiunea sistolică în artera pulmonară
i. Debitul cardiac
j. Dimensiunile camerele ventriculare
k.
Complement multiplu
1.precizați factorii determinanți în menținerea performanței cardiace:
f. * Contractilitatea
g. * Presarcina
h. * Postsarcina
i. Filtrarea glomerulară
j. * Frecvența cardiacă

2.indicați principalele manifestări clinice specifice insuficienței cardiace drepte la sugari:

f. Turgescența jugularelor
g. * Edeme palpebrale
h. * Hepatomegalie
i. Edeme ale membrelor inferioare
j. Tahipnee

3.selectați cauzele frecvente de insuficiență cardiacă la nou-născuții în prima săptămână de viață:

f. * transpoziția de vase mari
g. * canal aterial persistent cu debit mare
h. * sindromul de ventricul stâng hipoplazic
i. * defect septal ventricular muscular
j. stenoză pulmonară largă

4. societatea internațională de cord și pulmon (ISHLT, 2004) a definit insuficiența cardiacă la copil ca
un sindrom clinic și fiziopatologic cauzat de:
f. * disfuncție ventriculară
g. * suprasolicitare de volum
h. * suprasolicitare de presiune
i. intoleranță la efort
j. detrasă respiratorie

5. Indicaţi cauzele cardiace comune ale insuficienței cardiace la vârstele pediatrice:

f. * cardiomiopatia dilatativă
g. * dereglări de ritm și conducere
h. valvulopatii funcționale
i. * malformații congenitale de cord
j. * valvulopatii reumatismale

6. enumerați cauzele insuficienței cardiace la copii secundare disfuncției diastolice:

f. cardiomiopatia dilatativă
g. * cardiomiopatia hipertrofică
h. * tamponada cardiacă
241
i. * cardiomiopatia restrictivă
j. malformații congenitale cu șunt stânga-dreapta

7. menționați semnele clinice ale disfuncțiile miocardice la sugarii cu insuficiență cardiacă congestivă:
f. polipnee
g. * cardiomegalie
h. tuse
i. * tahicardie
j. * falimentul creșterii

8. identificați efectele imediate ale activării neurohormonale în insuficiența cardiacă acută la copii:
f. * tahicardia
g. * creșterea contractilității miocardului
h. hipertrofia miocardului
i. remodelarea ventriculară
j. * creșterea reabsorbției de sodiu și apă

9. enumerați tipurile de insuficiență cardiacă după criteriul de vârstă:

f. * IC la nou-născut
g. * IC la sugar
h. * IC la copil
i. IC la adolescent
j. IC la preșcolar

10. indicați cardiopatiile pediatrice în care patogenia insuficienței cardiace este dominată de activarea
citokinelor:
f. * Miocardita acută virală
g. * Malformațiile cardiace cu supraîncărcare de presiune
h. * Rejetul de transplant
i. * Cardiomiopatia hipertrofică
j. Tahiaritmii

11. nominalizați scopurile tratamentului insuficienței cardiace la copii:

f. * prevenirea sindromului la copii din grupurile de risc
g. * prevenirea progresiei sindromului
h. * menținerea și ameliorarea calității vieții
i. * micșorarea spitalizărilor repetate și mortalității
j. prevenirea endocarditei infecțioase

12. indicați complicațiile insuficienței cardiace cronice la copii:

f. * infecții intercurente
g. * anemiile
h. * aritmie
i. * insuficiență renală
j. valvulopatie reumatismală

13. precizați indicațiile actuale de administrarea spironolactonei în insuficiența cardiacă la copii:

f. * la treapta a IIIa de tratament, după asocierea adrenoblocantelor
g. * în retenție hidrosalină
h. edeme refractare la tratamentul diuretic
i. la prima treaptă de tratament concomitent cu IECA
242
j. * în disfuncție sistolică și funcție renală păstrată

14. specificați principiile generale de tratament digitalic la copiii de vârstă până la 10 ani:
f. * doza totală de digitalizare rapidă (24-36 ore) se administrează în 3 prize
g. * doze de întreținere se administrează în 2 prize
h. * prima doză de întreținere se administrează peste 12 ore de digitalizare
i. * doza de digitalizare parenterală constituie 75% din doza perorală
j. doza de digitalizare parenterală este similară cu doza perorală

15. precizați patologiile nou-născutului în diagnosticul diferențial al insuficienței cardiace la nou-

născut:
f. * sepseis
g. * boli respiratorii
h. * hernie diafragmatică
i. * traume cranio-cerebrale perinatale
j. maladii ereditare

16. menționați reacțiile adverse ale terapiei îndelungate cu digoxinum la copii:

f. * aritmii
g. * dereglări gastrointestinale
h. * hipercalcemie
i. * fotofobie
j. oligurie

18. precizați modificările ECG secundare terapiei cu doze terapeutice de digoxinum:

f. scurtarea intervalului PQ
g. * prelungirea intervalului PQ
h. * subdenivelarea segmentului ST
i. aritmii ventriculare
j. * scurtarea intervalului QT

18. enumerați examenele de laborator obligatorii indicate la bolnavii cu insuficiența cardiacă acută:
f. * peptidele natriuretice
g. * nivelul de electroliți (Na, K, Ca, Mg)
h. * enzimele cardiospecifice CFK-NB, ASAT
i. * troponinele cardiace (T,I)
j. proteina C reactivă

19. apreciați metodele nonfarmacologice de tratament mai frecvent utilizate în insuficiența

cardiacă cronică la copii :
f. * Inplantarea dispozitivelor mecanice de asistare a funcției ventriculare
g. Valvuloplastie cu balon
h. * ECMO
i. * Transplantul cardiac sau cardiopulmonar
j. Angioplastia coronariacă

20. menționați patologiile cardiace pediatrice în care digoxinum este contraindicat:

f. * Cardiomiopatia hipertrofică
g. * Bloc atrioventricular complet
h. * Tamponada cardiacă
i. Malformații congenitale cardiace cianogene
243
j. Cardiomiopatia dilatativă

21. precizați modificările ECG de toxicitate digitalică la copii:

f. * Extrasistolii ventriculare
g. * Bloc atrioventricular
h. * Tahicardie supraventriculară
i. Sindromul QT lung
j. * Tahicardie ventriculară

37. Nominalizați factorii de prognostic pe termenul lung al insuficienței cardiace cronice la copii:
f. * Etiologie
g. * Posibilități și metode de tratament
h. * Prezența sau absența factorilor precipitanți
i. * Răspunsul la tratament
j. Factorii de mediu

38. Selectați efectele adverse în terapia sindromului de insuficiență cardiacă cronică cu IECA:
f. * Hipotensiunea arterială
g. Neutropenia
h. * Tusea cronică
i. * Toxicitatea renală
j. Hipertensiunea arterială

39. Precizați examinările instrumentale de prima linie incluse în algoritmul de diagnostic al

copiilor cu insuficiență cardiacă:
f. * ECG
g. * Ecocardiografia
h. * Radiologia cardiopulmonară
i. RMN cardio
j. Cateterismul cardiac

40. Enumerați medicamentele indicate în tratamentul congestiei venoase sistemice la copii:

f. * Inhibitorii enzimei de conversie
g. * Diuretice
h. Betaadrenoblocante
i. Digoxinum
j. * Antagoniștii aldosteronului
k.

Malformaţiile congenitale de cord

;(
Complement simplu

1. Selectaţi malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri:
f. Defect de sept atrial
g. Defect de sept ventricular
h. * Canal arterial permiabil
i. Coarctaţie de aortă
j. Tetralogia Fallot

244
2 Indicaţi care din malformaţiile congenitale de cord nu evoluează cu şunt stînga – dreapta:
f. Defect de sept ventricular
g. Defect de sept atrial
h. * Coarctaţia de aortă de tip posductal
i. Canal atrioventricular
j. Canal arterial permiabil

3. Precizaţi malformaţia congenitală de cord cu scăderea circuitului pulmonar:

f. Defect de sept atrial
g. * Tetralogia Fallot
h. Defect de sept ventricular
i. Canal atrioventricular
j. Fereastra aortopulmonară

4. Precizaţi malformaţia congenitală de cord cu îmbogăţirea circuitului pulmonar:

f. Stenoza arterei pulmonare
g. Tetralogia Fallot
h. * Defect de sept ventricular
i. Anomalia Ebştein
j. Stenoza valvei aortice

5. Indicaţi malformaţia congenitală de cord care nu necesită corecţie chirurgicală:

f. Tetralogia Fallot
g. Defect de sept ventricular cu debit mare
h. * Foramen ovale patent
i. Coarctaţia de aortă de tip preductal
j. Transpoziţia vaselor magistrale

6. Precizaţi grupa de preparate indicată pentru menţinerea canalului arterial deschis:

f. Antiinflamatoare nestoroidene
g. * Prostoglandine (prostoglandina E)
h. Imunoglobuline
i. Digitalice
j. Diuretice

7. Semnele clinico-paraclinice specifice hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt următoarele, cu

excepţia:
f. Hipocratism digital
g. Poliglobulie
h. Abces cerebral
i. * Leucocitoza
j. Accese hipoxice

8. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei aortice:

k. punctul Botkin Erb
l. * în spaţiul intercostal II din dreapta
m. în spaţiul intercostal II din stânga
n. la apex
o. la nivelul apofizei xifoide

9. Indicaţi standardul de aur în diagnosticul malformaţiilor congenitale de cord :

245
f. Electrocardiografia
g. Radiografia cardiopulmonară
h. * Ecocardiografia bidimensională cu Doppler color
i. Tomografia computerizată
j. Coronaroangiografia

10. Notaţi ce include managementul postoperator la copiii purtători de proteze mecanice:

f. Profilaxia endocarditei infecţioase 1 an după intervenţie
g. * Tratament anticoagulant sub controlul INR
h. Cateterism cardiac o dată la 6 luni
i. Tratament cu antiinflamatoare nesteroidene
j. Hemocultura obligatorie o dată la 3 luni

11. Indicaţi ce nu include Tetralogia Fallot:

f. Defect de sept ventricular
g. Dextrapoziţia aortei
h. Stenoza arterei pulmonare
i. Hipertrofia ventriculului drept
j. * Hipertrofia ventriculului stâng

12. Specificaţi ce simptom clinic nu este specific, în caz de defect de sept ventricular cu debit mare:
f. dispnee
g. malnutriţie
h. tahicardie
i. diaforeză
j. * convulsii

13. Selectaţi în ce malformaţie de cord se auscultă suflu sistolo-diastolic continuu la baza cordului:
f. Atrezia valvei tricuspide
g. Dextrocardie
h. Defect de sept atrial
i. Defect de sept ventricular
j. * Canal arterial permiabil

14. Apreciaţi metoda de tratament în coarctaţia de aortă de tip preductal:

f. * corecţie chirurgicală cu anastomoză termino-terminală
g. administrarea diureticilor
h. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
i. limitarea efortului fizic
j. administrarea antagoniştilor de aldosteron

15. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei pulmonare:
f. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
g. în spaţiul intercostal II din dreapta
h. * în spaţiul intercostal II din stânga
i. la apex
j. la nivelul apofizei xifoide

16. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cu şunt stânga-dreapta:

f. * Canal arterial permiabil
g. Stenoza arterei pulmonare
246
h. Stenoza valvei aortice
i. Coarctaţia de aortă
j. Anomalia Ebştein

17. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cu şunt dreapta-stângă:

f. * Tetralogia Fallot
g. Defect de sept atrial
h. Defect de sept ventricular
i. Canal arterial permiabil
j. Canal atrioventricular complet

18. Indicaţi care malformaţie cardiacă congenitală este ductodependentă:

f. * Transpoziţia vaselor magistrale
g. Coarctaţia de aortă de tip postductal
h. Stenoza largă a arterei pulmonare
i. Defect de sept ventricular
j. Defect de sept atrial

19. Indicaţi ce suflu este caracteristic în caz de persistenţa canalului arterial:

f. Sistolic
g. Diastolic
h. * Sistolo-diastolic
i. Suflu holosistolic
j. Suflu mezodiastolic

20. Precizaţi semnul clinic compensator în criza de rău hipoxic la copil cu malformaţie cardiacă
congenitală:
F. Acidoza metabolică
G. * Polipneea
H. Spasmul pulmonar
I. Scăderea rezistenţei vasculare sistemice
J. Creşterea şuntului dreapta-stânga

21. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cianogenă cu flux pulmonar crescut:

F. Tetralogia Fallot
G. * Transpoziţia de vase mari cu defect septal ventricular larg
H. Stenoză pulmonară
I. Defect septal ventricular
J. Canal atrioventricular complet

22. Selectaţi semnul clinic specific pentru coarctaţia de aortă de tip postductal la copii:
F. Dispneea
G. Hepatomegalia
H. Creştere şi dezvoltare normală
I. Suflu continuu la baza cordului
J. * Hipertensiune arterială sistemică
K.
Complement multiplu
1. Indicaţi anomaliile anatomice caracteristice Tetralogiei Fallot:
A. * Defect de sept ventricular
B. * Stenoză pulmonară
247
C. Defect de sept atrial
D.* Hipertrofia ventriculului drept
E.* Dextropoziţia aortei

2. Indicaţi semnele clinice caracteristice în defectul de sept ventricular cu debit mare la sugar:
F. * Dispnee/tahipnee
G. * Dificultăţi de alimentaţie
H. Suflu diastolic
I. * Deficit ponderal
J. * Infecţii respiratorii recurente

3. Apreciaţi care din malformaţiile congenitale de cord enumerate se consideră malformaţii vasculare:
F. Anomalia Ebstein
G. * Coarctaţia de aortă
H. * Transpoziţia vaselor magistrale
I. * Anomalia arcului aortic
J. Ventricul unic

4. Indicaţi factorii determinanţi în evoluţia naturală a defectului septal ventricular:

A. * Dimensiunile defectului
B.* Localizarea defectului
C. Presiunea în aortă
D.* Presiunea în artera pulmonară
E. Grosimea peretelui ventriculului stâng

5. Selectaţi criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet:

A.* Defect de sept atrial de tip ostium primum
B.* Defect de sept ventricular cu localizare înaltă
C. Stenoza arterei pulmonare
D.* Valvă atrioventriculară comună
E. Defect de sept ventricular muscular

6. Enumeraţi malformaţiile congenitale de cord cianogene:

A.* Tetralogia Fallot
B. Fereastra aortopulmonară
C.* Transpoziţia de vase mari
D. Defect de sept ventricular
E. Canal arterial permiabil

7. Precizaţi semnele clinice în coarctaţia de aortă de tip postductal:

A.* Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mică decât la membrele superioare
B. Cianoză centrală
C.* Hipertensiune arterială sistemică
D.* Diminuarea pulsului la membrele inferioare
E. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mare decât la membrele superioare

8. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare în circuitul pulmonar:

A. Tetralogia Fallot
B.* Transpoziţia de vase mari
C. Defect septal atrial
D.* Drenaj venos pulmonar aberant
248
E. Canal arterial persistent

9. Precizaţi complicaţiile postchirurgicale în malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga –

dreapta:
A.* Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate
B. Hipertensiune sistemică
C.* Şunturi reziduale
D.* Endocardită infecţioasă
E. Hemoragii intestinale

10.Selectaţi caracteristicile clinice ale defectului de sept atrial cu debit mic:

f. Suflu continuu la focarul aortei
g. * Asimptomatic
h. * Suflu sistolic discret cu maximum de auscultaţie la baza cordului
i. Suflu sistolo-diastolic la baza cordului
j. Dispnee de efort mic şi repaos

11. Precizaţi în care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:
f. * Stenoză severă de valvă aortică
g. * Coactaţia de aortă
h. Canal arterial permiabil
i. Defect de sept atrial
j. Foramen ovale patent

12. Durerea toracică de origine cardiacă se produce având ca substrat:

f. * anomalii ale arterelor coronare
g. * stenoza aortică strânsă
h. * coarctaţia de aortă
i. hipervolemie pulmonară
j. anomalii minore de cord
13. Enumeraţi metode de investigaţii invazive în diagnosticul malformaţiilor cardiace congenitale:
f. * angiografia cardiacă
g. * ventriculografia prin rezonanţă magnetică nucleară
h. * cateterism cardiac
i. electrocardiografia
j. ecocardiografia

14. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord cu evoluţie asimptomatică:

f. * defect de sept ventricular de tip muscular mic
g. * foramen ovale patent
h. * stenoza aortică largă
i. * stenoza arterei pulmonare largă
j. defect de sept ventricular cu debit mare

15. Precizaţi malformaţiile congenitale de cord cu evoluţie severă:

f. * transpoziţia vaselor magistrale de tip D
g. foramen ovale patent
h. * defect de sept ventricular cu debit mare
i. * coarctaţia de aortă de tip preductal
j. * canal atrioventricular complet

249
16. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord palide:
f. * defect de sept atrial
g. transpoziţia vaselor magistrale
h. Tetralogia Fallot
i. * canal arterial permiabil
j. * defect de sept ventricular

17. Enumeraţi malformaţiile cardiace congenitale cianotice:

f. * Atrezia valvei tricuspide
g. * Transpoziţia vaselor magistrale
h. * Tetralogia Fallot
i. Stenoza aortică
j. Stenoza arterei pulmonare largă

18. Enumeraţi anomaliile tractului de ieşire din ventriculul stâng:

f. * stenoza aortică valvulară
g. * stenoza aortică subvalvulară
h. stenoza pulmonară valvulară izolată
i. stenoza ramurilor arterei pulmonare
j. stenoza valvei mitrale

19. Selectaţi anomaliile tractului de ieşire din ventriculul drept :

f. * stenoza valvei pulmonare
g. * stenoza pulmonară subvalvulară
h. atrezia valvei tricuspide
i. stenoza aortică valvulară
j. stenoza aortică subvalvulară

20. Enumeraţi anomaliile valvelor atrioventriculare:

f. * stenoza mitrală congenitală
g. * atrezia valvei tricuspide
h. * anomalia Ebştein
i. stenoza valvei pulmonare
j. stenoza valvei aortice

21.Indicaţi explorările imagistice recomandate în stenoza arterei pulmonare:

f. * examenul radiologic cardiopulmonar
g. * ecocardiografia
h. * cateterismul cardiac
i. * angiografia cardiacă
j. monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale

22. Precizaţi formele anatomice ale stenozei valvei aortice:

f. * stenoza aortică valvulară
g. * stenoza aortică supravalvulară
h. * stenoza subaortică
i. stenoza aortică infundibulară
j. stenoză aortică de tip infantil

23. Indicaţi malformaţiile cardiace cu şunt stânga-dreapta :

f. * defect de sept atrial
250
g. * defect de sept ventricular
h. * fereastra aorto-pulmonară
i. * canal arterial permeabil
j. boala Ebştein

24. Apreciaţi malformaţiile congenitale cardiace complexe:

f. * transpoziţia vaselor magistrale
g. * drenaj venos pulmonar aberant total
h. * ventriculul drept cu cale dublă de ieşire
i. defect de sept atrial
j. defect de sept ventricular

25. Enumeraţi formele anatomice ale defectului de sept atrial în funcţie de sediul defectului :
f. * ostium secundum
g. * ostium primum
h. * sinus venos
i. * sinus coronarian
j. infundibular

26. Enumeraţi schimbările hemodinamice în caz de malformaţii cardiace congenitale cu şunt stânga-
dreapta:
f. * Faza hipervolemică
g. * Faza mixtă (hipervolemică şi hipertensivă)
h. * Faza de sclerozare
i. Faza de hipersecreţie
j. Faza de hiposecreţie

27. Precizaţi factorii decisivi în severitatea evoluţiei Tetralogiei Fallot:

f. * fluxul dreapta-stânga în relaţie cu gradul de stenoză
g. infecţiile pulmonare
h. * mărimea defectului de sept ventricular
i. dimensiunile atriului drept
j. trabecule suplimentare în ventriculul stâng

28.Apreciaţi modificările radiologice cardiopulmonare în Tetralogia Fallot:

A. * cord normal sau mărit uşor
B.* inimă în „sabot”
C.* vascularizaţie pulmonară redusă
D. hipervascularizaţie pulmonară
E. cord sub formă sferică

