2023-2024

Nutritia sugarului si copilului

 Asigura:
 Transformarea/asimilarea/utilizarea
alimentelor/substantelor nutritive
 Nevoile de crestere/dezvoltare corespunzatoare varstei

 O activitate fizica si intelectuala adecvata

Necesarul hidric
 Este invers proportional cu varsta copilului
 Continutul de apa al organismului copilului: 70-75%
 Pierderi fiziologice de apa: invers proportionale cu varsta
 Pierderile patologice predispun la deshidratare rapida si
severa
 Nevoia de lichide: direct proportionala cu continutul
caloric al alimentelor!
 Alimentatia naturala corespunzatoare a sugarului 0-3
luni: acoperitoare a necesarului hidric
→ Organismul copilului: hidrolabilitate importanta!
Necesarul de apa (ml/kg/24 ore)

Varsta Necesar hidric Varsta Necesar hidric

Prematur 170-200 1-3 ani 115-125
Nou-nascut 100-150 4-5 ani 100-110
1-3 luni 140-160 6-9 ani 90-100
4-6 luni 130-150 10-13 ani 70-85
7-9 luni 125-145 14-17 ani 50-60
10-12 luni 120-135 ≥ 18 ani 40-50
Necesarul caloric
 Oferta calorica corecta asigura cresterea copilului
 Curba ponderala corespunzatoare = aport caloric adecvat

 Valoarea calorica a principiilor alimentare:

 1 g Glucide → 4 kcal
 1 g Proteine → 4 kcal
 1 g Lipide → 9 kcal
Necesarul caloric…
Varsta Necesar caloric Kcal/kg/24 ore
Prematur 120
Nou-nascut la termen 100-110
Sugar 80-120
1-3 ani 70-110
4-6 ani 60-100
7-10 ani 50-90
11-13 ani 40-80
14-16 ani 35-70
 Necesarul de glucide (hidrati
de carbon)
 Principala sursa de calorii (40-45 % din necesarul caloric = NC)
 Necesar glucidic : 12-10 g/kg/24 ore
 Forme de prezentare in alimente:
 Monozaharide (glucoza, galactoza, fructoza)
 Dizaharide (lactoza: 7% in LM/formule; sucroza, maltoza)
 Polizaharide (amidon)
 Fibrele (pectina, celuloza, etc.)←diversificarea;
 ↓ colicile/absorbtia mineralelor (Ca/P)
 Regimuri patologice:
 Hipoglucidic (< 15% din NC)→cetoza “de foame”
,~-
Ketostix
llH gtntStrips

 Hiperglucidic → obezitate ... ...

Necesarul de proteine
 Proteinele au rol esential in crestere/sinteza
hormonala/imunitate/dezvoltarea SNC
 Surse: lapte matern/formule; cazeina; carne; ou
 Necesar proteic: 4 (3,5)→2 →1 g/kg/24 ore
 Lapte de vaca →alergie!
 Regimuri patologice:
 Hiperproteice →acidoza/retentie azotata
 Hipoproteice →malnutritie
protein-calorica/proteica
 Necesarul de lipide
Lipidele alimentare:
 Cea mai importanta sursa energetica
  Rol structural
 Vehicul al vitaminelor liposolubile (A,D,E,K)
Trigliceridele = 98% dintre lipidele alimentare
 MCT (Medium Chain Tryglicerides)= constituienti ai formulelor destinate