29. Selectaţi complicaţiile Tetralogiei Fallot:

A.* embolii
B.* eritremie secundară
C.* abces cerebral
D. edem pulmonar
E.* crize hipoxice

30. Indicaţi ce include maladia Ebştein:

A.* atriul drept de dimensiuni mari
B.* deplasarea valvei tricuspide în cavitatea ventriculului drept
251
 C.* reducerea volumului ventriculul drept şi a fluxului pulmonar
D. şunt dreapta-stânga
E. şunt stânga-dreapta

31. Precizaţi evoluţia naturală în cazul canalului atrioventricular comun:

A. favorabilă
B.* nefavorabilă
C.* depinde de gradul şuntului stânga-dreapta
D.* depinde de nivelul rezistenţei vaselor pulmonare
E.* depinde de gradul insuficienţei valvelor atrioventriculare

32. Indicaţi tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total:
f. * tipul supracardiac
g. * tipul cardiac
h. * tipul infracardiac
i. tipul subdiafragmatic
j. tipul supradiafragmatic

33. Selectaţi explorările imagistice recomandate în drenajul venos aberant total la copii:
f. * Examenul radiologic cardiopulmonar
g. * Ecocardiografie
h. * cateterismul cardiac şi angiografia selectivă
i. electrocardiograma
j. * rezonanţă magnetică nucleară cardiacă

34. Precizaţi care grupe de preparate sunt indicate în insuficienţă cardiacă congestivă la copii
secundară malformaţiilor cardiace congenitale:
f. * inhibitori ai enzimei de conversie
g. * antagonişti ai aldosteronului
h. diuretice de ansă
i. antiinflamatoare
j. * betablocante

35. Numiţi simptomele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale cu şunt stânga dreapta cu
debit mare la sugari:
F. * Dispnee
G. * Dificultăţi în alimentaţie
H. Hipocratism digital
I. * Diaforeză
J. * Infecţii respiratorii recurente

36. Numiţi semnele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale la sugari:

F. * Suflu cardiac organic
G. * Cianoza
H. * Hepatomegalia
I. Cardialgii
J. Palpitaţii

37. Numiţi malformaţiile cardiace congenitale asociate cu cianoză centrală:

F. * Tetralogia Fallot
G. * Drenaj venos pulmonar aberant total
252
H. Canal atrio-ventricular
I. * Transpoziţia de vase mari
J. Coarctaţia de aortă

38. Menţionaţi criteriile clinice sugestive în defect de sept atrial mic :

F. Dispnee
G. Retard ponderal
H. * Creştere şi dezvoltare normală
I. * Fără semne de insuficienţă cardiacă
J. * Suflu sistolic la baza cordului

39. Enumeraţi semnele clinice comune în coarctaţia de aortă preductală:

F. * Insuficienţă cardiacă congestivă
G. * Şoc cardiogen
H. * Oboseală la supt
I. Cianoză generalizată
J. Asimptomatic

40. Tratamentul crizelor de « rău hipoxic » la sugar cu malformaţie cardiacă congenitală include:
F. * Poziţionare genupectorală
G. * Corectarea acidozei
H. * Adminstrarea sedativelor
I. * Administrarea betablocantelor
J. Banding al arterei pulmonare

41. Enumeraţi manifestările clinice în defect de sept ventricular la sugar:

F. * Tahipnee de efort şi repaos
G. Cardialgii
H. * Transpiraţii excesive
I. * Oboseală la supt
J. Cianoză
K.

Semiologia sistemului cardiovascular la copii.

Teste noi
Compliment simplu

21. Indicaţi termenul de gestație când începe ontogeneza sistemului cardiovascular:

f. săptămâna a VIII-a de dezvoltare intrauterină
g. săptămâna a IV-a
h. * săptămâna a II -a
i. săptămâna a V -a
j. primele 7 zile de la concepţie

22. Specificați caracteristica ascultativă a suflului funcțional la copii:

f. Intensitatea: gradul 3-4/6 Levine
g. Sistolic prelungit
h. Timbru aspru
i. * Sistolic, scurt și fin
j. Nu se modifică cu poziția corpului
253
23. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
f. * bulbul cardiac
g. sinusul venos
h. trunchiul arterial comun
i. ventriculul primitiv
j. atriul primitiv

24. Precizaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior venele mari:
f. bulbul cardiac
g. * sinusul venos
h. trunchiul arterial comun
i. ventriculul primitiv
j. atriul primitiv

25. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ventriculul stâng:
f. bulbul cardiac
g. sinusul venos
h. trunchiul arterial comun
i. * ventriculul primitiv
j. atriul primitiv

26. Precizaţi termenul de dezvoltare intrauterine care loc constituirea sistemului de conducere a
cordului:
f. săptămâna a III-a
g. * săptămâna a IV-a
h. săptămâna a VI-a
i. săptămâna a VIII-a
j. săptămâna a VII-a

27. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterine, când are loc divizarea trunchiului arterial comun:
f. săptămâna a IV-V
g. săptămâna a V-VI
h. * săptămâna a VI-VII
i. săptămâna a III-IV
j. săptămâna a VIII

28. Precizaţi deosebirea de bază dintre lipotemie şi sincopă:

a. lipsa pulsului
b. pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
c. prezenţa manifestărilor neurologice
d. * menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
e. rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace

29. Indicaţi valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copii în vârsta de
până la 2 luni:
f. peste 0,45
g. peste 0,50
h. peste 0,55
i. * peste 0,60
j. peste 0,70
254
30. Apreciaţi valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copiii în vârsta de 2-
12 ani:
f. peste 0,60
g. peste 0,55
h. peste 0,40
i. peste 0,45
j. * peste 0,50

31. Indicaţi focarul de ausculataţie a valvei aortice:

p. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal IV
q. * în spaţiul intercostal II din dreapta parasternal
r. în spaţiul intercostal II din stânga parasternal
s. la apex
t. în punctul Botkin – Erb

32. Evidenţiaţi în ce patologie cardiacă la copii se formează „ghebul cardiac”:

f. tulburare de ritm
g. pericardită
h. endocardită
i. hipertensiune arterială
j. * malformaţii cardiace cu cardiomegalie

33. Indicaţi focarul de auscultaţie al valvei pulmonare:

f. la marginea inferioară a sternului
g. * în spaţiul intercostal II stânga parasternal
h. la apex
i. în spaţiul intercostal II din dreapta parasternal
j. vîn punctul Botkin – Erb

34. Specificați focarul auscultativ a suflului sistolic Still la copiii:

f. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
g. în spaţiul intercostal II dreapta parasternal
h. în spaţiul intercostal II stânga parasternal
i. * la apex
j. în punctul Botkin – Erb

35. Evidenţiaţi care este sonoritatea zgomotelor cardiace la baza cordului:

f. sonoritatea zgomotului I este mai mare decât a zgomotului II
g. * sonoritatea zgomotului II este mai mare decât a zgomotului I
h. zgomotul I şi II au sonoritate identică
i. se percepe (auscultă) numai primul zgomot
j. zgomotele sunt atenuate

36. Indicaţi focarul de auscultaţie al valvei mitrale la copii:

f. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
g. în spaţiul intercostal II dreapta parasternal
h. în spaţiul intercostal II stânga parasternal
i. * la apex
j. în punctul Botkin – Erb

255
37. Indicaţi focarul de auscultaţie al valvei tricuspide la copii:
f. * la marginea inferioară a sternului
g. în spaţiul intercostal II din dreapta
h. la apex
i. în spaţiul intercostal II din stânga
j. în punctul Botkin – Erb

38. Indicaţi localizarea şocului apexian la sugari:

f. în spaţiul intercostal II
g. în spaţiul intercostal III
h. * în spaţiul intercostal IV
i. în spaţiul intercostal V
j. în spaţiul intercostal VI

39. Indicaţi localizarea palpatorie a şocului apexian la copiii în vârstă de 10 ani:

f. în spaţiul intercostal IV
g. în spaţiul intercostal III
h. * în spaţiul intercostal V
i. în spaţiul intercostal II
j. în spaţiul intercostal VI

40. Precizaţi care este frecvenţa medie a pulsului la copiii sănătoşi la vârstă de 4 ani:
f. 120 pe minut
g. 140 pe minut
h. 70 pe minut
i. 80 pe minut
j. * 100 pe minut
k.

Compliment multiplu

41. Enumerați semnele clinice sugestive pentru afectarea aparatului cardiovascular la copiii
mari:
f. * Prezența stigmelor de disembriogeneză
g. * Turgescența jugularelor, dansul carotidelor
h. * Edeme periferice
i. * Cianoza tegumentelor și a mucoaselor vizibile
j. Tusea

42. Numiți patologiile pediatrice cu tablou auscultativ de sufluri cardiace organice:

f. anemie
g. tireotoxicoză
h. * malformaţii congenitale cardiace
i. * vicii cardiace dobândite
j. persistenţă/prezența a focarelor cronice de infecţie

43. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale
pulsului:
f. * hipertireoză
g. * anemie
256
h. * stări febrile
i. gastrite
j. rahitism

44. Indicaţi în ce situaţii are loc accentuarea zgomotelor cardiace la copii:

f. * emoţii
g. miocardite
h. * efort fizic
i. * hipertireoidism
j. stenoză arterei pulmonare

45. Evidenţiaţi caracteristicele suflurilor organice:

f. intensitate mică
g. * intensitate mare
h. * asociere cu freamăt
i. * propagare în afara limitelor cordului
j. dispar după efort

46. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează traseul ECG la copii:

f. masa corporală
g. * poziţia cordului în cutia toracică
h. * raportul între masa ventriculului stâng şi a celui drept
i. * grosimea pereţilor ventriculelor
j. valoarea tensiunii arteriale

47. Determinaţi particularităţile morfofuncţionale ale cordului la nou-născut:

f. * fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
g. * ţesutul conjunctiv slab dezvoltat
h. * vascularizare bună a miocardului
i. vascularizare slabă a miocardului
j. peretele ventriculului stâng este seminficativ mai gros decât ai celui drept

48. Apreciaţi particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:

f. poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
g. * poziţia cordului este transversală
h. * este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
i. * umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
j. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult

49. Stabiliți semnele sugestive pentru afecțiunile cardiovasculare la copii apreciate la palpare:
f. Volumul cardiac
g. * Localizarea șocului apexian
h. * Freamătul și galopul cardiac
i. * Caracterul pusului și a circulației periferice
j. * Prezența edemelor cardiace

50. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la hemodinamica fetală:

f. * circuitul mic nu funcţionează
g. * funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
h. * presiune practic echivalentă între aortă şi artera pulmonară
i. artera pulmonară transportă sângele în plămâni în volum deplin
257
j. este prezent defect de sept ventricular

51. Indicaţi ce modificări apar după expulzarea fătului şi realizarea primului inspir:
f. * sistarea circulaţiei ombilicale
g. * scăderea rezistenţei vasculare pulmonare
h. * închiderea canalului arterial
i. * închiderea foramenului ovale
j. creşterea rezistenţei vasculare pulmonare

52. Evidenţiaţi în ce maladii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:

f. hipertensiune arterială
g. * miocardite
h. * pericardite
i. * emfizem pulmonar
j. hipotrofie

53. Menționați acuzele specifice afectării sistemului cardiovascular la copil:

f. * Cardialgii
g. * Palpitații
h. * Dispnee
i. * Intoleranța la efort fizic
j. Dureri articulare

54. Selectaţi simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:

f. * diaforeză
g. * tahipnee
h. * retard ponderal
i. * cianoză
j. cardialgii

55. Selectaţi categorai de nou-născuţi cu risc de sindrom de persistenţă a circulaţiei fetale:

f. * prematuri
g. născuți peste termen
h. născuți la termen
i. * dismaturi
j. născuţi prin operaţie cezariană

56. Precizați tipurile de sufluri cardiace în funcție de perioada de apariție:

f. * Sistolice
g. * Diastolice
h. * Sistolo-diastolice
i. * Continue
j. Mezodiastolice

57. precizați tipurile de sufluri cardiace în funcție de faza ciclului cardiac:

f. continuu
g. * protosistolice
h. * mezosistolice
i. * telesistolice
j. * holosistolice

258
58. Evidențiați particularitățile funcționale ale sistemului cardiovascular la copiii de vârstă
fragedă:
f. * Prezența aritmiei respiratorii
g. Bradipnee
h. Tensiunea arterială relativ mare
i. * Frecvența contracțiilor cardiace mai mare
j. * Tensiunea arterială relativ mică

59. Indicaţi antecedentele heredo-colaterale sugestive pentru o cardiopatie congenitală:

f. * malformaţii cardiace congenitale la membrii familiei
g. * existenţa cosanguinităţii
h. * moarte subită la rude de gradul I şi II la vîrstă tânără
i. patologii digestive la rude de gradul I şi II
j. patologii pulmonare cronice la rude de gradul I şi II

60. Precizați antecedentele anamnestice prenatale sugestive pentru o cardiopatie la copii:

f. * agresiuni toxice în timpul sarcinei (consum de alcool la mamă)
g. * suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
h. * expunere la radiaţii în timpul sarcinei
i. * administrarea medicamentelor în timpul sarcinei
j. prezența patologiei pulmonare cronice

61. Numiți antecedentele anamnestice postnatale sugestive pentru cardiopatie la copii <2 ani de
viață:
f. * oboseală în timpul alimentaţiei
g. * retardul ponderal
h. * infecţii respiratorii frecvente
i. prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
j. * accese hipoxice

62. Specificați particularitățile clinice ale sincopei la copii:

f. pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
g. * rărirea marcată, până la oprire a pulsului
h. * rărirea marcată, până la oprire a respiraţiei
i. tensiunea arterială menţinută
j. * lipsa pulsului

63. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:

f. * efectuarea când copilul e liniştit sau în timpul somnului
g. se va examina doar regiunea precordială
h. * se va atrage atenția la prezența unor stigme de embriogeneză
i. se va examina doar tegumentele şi mucoasele vizibile
j. * se va realiza inspecţia generală a întregului organism
k.
64. Menționați caracteristicile zgomotelor cardiace la copii în raport cu adulţii:
f. * sunt mai frecvente
g. * sunt mai intense
h. * sonoritate cu tendinţa de egalizare la sugarul mic
i. sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
j. * aritmie respiratorie
259
65. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
f. intensitatea după scara Lewine 4-6/6
g. * intensitatea după scara Lewine 1-2/6
h. * nu sunt însoţite de freamăt
i. * dispar după schimbarea poziţiei corpului
j. * nu se propagă în afara limitelor cordului

66. Indicaţi criteriile examenului radiologiei toracice sugestive pentru cardiopatiile pediatrice:
f. * patologiile organelor cutiei toracice
g. * caracteristica circulaţiei pulmonare
h. estimarea excursiei pulmonare
i. * aspectul umbrei cordului
j. * aprecierea indicelui cardio-toracic

67. Precizați criteriile ECG specifice în examinarea sistemului cardiovascular la copii:

f. masa miocardului
g. * ritmul cardiac
h. * frecvenţa cardiacă
i. minut volumul cardiac
j. * diselectrolitemiile

68. Numiți parametrii hemodinamicii centrali determinanți în patologia cardiacă la copii:

f. * tensiunea arterială
g. * puls
h. * frecvenţa contracţiilor cardiace
i. presiunea în artera pulmonară
j. presiune în ventriculul drept

69. Apreciaţi criteriile lipotimiei la copii:

f. * pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea circulaţiei sangvine
g. pierderea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea circulaţiei sangvine
h. * pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea respiraţiei
i. pieredrea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea respiraţiei
j. * tensiunea arterială fără modificări

70. Apreciaţi particularităţile reglării nervoase a activităţii cardiace la copilul de vârstă fragedă:
f. * predominarea sistemului nervos simpatic
g. predominarea sistemului nervos parasimpatic
h. * influenţă redusă a nervului vagus
i. influenţa cresută a nervului vagus
j. * reglarea conductibilităţii cardiace

15. Cs Indicați celula cu rol principal în patogenia astmului bronșic la copii:

Limfocitele
Celulele endoteliale
* Eozinofilele
Monocitele
Fibroblaștii

260
16. Cs Marcaţi clasa de imunoglobuline care este implicată în patogenia astmului bronşic atopic la
copii:
a. IgA
b. IgD
c. * IgE
d. IgM
e. IgG

17. Cs Indicați veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic la copii:

* Dezvoltarea procesului inflamator de origine alergică la nivelul mucoasei bronhiilor
Dezvoltarea procesului inflamator de origine virotică la nivelul căilor respiratorii
Dezvoltarea procesului inflamator de origine bacteriană la nivelul căilor respiratorii
Dezvoltarea procesului inflamator de origine autoimună
Dezvoltarea procesului inflamator de origine micotică la nivelul căilor respiratorii

18. Cs Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru astmul bronşic la copii:
Creşte permiabilitatea capilarilor
Creşte secreția locală de mucus
* Relaxarea musculaturii bronşice
Bronhospasm
Edemațierea mucoasei bronșice

19. Cs Indicați ce nu este caracteristic pentru criza de astm bronşic la copii:

F. Tusă spastică cu spută albicioasă
G. Dispnee expiratorie
H. Stare de agitaţie, frică, cefalee
I. * Dispnee inspiratorie
J. Accese noctune de tuse

20. Cs Indicați calea eficientă de administrare a cromoglicatului de sodiu în tratamentul astmului

bronşic la copii:
F. Intravenos
G. Subcutanat
H. Intramuscular
I. * Inhalator
J. Per os

21. Cs Selectați manifestarea fiziopatologică care nu este caracteristică în astmul bronşic la copii:
F. Spasmul musculaturii netede bronşice
G. Edemul mucoasei
H. Hipersecreţia de mucus
I. Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice
J. * Spasmul laringian

22. Cs Selectați grupul de preparate care nu este indicat pentru tratamentul antiinflamator în astmul
bronşic la copii:
F. * Antiinflamatoare nonsteroidiene
G. Corticosteroizi inhalator
H. Antileucotriene
I. Cromoglicatul disodic
J. Ipratropium bromid
261
23. Cs Selectați preparatul care pot provoca exacerbarea astmului bronşic la copii:
* Acidul acetilsalicilic
Glucocorticosteroizi
Antihistaminice
Teofilina
Antileucotriene

24. Cs Indicați metoda utilizată pentru aprecierea variabilității zilnice a semnelor de astm bronşic la
copii:
F. ECG
G. Cardiointervalografia
H. * PEF-metria
I. R-grafia cutiei toracice
J. Nivelul IgE serice

25. Cs Selectați biomarkerul procesului inflamator alergic regăsit în sputa pacientului cu astm bronşic
la copii:
F. * Eozinofilie
G. Leucocitoză
H. Neutrofilie
I. Monocitoză
J. Trombocitopenie

26. Cs Indicați scopul principal în tratamentul astmului bronşic la copii:

F. * Atingerea şi menţinerea controlului manifestărilor clinice
G. Sanarea focarelor de infecţie
H. Tratamentul comorbidităților
I. Ameliorarea respiraţiei nazale
J. Îmbunătăţirea microcirculaţiei sanguine

27. Cs Copilul manifestă semnele clinice ale exacerbării de astm bronșic. Care investigație de laborator
va oferi echipei medicale informația de bază pentru aprecierea statusului respirator la copil?
Hemoleucograma
* Gazometria arterială
Ureea serică
Timpul tromboplastinei partial activate
Nivelul IgE serice

28. Cs Un copil de 7 ani cu astm bronșic joacă fotbal la orele de educație fizică la școală. În timpul
jocului copilul începe să tușească, manifestă respirație șuierătoare și senzație de sufocare. Ce
medicație trebuie de administrat pentru a obține ameliorarea rapidă a stării pacientului?
Prednisolon
Montelukast
* Salbutamol
Fluticason propionat
Teofilină

21. Cs Indicați care dintre factorii de risc nu este implicat în patogeneza astmului bronșic la copii:
Dermatita atopică în primii ani de viață
Expunerea în copilărie la acarienii prafului de casă
262
 Fumatul matern
* Detresa respiratorie la nounăscut
Infecțiile respiratorii frecvente în primii ani de viață

22. Cs Selectați afirmaţia care nu este caracteristică pentru astmul bronșic la copii:
Aspirina poate provoca exacerbarea astmului bronșic
Tusea poate fi manifestare a astmului bronșic
Wheezing-ul poate să nu fie prezent în timpul exacerbării de astm bronșic
Semnul „plămân silențios” este un semn favorabil
* Prezența pulsului paradoxal este un semn al evoluției severe a maladiei

23. Cs Evoluția severă a astmului bronșic la copii este prognozată în caz de:
F. Copilul vorbește rar
G. Cianoza
H. PCO2 mai mare de 40
I. * Nivelul PEF mai jos de 50% de la valorile prezise
J. Prezența tuturor semnelor de mai sus

24. Cs Indicați afirmația care nu prezintă factor de risc pentru astmul bronșic la copii:
Anamneza familială pozitivă (cazuri de astm la membrii familiei)
* Prezența dermatitei atopice din primul an de viață
Fumatul în familie
Mediul rural de trai
Expunerea la alergeni

25. Precizați calea preferenţială de administrare a corticosteroizilor în tratamentul de menținere a

controlului astmului bronşic la copii:
Intravenos
* Inhalator
Subcutanat
Intramuscular
Intrarectal

Complement multiplu

23. Cm Enumerați mecanismele patogenetice în astmul bronşic la copii:

Relaxarea mușchilor netezi ai bronhiilor
* Activarea sintezei de leucotriene
* Activarea sintezei unor citochine proinflamatorii
Reducerea marcată a sintezei de reagine (IgE)
* Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice

24. Cm Enumerați criteriile diagnostice în astmul bronşic la copii:

F. * Predispunerea ereditară
G. * Spirometria demonstrează dereglări obstructive la nivelul bronhiilor mici
H. * Crize repetate de obstrucţie bronşică
I. * Nivel crescut de IgE
J. Spirometria demonstrează dereglări de tip restrictiv

25. Cm Enumerați maladiile cu care trebuie să fie diferențiat astmul bronşic la copii:
263
 * Aspirație de corp străin
* Insuficiență cardiacă congestivă
* Mucoviscidoza
Pneumonie acută
* Traheomalacie

26. Cm Enumerați semnele clinice ale statusului astmatic la copii:

* Durata wheezing-ului mai mult de 6 ore
* Dereglări neurologice
* Simptomul „plămânului silențios”, dispariţia tusei
Dispariția dispneei peste 4 ore de la începutul tratamentului
Auscultativ – respiraţie aspră, raluri buloase și crepitante

27. Cm Precizaţi acuzele caracteristice pentru exacerbarea de astm bronşic la copii:

F. * Accese frecvente de tuse
G. * Accese de dispnee
H. Prurit cutanat
I. * Wheezing
J. * Strănut, respirație nazală dificilă

28. Cm Selectaţi criteriile de severitate pentru astmul bronşic la copii:

F. * Frecvenţa acceselor de dispnee
G. * Caracterul şi durata acceselor
H. Frecvenţa infecțiilor respiratorii acute
I. * Frecvenţa simptomelor nocturne
J. * Toleranţa la efort fizic

29. Cm Enumerați factorii declanșatori ai statusului astmatic la copiii cu astm bronșic:

F. * Necomplianța și sistarea tratamentului cu glucocorticoizii inhalatori
G. Administrarea de antihistaminice
H. * Administrarea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetice
I. * Acutizarea procesului inflamator în plămâni
J. Tratamentul cu glucocorticoizii inhalatori

30. Cm Precizaţi factorii de risc pentru astmul bronşic la copii:

F. * Predispoziţia genetică
G. * Bronșiolita
H. * Dermatita atopică în primii ani de viaţă
I. Absenţa maladiilor alergice la rude
J. Disfuncţia sistemului nervos vegetativ

31. Cm Enumerați investigațiile diagnostice specifice pentru astmul bronşic la copiii de vârstă şcolară:
F. * Nivelul seric de IgE (total şi alergen-specifice)
G. Radiografie abdominală
H. Aprecierea nivelului de complexe imunocirculante
I. * Investigaţia sputei
J. * Spirometria

32. Cm Marcați complicaţiile imediate ale astmului bronşic la copii:

F. * Status astmaticus
G. Insuficienţa cardiacă cronică
264
H. * Pneumotorax spontan
I. * Emfizem mediastinal subcutan
J. * Atelectazie segmentară

33. Cm Enumerați alergenii alimentari care mai des provoacă exacerbarea de astm bronşic la copii:
F. * Ouăle
G. * Citricele
H. * Peştele şi produsele de mare
I. * Arachidele, nucile
J. Porumbul

34. Cm Indicați factorii declanșatori ai exacerbării de astm bronşic la copii:

F. * Praful de casă
G. * Mucegaiuri
H. * Polenuri
I. * Fumul de ţigară
J. Aerul cald

35. Cm Selectați factorii de risc pentru dezvotarea astmului bronşic la copiii de vârsta timpurie:
F. * Infecțiile respiratorii acute
G. Anemia feriprivă
H. * Astmul bronșic la unul din părinți
I. * Dermatita atopică
J. * Rinita alergică

36. Cm Enumerați nivelele de control ale astmului bronşic:

F. Lipsa exacerbărilor de astm bronșic
G. * Astm bronșic controlat
H. Simptome nocturne de astm bronșic
I. * Astm bronșic parțial controlat
J. * Astm bronșic necontrolat

37. Cm Enumerați criteriile de severitate pentru exacerbările de astm bronşic la copii:

F. * Frecvenţa simptomelor de astm
G. * Prezența simptomelor nocturne de astm
H. * Rezultatele investigațiilor funcţiei pulmonare
I. Examinarea testelor alergologice
J. Modificările în hemoleucogramă

38. Cm Marcați factorii de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic la copiii cu vârsta sub 5 ani:
F. Sexul feminin
G. * Trei epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
H. * Dermatita atopică
I. * Istoric de astm la unul din părinţi
J. * Sensibilizare la aeroalergeni

39. Cm Enumerați biomarkerii caracteristici în sputa copiilor cu astm bronşic atopic:

F. * Prezența eozinofiliei
G. * Prezența cristalelor Charcot-Leyden
H. Cantitatea trombocitelor
I. * Prezența spiralelor Curschmann
265
J. Prezența leucocitozei

40. Cm Selectați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a crizei de astm bronşic:

F. * Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
G. Remediile antihistaminice
H. * Medicamente cu acțiune anticolinergică
I. * Corticosteroizi sistemici
J. Antileucotriene

41. Cm Enumerați preparatele anticolinergice indicate pentru tratamentul astmului bronşic la copii:
* Ipratropium bromid
Teofilină
* Oxytopirină bromid
* Tiotrapium bromid
Sulfat de magnesiu

42. Cm Precizați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a exacerbării severe de astm bronşic la
copii:
F. * Oxigenoterapie
G. * Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
H. * Corticosteroizi sistemici
I. Antileucotriene
J. Antibioticoterapie

43. Cm Enumerați preparatele de bază indicate pentru menținerea controlului astmului bronşic la
copii:
F. Antiinflamatoare nesteroidene
G. * Corticosteroizi inhalatori
H. * Antileucotriene
I. * Bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune
J. Remediile antihistaminice

44. Cm Enumerați manifestările caracteristice pentru astmul bronșic la copii:

* Tusea, care este simptom predominant
Stridor
* Creșterea rezistenței căilor aeriene
* Hiperreactivitate bronșică
Scăderea capacității reziduale funcționale a plămânilor
1. CM Edemul generalizat al nou-născutului apare în următoarele cazuri:
a. * Prematuritate
b. * Sindromul Hurler
c. Hemoragia subgalaelă
d. * Hidropsul non- imun
e. * Nefroza congenitală

2. CS Cianoza marcată la nou-născut poate fi un semn al:

a. Nivelului înalt de Hb
b. Insuficiența circulatorie
c. Șoc hipovolemic
d. * Pneumonie congenitală

266
e. Coarctație de aorta

3. CS Dați caracteristica eritemului toxic la nou-născut:

a. Apare în primele 3 zile de viață
b. Maculele conțin eozinofile
c. * Persistă timp de 1 lună
d. Au distribuție exclusive pe trunchi
e. Reprezintă un prognostic nefavorabil

4. CS Sistemul cardiovascular la nou-născut se caracterizează:

a. Nou-născuții prematuri au de obicei o frecvență cardiacă mai mică
b. Frecvența cardiacă este de obicei cu valorile între 110-140 contracții în repaos.
c. * Valorile tensiunii arteriale nu variază în funcție de termenul de gestație
d. Prematurii au o tensiune arterială mai mare comparativ cu nou-născuții la termen
e. Diferența < 3 % a SpO2 preductală și postductală este un test screning normal

5. CS Megalocefalia la nou-născuți indică:

a. Hidrocefalie
b. * Hemoragie subdurală
c. Hemoragie subgaleală
d. Sindromul Neurocutanat
e. Dereglări de metabolism

6. CM Enumerați tulburările ce pot fi asociate cu o fontanelă anterioară de dimensiuni mari la

naștere:
a. * Trisomia 13, 18, 21
b. * Prematuritate
c. * Retard de dezvoltare intrauterină
d. * Hipotiroidism congenital
e. Hipospadias

7. CM Enumerați tulburările ce pot fi asociate cu o fontanelă anterioară de dimensiuni mici la

naștere:
a. * Microcefalie
b. * Craniostenoza
c. * Hipertiroidism congenital
d. Deficiența de vitamina D
e. Osteogeneza imperfecta

8. CS La examinarea cutiei toracice a nou-născutului:

a. * E frecvent întîlnită hipertrofia/tumefierea glandelor mamare
b. Absența mameloanelor
c. Secrețiile de lapte sugerează mastită.
d. Eritemul, indurațiile, sensibilitatea mamelonului la n-n poate fi un semn de infecție.
e. Mameloanele supranumerale distanțate se întâlnesc mai des la fete

9. CM Afectarea căilor respiratorii inferioare sau a parenchimului pulmonar la nou-născut se

caracterizează prin:
a. * Tahipnee
b. * Retracții intercostale
c. Retracții supracostale
267
d. Retracții subcostale
e. Tahipnee fără efort respirator

10. CM Tromboza venelor renale la nou-născut este asociată cu:

a. * Anemie
b. * Policitemie
c. * Defect de antitrombină III
d. * Deshidratare
e. Hidronefroză

11. CS Omfalocelul la nou-născut este asociat cu:

a. Trisomia 18
b. Cordon ombilical scurt
c. Anus imperforat
d. * Anomalii renale
e. Meningomielocele

12. CM Hipospadia severă indică la nou-născut:

a. * Sindromul Down
b. * Anomalii ale cromatinei sexuale
c. Trisomia 13
d. * Face parte din criza genitală
e. * Caracteristică doar pentru nou-născutul de sex masculin

13. CS Tremorul la nou-născut:

a. Este întodeauna patologic
b. Tremorul fin în timpul somnului este caracteristic pentru prezența chisturilor cerebrale
c. De obicei însoțește frisoanele la nou-născuți
d. * Poate fi prezent din primele zile de viață și nu reprezintă o stare patologică
e. Este caracteristic pentru nou-născuții de mame cu patologii ale sistemului nervos central

14. CS Reflexul Moro la nou-născut este un reflex:

a. * Vestibular
b. Alimentar
c. Auditiv
d. De mișcare
e. De poziție și mișcare

15. CS Colorația tegumentelor de tip Arlechin la nou-născut se întâlnește în:

a. Sepsis
b. Pletoră
c. Asfixie la naștere
d. Hemoragie subdurală
e. * Coarctație de aortă

16. CM Fragilitatea pielii însoțită de hipermobilitatea articulară la nou-născut este tipică pentru:
a. * Prematuritate extremă
b. * Sindrom Marfan
c. * De obicei este asociată cu infecția intrauterină
d. * Apare la copii cu retard de dezvoltare intrauterină

268
e. Este asociat cu craniotabiesul

17. CM Tulburări, ce pot fi asociate cu o fontanelă anterioară mică la naștere, sunt următoarele:
a. * Microcefalie
b. * Retard de dezvoltare intrauterină
c. * Rubeola congenitală
d. Hipotiroidismul congenital
e. Picnodisostoză

18. CM Depresiunea craniană la nou-născut este rezultatul:

a. * Craniotabiesului
b. * Infecției cu citomegalovirus
c. * Presiunii localizate prelungite de către osul pelvin matern
d. Travaliului prelungit
e. Osteogenezei impefecte

19. CS Sindromul Mobius la nou-născut include:

a. * Asimetrie facială
b. Hipoplazia nervului oculomotor
c. Absența congenitală a nucelului nervului trigeminal
d. Incapacitatea de a deschide ochii
e. Incapacitatea de a închide ochii

20. CS Perlele (chisturile) Epstein la nou-născut:

a. Reprezintă un semn al infecției intrauterine prelungite
b. E frecvent întâlnit la nou-născuții din mame cu infecție Epstein-Bar în timpul sarcinii
c. * Sunt temporare
d. Apar în primele ore de la naștere
e. Adesea apar localizate în diferite organe parenchimatoase
f.

RESUSCIATREA NEONATALA

21. CS Care sunt preparatele utilizate pentru reanimarea neonatală utilizate în sala de naștere?
a. * Adrenalină 1:10000 (0,1 mg/ml)
b. Dopamină
c. Amoxacilină
d. Cofeină
e. Fytomenadionă

22. CS Care este SpO2 preductală țintă după naștere la sfirșitul primului minut de viață?
a. * 60-65%
b. 80-85%
c. 75-80%
d. 85-90%
e. > 95%

23. CS Care este SpO2 preductală țintă după naștere la sfirșitul primelor 10 minute de viață?
a. 60-65%
b. 80-85%
c. 75-80%
269
d. 80-90%
e. * 85- 95%

24. CS Se schimbă lichidul amniotic meconial, abordarea față de pașii inițiali ai resuscitării în cazul
nou-născutului?
a. * Daca nou-născutul este viguros, prezintă efort respirator bun si tonus muscular bun, poate sta cu
mama
b. Daca nou-născutul nu este viguros, prezintă efort respirator bun si tonus muscular bun, poate sta cu
mama
c. Daca nou-născutul este viguros, prezinta semne de detresă respiratorie și/sau tonus muscular scazut,
poate sta cu mama
d. Daca lichidul amniotic e meconial intodeauna trebuie plasat pe masuța radiantă pentru a iniția
resuscitarea
e. Nici unul din cele mentionate

25. CS Cu ce concentrație de O2 se ințiază resuscitarea nou-născutului la termen?

a. * 21%
b. 30-35%
c. 35-40%
d. 50-70%
e. 100%

26. CS Cu ce concentrație de O2 se ințiază resuscitarea nou-născutului prematur?

a. * 21-30%
b. 35-50%
c. 40%
d. 50-80%
e. 100%

27. CS Cât de multă presiune trebuie utilizată la începerea ventilației cu presiune pozitivă PIP la nou-
născut?
a. * 20-25 cmH2O
b. 30-35 cmH2O
c. 35-40 cmH2O
d. 40-45 cmH2O
e. 45-50 cmH2O

28. CS Care este criteriul principal pentru alegerea mărimii tubului endotracheal la nou-născut?
a. * Masa nou-născutului
b. Tonusul nou-născutului
c. Tipul nașterii
d. Patologia nou-născutului
e. Prezența sau lipsa respirațiilor

29. CS Cu care mâina se ține corect laringoscopul in timpul intubării nou-născutului?

a. * Laringoscopul se ține intodeauna in mâina stinga
b. Laringoscopul se ține intodeauna in mâina dreapta
c. Depinde de dexteritățile manuale ale persoanei ce intubează
d. Laringoscopul se ține cu ambele mâini
e. Nu contează in ce mâina se ține laringoscopul

270
30. CS Cum sunt coordonate compresiile cu VPP la nou-născut?
a. * 3 compresii + 1 ventilație in fiecare 2 secunde
b. 3 compresii + 3 ventilații la fiecare 2 secunde
c. 3 compresii + 1 ventilație la fiecare 3 secunde
d. 2 compresii + 1 ventilație la fiecare 2 secunde
e. 1 compresie + 3 ventilații la fiecare 2 secunde

31. CM Сe include tranziția de la respirația fetală la cea neonatală?

a. * Nou-născutul folosește plăminii in locul placentei pentru schimbul de gaze
b. * Lichidul din alveole este absorbit
c. * Oxigenul se deplaseaza din alveole in vasele sanguine pulmonare si CO 2 intră in alveole pentru a fi
exhalat
d. * Fluxul sangin pulmonar crește și canalul arterial se inchide treptat
e. Aerul din alveole face ca vasele de singe din plamini sa se contracte

32. CM Care sunt manifestările clinice ale tranziției anormale la nou-născut?

a. * Tahipnee
b. * Bradicardie
c. * Tonusul muscular scăzut
d. * Apnee
e. Tegumente roz

33. CM Care sunt factorii de risc intrapartum, ce cresc probabilitatea necesității reanimării neonatale:
a. * Nașterea prin operație cezariană urgentă.
b. * Aplicarea de forceps
c. * Aplicarea de vacuum
d. * Distocia de umeraș
e. Macrosomia fetală

34. CM Care sunt factorii de risc antepartum ce cresc probabilitatea necesității reanimării neonatale:
a. * Polihidramnios
b. * Oligoamnios
c. * Hidrops fetal
d. * Macrosomia fetală
e. Distocia de umăraș

35. CM Care sunt întrebările puse de medicului obstetrician inainte de fiecare naștere?
a. * Care este vârsta de gestație așteptată
b. * Este lichidul amniotic clar
c. * Câți copii se așteaptă
d. * Există factori cu risc suplimentari
e. A cîta naștere este cea actuală

36. CM Care sunt întrebările pentru evaluarea rapidă a nou-născutului imediat după naștere?
a. * Copilul este la termen
b. * Are tonus bun
c. * Respiră sau țipă
d. Este un copil dorit
e. Este fetiță sau băiețel

37. CM Care sunt pașii inițiali ai îngrijirii nou-născutului:

271
a. * Asigurați căldura
b. * Pozitionați capul și gîtul
c. * Aspirați secrețiile dacă este necesar
d. * Ștergeți/stimulați
e. Administrați VPP

38. CM Care sunt indicațiile pulsoximetriei la nou-născut?

a. * Când este anticipată reanimarea
b. * Pentru confirmarea percepției cianozei centrale persistente
c. * Când este administrat oxigen
d. * Când este necesară administrarea ventilației cu presiune pozitivă
e. Când copilul nu a avut scaun în sala de naștere

39. CM Care sunt indicațiile pentru ventilație cu presiune pozitivă la nou-născut?

a. * Apnee, gasping
b. * FCC mai puțin de 100 cc/min
c. * Saturația oxigenului sub valorile ținte în pofida administrării de O 2 în flux liber sau CPAP
d. Nu se simte pulsația cordonului ombilical
e. Copilul prezintă cianoza periorală

40. CM Care este calea de administrarea a adrenalinei la nou-născut?

a. * Intravenos 0,01 - 0,03 mg/kg
b. * Intraosos 0,01 - 0,03 mg/kg
c. * Endotracheal 0,05 – 0,1 mg/kg
d. Intravenos 0,05 - 0,1 mg/kg
e. Endotracheal 0,01 – 0,03 mg/kg

Sindrom de detresă respiratorie cu DS

41. CS Ce descrie termenul de detersă respiratorie la nou-născut?

a. Patern normal de respirație
b. * Este un diagnostic frecvent întâlnit la nou-născuții prematuri
c. Semnele tirajului intercostal
d. Starea generală a unui nou-născut imediat după naștere
e. Semnele și simptomele unui patern respirator normal

42. CS Care sunt celulele responsabile pentru producerea surfactantului la nou-născut?

a. Pneumocite tip I
b. * Pneumocite tip II
c. Celule scuamoase epiteliale simple
d. Celulele piramidale
e. Nu există celulele tipice pentru sinteza surfactantului

43. CS La ce termen de dezvoltare intrauterină incepe sinteza intensă a surfactantului?

a. 24 sg
b. 28 sg
c. 30 sg
d. * 32 sg
e. 34 sg

272
44. CS Care este cauza principală determinantă a SDR la nou-născuții prematuri?
a. * Deficitul de surfactant
b. Surplusul de surfactant
c. Patologiile pulmonare
d. Hipotonia musculară
e. Respirația superficială

45. CS Ce reprezintă surfactantul?

a. Un produs proteic sintetizat de pneumocitele tip I
b. * Un lichid lipoproteic bogat in fosfolipide
c. Un lichid bogat in glucide
d. Un amestec apa/aer present in alveole inainte de naștere
e. Reduce efortul de destindere al plămânului în timpul expirului..