malabsorbtiei intestinale
Acizii grasi esentiali functionalitatii sistemice/organice (PUFA =
 Polyunsaturated Fatty Acids): ac.linoleic/alfa-linolenic/arahidonic →
componenta/functionalitatea membranelor celulare; imunitate;
reglatori ai metabolismului colesterolului; dezvoltarea
creierului/retinei; efect antiinf lamator
 Necesar lipidic: 3,4-6 g/kg/24 ore (sugar/copil mic)→ 2 g/kg/24 ore
 Asigura 40% din ratia calorica zilnica
 Variante patologice de aport lipidic:
 Subfiziologic: < 1,5 g/kg/24 ore
 Suprafiziologic: > 60% din ratia calorica→cetoza
Necesarul de electroliti (I)
 Sodiul
 Necesar: 2,5 →0,7 mmol/kg/24 ore
 Continut al laptelui:
 Matern: 6,5 mmol/l
 Vaca: 23 mmol/l →hiperosmolaritate (imaturitate renala:
prematur/nou-nascut)
 Aport excesiv in primul an de viata→HTA la adult
 Potasiul
 98% intracelular (muschi striati)
 Necesar: 0,5-1 mmol/kg/24 ore
 Sursa: lapte/carne/fructe/cartofi
Necesarul de electroliti (II)
 Calciul
 Oase/dinti (99%)
 Lactoza: favorizeaza absorbtia
 Necesar: 177→70→380 mg/24 ore
 Sursa:
 Lapte, lactate, spanac, broccoli
 Fosforul
 Oase (80%)/muschi (9%)
 Rol structural important (fosfolipide/nucleotide/ATP)
 Necesar: 160→120 mg/24 ore
 Sursa:
 lapte/produsele lactate (branza, iaurt); carnea, ouale, fructele uscate
sau oleaginoase (nuci, migdale), semintele de dovleac;cerealele
 Raport Ca/P:
 1,7 →2= optim (lapte mama/formule)
Necesarul de oligoelemente (I)
 Magneziul
 Cel mai important cation bivalent intracelular
 Sedii in organism:
 oase (50%); tesuturi moi
 Rol:
 Cofactor enzimatic mitocondrial
 Reglator al excitabilitatii neuro-musculare
 Surse alimentare:
 legume verzi (spanac); fasole albă; cereale integrale; banane,
mere; ciocolata; nuci; somon, etc.
Necesarul de oligoelemente (II)
 Fierul
 Continut :
 75 mg/kg (nou-nascut)
 60 mg/kg (adult)
 0,5 mg Fe/zi asigura nevoile de crestere
 Necesar zilnic:
 Nascut la termen: 6→10 mg Fe (0-12 luni)
 Prematur: 2 mg/kg
 Alimente bogate in fier: •
 carnea rosie; organele ( ficat, inima); fructele uscate;germenii de grau; broccoli; ouale;
boabele de fasole/mazare
 Absorbtia Fe alimentar:
 Lapte mama: 40%
 Carne: 10-20% Hemoglobin Molecule

 Spanac: 1-2%


Sedii in organism:
 Hemoglobina/mioglobina
 Citocromi red blood cell
jlchain
 Feritina (depozite hepatice/splenice)
 Circula legat de transferina
 Aport deficitar→anemie feripriva
Necesarul de oligoelemente (III)
 Zincul
 Sedii in organism: enzime/depozite hepatice
 Alimentatia naturala (colostrul/laptele matur), respectiv
formulele asigura necesarul zilnic (0,15-0,40 mg/kg)
 Protejeaza c/a acrodermatitei enteropatice
 Cuprul
 Depozite hepatice (50%)
 Asigura necesarul: laptele de mama/formule imbogatite
 Iodul
 Indispensabil sintezei hormonilor tiroidieni
 Necesar (μg/kg/zi):
 Prematur: 30-40
 Nou-nascut la termen: 7-10
 Adult: 1-2
 Surse alimentare: lapte mama/formule imbogatite/
peste oceanic/sarea iodata
Necesarul de vitamine (I)
 Vitaminele:
 Esentiale pentru metabolism/crestere
 Hidrosolubile: B, C
 Liposolubile: A,D,E,K
 Principala sursa = alimentatia echilibrata
 Necesarul vitaminic: creste cu varsta
 Grupul vitaminelor B
 B1 (carne/ficat/germeni de cereale)
 B2 (lapte/carne/vegetale)
 B6 (drojdie bere; cereale integrale; lapte; oua; organe de vita; peste;
fructe oleaginoase (nuci, arahide); legume proaspete; banane;
avocado; varza)
 B12(carne ; ficat; lapte; produse lactate; oua; fructe de mare: crabi,
stridii, scoici)
 Vitamina C
 Sursa alimentara: fructe ; vegetale verzi
 Necesar zilnic: 20-30 mg
Necesarul de vitamine (II)
 Vitamina A
 Sursa alimentara: lapte; ou; ficat de peste; sfecla; morcov
 Necesar zilnic: 30 UI/kg
 Hipovitaminoza →hemeralopie/xeroftalmie
 Vitamina D
 Regleaza metabolismul fosfo-calcic/indispensabila
cresterii/osificarii
 Surse:
 Tegumentul/alimentele (lapte mama, peste, ou, unt)/medicamente
(Vigantol/Vitamina D3 solutie)
 Necesar zilnic: 500-1000 UI
 A! hipervitaminoza D
 Carenta (lapte vaca!)
→rahitism
Necesarul de vitamine (III)