46. CS Ce scor se utilizează pentru aprecierea gradului de detresa respiratorie la nou-născut?

a. Scorul Apgar
b. Scorul Balard
c. * Scorul Silverman
d. Toate cele menționate
e. Scorul Balard si Silverman

47. CS Ce semnifică punctajul maxim al scorului Silverman la nou-născut?

a. Lipsa detresei respiratorii
b. * Detresa respiratorie severă
c. Detresa respiratorie usoară
d. Nu corelează cu detresa respiratorie
e. Detresa respiratorie severa, scorul Silverman este egal cu 8 din 8 puncte.

48. CS Care poate fi tactica în cazul unui nou-născut cu SDR DS?

a. CPAP nazal + administrarea cofeinei
b. CPAP nazal in cazuri de SDR sever
c. Ventilație artificială pulmonară + administrare de analeptic respirator
d. Administrarea surfactantului intodeauna trebuie să fie insoțită de presiune negativă in căile
respiratorii
e. * CPAP nazal+ administrarea de surfactant

49. CS Care preparate de surfactant pot fi utilizate pentru SDR DS la nou-născut?

a. Curosurf 300 mg/kg
b. Survanta 300 mg/kg
c. BLES 25 ml/kg
d. Curosurf 150 mg/kg
e. * Curosulf 100 mg/kg

50. CS Care este calea de administrare a surfactantului pentru nou-născut?

a. * Endotracheal
b. Intravenos
c. Per oral
d. Intrarectal
e. Intratraheal, intrarectal, peroral, intravenos

51. CM Care sunt semne de detersă respiratorie la nou-născut?

273
a. * Tahipnee
b. * Tiraj costal și subcostal
c. * Stridor
d. Obstrucție
e. * Dispnee

52. CM Cînd are loc maturizarea si extinderea alveolelor ?

a. * Începe în perioada alveolară
b. Durează pînă la naștere
c. * Durează perioada primei copilării
d. Durează pînă la maturitate
e. Durează pînă la nașterea copilului

53. CM Ce este specific pentru procesul de maturare pulmonară ?

a. * Alveolarizarea determină creșterea suprafeței de schimb gazos
b. Maturarea pulmonară se realizează pînă in ziua nașterii copilului
c. * Maturarea pulmonară implică creșterea numarului si volumului alveolelor
d. * La naștere plaminul conține 1/8 din numarul total de alveole
e. * Inainte de naștere nu există alveole mature

54. CM Care este compoziția surfactantului?

a. * Proteine 10-15%
b. * Fosfolipide 85-90%
c. Proteine 90%
d. * Lecitină
e. Sfingomielină

55. CM Care criterii include scorul Silverman la nou-născut?

a. * Retracțiile intercostale
b. * Geamăt expirator
c. Tahipneea
d. * Retracție sternală
e. Participarea aripilor nazale in respirație

56. CM Care pot fi cauze non-pulmonare de detresa respiratorie la nou-născut?

a. * Afectarea sistemului cardiovascular
b. * Afectarea metabolică
c. * Cauza renală, așa ca acidoza renală
d. Pneumonie congenitală
e. * Șoc septic

57. CM Care sunt mecanismele, ce duc la detresa respiratorie în patologia cardiacă la nou-născut?
a. * Creșterea fluxului sanguin arterial pulmonar
b. * Creșterea presiunii venoase pulmonare
c. * Creșterea presiunii capilare
d. Prezența șuntului stânga-dreapta
e. * Transudarea lichidului în interstițiul pulmonar sau alveole

58. CM Care sunt mecanisme, ce duc la detresa respiratorie în patologia neurologică la nou-născut?
a. * Modificarea actului de respirație la nivel central
b. Spina bifida prezentă la naștere
274
c. Creșterea presiunii intracraniene
d. * Stimularea centrelor respiratorii determină tahipnee si hiperpnee
e. Leziunea emisferelor cerebrale si mezencefalului

59. CM Care este cauza detresei respiratorii în sepsis la nou-născut?

a. * Stimularea hipovolemică a baroreceptorilor
b. * Stimularea citokinelor în centrele respiratorii
c. * Posibil distrugerea secundară a surfactantului endogen în infecții severe
d. Schimbarea culorii tegumentelor
e. Acidoza lactică

60. CM Care sunt tipurile de suport respirator in SDR DS la nou-născut?

a. * Aplicarea T-piece în sala de naștere
b. * Presiune pozitivă continuă in căile respiratorii CPAP
c. Ventilatie artificială pulmonară
d. Alegerea tipului de suport respirator este determinată de gradul de SDR
e. * Ventilarea cu presiune negativă

f.
Nou-născutul prematur. Particularităţi anatomice şi funcţionale ale prematurului. Criteriile de
apreciere a vârstei gestaţionale. Retardul creșterii intrauterine a fătului.
61. CS Alegeți afirmația corectă caracteristica nou-născutului:
a. * Nou-născut cu greutate extrem de mică la naștere se consideră cel cu masa mai mică de 1000g.
b. Nou-născut cu greutatea foarte mică la naștere se consideră nou-născutul cu masa la naștere mai
mică de 1000g.
c. Nou născutul cu masa la naștere mai mică de 2000 g este copil cu greutatea mică la naștere.
d. Nou născutul cu masa exagerat de mică la naștere e considerat cel cu masa de 500 g.
e. Nou-născutul cu greutatea foarte mică la naștere e nou-născutul cu mai puțin de 700 g.

62. CS Pentru copilul nou-născut cu retard de dezvoltare intrauterină este caracteristic:

a. Bazat pe examinare fizică a nou-născutului la naștere
b. * Diagnostic stabilit intrauterin
c. Greutatea copilului la naștere mai mică de percentila 5.
d. Greutatea copilului la naștere mai mare de percentila 95.
e. Un factor de risc fetal asociat cu retard de dezvoltare intrauterină este infarctul placentar.

63. CS Copii nou-născuți mari pentru vârsta gestațională:

a. * Copii cu greutatea la naștere mai mare de percentila 90.
b. Copii cu greutatea la naștere mai mare de percentila 50.
c. Copii cu greutatea la naștere mai mare de percentila 70.
d. Copii cu greutate mare la naștere sunt postmaturii.
e. Prematurii cu greutate mare pentru vârsta gestațională au o rată de mortalitate mai mica comparativ
cu prematurii cu greutate corespunzătoare.

64. CS Reacții adverse ale administrării oxigenului la prematuri:

a. * Retinopatia prematurilor
b. Sindromul copilului cenușiu
c. Encefalopatie
d. Hemoragie intraventriculară
e. Perforație intestinală

275
65. CS Factorii de risc fetali ai prematurității sunt:
a. Placenta previa
b. Făt de sex masculin
c. Făt de sex feminin
d. Citomegalovirs
e. * Maladii cromozomiale la făt.

66. CS Factori de risc fetali ai prematurității sunt:

a. Toxoplazmoza
b. Făt de sex masculin
c. Făt de sex feminin
d. Herpes virus
e. * Retard de dezvoltare intrauterine

67. CS Factori de risc fetali ai prematurității sunt:

a. * Suferința fetală
b. Hidropsul imun
c. Uter bicorn
d. Făt macrosom
e. Dezlipirea de placentă

68. CS Alegeți factorul de risc al prematurității:

a. Mama născută dintr-o sarcină prematură
b. Ruperea tardivă a pungii amniotice
c. Rasa europeană
d. Fumatul excesiv
e. * Uter bicorn

69. CS Indicați ce afirmație este falsă pentru aprecierea prematurității?

a. Se utilizează curbele de creștere intrauterină
b. Între percentila 10-90 se situează parametrii copiilor normali pentru vârsta gestațională
c. Sub percentila 10 se situează parametrii copiilor mici pentru vârsta gestațională.
d. * Sub percentila 25 se situează parametrii copiilor mici pentu vârsta gestațională.
e. Sunt 3 grade de prematuritate din punct de vedere al indicelui ponderal.

70. CM Despre prematuritate sunt corecte următoarele afirmații.

a. * Copiii născuți înaintea săptămânii a 37-a de la 1 zi a ultimului ciclu menstrual sunt considerați
prematuri conform OMS;
b. * Copii născuți înaintea săptămânii a 28-a de gestație sunt extrem de prematuri
c. * Copii născuți între 28 și 31 de săptămâni și 6/7 zile sunt considerați foarte prematuri.
d. Prematurii născuți între 30 și 33 de săptămâni și 6/7 zile sunt considerați moderat prematuri.
e. * Prematurii născuți între 32 și 36 de săptămâni și 6/7 zile sunt considerați moderat prematuri.

71. CM Prematurității se referă următoarele:

a. * Copilul cu greutate extrem de mică la naștere este considerat copilul cu masa mai mică de 1000g la
naștere;
b. * Copilul cu greutatea foarte mică la naștere descrie un nou-născut cu masa < 1500g;
c. * Copilul cu masa la naștere < 2500 g este numit copil cu greutatea mică la naștere;
d. Copilul cu greutate extrem de mică la naștere este considerat copilul cu masa mai mică de 500 g la
naștere;

276
e. * Rata morbidității și mortalității la nou-născuții extrem de prematuri este înaltă și riscul crește odată
cu descreșterea vârstei de gestație și greutății la naștere.

72. CM Factorii fetali ai prematurității sunt:

a. * Hidropsul non-imun
b. Placenta previa
c. Circulară de cordon în jurul gâtului
d. Nașteri premature în anamneză
e. * Retard de dezvoltare intrauterin

73. CM Clasificarea nou-născuților în funcție de indicele ponderal include:

a. Nou-născutul cu retard de dezvoltare intrauterină
b. * Nou-născut matur
c. Nou-născutul la termen
d. * Nou-născutul prematur
e. * Nou-născutul postmatur

74. CM Îngrijirea în sala de naștere a unui nou-născut matur include:

a. * Administrare intramusculară a 0.1 ml de Fitomenadionă
b. Administrarea Fitomenadionei e contraindicată prematurilor.
c. * Prelucrarea pleoapelor ochilor cu agent aniinfecțios
d. Toți copii sunt plasați în punga de plastic după naștere.
e. Pentru îndepărtarea vernix cazeosa se face băița copilului

75. CM Alimentația prematurilor include:

a. * Administrarea aminoacizilor și dextrozei se va face încă din prima zi de viață.
b. * Sunt necesare în primele 24 ore de viață aminoacizi 2 g/kg.
c. * Sunt necesare în următoarele 24-48 ore aminoacizi cel puțin 3,5 g/kg.
d. În primele 24 ore sunt necesare cel puțin 3,5 g aminoacizi per kilogram.
e. Suplinirea cu lipide nu este necasară.

76. CM Nutriția enterală a nou-născuțor cu greutate mică și extrem de mică la naștere include:
a. * Inițiere se face în primele 6-48 ore de viață.
b. * Volumul administrat trebuie crescut treptat până la valoarea de 15-30 ml/kg/zi.
c. Volumul administrat trebuie crescut până la valoarea de 30-50 ml/kg/24 h.
d. * Volumul administrat necesită majorarea treptată până la atingerea valoarii-ținte de 110-135
kcal/kg/24 ore și cantitatea de proteine de 3,5-4,5 g/kg/24 ore
e. Nou născuții cu greutate extrem de mică pentru vârsta gestațională sunt alimentați exclusiv prin
APT (alimentație parenterală totală).

77. CM Morbidități neonatale determinate de prematuritatate sunt cauzate de următoare patologii:

a. * Duct arterial patent
b. Pericardita
c. Gastrita
d. * Enterocolita ulceronecrotizantă
e. * Perforație gastrointestinală izolată spontană

78. CM Pentru retardul de dezvoltare intrauterină ( RDIU) sunt caracteristice:

a. * Este un diagnostic prenatal.
b. * Este diagnosticat de obstetrician.
c. Este bazat pe examinarea fizică a copilului în sala de naștere.
277
d. RDIU indică masa copilului totdeauna mai mică de percentila 10.
e. * Poate fi cauzat de dereglări cromozomiale.

79. CM. Copii mari pentru vârsta gestațională:

a. Copii cu greutatea la naștere peste percentila 50.
b. * Copii cu greutatea la naștere peste percentila 90.
c. * Sunt nou-născuți la care rata mortalității neonatale crește o dată cu creșterea indicelui masei
corporale la naștere
d. Asemenea copii se nasc adesea de la mamele cu infecții suportate în tipmul sarcinii
e. * Asemenea copii se nasc adesea de la mamele cu diabet zaharat sau diabet gestațional.

Boala hemolitică
80. CS Caracteristic pentru icterul patologic la nou-născut este:
a. Starea clinică a nou-născutului este bună.
b. * E vizibil de la naștere.
c. Valorile bilirubinei indirecte din cordonul ombelical sunt 18-50 mcmol/l.
d. Valorile bilirubinei indirecte cresc cu o viteză mai mica de 90 mcmol/l 24 ore
e. Nivelul bilirubinei serice scade la < 35 mcmol/l între a 5-a și a 7-a zi după naștere.
81. CS Icter neonatal dobândit este:
a. * Boala hemolitică a nou-născutului
b. Sindromul Criegler-Najar I; II.
c. Membranopatii
d. Hemoglobinopatii
e. Sindromul Gilbert
82. CS Icter neonatal congenital este:
a. Boala hemolitică a nou-născutului.
b. Hemoragii
c. Policitemie
d. Prematuritate
e. * Sindromul Gilbert
83. CS Icter neonatal congenital apare în:
a. Boala hemolitică a nou-născutului.
b. Hemoragii
c. Policitemie
d. Prematuritate
e. * Hemoglobinopatii

84. CS Mecanismul patologic în sindromul Gilbert la nou-născut.

a. Excreția excesivă de bilirubină
b. Producția excesivă a bilirubinei
c. * Deficitul de enzimă glucuroniltransferaza
d. Bilirubina crește cu o viteza mai mică de 90 mсmol/l 24 h.
e. E un icter obstructiv

85. CS Ce se referă la hiperbilirubinemie fiziologică la nou-născut:

a. Icterul debutează mai devreme de 24 ore de viață.
b. Bilirubina totală depășește 227 mmol/l
c. Concentrația serică a bilirubinei crește cu mai mult de 8,5-17,5 mmol/l pe oră.
d. * Starea clinică a nou-născutului este satisfăcătoare
e. Se poate asocia refuzul de alimentație

278
86. CS Ce se referă la hiperbilirubinemie fiziologică la nou-născut:
a. Icterul debutează mai devreme de 24 ore de viață.
b. Bilirubina depășește 227 mmol/l.
c. Necestă tratatament.
d. * Valorile bilirubinei la nou-născut la termen nu depășesc 210 mcmol/l după 48 ore de viață
e. Bilirubina totală poate depăși 310 mmol/l

87. CS Hiperbilirubinemia indirectă, care persistă mai mult de 2 săptămâni la nou-născut mai frecvent
este cauzată de:
a. * Icter indus de laptele matern
b. Icterul fiziologic
c. Caracteristic postmaturilor
d. Icterul tegumentelor începe de la extremitățile inferioare spre cele superioare
e. Icter indus de alimentația artificială

88. CS Dați caracteristica icterului nuclear la nou-născut:

a. Depinde de perioada apariției icterului
b. Fototerapia nu e efectivă
c. Este contraindicată alăptarea
d. * Simptomele clinice apar la 2-5 zile de la naștere
e. La prematuri de obicei apare după 14 zile de viață

89. CS Icterul nuclear, forma acută la nou-născut:

a. Faza 1-hipertonus
b. Faza 2-hipotonus
c. Faza 3-opistotonus
d. * Faza 3-hipertonus
e. Faza 4-stupoare

90. CM Icterul nuclear la nou-născut:

a. * Prognosticul este grav.
b. * > 75 % dintre nou-născuți afectați mor.
c. Prognosticul e favorabil
d. * 80 % din supraviețuitori au coreoatetoză bilaterală
e. Alimentați la sân este contraindicată.

91. CM Fototerapia în hiperbilirubinemie la nou-născut.

a. * E contraindicată în porfirie
b. * Nu are reacții adverse
c. În urma fototerapiei pot apărea erupții eritematoase maculare
d. La apariția sindromului copilului bronzat fototerapia se anulează neîntîrziat
e. * Sindromul copilului bronzat este direct proporțional cu o creștere a fracției directe a bilirubinei

92. CM Complicațiile exsanguinotransfuziei, în boala hemolitică a nou-născutului:

a. * Alcaloza metabolică
b. * Hipoglicemia
c. * Hipercalcemia
d. Icterul nuclear
e. * Acidoza metabolică.

93. CM Icterul neonatal congenital apаre în:

279
a. * Membranoptaii ereditare (eritrocitare)
b. * Enzimodeficiența ereditară (eritrocitare)
c. Boala hemolitică a nou-născutului
d. * Colestaza în mucoviscidoză
e. Sindromul bilei groase

94. CM Din categoria icter prin clearance-ul scăzut al bilirubinei în cazul nou-născutului face parte:
a. Policitemia
b. * Sindromul Gilbert
c. * Sindromul Dubin Jonson
d. * Galactozemia
e. Hemoglobinopatii

95. CM Icter fiziologic la nou-născut, caracteristici?

a. * Devine vizibil în a 2-a sau a 3-a zi
b. * Nivelul bilirubinei serice, crește cu o viteză mai mică de 90 mmol/24 ore
c. * Icterul persistă nu mai mult de 7 zile după naștere
d. Fracția bilirubinei directe este mai mică de 36 mсmol/l în orice moment.
e. Fracția bilirubinei directe este mai mare 36 mсmol/l în orice moment

96. CM Hiperbilirubinemia fiziologică la nou-născutul prematur.

a. Nivelurile maxime sunt atinse în a 4-a a 7-a zi de viață.
b. * Regresia icterului are loc pînă la 21-28 zile de viață.
c. Icterul se observă din primele 24 ore de viață
d. Icter clinic persistent intens peste 21-28 de zile
e. * La prematuri bilirubina crește mai rapid

97. CS Indicațiile pentru inițierea exsanguinotransfuziei la nou-născut sunt:

a. Nivelul bilirubinei serice la vârsta copilului de 25 – 48 ore > 340 mcmol/l pe fon de fototerapie
intensivă neefectivă
b. Nivelul bilirubinei din sângele ombilical est mai mic de 38 mcmol/l
c. Nivelul bilirubinei serice 237 mcmol/l la a 4-a zi de viața
d. Tegumentele icterice în zonele 2-3 după Kramer
e. * Tegumentele devin subicterice timp de o oră după naștere

98. CM Indicațiile pentru exsanguinotransfuzie la nou-născut sunt urmatoare:

a. * Nivelul bilirubinei 340 mcmol/l la nou-născut la termenla a 4 zi de viața
b. Apariția semnelor clinice care sugerează icter nuclear la orice valori ale bilirubinei serice
c. Nivelul bilirubinei serice > 340 mcmol/l la 25 – 48 ore de viața pe fon de fototerapie intensiva
neefectivă
d. * Tegumentele icterice în zonele 2-3 dupa Kramer
e. Tegumentele devin icterice timp de o ora după naștere

99. CM Care sunt semnele inițiale ale icterului nuclear la nou-născut:

a. * Letargie
b. * Refuz de alimentație
c. * Pierderea reflexului Moro
d. Fontanela deprimată
e. Pletora
f.
Sepsisul nou-născutului
280
100. CS Sepsisul cu debut precoce la nou-născut este definit ca:
a. Sepsis ce apare intrauterin
b. Apare în primele 96 ore de viață
c. Apare în primele 108 ore de viață
d. Apare în primele 124 ore de viață
e. * Apare în primele 72 ore de viață

101. CS Condițiile favorabile în dezvoltarea sepsisului la nou-născut sunt:

a. * Nou-născut de sex masculin
b. Nou-născut de sex feminin
c. Normoponderabilitatea
d. Cura incompletă cu dexametazon
e. Postmaturitatea

102. CS Factorii favorizanți ai sepsisului precoce la nou-născut sunt:

a. * Prezența corioamnionitei materne
b. Agenții infecțioși din unitatea de terapie intensivă
c. Bacterii transmise prin laptele matern
d. Contaminarea prin intermediul mâinililor personalului medical
e. Utilizarea echipamentelor medicale contaminate

103. CS Simptomele care sugerează o pneumonie la nou-născut sunt:

a. Tusea productivă
b. Frisonul
c. Bradipneia
d. Sensibilitate abdominală
e. * Geamătul

104. CS Caractristic pentru sepsisul neonatal sunt:

a. * Leucopenie < 5000
b. Numarul absolut de neutrofile> 5000 mm3
c. Alcaloza
d. Valorile leucocitare nu variaza
e. Nivelul trombocitelor > 200 000

105. CS Care sunt complicațiile sepsisului neonatal?

a. Sunt de obicei rare
b. * Edem cerebral acut
c. Survin ca reacție adversă la tratamentul cu antibiotice
d. În majoritatea cazurilor copii vor rămâne cu sechele permanente majore
e. Majoritatea copiilor vor dezvolta sechele neurologice grave.

106. CS Antibioterapia în sepsis neonatal precoce:

a. Trebuie inițiată atunci când apar complicațiile
b. La schimbarea antibioticului conform antibiogramei se va utiliza antbioticul cu spectrul cel mai
îngust.
c. În cazul culturilor și rezultatelor de laborator negative, antibioticul se va întrerupe peste 72 ore.
d. * Întreruperea antibioticului în cazul culturilor și rezulatelor de laborator negative se va face peste 48
ore.
e. Antibioterapia se va iniția după rezulatele antbiogramei.

281
107. CS Febra la nou-născut, dați caracteristica:
a. Este un semn cert de infecție
b. Nu depinde de condițiile externe ale mediului înconjurător.
c. Măsurarea în fosa axilară la nou-născut nu se indică
d. Este un criteriu de inițiere a antibioticului
e. * Poate fi cauzata de temperatura înaltă a mediului

108. CS Indicați afirmația falsă ai factorilor de risc în sepsisul neonatal:

a. Corioamnionita maternă
b. Perioada alichidiană mai mare de 18 ore.
c. Infecție intrapartum
d. Infecția lichidului amniotic
e. * Malformația cardiacă congenitală de grad înalt la făt.

109. CS Pentru sepsis neonatal nu e caracteristic:

a. * Tahipnee
b. Alimentație lentă
c. Hipotensiune
d. Distensie abdominală
e. Convulsii

110. CS O condiție semnificativă în declanșarea și evoluția sepsisului neonatal precoce este:

a. Infecția tractului genital matern
b. Vârsta gestațională la termen
c. Intubația orotraheală îndelungată a fătului
d. * Făt mort născut în anamneză
e. Insuficiența imună la prematur.

111. CM Sepsisul neonatal este asociat cu următorele:

a. * Greutate mică la naștere
b. * Defecte imune congenitale
c. Asplenie
d. Nou-născut de sex feminin
e. * Perioda alichidiană mai mare de 18 ore.

112. CM Meningita la nou-născut rezultă prin:

a. * Diseminare hematogenă
b. * Contaminare prin contiguitate a defectelor tubului neural
c. * Este cea mai frecventă manifestare sepsisului tardiv
d. Este extrem de rar întâlnită
e. Cel mai des este de origine tuberculoasă

113. CM Complicațiile meningitei la nou născut pot fi:

a. Abcesul cerebral
b. * Ventriculita
c. * Infarcte septice
d. * Hidrocefalia
e. Aceste complicații apar mai des la copii mai mari, decât la nou-născuți.

114. CM Manifestările clinice ale sepsisului la nou-născut sunt:

a. * Adesea nespecifice
282
b. * Alimentația lentă
c. Hiperactivitatea
d. Plânsul îndelungat
e. * Paloarea tegumentelor

115. CM Dați caracteristica sepsisului bacterian la nou-născut:

a. * Adesea este rapid progresiv
b. * Are prognostic nefavorabil în lipsa asistenței medicale de urgență
c. Paloarea tegumentelor este cauzată de anemia marcată.
d. * De la debut se manifestă printr-o simptomatologie ce include mai multe sisteme.
e. Evoluează cu creșterea Ph sanguin.

116. CM Sindromul de răspuns inflamator sistemic la nou-născut se manifestă.

a. * Instabilitate termică
b. Alcaloza metabolică
c. * Oligurie
d. Frecvența cardiacă 140-150 b/min
e. * Permeabilitate vasculară crescută

117. CM Caracteristice pentru pneumonie la nou-născut sunt:

a. Alimentația lentă
b. * Apneea
c. Reflexele neonatale normal declanșate
d. * Cianoza
e. Proteina C reactivă este pozitivă în toate cazurile.

118. CM Screeningul pozitiv pentru sepsisul neonatal include:

a. * Leucopenie, <5000
b. * Leucocitoza, >20 000
c. * Devierea formulei leucocitare spre formele blaste
d. Numărul absolut de neutrofile<1000 în primele 24 ore.
e. Trombocitoza

119. CM La tratamentul procesului infecțios al nou-născut se referă:

a. * Inițiere empirică a tratamentului antibacterian în baza scorului riscului dezvoltării sepsisului
b. * Inițiere în bază de febră
c. Inițierea tratamentului antiinfecțios nu se administrează
d. * De elecție este Ampincilină + Gentamicină
e. De elecție sunt cefalosporinele.

120. СS Scorul riscului dezvoltării infecției neonatle constă din:

a. 4 puncte
b. * Două faze ( I fază, II fază)
c. 3 faze
d. Sindroame
e. 2 diagrame

121. CS Referitor la scorul riscului dezvoltării infecției neonatle sunt corecte următoarele
afirmații:
a. Nu se folosește, dacă nou-născutul este de sex femenin
b. Nu conține criteriile care se referă la starea de sănătatea mamei
283
c. Se utilizează numai dacă starea nou-născutului este foarte gravă
d. * Dacă prima fază este egală cu 0 atunci nu este nevoie de apreciat a doua fază
e. Se utilizează doar pentru nou-născuți prematuri

122. CM Prima fază scorului riscului dezvoltării infecției neonatle include următoarele criterii:
a. Temperatura corpului la tata
b. Durata perioadei de expulzie
c. * Durata perioadei alichidiene
d. * Caracter lichidului amniotic
e. * Greutatea copilului

123. CM A doua fază scorului riscului dezvoltării infecției neonatle include următoarele criterii:
a. Rentghenogragie cutiei toracice a nou-născutului
b. * Urocultura mamei
c. * Starea copilului
d. * Aspectul placentei
e. În ce timp nou-născutul a fost aplicat la sînul mamei

2. Precizaţi factorul etiologic comun în bronşita acută la copii:

f) Alergeni alimentari
g) Protozoare
h) Germeni bacterieni
i) Agenţii micotici
j) * Viruşi

2. Selectaţi modificarea caracteristică la examenul clinic în bronşita acută la copii:

f) Crepitaţie
g) Matitate unilaterală
h) Murmur vezicular
i) * Raluri umede difuze care se modifică după tuse
j) Raluri localizate

3. Marcaţi caracterul tusei în debutul bronşitei acute la copii:

f) Productivă cu expectoraţii
g) Lătrătoare (spasmatică)
h) Paroxistică (în accese)
i) * Uscată
j) Mixtă

4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă la
copii:
f) * Expirul prelungit
g) Tusea productivă
h) Matitatea percutorie
i) Tusea bitonală
j) Tusea uscată

5. Marcaţi aspectul radiologic care NU este caracteristic în bronşiolită la copii:

f) Desenul pulmonar accentuat
g) * Opacitate lobară confluentă
h) Modificări bilaterale interstiţiale cu infiltraţie peribronşică
284
 i) Оpacităţi segmentare şi subsegmentare
j) Hiperinflaţie pulmonară

6. Precizaţi simptomul clinic care NU este caracteristic pentru bronşiolită la copii:

f) Tiraj ul cutiei toracice
g) Polipnee, tahipnee
h) Raluri crepitante difuze
i) * Inspirul prelungit, zgomotos
j) Wheezing-ul

7. Numiţi agentul patogen comun în bronşiolită la copii:

f) * Virusul respirator sincitial
g) Virusul gripal A1
h) Virusul gripal A2
i) Mycoplasma pneumoniae
j) Enterovirisurile

8. Marcaţi care din afirmaţiile expuse NU caracterizează bronşiolita la copii:

f) Afectează căile respiratorii mici (bronşiolele)
g) Este produsă de virusuri
h) Este caracteristic wheezing-ul
i) * Dispnee inspiratorie
j) Tahipnee

9. Alegeţi semnul clinic caracteristic în bronşită acută la copii:

f) Percutor matitate
g) * Raluri difuze buloase instabile pe parcursul zilei
h) Crepitaţii localizate
i) Sindrom toxic infecţios exprimat
j) Dispnee

10. Precizaţi tratamentul prioritar în bronşita acută la copii şi adolescenţi:

f) Antimicrobiene
g) Bronhodilatatoare
h) Anticoagulante
i) Antitusive
j) * Expectorante, mucolitice

11.Utilizarea antibioticelor în tratamentul bronşitei acute la copii este valabilă în caz de:
f) Infecţie virală
g) * Infecţie bacteriană documentată
h) Vomă indusă de tusă
i) Sindrom febril
j) Tusea umedă

12. Numiţi afecţiunea copilului pentru care este caracteristică dispnee expiratorie:
f) Stenoza acută a laringelui
g) * Bronşită obstructivă
h) Pneumonia comunitară
i) Pleurezia sinpneumonică
j) Boala celiacă
285
 13.Selectați afirmația corectă referitor la definiţia bronşiolitei la copii:
f) infecţie virală cu afectarea parenhimului pulmonar
g) infecţie bacteriană cu afectare bronşiolară a sugarului
h) proces inflamator infecţios specific acut al arborelui bronşic
i) infecţie fungică cu afectare bronşiolară a sugarului
j) * infecţie virală cu afectare preponderent bronşiolară a sugarului
k)
Complement multiplu
1. Selectaţi factorii de risc pentru bronşita obstructivă la copii:
f) * Prematuritatea
g) * Focarele cronice de infecţie orofaringe
h) * Antecedente alergologice familiale
i) Alimentaţia naturală exclusivă
j) * Tabagismul pasiv/activ

2. Selectaţi simptomele clinice pentru bronşita acută la copii:

f) Matitate localizată
g) * Respiraţie aspră
h) * Percutor sunet pulmonar
i) * Raluri umede difuze bilateral
j) Bronhofonie

3. Notaţi manifestările clinice în bronşita acută obstructivă la copii:

f) * Tuse, inclusiv nocturnă
g) Dispnee inspiratorie
h) Stridor
i) * Dispnee expiratorie
j) Sunet submat localizat

4. Enumeraţi factorii favorizanți în bronşiolita acută la copii:

f) Alimentaţia naturală
g) * Microambianţă aglomerată
h) Unicul copil în familie
i) * Fumatul pasiv
j) * Prezența unor frați mai mari

5. Selectaţi semnele de obstrucţie bronşică la copil cu bronşiolita acută:

f) * Expir prelungit
g) * Hiperinflaţie
h) * Raluri sibilante
i) Inspir prelungit
j) Tusea

6. Selectaţi afirmaţiile corecte caracteristice în bronşiolita acută la copii:

f) * Se întâlneşte preponderent la sugarul mic
g) Afectează frecvent copiii de vârstă școlară
h) * Este inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
i) Mai frecvent este de etiologie bacteriană
j) * Obstrucţia bronşiolară

286
 7. Enumeraţi semnele clinice respiratorii caracteristice în bronşiolită la copii:
f) * Tahipnee severă
g) * Distensie toracică emfizematoasă
h) Stridor
i) * Raluri subcrepitante bronşiolare la expir şi inspir difuze
j) * Expir prelungit cu geamăt expirator

8. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la copii:
f) Administrarea enzimelor sistemice
g) * Fluidificarea secreţiilor bronşice
h) * Aportul adecvat de lichide în organism
i) * Drenaj postural
j) * Kineziterapie respiratorie

9. Enumeraţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii:

f) * Este principalul agent cauzal al bronşiolitei
g) * Reinfectarea este frecventă, îndeosebi în colectivităţile de copii
h) * Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs, care necesită spitalizare
i) * Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare
j) Formează imunitate de durată, practic pe viaţă

10. Selectaţi afecţiunile copilului care evoluează cu dispnee expiratorie:

f) * Bronşită obstructivă
g) * Bronşiolita
h) Crupul
i) Abces faringian
j) Pneumonie acută necomplicată

11. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale copilului:

f) * Astm bronşic
g) * Bronşită acută obstructivă
h) * Bronşiolită
i) Atelectazii pulmonare
j) Pneumonie nosocomială

12. Enumeraţi criteriile de apreciere a gradului de severitate în bronşiolita acută la copii:

f) * Saturaţia cu oxigen
g) * Prezenţa semnelor de detresă respiratorie
h) * Episoade de apnee
i) Caracterul tusei
j) Nivelul hemoglobinei

13. Precizaţi condiţiile care cresc riscul de formă severă de bronșiolită acută la copii:
f) * Prematuritatea
g) Alimentaţia naturală
h) * Greutatea mică la naştere
i) Vârsta peste 3 ani
j) * Boli pulmonare preexistente
k)

Maladii bronhopulmonare cronice la copii.

287
Complement simplu
;(

7. Precizați patologia bronhopulmonară în care nu este prezent hipocratismul digital:

F. Boala bronşiectatică cu evoluţie severă
G. Fibroză chistică
H. Bronşiolită obliterantă
I. * Bronşiectazii unilaterale, lobulare
J. Dischinezii ciliare

8. Mecanisme etiopatogenetice în realizarea displaziei bronhopulmonare sunt, cu excepţia:

F. Imaturitatea pulmonară morfologică
G. Toxicitatea oxigenoterapiei
H. * Hiperreactivitatea bronşică
I. Detresa respiratorie în perioada neo-natală
J. Ventilaţia pulmonară cu presiune pozitivă crescută

9. Semnul radiologic ce indică în mod direct prezenţa bronşiectaziilor este:

F. Pneumoscleroza focală cu diminuarea volumului pulmonar
G. Condensarea interstiţiului pulmonar
H. * Imagini pronunţate în „fagure de miere”
I. Deformaţia cupolei diafragmului
J. Hipertransparenţă compensatorie în segmentele limitrofe

10. Ce maladie poate fi cauza în realizarea patologiei pulmonare cronice secundare?

F. Mucoviscidoza
G. Sindromul Kartagener
H. Sindromul cililor imotili
I. Traheobronhomegalie
J. * Pneumonii segmentare cu component atelectatic

11. Bronșita cronică obstructivă la copil evoluează clinic, exceptând:

F. * Raluri crepitante localizate
G. Respiraţie aspră
H. Raluri uscate
I. Wheezing
J. Dispnee expiratorie

12. Ce maladie poate fi fonul de realizare a patologiei pulmonare cronice primare?

F. * Fibroza chistică
G. Pneumonia segmentară
H. Sindromul lobului mediu
I. Pneumonia destructivă
J. Pneumonia trenantă în focar

7. Care din următoarele nu este anomalie bronhopulmonară?

F. * Sindromul Marfan
G. Agenezia bronşică lobară unilaterală
H. Hipoplazia pulmonară
I. Sindromul Makleod
J. Malformaţia vaselor pulmonare
288
18. Ce semn clinic caracterizează o patologie bronhopulmonară cronică?
F. Picior plat
G. * Degete hipocratice
H. Arahnodactilie
I. Brahidactilie
J. Mătănii costale, şasţ submamar Harrison

19. Diagnosticul de certitudine pentru depistarea deformaţiilor bronşice este:

F. Scintigrafia pulmonară
G. Radioscopia pulmonară
H. Radiografia pulmonară
I. Bronhoscopia
J. * Computer tomografia pulmonară

20. Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistică, forma mixtă la copil ?
F. Insuficienţă pancreatică exocrină cronică
G. * Surplus de masă din perioada de sugar
H. Expectoraţii mucopurulente, vîscoase, permanent
I. Semne de pneumoscleroză focală la radiografia pulmonară
J. Bronșectazii cilindrice, sacciforme, bilateral

21. Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei ciliare primare ?
F. Bronhografia
G. Examenul bacteriologic al expectoraţiilor bronşice
H. * Microscopia electronică a cililor epiteliului nasal, bronşic
I. Scintigrafia pulmonară
J. Radiografia sinusurilor paranasale

22. Criteriul major care confirmă diagnosticul de muciviscidoză este:

F. Anamnesticul familial pozitiv pentru fibroza chistică
G. Degete în forma de “beţişoare de tobă”
H. * Concentraţia ionilor de Cl- în testul sudorii mai mare de 60 ME/l
I. Depistarea radiologică a bronşectaziilor
J. Respiraţie şuierătoare

23. Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic bronhopulmonar la un copil în vârstă de 2 ani
se vor efectua următoarele investigaţii, cu excepţia:
F. Radiografia toracelui
G. Computer tomografia cutiei toracice
H. Testul sudorii
I. Investigarea microbiologică a sputei
J. * Efectuarea testelor funcţionale respiratorii

24. Hemosideroza pulmonară poate fi argumentată prin următoarele expresii, cu excepţia ?

F. Este o afecţiune rar întâlnită la copii
G. Se caracterizează prin acumulări patologice ale Ferului (hemosiderină) în pulmoni
H. * Etiologia este cunoscută
I. Copilul prezintă tuse, dispnee, hemoptizii, vărsături „în zaţ”
J. Se determină anemie microcitară, limfocitoză, eozinofilie

289
25. Indicaţi metoda cea mai utilă în cazul unui copil cu tusă cronică şi wheezing ?
F. * Radiografia cutiei toracice
G. Computer tomografia cutiei toracice
H. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
I. Spirometria
J. Ecografia pulmonară

26. Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al afectării mediastinului şi atelectazia
pulmonară?
F. * Computer tomografia cutiei toracice
G. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
H. Radiografia cutiei toracice
I. Eco grafia pulmonară
J. Spirometria

27. Bronhoscopia la copii se indică în următoarele situaţii, cu excepţia ?

F. Extragerea corpului străin din arborele bronşic
G. Recoltarea probelor pentru bacteriologie după extragerea corpului străin
H. Biopsia mucoasei bronşice
I. Terapia locală cu remedii antiseptice şi antibacteriene în atelectazii rezistente la tratament
J. * Pentru a aprecia caracterul deformaţiilor bronşice
K.
Complement multiplu

1. Care teste au importanţă diagnostică în identificarea displaziei bronhopulmonare primare la copil ?

F. * Computer tomografia
G. * Saturaţia cu O2 a sângelui
H. * ECG
I. * Radiografia cutiei toracice
J. Testul sudorii

2. Care caracteristici determină evoluţia nefavorabilă a fibrozei chistice la copii:

F. * Infecţia cu: Pseudomonas aeruginosa
G. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
H. * Cord pulmonar
I. * Insuficiența respiratorie cronică
J. * Curba ponderală în descreştere

3. Tratamentul unui copil cu displazie bronhopulmonară primară va include:

F. * Kineziterapie activă, pasivă şi drenaj postural pe parcursul vieţii
G. Tratament de substituţie cu enzime pancreatice pe parcursul vieţii
H. * Tratament antibacterial al acutizărilor infecţiilor respiratorii
I. * Tratament inhalator cu antibiotice şi expectorante
J. * Imunizare specifică (vaccinare antigripală şi antipneumococică)

4. Care sunt semnele clinice în sindromul Kartagener?

F. Sindromul bronhoobstructiv
G. * Bronşectazii
H. * Sinusite cronice
I. Amigdalite cronice
J. * Situs viscerum inversus
290
5. Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de realizare a unor procese cronice
bronhopulmonare:
F. * Pneumonii segmentare complicate cu atelectazii
G. Pneumonie segmentară acută
H. * Pneumonia destructivă
I. Pneumonie interstiţială
J. * Sindromul lobului mediu

6. Ce semne radiologice indică la prezenţa bronşiectaziilor?

C. Opacitatea lobulară triunghiulară cu vârful spre hil
D. * Imagini pronunţate în „fagure de miere”
F. * Deplasarea organelor mediastinale spre partea afectată
G. * Deformaţia cupolei diafragmului pe partea afectată
H. * Sindrom de condensare a lobului micşorat în volum

7. Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile interstiţiale pulmonare cronice la copii ?
F. * Tusă uscată asociată cu dispnee
G. Catar respirator cu evoluţie favorabilă
H. * Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică după drenajul postural
I. * Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea exprimată
J. Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare

8. Ce modificări radiologice sînt sugestive pentru pneumoscleroză la copii?

F. Emfizem pulmonar
G. * Deplasarea mediastinului
H. * Diminuarea volumului pulmonar
I. * Opacităţi reticulare (rețea cu linii)
J. * Opacităţi difuze ”în sticlă mată”

9. Diagnosticul diferenţial al alveolitei fibrozante idiopatice la copil ?

F. Bronşita obstructivă
G. * Maladii inflamatorii ale ţesutului conjuctiv
H. Pneumonia franco-lobară
I. * Alveolite alergice extrinseci
J. Infecţia respiratorie acută

10. Care sunt măsurile terapeutice la un copil cu alveolită fibrozantă idiopatică?

F. Antiinflamatorii nesteroide
G. * Excluderea factorilor cauzali de risc
H. * Corticoterapie sistemică
I. * Terapie simptomatică (antibiotice, expectorante)
J. * Oxigenoterapie

16. Cu care maladii se va efectua diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice primare la copil?
F. * Sinuzita cronică
G. Bronşita acută
H. * Boala bronşiectatică
I. * Sindromul Мoune-Кuhn (traheobronhomegalia)
J. * Fibroza chistică

291
17. Indicaţiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei diagnostice la copii sunt:
F. * Pneumonii complicate cu atelectazie cu eșec de la tratamentul conservativ
G. * Emfizem acut unilateral cu deplasarea mediastinului
H. * Aspiraţie de corp străin în arborele bronşic
I. * Tuse cronică
J. Pneumonia franco-lobară

18. Tratamentul unui copil cu fibroză chistică prevede ?

F. * Kinetoterapia activă şi pasivă (tuse provocată, drenaj postural, gimnastică respiratorie)
G. Antitusive
H. * Ameliorarea clearance-ului mucociliar (soluţia salină hipertonică inhalator, ambroxol)
I. * Regim alimentar hipercaloric
J. * Controlul infecţiei pulmonare (antibiotice parenteral, oral, inhalator)

19. Cauzele insuficienţei respiratorii la copii sunt:

F. * Pneumonia
G. * Astmul bronşic
H. * Maladii obstructive ale căilor respiratorii superioare (epiglotita, laringospasm)
I. * Pleurezie exudativă
J. Bronşita acută

20. Enumeraţi simptomele clinice respiratorii la copilul cu insuficienţă respiratorie:

F. * Ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)
G. * Semne de luptă respiratorie (tiraj, respiraţie paradoxală, participarea musculaturii auxiliare)
H. Agitaţie, iritabilitate
I. Tahicardie
J. * Dispnee

21. Care sunt posibilele complicații ale maladiei bronșietactice?

a. * Pneumotorace
b. * Abcesul
c. Tromboembolism pulmonar
d. * Hemoptizie
e. * Empiem pleural
f.
Pneumonia comunitară la copii.
Complement simplu
;(

1 Selectaţi opţiunea care nu este variantă clinică-morfologică a pneumoniei comunitare la copil?

F. Pneumonia lobulară (bronhopneumonie)
G. Pneumonie franc-lobară (lobară)
H. Pneumonie segmentară
I. Pneumonie interstiţială
J. * Pneumonia cronică

2. Precizați stadiu patogenic care nu caracterizează evoluţia pneumoniei pneumococice la copii:

A.* Latenţă
B. Rezoluţie
C. Hepatizare cenuşie
D. Hepatizare roşie
292
E. Congestie

3. Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată la copii:

A. Expir prelungit însoţit de geamăt
B. Accentuarea zgomotelor respiratorii
C. Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată
D. Raluri uscate sibilante difuze
E.* Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse

4. Selectaţi factorul etiologic în pneumonia franc-lobară la copii:

A. Staphilococcus aureus
B. Bacilul haemofilus
C. Klebsiella pneumoniae
D. Streptococcus hemolitic
E.* Streptococcus pneumoniae

5. Diagnosticul definitiv în pneumonia comunitară la copii ca regulă se stabileşte în baza:

A. Scintigrafiei pulmonare
B. Spirograifiei
C. Bronhoscopiei
D.* Radiografiei cutiei toracice
F. Bronhografiei pulmonare

6. Indicați care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară la copii:

A. Se afectează unul sau câteva segmente
B. Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră
C.* Wheezing-ul este caracteristic
D. Deseori evoluează cu component atelectatic
E. Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu baza spre hil

7. Diagnosticul etiologic concludent al pneumoniei comunitare se stabileşte în baza:

F. Microscopiei sputei
G. Explorărilor bacteriologice calitative a sputei
H. * Explorărilor bacteriologice cantitative a sputei
I. Imunofluorescenţei sputei
J. Investigaţiilor imunologice celulare

8. Precizați mecanismul de infectare în pneumonia comunitară la copii:

F. * Aerogen
G. Limfogen
H. Ascendent
I. Pleural
J. Mediastinal

9. Numiți antibioticul de prima linie în tratamentul pneumoniei comunitare la copilul mic:

F. Aminoglicozide
G. Sulfanilamide
H. * Aminopenicilene
I. Cefalosporine generaţia I
J. Tetracicline

293
 10. Precizați durata optimală a antibioticoterapiei la copil cu pneumonie comunitară necomplicată:
F. 1 zi după normalizarea temperaturii
G. 3 zile după normalizarea temperaturii
H. * 5 zile după normalizarea temperaturii
I. Până la dispariţia tusei
J. Până la rezorbţie totală a opacităţilor pulmonare

11. Pneumonia atipică este de regulă provocată de:

F. Haemophilus influenzae
G. Mycobacterium tuberculosis
H. * Mycoplasma pneumoniae
I. Streptococcus pneumoniae
J. Pseudomonas aeruginosa

12. Tratamentul de prima intenție în pneumonia atipică la copil este cu:

F. * Macrolide
G. Cefalosporine gen. II
H. Cefalosporine gen. III
I. Aminoglicozide
J. Aminopeniciline

13. Numiţi calea preferenţială de administrare a antibioticelor în pneumonia comunitară

necomplicată la copil:
F. Intramuscular
G. Intravenos
H. * Calea orală
I. Intrarectal
J. Intrapleural

14. Indicaţi cauza devierii mediastinului spre partea afectată la copil cu afecţiune pulmoanară:
A) hemotorax
B) pneumotorax
C) hidropneumotorax
D) emfizem lobar
E)* atelectazie pulmonară

15. Precizaţi investigaţia pentru confirmarea diagnosticul de pneumonie la copil:

A) spirografia
B) bronhografia
C)* radiografia pulmonară
D) PEF-metria
E) scintigrafia pulmonară

16. Indicaţi tratamentul de prima intenție în pneumonia cu Mycoplasma la copii:

A)* Macrolide
B) Sulfanilamide
C) Nitrofurane
D) Aminopenicilline
E) Fluorchinolone

17. Indicaţi pentru care tip de pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5%
294
 eritrocite:
A) purulentă
B)* seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică
E) fibrinoasă

18. Precizați cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia
predomină neutrofilele:
A)* etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) etiologie alergică
E) etiologie virală

19) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil nou-născut cu pneumonie:

A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D.* Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut

20) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil sugar cu pneumonie:

A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C.* Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut
21) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil între 1-5 ani cu pneumonie:
A. Peste 30 respirații/minut
B.* Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut
22) Numiţi metoda de profilaxie specifică a pneumoniei comunitare bacteriene la copii:
A. Vitaminoterapia
B. Gimnastică respiratorie
C. Alimentaţie sănătoasă
D.* Imunizarea
E. Călirea organismului

Complement multiplu

1. Enumerați criteriile de diagnostic ale pneumoniei comunitare la copil, după OMS, recomandate
pentru sectorul primar de asistenţă medicală:
F. * Prezența tusei
G. * Tahipnee
H. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
I. * Tirajul cutiei toracice
J. * Leucocitoza, neutrofiloza
295
 2. Selectați factorii de risc pentru declanșarea pneumoniei comunitare la copilul mic:
F. * Malnutriţia
G. * Stările imunocompromise
H. Alimentaţia artificială cu lapte praf
I. * Rahitismul
J. * Prematuritatea

3. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pneumonia comunitară la copilul mic:

F. * Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
G. * Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale
H. * Raluri umede buloase mici localizate
I. Emfizem pulmonar
J. * Tirajul cutiei toracice

4. Indicaţi semnele clinice caracteristice în pneumonia interstiţială la copii:

F. * Semnele clinice caracteristice infecţiei virale respiratorii inferioare
G. * Tiraj intercostal şi substernal
H. * Examen fizic pulmonar sărac
I. Respiraţie diminuată
J. * Tusa intensivă şi dispnee

5. Precizaţi afirmaţiile corecte pentru pleureziile metapneumonice la copii:

F. Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator
G. * Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumoniei
H. * Exudatul pleural este seros-fibrinos
I. * În hemoleucogramă se constată leucocitoză marcată, VSH crescut
J. * Complexele imunocirculante la valori majorate

6. Selectaţi agenţii etiologici cauzali în pneumoniile comunitare la copil şcolar:

A.* Streptococcus pneumoniae
B.* Haemophilus influenzae
C.* Mycoplasma pneumoniae
D. Enterobacteriile
E. Pseudomonas aeruginosa

7. Sindromul de condensare pulmonară din pneumonia comunitară la copii se manifestă prin

următoarele:
A. Raluri ronflante bilateral, difuze
B.* Submatitate localizată
C. Expir prelungit
D.* Accentuarea vibraţiilor vocale
E.* Raluri crepitante localizate

8. Enumeraţi semnele de ineficacitate a tratamentului antibacterian în pneumonia comunitară la

copii:
F. * Sindrom febril rebel
G. Infiltraţie pulmonară redusă la examenul radiologic control
H. * Leucocitoză progresivă
I. * Agravarea stării generale
J. * Progresarea simptomatologiei pulmonare
296
9. Selectaţi caracteristicele bronhopneumoniei în focar la copil:
A.* Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios, care domină examenul fizic pulmonar
B.* Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică
C.* Se localizează preponderent bilateral, diseminat
D. Se produce preponderent la copilul > 5 ani.
E.* Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm

10. Radiografia pulmonară va evidenţia următoarele în pneumonia necomplicată la copii:

A. Emfizem lobular
B. Interlobită
C.* Accentuarea desenului pulmonar
D.* Opacităţi micro-macronodulare
E.* Accentuarea desenului interstiţial

11. Enumeraţi complicaţiile pulmonare în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la copii:

A.* Pleurezia
B. Otita purulentă
C. Meningita purulentă
D.* Atelectazii pulmonare
E.* Distrucţie pulmonară

12. Selectaţi complicaţiile extrapulmonare în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la copii:

A.* Otita purulentă
B. Pleurezia
C.* Meningita purulentă
D.* Enterocolita acută
E. Malabsorbţia intestinală

13. Enumeraţi criteriile clinice de diagnostic pozitiv în pneumonia comunitară la copii:

A.* Febra peste 390C peste 3 zile
B. Respiraţie aspră şi raluri buloase difuze
C.* Respiraţie accelerată
D. Diminuarea vibraţiilor vocale în zona afectată
E.* Respiraţie atenuată, raluri crepitante localizate

14. Enumeraţi semnele clinice respiratorii în pneumonia comunitară la copii:

A. Expir prelungit şi geamăt expirator
B.* Matitate sau submatitate localizată
C.* Tirajul cutiei toracice
D.* Accentuarea vibraţiilor vocale în zona afectată
E.* Respiraţie atenuată, raluri crepitante localizate

15. Selectaţi principiile de tratament în pneumonia comunitară necomplicată la copii:

F. * Măsuri generale de îngrijire, regim hidric optimizat
G. Medicaţie antihistaminică
H. * Kineziterapie respiratorie
I. * Terapie antibacteriană
J. * Tratamentul simptomatic după caz

16. Enumeraţi antibioticele de prima linie în pneumonia comunitară necomplicată la copil:

297
F. * Aminopeniciline orale
G. * Cefalosporine gen. II, orale
H. * Macrolide
I. Tetracicline orale
J. Aminoglicozide orale

17. Enumeraţi preparatele antibacteriene în terapia pneumoniei atipice la copil:

F. Amoxicilina
G. * Claritromicina
H. * Azitromicina
I. Sulfanilamide
J. Nitrofurantoina

18. Indicaţi agenţii patogeni cauzali în pneumonia atipică la copil:

F. * Mycoplasma pneumoniae
G. Staphylococcus aureus
H. Streptococcus pneumoniae
I. Escerichia coli
J. * Chlamydia pneumoniae

19. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pleurezia exudativă la copii:

A)* Abolirea trasmiterii vibraţiilor vocale
B)* Matitate netă la percuţie declivă
C) Sunet percutor de cutie
D) Respiraţie vezicuară la auscultaţie
E)* Abolirea murmurului vezicular

20. Selectaţi semnele clinico-radiologice caracteristice pneumotoraxului la copii:

A)* agravare bruscă a sindromului funcţional respirator
B) deplasarea mediastinului spre partea afectată
C)* deplasarea mediastinului spre partea sănătoasă
D)* lipsa desenului pulmonar pe radiografie
E)* diminuarea murmurului vezicular pe partea afectată
21. Precizaţi modificările în hemoleucogramă la copil cu pneumonie bacteriană:
A)* Leucocitoză
B)* Neutrofiloză
C) Eozinofilie
D) Limfocitoză
E)* Viteza sedimentare eritrocite crescută

22. Enumeraţi formele clinico-radiologice ale pneumoniei comunitare la copii:

F) * Bronhopneumonie în focar.
G) Pneumonie eozinofilică.
H) * Pneumonie segmentară.
I) * Pneumonie franco-lobară.
J) * Pneumonie interstiţială.

1. Determinați cum poate fi apreciată intensitatea durerii:

a. Conform evaluării globale a bolii
b. * Conform scălii vizual analoge
c. Conform examenului obiectiv
298
d. Conform acuzelor pacientului
e. Conform anamnezei bolii

2. Precizați caracteristica durerii articulare de tip inflamator:

a. * Durerea este mai accentuată în repaos sau la începutul mișcărilor
b. Durerea în articulații este puternică, istovitoare
c. Cu cât pacientul merge mai mult, cu atât durerile devin mai accentuate
d. Durerea articularp este permanentă
e. Durere articulară este meteodependentă

3. Numiți denumirea durerilor din regiunea ligamentelor și la nivelul inserției tendoanelor pe oase:
a. Artralgii
b. * Entezite
c. Tendinite
d. Artrite
e. Osteite

4. Precizați gradele de intensitate ale durerii în timpul palpării articulației:

a. 2
b. * 3
c. 4
d. 5
e. 6

5. Numiți metoda de apreciere a diamentrului articulației genunchiului:

a. Vizual
b. Cu ajutorul aparatului ,,Naprometru,,
c. * Cu panglica centimetrică
d. Cu rigla
e. Cu dinamometru

6. Precizați ce se apreciază prin simptomul Forestier:

a. Mobilitatea regiunii cervicale a coloanei vertebrale
b. * Mobilitatea regiunii toracale a coloanei vertebrale
c. Mobilitatea întregii coloane vertebrale
d. Mobilitatea regiunii lombare a coloanei vertebrale
e. Mobilitatea articulară

7. Menționați ce determină prin metoda Shober:

a. * Mobilitatea segmentului lombar al coloanei vertebrale
b. Mobilitatea segmentului toracic al coloanei vertebrale
c. Mobilitatea segmentului cervical al coloanei vertebrale
d. Mobilitatea articulațiilor
e. Mobilitatea întregii coloane vertebrale

8. Precizați simptomele caracteristice pentru sarcoileită:

a. * Kușelevschi și Makarov
b. Shober și Makarov
c. Ott și Makarov
d. Tomaier și Ott
e. Șober și Kușelevschi
299
9. Numiți gradațiile forței musculare:
a. 2
b. 3
c. * 4
d. 5
e. 6

10. Menționați ce prezintă artroscopia:

a. Determinarea diametrului articulației afectate
b. Cercetarea lichidului sinovial
c. * Examinarea cavității articulare
d. Examinarea articulației prin introducerea unei substanțe de contrast
e. Examinarea izotopică a articulației
f.
Complement multiplu

1. Numiți tipurile de articulații:

a. * Cartilaginoase
b. * Fibrinoase
c. Reumatismale
d. * Sinoviale
e. Fibrinoase

2. Precizați tipurile de dureri articulare:

a. * Inflamator
b. Meteodependent
c. * Mecanic
d. * Permanent
e. Tumoral

3. Menționați mărimile necesare pentru determinarea indicelui vertebral:

a. * Proba Ott
b. * Proba Shober
c. * Proba Tomaier
d. Simptomul Forestier
e. * Excursia cutiei toracice

4. Precizați ce putem evidenția prin palparea articulației:

a. * Hipertermia
b. * Tumefacția
c. * Hipersensibilitatea
d. * Acumularea de lichid
e. Redoarea matinală

5. Determinați testele diagnostice pentru elucidarea sindromului dureros și limitarea mobilității

coloanei vertebrale:
a. * Simptomul Forestier
b. Simptomul Makarov
c. Simptomul Kușelevschi
d. * Proba Ott
300
e. * Proba Shober

6. Numiți metodele de determinare ale forței musculare:

a. * Ergometria
b. * Miotonometria
c. * Electrotonometria
d. Electrocardiografia
e. Electromiografia

7. Precizați ce apreciază artrografia:

a. * Cartilajul articular
b. * Starea capsuleo articulare
c. Lichidul sinovial patologic
d. Aparatul muscular
e. * Membrana sinovială

8. Menționați examinările paraclinice articulare:

a. * Artroscopia
b. * Artrografia
c. * Examinarea izotopică a articulațiilor
d. * Ultrasonografia articulară
e. Scala vizual analogă a durerii

9. Precizați ce prezintă artroscopia:

a. Examinare puțin traumatică
b. Metodă de examinare termică a articulației
c. * Metodă ce permite efectuarea biopsiei țesuturilor
d. * Metodă de diagnostic și tratament
e. * Examinare vizuală a cavității articulare cu ajutorul artroscopului

10. Numiți indicii inflamației acute:

a. Leucocitoza
b. * Proteina C reactivă majorată
c. Factorul reumatoid crescut
d. Anticorpi anti-ADN dc majorați
e. * Viteza de sendimetare a hematiilor accelerată
f.

Febra reumatismală acută (FRA) la copii

Teste noi
Complement Simplu

1. Alegeți varianta cea mai potrivită pentru febra reumatismală acută:

f. Este o maladie non-supurativă sechelară a faringitei acute cu streptococul grup A
g. Este o maladie non-supurativă sechelară a faringitei acute cu streptococul grup B
h. Afectarea preponderent cordul, articulații, sistemul nervos central, tegumentele
i. * Varianta de răspuns a, c
j. Varianta de răspuns b și c

2. Cel mai frecvent de febra reumatismală acută se afectează copii de vârsta:

f. 1-3 ani
301
g. 5-8 ani
h. * 5-15 ani
i. 3-6 ani
j. 16-18 ani

3. La dvoastră se prezintă un copil, la care presupuneți febra reumatismală acută. Ce semn nu se

încadrează în criterii diagnostice sugestive pentru această patologie:
f. Febra înaltă pînă la 39 C
g. Poliartrita cu caracter fugace
h. Prezența infecției confirmate cu str. B hemolitic din grup A
i. * Hepatosplenomegalia
j. Cardită

4. Cea mai comună afectare a inimii în cazul febrei reumatismale acute este:
f. Stenoza mitrală
g. Stenoza aortală
h. * Insuficiența mitrală
i. Insuficiența aortală
j. Stenoza pulmonară

5. Durata profilaxia secundare la copii cu febra reumatismală acută fără cardita este:
f. * De 5 ani sau până la 18 ani
g. De 10 ani
h. Pînă la 25 ani
i. Pentru toată viața
j. Febra reumatismală acută fără afectare cardiacă nu necesită profilaxia secundară

6. Alegeți tactica corectă pentru profilaxia secundară în febra reumatismală acută la un copil de 13 ani
(37 kg) cu afectarea cadiacă:
f. Benzatin benzilpenicilină 600.000 UI permanent o dată în lună timp de 10 ani
g. * Benzatin benzilpenicilină 1200.000 UI permanent o dată în lună pînă timp de 10 ani
h. Benzatin benzilpenicilină 1200.000 UI permanent o dată în lună timp de 5 ani
i. Benzatin benzilpenicilină 600000 UI permanent o dată în lună până la 25 ani
j. Benzatin benzilpenicilină 600000 UI permanent o dată în lună toată viața

7. La copil cu febra reumatismală acută se atestă alergie la peniciline. Cu care agent terapeutic puteți
efectua profilaxia secundară la acest copil?:
f. Ampicilina
g. Ciprofloxacina
h. * Claritromicina
i. Amoxicilina
j. Gentamicina

8. Care este scopul tratamentului antibiotic în febra reumatismală acută (puseu acut):
f. * Iradierea infecției streptococice și profilaxia ei
g. Iradierea focarelor cronice de infecție
h. Profilaxia afectării tractului reno-urinar
i. Eradicarea purtătorilor de streptococ grup A
j. Tratamentul faringitei acute
k.
Complement Multiplu
302
18. Semne caracteristice ale artriteti în febra reumatismală acută:
f. * Artrita afectează articulații mari și medii
g. * Răspunde rapid la medicație salicilică
h. Afectează articulații mici cu sechele
i. * Nu lasă sechele anatomice și funcționale
j. Lasă sechele marcate funcționale

19. Criterii de diagnosticare lae carditei reumatismale (după Friedberg-Stoelerman):

f. * Apariția suflurilor organice în puseu de febra reumatismală acută
g. * Constatarea cardiomegaliei în puseu de febra reumatismală acută
h. * Apariția frecăturii pericardice a exsudatului pericardic
i. * Semne de insuficiență cardiacă
j. Edeme periorbitale

20. Corea minor (Sydenham) în febra reumatismală acută se caracterizează prin:

f. * Mișcări coreiforme dezorganizate distale, hipotonie musculară
g. * Vorbire sacadată, dereglarea scrisului
h. * Perioada de latență după o faringită streptococică lungă (6-8 luni)
i. Manifestări coreiforme nu dispar în somn
j. Afectează mai frecvent băieți în vîrsta de 7-10 ani

21. Febra în febra reumatismală acută:

f. Se întâlnește în 1/3 de cazuri
g. Se menține 1-2 zile
h. De obicei nu depășește 38 C
i. * Este mai înaltă de 39 C și se menține o săptămână
j. * În coree febra poate fi absentă

22. Criterii majore de diagnostic ale febrei reumatismale acute:

f. * Cardită
g. Mărirea duratei intervalului pq
h. Poliartralgii
i. * Coree
j. * Noduli subcutanați

23. Criterii minore de diagnostic ale febrei reumatismale acute:

f. Poliartrită
g. * Febra
h. * Majorarea reactanților ale fazei acute
i. Cardită
j. Coree

24. Semne de evidență a infecției streptococice în ultimele 45 zile:

f. * Majorarea titrului de ASL-O sau a altor anticorpi antistreptococici
g. Majorarea indicilor reactanți de fazi acută
h. * Cultură faringiană pozitivă pentru str. B-hemolitic grup A
i. * Test rapid pentru streptococul din grupul A
j. * Scarlatină recent suportată

25. În tratamentul copiilor cu febra reumatismală acută și alergie la penicilina se vor utiliza:
303
f. * Eritromicina
g. * Claritromicina
h. Amoxicilina
i. * Cefadroxil
j. Fenoximetilpenicilina

26. În managementul coreei se utilizează:

f. * Tratament antiinflamator și antibacterian
g. Tratament imunosupresiv
h. * Benzodiazepine
i. Vitamine grupei B
j. Barbiturice

27. Profilaxia primară în febra reumatismală acută:

f. Benzatin benzilpenicilină 600.000 UI, pentru copiii cu masa corporală mai mică de 27 kg
g. * Tratamentul adecvat al faringiei streptococice
h. Eritromicina 7 zile lunar timp de 5 ani
i. * Evidențierea purtătorilor cu streptococul b-hemolitic, grupul A
j. La copii cu cardită reumatismală durata profilaxiei primare este de 10 ani

28. Variantele evolutive ale febrei reumatismale acute:

f. * Acută
g. Cronică
h. * Trenantă
i. * Latentă
j. Recidivantă

29. Complicațiile tipice ale febrei reumatismale acute:

f. * Insuficiența cardiacă congestivă
g. Convulsii febrile
h. * Tromboza intracavitară
i. Artrita reactivă
j. * Endocardita infecțioasă

30. Selectați exotoxinele S.Pyogenes (str.b-hemolitic, grup A):

f. * Streptolizina O
g. * Streptolizina S
h. * Streptochinaza
i. Streptolizina M
j. * Hialuronidaza

31. Eritemul marginat în febra reumatismală acută:

f. * Prezintă eritem evanescent, nonpruritic, roz
g. * Frecvent se localizează pe trunchi, părțile proximale
h. * Are diametru de 1-3 cm, cu margini serpiginoase
i. Frecvent se localizează pe față
j. Nu se întâlnește la copii cu cardita

32. Descrieți nodulii subcutanați în cadrul febrei reumatismale acute:

f. * Apar pe suprafața extensoare a articulațiilor coatelor, genunchilor, interfalangiene, scalp
g. Sunt dureroși, mobili, elastici
304
h. * Are diametrul aproximativ de 2 cm
i. * Apar frecvent peste 2 sau 3 săptămâni de la debutul febrei
j. Nu apar la copii cu cardită

33. Numiți criteriile de spitalizare ale copiilor cu febră reumatismală acută:

f. * Semne de insuficiență cardiacă progresivă
g. * Adresare primară cu semne clinice de febră reumatismală acută
h. * Adresare cu semne clinice de recădere a febrei reumatismale acute
i. Efectuarea controlului medical anual
j. Efectuarea profilaxiei secundare la copii afectați

34. Precizați semnele caracteristice pentru afectare cardiacă la copii cu febra reumatismală acută:
f. * Dispnee la efort fizic
g. * Atenuarea zgomotelor cardiace, apariția suflurilor supraadăugătoare
h. * Apariția frecăturii pericardiace
i. Edeme periorbitale
j. * Cardiomegalie

35. Scopul tratamentului medicamentos în febra reumatismală acută:

* Diminuarea semnelor de activitate a maladiei
* Supresia inflamației în răspuns autoimun
Evitarea instalării insuficienței reno-urinare
* Tratamentul insuficienței cardiace congestive
* Profilaxia posibilelor recurențe ale infecției streptococice și prevenirea cardiopatiei
reumatismale cronice

Lupus eritematos sistemic la copii

Teste noi
CS

9. Determinaţi afectarea articulară atipică în Lupusul eritematos sistemic la copii:

f. Oligoartrită
g. Poliartrită
h. * Artrită erozivă
i. Artrită asimetrică
j. Artrita articulaţiilor mari

10. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic la
copii:
f. 2
g. * 4
h. 11
i. 5
j. 1

11. Notaţi anticorpii care reprezintă un test valoros în diagnosticul Lupusului eritematos sistemic:
f. Complementul C3, C4 crescut
g. * Anticorpi antinucleari majorați
h. Anticorpi anti-Sm micșorați
i. Antistreptolizina-O crescută
j. LE celule crescute
305
12. Apreciaţi mecanismul principal patogenetic al Lupusului eritematos sistemic la copii:
f. * Autoimun
g. Infecţios–alergic
h. Enzimatic
i. Monofazic
j. Infecţios

13. Notaţi raportul genderic în Lupusul eritematos sistemic la copii:

f. * F:B=8:1
g. F:B=1:3
h. F:B=1:1
i. F:B=2:1
j. F:B=1:8

14. Determinaţi vârsta medie de debut al Lupusului eritematos sistemic la copii:

f. 1-5 ani
g. 6-8 ani
h. Perioada sugarului
i. Perioada neonatală
j. * 10-15 ani

15. Numiţi manifestarea cutanată clasică în Lupusul eritematos sistemic la copii:

f. Livedo reticularis
g. Sindrom Raynaud
h. Telangiectazii
i. * Eritem „în fluture”
j. Alopecia

16. Apreciaţi manifestarea necorespunzătoare criteriilor ACR pentru diagnosticul de Lupus eritematos
sistemic:
f. Serozite
g. Afectarea neurologică
h. Ulceraţii orale nedureroase
i. * Sindrom Raynaud
j. Anticorpi antinucleari majorați
k.
Complement Multiplu
14. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic:
f. * Metildopa
g. * Procainamide
h. Diclofenac
i. * Clorpromatina
j. Vitamina E

15. Menţionaţi manifestările osteoarticulare întâlnite în Lupusul eritematos sistemic:

f. * Artralgii
g. * Artrita neerozivă
h. Artrita erozivă
i. * Miozită
j. * Osteonecroză
306
16. Numiţi leziunile cutanate prezente în Lupusul eritematos sistemic:
f. * Eritem „în fluture”
g. * Fotosensibilitate
h. Leziuni discoide
i. * Livedo reticularis
j. Telangiectazii

17. Determinaţi leziunile la nivelul mucoaselor prezente în Lupusul eritematos sistemic:

f. * Ulcerații bucale
g. Fotosensibilitate
h. * Ulcerații nazale
i. Telangiectazii
j. * Xerostomie

18. Apreciaţi semnele afectării vasculare în Lupusul eritematos sistemic:

f. * Livedo reticularis
g. * Paniculite
h. Febra
i. * Purpură palpabilă
j. * Ulceraţii la nivelul pulpei degetelor

19. Precizaţi manifestările poliserozitei întâlnite în Lupusul eritematos sistemic:

f. * Peritonită în 5-10%
g. * Pleurezie
h. * Pericardită
i. * Pleurezie în asociere cu pericardită
j. Hemopericard

20. Menţionaţi variantele morfopatologice ale nefritei lupice conform clasificării OMS:
f. * Nefrita mezangială
g. * Nefrita proliferativă focală
h. Nefrita infecțioasă
i. * Nefrita membranoasă
j. * Nefrita proliferativă difuză

21. Numiţi manifestările cardiovasculare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:

f. * Tromboze venoase
g. * Pericardită
h. * Endocardita Libman–Sacks
i. Endocardita bacteriană
j. Hipotensiunea arterială

22. Menţionaţi afectările pulmonare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:

f. * Pneumonita lupică
g. * Pleurezie
h. * Hipertensiune pulmonară
i. * Hemoragii pulmonare
j. Pneumonie interstițială

23. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
307
f. * Nevrite periferice sau craniene
g. * Psihoze
h. * Meningită aseptică
i. Convulsii febrile
j. * Accidente vasculare cerebrale

24. Precizaţi anomaliile imunologice specifice Lupusului eritematos sistemic:

f. * Anticorpi antinucleari majorați
g. * Anticorpi anti–ADN dublu catenar crescuți
h. Complementul C3, C4 crescut
i. * Anticorpi anticardiolipinici majorați
j. * Anticorpi antifosfolipidici majorați

25. Numiţi manifestările hematologice specifice Lupusului eritematos sistemic:

f. * Anemie
g. Leucocitoză
h. * Leucopenie cu limfopenie
i. Trombocitoză
j. * Trombocitopenie

26. Precizaţi preparatele medicamentoase folosite în tratamentul Lupusului eritematos sistemic:

f. * Antiinflamatorii nesteroidiene
g. * Steroizi
h. * Imunosupresive
i. * Preparate biologice (inhibitori ai factorului de necroză tumorală α)
j. Antibacteriene

14. Determinaţi tratamentul nemedicamentos în Lupusul eritematos sistemic:

a. * Dieta hipolipidică
b. * Creme protectoare SPF 30–50
c. * Consumul alimentelor bogate în Calciu şi vitamina D
d. Cafea, ceai concentrat
e.* Evitarea stresului psihoemoţional

15. Precizaţi factorii predictivi ai evoluţiei negative în Lupusul eritematos sistemic:

a. Trombocitopenia
b. * Hipertensiunea arterială
c. * Debut până la vârsta de 20 ani
d. * Activitatea crescută a bolii
e. Anticorpi antinucleari
f.

Sclerodermia Sistemică la copii (SS).

Teste noi
Complement simplu
1. Numiţi criteriul major pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:
f. Fibroza bazală pulmonară bilaterală
g. *Afectare sclerodermică a pielii proximal de articulaţiile metacarpofalangiene sau metatarsofalangiene
h. Febra
i. Ulceraţii digitale
j. Pierdere ponderală
308
2. Precizaţi numărul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie
Sistemică:
f. * Două
g. Trei
h. Unul
i. Nici unul
j. Patru

3. Determinaţi afectarea de bază în Sclerodermia Sistemică:

f. Afectarea transmiterii impulsului nervos
g. Afectarea măduvei osoase
h. Afectarea funcției osteoblastelor
i. Afectarea formării impulsului nervos
j. * Afectarea endoteliului vascular

4. Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice:
f. Anomalii de pigmentare
g. Edemaţierea pielii
h. Faţa cu aspect de mască
i. * Fenomenul Raynaud
j. Ulceraţii tegumentare
k.
Complement Multiplu
9. Precizaţi formele clinice ale Sclerodermiei Sistemice după Leroy:
f. * Sclerodermia Sistemică difuză cutanată
g. * Sclerodermia Sistemică limitată
h. * Sclerodermia Sistemică limitată cutanată
i. Sclerodermia Sistemică viscerală
j. * Sclerodermia Sistemică „sine scleroderma”

10. Enumeraţi criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:

f. * Sclerodactilia
g. * Fibroza pulmonară bazală bilaterală
h. Afectări tenosinoviale
i. * Ulceraţii digitale şi/sau cicatrice pe falanga distală
j. Febră

11. Numiţi preparatele de bază utilizate în tratamentul Sclerodermiei Sistemice:

f. * Preparate imunosupresive
g. * Preparate antifibrozante
h. * Glucocorticoizi
i. Vitaminoterapie
j. * Preparate enzimatice (lidaza, ronidaza)

12. Enumeraţi complicațiile specifice ale Sclerodermiei Sistemice:

f. * Insuficiență pulmonară cronică
g. * Boala cronică renală
h. * Autoamputațiile degetelor
i. Obezitatea
j. * Disritmii cardiace
309
13. Determinaţi modificările apreciate la capilaroscopie în Sclerodermia Sistemică:
f. * Reducerea numărului de anse capilare
g. * Lărgirea anselor capilare
h. * Distorsiunea anselor capilare
i. Îngustarea anselor capilare
j. * Hemoragii

14. Menţionaţi criteriile de clasificare ale Sclerodermiei Sistemice:

f. * Evoluţia
g. * Gradul de activitate
h. * Perioadele clinice
i. Vârsta
j. Sexul

15. Numiţi maladiile de bază cu care se efectuiază diagnosticul diferențial al Sclerodermiei Sistemice la
copii:
f. * Scleredemul Buschke
g. Accidentul vascular cerebral
h. * Fenilcetonurie
i. * Dermatomiozita juvenilă
j. * Artrita juvenilă idiopatică

16. Determinaţi criteriile de diagnostic ale sindromului CREST în Sclerodermia Sistemică la copii:
f. * Calcinoza
g. * Fenomenul Raynaud
h. Excitabilitatea
i. * Sclerodactilie
j. Tensiunea arterială diastolică mărită
k.

Dermatomiozita juvenilă (DMJ).

Teste noi
Complement Simplu

1. Precizaţi vârsta de debut a Dermatomiozitei juvenile:

f. Perioada sugarului
g. * 5-14 ani
h. 1-5 ani
i. După 18 ani
j. Perioada neonatală

2. Menţionaţi caracteristica afectării musculare în Dermatomiozita juvenilă:

f. Afectarea musculară asimetrică
g. Afectarea musculară a segmentelor distale ale membrelor
h. Afectarea muşchilor globilor oculari
i. * Afectarea musculară proximală simetrică
j. Slăbiciune musculară rar întâlnită

3. Precizaţi manifestarea tegumentară caracteristică Dermatomiozitei juvenile:

f. * Rash heliotrop
310
g. Ulceraţii digitale
h. Rash malar
i. Erupţii maculare sau maculo-papuloase
j. Sclerodactilie

4. Notaţi enzima, majorarea căreia este nespecifică în Dermatomiozita juvenilă:

f. Aldolaza
g. Creatinfosfokinaza
h. Lactatdehidrogenaza
i. * Catalaza
j. Aspartataminotransferaza (AST)

5. Determinaţi grupul de muşchi afectat în Dermatomiozita juvenilă:

f. * Muşchiul scheletic
g. Muşchii globilor oculari
h. Muşchii netezi
i. Muşchii scheletici şi netezi
j. Muşchii netezi şi a globilor oculari

6. Precizaţi manifestarea articulară necaracteristică în Dermatomiozita juvenilă:

a. Artralgii
b. Artrită neerozivă
c. Artrită acută
d. * Artrită erozivă
e. Artrită fugace

7. Apreciaţi afecatrea cărui grup de muşchi determină prognosticul nefavorabil în Dermatomiozita

juvenilă:
a. Afectarea muşchilor coapsei
b. Afectarea muşchilor scapulari
c. * Afectarea muşchilor intercostali
d. Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului
e. Afectarea articulaţiilor

8. Precizaţi medicația de prima linie utilizată în tratamentul Dermatomiozitei juvenile:

f. Imunosupresoare
g. Imunoglobulină intravenos
h. Terapie biologică
i. * Glucocorticosteroizi
j. Fizio-kinetoterapie
k.
Complement Multiplu

1. Notaţi manifestările musculare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. * Slăbiciune musculară
b. * Tumefiere musculară
c. * Disfagie
d. Afectarea muşchilor globilor oculari
e. * Afectarea muşchilor flexori ai gâtului

2. Menţionaţi manifestările articulare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

311
a. * Artralgii
b. Artrită erozivă
c. * Artrită neerozivă
d. * Tumefiere articulară
e. * Degete în formă de bambus

3. Precizaţi manifestările pulmonare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. * Afectarea muşchilor intercostali
b. * Afectarea diafragmului
c. * Pneumonia de aspirație
d. * Insuficiență respiratorie cronică
e. Pneumotorax

4. Numiţi manifestările tegumentare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. * Rash heliotrop
b. * Eritem în ”V”
c. * „Mâina mecanicului”
d. Rash malar
e. * Papule Gottron

5. Precizaţi modificările apărute la electromiografie în Dermatomiozita juvenilă:

a. * Fibrilaţii spontane de repaus
b. * Descărcări de complexe înalte
c. * Potenţiale polifazice
d. Descărcări bizare de frecvenţă joasă
e. Potenţiale monofazice

6. Determinaţi patologiile utilizate în diagnosticul diferenţial al Dermatomiozitei juvenile:

a. * Rabdomioliza
b. * Boli neuromusculare
c. Febra reumatismală acută
d. * Miopatii metabolice
e. * Miopatii medicamentoase

7. Notaţi nivelul căror enzime serice creşte în Dermatomiozita juvenilă:

f. * Lactatdehidrogenaza
g. * Creatinfosfokinaza
h. Alaninaminotransferaza
i. * Aldolaza
j. Catalaza

8. Precizaţi modificările histologice caracteristice pentru Dermatomiozita juvenilă:

a.* Atrofie perifasciculară
b.* Infiltrat limfocitar perivascular
c. Hemoragie
d.* Edem și inflamație vasculară în derm
e.* Infarcte tisulare locale

9. Determinaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza acută a

Dermatomiozitei juvenile:
a.* Necroza fibrelor musculare tip 1 sau 2
312
b. Atrofie perifasciculară
c. Calcificări musculare
d.* Infarcte tisulare locale
e.* Infiltrat inflamator perivascular

10. Apreciaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza tardivă a

Dermatomiozitei juvenile:
a.* Calcificări musculare
b.* Fibrozare endomisială
c. Infiltrat inflamator perivascular
d.* Atrofie perifasciculară
e. Necroză miofibrilară

11. Menţionaţi criteriile de diagnostic pentru Dermatomiozita juvenilă:

a.* Manifestări dermatologice
b.* Modificări la Electromiografie
c.* Creşterea enzimelor serice musculare
d. Slăbiciuni musculare asimetrice
e. Mialgii în asociere cu o forţă musculară normală

12. Precizaţi auto-anticorpii specifici în Dermatomiozita juvenilă:

a.* Anticorpi antinucleari
b.* Auto-anticorpi miozitici asociați anti-MMA
c. Factorul reumatoid
d.* Auto-anticorpi specifici miozitici anti-MSA
e. Antistreptolizina-O

13. Numiţi preparatele medicamentoase utilizate în tratamentul Dermatomiozitei juvenile:

a.* Glucocorticoizi
b.* Imunosupresori
c. Vasodilatatoare
d. Vitaminoterapie
e. Dezagregante

14. Precizaţi explorările paraclinice caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

g. * Biopsia musculară
h. * Anomaliile imunologice
i. * Electromiografia
j. * Creşterea nivelului enzimelor serice musculare
k. Diminuarea nivelului enzimelor serice musculare

15. Numiţi manifestările gastrointestinale caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

f. * Disfagie
g. * Disfonie
h. * Diaree
i. Ulcerații la nivelul mucoaselor
j. * Dureri abdominale

16. Apreciaţi complicațiile caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

f. * Calcinoze
g. Sindrom Raynaud
313
h. * Osteoporoză
i. Rash heliotrop
j. * Lipodistrofia
k.

Artrita juvenilă idiopatică (AJI).

Teste noi
Complement Simplu

1. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma oligoarticulară:

f. 6
g. >5
h. >4
i. 5
j. * ≤4

2. Menţionaţi variantele evolutive ale artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:

f. * Evoluţie persistentă şi extensivă
g. Evoluţie lentă
h. Evoluţie progresivă
i. Evoluţie regresivă
j. Evoluţie monociclică

3. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma poliarticulară:

f. * ≥5
g. 3-4
h. <4
i. 4-5
j. 2

4. Apreciaţi semnificaţia artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă:

f. Majorarea valorilor proteinei –C reactive
g. Creşterea valorilor antistreptolizinei-O
h. * Majorarea valorilor factorului reumatoid
i. Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
j. Majorarea valorilor complexelor imune circulante

5. Menţionaţi variantele Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară:

* Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Factorul reumatoid negativ
Cu Antistreptolizina-O pozitivă şi Factorul reumatoid negativ
Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Antistreptolizina-O negativă
Cu Antistreptolizina-O negativă şi Antistreptolizina-O pozitivă
Cu Complexele imune circulante majorate şi cu Complexele imune circulante micşorate

6. Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicaţiile
oculare:
Forma sistemică
Forma poliarticulară
* Forma oligoarticulară
Artrita cu entezite
Artrita psoriazică
314
7. Precizaţi câte stadii radiologice după Steinbrocker sunt în Artrita juvenilă idiopatică:
a. 3
b. * 4
c. 2
d. 5
e. 6

8. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar
eroziunile osoase:
f. 1
g. 2
h. * 3
i. 4
j. 5

9 Precizaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita
juvenilă idiopatică aflat în scaun cu rotile:
f. 1
g. 2
h. 3
i. * 4
j. 5

10 Menţionaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrită
juvenilă idiopatică cu limitarea mişcărilor din cauza durerilor:
f. 1
g. * 2
h. 3
i. 4
j. 5

23. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
f. Forma sistemică
g. * Artrita cu entezite
h. Forma poliarticulară
i. Forma oligoarticulară
j. Artrita psoriazică

24. Precizaţi câte grade de activitate sunt în Artrita juvenilă idiopatică:

f. 2
g. * 3
h. 4
i. 5
j. 6
k.
Complement Multiplu

1. Numiţi variantele evolutive ale Artritei juvenile idiopatice:

f. * Forma sistemică
g. * Forma poliarticulară
315
h. * Forma oligoarticulară
i. * Artrita psoriazică
j. Artrita reactivă

2. Precizaţi criteriile de clasificare ale Artritei juvenile idiopatice:

f. * Durata bolii >6 săptămâni
g. * Debutul bolii până la vârsta de 16 ani
h. * Artrită persistentă
i. * Artrită neerozivă
j. Artrită fără sechele

3. Determinaţi factorii de risc în declanşarea Artritei juvenile idiopatice:

f. * Traumatism articular frecvent
g. * Infecţii intercurente frecvente
h. Alergia alimentară
i. Hipoinsolaţia
j. Sedentarismul

4. Menţionaţi simptomele Artritei juvenile idiopatice forma sistemică:

f. * Febră prelungită
g. * Artrită persistentă
h. * Limfadenopatie generalizată
i. Cefalee
j. Greţuri

5. Precizaţi particularităţile febrei în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:

f. * Febra prelungită
g. Subfebrilitate
h. * Febră zilnică
i. * Febră cu durata mai mare de 14 zile
j. Febră cu durata mai mare de 7 zile

6. Numiţi particularităţile exantemului în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:

f. * Erupţii eritematoase
g. Erupţii buloase
h. * Erupţii migratorii
i. * Erupţii cu intensificare la picul febril
j. Erupţii localizate în regiunea piloasă a capului

7. Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică:
f. * Adresare primară cu semne clinice de Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică
g. * Adresare repetată cu semne clinice de agravare a bolii
h. * Apariţia complicaţiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
i. * Comorbidităţi importante
j. Remisiune medicamentos indusă a Artritei juvenile idiopatice forma sistemică

8. Determinaţi complicaţiile Artritei juvenile idiopatice în forma sistemică:

f. * Sindromul de activare macrofagală
g. * Amiloidoza renală
h. Traumatismul articular
i. * Insuficienţă cardiacă
316
j. * Retard fizic

9. Menţionaţi preparatele medicamentoase administrate în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:

f. * Antiinflamatorii nesteroidiene
g. * Glucocorticoizi
h. * Tratament de fond
i. Magnetoterapia
j. Vitaminoterapia

10. Precizaţi cu care maladii se efectuează diagnosticul diferențial în cazul Artritei juvenile idiopatice
forma sistemică:
f. * Leucemie acută
g. * Infecții generalizate
h. Epilepsie
i. * Mucopolizaharidoza
j. Pneumonie acută

11 Numiţi complicaţiile oculare în Artrita juvenilă idiopatică:

f. * Uveita cronică anterioară
g. * Cataracta
h. Colobom
i. * Cecitate
j. * Conjunctivita cronică

12.Determinaţi criteriile de diagnostic ale Artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:

a. * Artrita persistentă la 4 şi mai puţine articulaţii
b. Hepatosplenomegalie
c. * Complicaţii oculare frecvente
d. Retard fizic precoce
e. Amiloidoză renală

25. Menţionaţi caracteristica artritei în Artrita juvenilă idiopatică:

a. * Artrită persistentă
b. * Artrită erozivă
c. * Artrită anchilozantă
d. Artrită neerozivă
e. * Artrită deformantă

26. Precizaţi particularităţile Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă:

a. * Evoluţie severă
b. * Apariţia precoce a contracturilor articulare
c. * Apariţia precoce a eroziunilor osoase
d. Evoluţie uşoară
e. * Retard fizic precoce

27. Notaţi caracteristicile stadiului radiologic III după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. * Osteoporoză difuză marcată
b. * Eroziuni osoase
c. Tumefiere uşoară periarticulară
d. * Contracturi articulare
e. Lărgirea spaţiului articular
317
28. Precizaţi caracteristicile clasei funcţionale IV după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Mişcări ample în articulaţii
b. * Contracturi articulare
c. * Pacient în scaun cu rotile
d. * Autoîngrijirea dificilă
e. Mers şchiopătat

29. Menţionaţi caracteristicile gradului III de activitate în Artrita juvenilă idiopatică:

a. * Numărul de articulaţii dureroase >6
b. * Indicele de activitate al bolii DAS28 >5,1
c. * Valorile Vitezei de sedimentare a hematiilor accelerate de 3-4 ori de la normă
d. * Valorile Proteinei –C reactive accelerate de 3-4 ori de la normă
e. Indicele de activitate al bolii DAS28 <2,6

30. Determinaţi criteriile de diagnostic ale artritei psoriazice:

a. * Artrită+psoriazis tegumentar la pacient
b. * Artrita+psoriazis tegumentar la rude de gradul I
c. Artrita neerozivă
d. * Artrita +onicoliza și dactilită
e. Artrita migratorie

31. Notaţi caracteristicile artritei în asociere cu entezite:

a. * Predominanţa sexului masculin
b. * Afectarea articulaţiilor sacroiliace
c. * Entezopatii
d. Afectarea articulaţilor mici ale pumnilor
e. Afectarea genderică egală

32. Precizaţi în care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu Metotrexat:
a. * Forma poliarticulară seropozitivă
b. * Forma oligoarticulară cu complicaţii oculare
c. * Artrita psoriazică
d. * Forma poliarticulară seronegativă
e. Forma oligoarticulară

33. Menţionaţi modificările paraclinice în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:

a. * Leucocitoză
b. Trombocitopenie
c. * Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
d. * Proteina –C reactivă accelerată
e. * Complexele imune circulante majorate

34. Determinaţi ce include diagnosticul clinic de Artrită juvenilă idiopatică:

a. * Forma clinică
b. * Gradul de activitate
c. * Clasa funcţională după Steinbrocker
d. * Stadiul radiologic după Steinbrocker
e. Vârsta pacientului la debutul Artritei juvenile idiopatice

318
 1. Selectaţi indicația corectă în managementul iniţial al crizei de astm bronşic la copil la nivel
medical primar:
F. * Salbutamol 2 pufuri, repetat consecutiv la 15-20 min.
G. Sulfat de magneziu i/v lent.
H. Teofilină i/v lent
I. Ambroxol sirop oral
J. Dexametazonă inhalator

2. Precizaţi ce reprezintă Stridorul la copil:

A. Tuse bitonală
B. Expirul prelungit
C. Glas răguşit
D.* Inspirul prelungit zgomotos
E. Tirajul cutiei toracice

3. Precizaţi semnul caracteristic pentru respiraţia asmatiformă la copii:

A. Inspirul prelungit zgomotos
B.* Expirul prelungit zgomotos
C. Tirajul cutiei taracice
D. Respiraţia accelerată
E. Cianoza feţei

4. Precizaţi semnul caracteristic pentru mastoidită la copii:

A.* Tumefiere dureroasă după ureche
B. Durere în ureche
C. Eliminări purulente din ureche
D. Ganglioni limfatici cervicali măriţi
E. Depuneri albicioase în gît

5. Indicaţi manevra de dezobstruare în aspirație de corp străin a căilor aeriene la copil mic:
A. Masaj cardiac extern
B. Cardioversia sincronă
C.* 5 lovituri interscapulare urmate de 5 compresiuni toracice
D. Traheostomia
E. Cricotomia

6. Precizaţi volum expanderul de prima alegere în şoc hipovolemic la copil:

A. Glucoza 10%
B. Glucoza 5%
C. Albumina umană
D. Plasma umană
E.* Ringer sau ser fiziologic

7.Precizaţi volumul unui bolus de volum expander administrat la copil cu şoc hipovolemic:
A. 10 ml/kg
B.* 20 ml/kg
C. 25 ml/kg
D. Bolus unic de 500ml
E. Bolus unic de 1000 ml

319
 8.Precizaţi intervalul de timp pentru readministraraea la necesitate de volum expander la copilul cu
şoc hipovolemic:
F. 10 minute
G. 15 minute
H. * 20 minute
I. 30 minute
J. 60 minute

9.Selectaţi preparatul de prima alegere în şoc anafilactic la copii:

A.* Epinefrina
B. Cloropiramina clorhidrat
C. Dexametazona
D. Diazepam
E. Atropina

14. CS. Precizați valorile tensiunii arteriale sistolice minime la sugar:

f. 50 mm Hg
g. * 60 mm Hg
h. 70 mm Hg
i. 80 mm Hg
j. 90 mm Hg

15. CS.Precizați raportul dintre compresiuni sternale și respirații la copii cu stop cardiorespirator:
a. 3:1
b. 5:1
c. * 15:2
d. 30:2
e. 30:5

16. CS.Selectați volumul diurezei la copil în șoc hipovolemic:

a. * <1ml/kg/h
b. <2ml/kg/h
c. <3ml/kg/h
d. <4ml/kg/h
e. <5ml/kg/h

17. CS. Selectați valorile normale ale timpului de reumplere capilară la copil:
a. * până la 2 secunde
b. până la 3 secunde
c. până la 4 secunde
d. până la 5 secunde
e. până la 6 secunde

14. CS.Pentru pacientul inconștient (copil) care respiră, managementul de prima intenție este:
f. * poziția laterală de siguranță
g. 5 respirații salvatoare
h. 30 de compresiuni toracice
i. cicluri de câte 30 de compresii toracice si 2 insuflații
j. 15 compresiuni toracice

15. CS. Selectați indicația pentru administrarea de adrenalină în urgențe la copii:

320
f. * activitate electrică fără puls
g. șoc hipovolemic
h. bloc atrio-ventricular gradul 1
i. flutter atrial
j. fibrilație atrială

16. CS.Aritmiile care produc stop cardiac sunt următoarele, cu excepția:

f. fibrilația ventriculară
g. asistolia
h. * tahicardia paroxistică supraventriculară
i. disociația electro-mecanică
j. tahicardia ventriculară fără puls

17. CS. Precizați zona compresiunilor toracice externe la copil cu stop cardiorespirator:
f. în 1/3 inferioara a sternului, pacientul fiind plasat pe plan moale
g. în 1/3 medie a sternului cu frecvența de 60/min
h. * în 1/3 inferioară a sternului cu frecvența de 100/min, pacientul plasat pe plan dur
i. parasternal stâng, corespunzător 1/3 inferioară a sternului
j. în 1/3 superioară a sternului cu frecvența de 100 /min

18. CS. Indicați energia șocului electric în defibrilarea unui copil:

f. * 4 J/kg
g. 2 J /kg inițial, apoi 4 J/kg
h. depinde de tipul de defibrilator
i. 150 J
j. 80 J

19. CS.Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră după permeabilizarea
căilor respiratorii este :
f. poziția laterală de siguranță
g. * 5 ventilații salvatoare
h. 15 compresiuni toracice
i. cicluri de câte 15 compresiuni toracice si 2 ventilații
j. aprecierea reflexului fotomotor

20. CS. Precizați doza de adrenalină care se administrează în resuscitarea cardio-pulmonară la copil:
f. 1 mg intravenos
g. 0,1 mg intravenos
h. * 0,01 mg/kg intravenos sau intraosos
i. 0,02 mg /kg intracardiac
j. 0,01mg/kg endotraheal

21. CS.Selectați indicația corectă în obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copilul
peste 1an, făra semne de insuficiența respiratorie:
e. * încurajarea tusei, transportare le spital
f. instituirea resuscitării cardio-respiratorii
g. aplicarea compresiunilor abdominale
h. aplicarea loviturilor interscapulare
i. poziția laterală de siguranță

22. CS. Precizați calea de administrare a medicamentelor în resuscitarea cardio-respiratorie la copil:

321
f. intracardiac
g. * intravenos periferic sau intraosos
h. peroral
i. intramuscular
j. subcutanat
k.

Complement Multiplu

1. Precizaţi semnele sindromului de luptă ventilatorie la copii:

A.* Tiraj intercostal
B.* Respirație paradoxală
C. Balans toraco-abdominal
D.* Mișcare de piston a capului
E.* Tirajul cutiei toracice

2. Selectaţi criteriile de evaluare a severităţii bronşiolitei la copii:

A.* Frecvenţa respiratorie
B. Prezența stridorului
C.* Efortul respirator
D. Frecvenţa pulsului
E.* Instituirea apneei

3. Precizaţi criteriile de apreciere a gradului de severitate a exacerbării astmului bronşic la copii:

A. Frecvenţa acceselor nocturne
B.* Dispneea
C.* Frecvenţa respiratorie
D.* Saturaţia sângelui periferic cu oxigen
E. Frecvenţa crizelor la efort

4. Selectaţi remediile pentru terapia de urgenţă a crizei de astm bronșic la copii:

A. Dopamina
B.* Beta 2 agonişti cu acţiune rapidă
C. Souție Ringer în bolus
D.* Corticosteroizi sistemic
E. Corticosteroizi inhalator

5. Enumeraţi semnele clinice pentru aprecierea deshidratării la copii:

A.* Ochii înfundaţi
B.* Consumă lichide cu lăcomie, sete
C.* Plica cutanată revine lent la normal
D. Respiraţia accelerată
E. Tahicardia

6. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru aspirația de corp străin în căile respiratorii la
copii:
A. Debut lent, în zile –săptămâni
B.* Tuse uscată, chinuitoare
C.* Zgomote respiratorii (stridor, wheezing)
D.* Debut brusc, insidios
E. Obrajii roşii
322
7. Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru starea de şoc compensat la copii:
A.* Tahicardie, tahipnee
B. Tirajul cutiei toracice
C. Timpul de reumplere capilară sub 2 sec.
D.* Timpul de reumplere capilară peste 3 sec.
E.* Tegumente palide, reci

8. Precizaţi măsurile de asistență medicală de urgenţă la un copil cu şoc hipovolemic:

A.* Poziţionare, oxigenoterapie
B. * Acces vascular imediat
C. Bolusuri repetate de Glucoză 10%
D.* Bolusuri repetate de Ringer sau Ser fiziologic
E. Bolusuri repetate de Dopamină

15. CM. Enumerați semnele generale de pericol la copii:

f. * dereglări ale conștiinței
g. respirația astmatiformă
h. * vome repetate după fiecare alimentație
i. * convulsii
j. cefaleea

16. CM. Selectați manifestările clinice prezente la copilul în comă:

a. * nu răspunde la stimuli verbali
b. * nu răspunde la stimuli dolori
c. * diminuarea reflexului fotomotor
d. * diminuarea reflexului de deglutiție
e. mișcări de piston ale capului

17. CM. Selectați prezența semnelor meningiene la copil:

a. atonie musculară
b. * redoarea cefei
c. * simptomul Kerning pozitiv
d. * simptomul Brudzinski pozitiv
e. semnul Lesaj negativ

18. CM. Enumerați semnele clinice caracteristice prezenței unei maladii severe la copii:
a. * dereglări ale conștiinței
b. * tegumente cu aspect marmorat
c. * geamăt
d. frison
e. * lipsa mișcărilor active

19. CM. Precizați semnele clinice de maladie severă la sugarul mic:

a. * erupții cutanate, care nu dispar la presiune
b. * febră > 38.5 C la vârsta 0-3 luni
c. * bombarea și pulsarea fontanelei
d. * convulsii focale
e. apetit scăzut

20. CM. Precizați criteriile pentru evaluarea stării de șoc la copii:

323
a. * evaluarea conștiinței
b. * evaluarea tensiunii arteriale
c. * evaluarea activității cardiace
d. evaluarea funcției hepatice
e. * monitorizarea diurezei

15. CM. Indicați medicamentele utilizate în fibrilația ventriculară la copii:

f. * adrenalina
g. atropina
h. * amiodarona
i. sulfat de magneziu
j. dopamina

324