 Vitamina E
 Activitate maxima: α-tocoferolul
 Doza zilnica: 3 mg (1-6 luni)→ 4 mg (7-12 luni)
 Rol:
 Actiune antioxidanta
 Profilaxia retinopatiei prematurului
 Surse: ulei vegetal (soia, f loarea soarelui, masline)
 Hipovitaminoza → anemie hemolitica (prematuri)
 Necesarul de vitamine (IV)
 Vitamina K
 Surse:
 Flora intestinala/ vegetale verzi
 Rol:
 Sinteza factorilor de coagulare

 Hipovitaminoza – circumstante de aparitie:

 Perioada neonatala precoce
 Malabsorbtie (atrezie biliara)
 Antibioterapie orala
 Formule de soia neambogatite cu vit.E

 Supradozare → hiperbilirubinemie
(deficit de G6PD)
Alimentatia cu lapte matern
 Caracteristici:
 Este un aliment “viu” !
 Dependente de starea de nutritie a mamei!
 Colostrul: bogat in proteine
 Lactoza:
 Stimuleaza sinteza lactazei intestinale
 pH acid intestinal → microf lora ↑
 % lipidelor creste cu “maturarea” LM→ “factor de satietate”
 Raport optim Ca/P: 1,7 →2
 Fe se absoarbe optim (lactoza/lactoferina, etc.)
 “Sistem imun”: IgA, IgG, complement, lactoferina, lizozim,
mucus, celule (granulocite, limfocite)
 Formule de la pte
 Produs de lapte care a trecut prin importante modificari in
decursul prepararii industriale pt. a fi adaptat nevoilor
nutritionale ale copilului si cat mai apropiat ca si
compozitie de laptele de femeie
 Forme de prezentare: pulbere/lichida
 Alimentul de baza (proteina): laptele de vaca; soia
 Formule:
 Uzuale:
 De start (0-6/12 luni) Aptam
 De continuare (5-12 luni/3 ani) ilgrowing
:niUc
up

 Speciale:
 Pt.prematuri/nou-nascuti
 Delactozate/hipolactozate
 Hipoalergenice
 Antiregurgitare, etc
Compozitia comparativa a laptelui
Substanta g/dL Lapte mama Formula Lapte vaca
Lactoza 7,5 g/dL 7 g/dL 4 g/dL
Cazeina 0,2 g/dL 0,4 g/dL 2,6 g/dL
Alfa-lactoalbumina 0,2 g/dL ± 0,2 g/dL
Beta-lactoglobulina - ± 0,5 g/dL
Lactoferina 0,2 g/dL ± urme
IgAs 0,2 g/dL - urme
Lipide totale 4 g/dL 2,6-5 g/dL 4 g/dL
Sodiu 5 mmol/L 15-30 mmol/L 23 mmol/L
Calciu 7,5 mmol/L 40-71 mmol/L 50 mmol/L
Fosfor 1,8 mmol/L 26-44 mmol/L 11 mmol/L
Valoare energetica 67 Kcal/100 ml 67-75 kcal/100 ml 65 kcal/100 ml
Denumiri comerci ale ,

 Alprem (Nestlé)
 Beba (Nestlé)  Prenan (Nestlé)
 Bebelac (Milupa)  AL110 (Nestlé)
 Humana (Humana)  Humana HN (Humana)
 Lactovit (RO)  Nan H.A. (Nestlé)
 Milumil 1,2 (Milupa)  Alfare (Nestlé)
 Similac (Abbott)  Alsoy (Nestlé)
 Nan (Nestlé), etc.  Isomil (Abbott)
 Nutricare-Soya, etc.
Numarul de mese pe grupe de varsta
 Nou-nascut:
 7-8 mese/24 ore
 “La cerere”
 Sugar 1-3 luni:
 6 mese/24 ore
 Pauza de noapte
 Sugar 4-6 luni: 5-6 mese/24 ore
 Sugar 7-12 luni: 5 mese/24 ore
 Copil mic: 5 mese/zi
 Prescolar/scolar/adolescent: 5 mese/zi (3 mese principale +
2 gustari)
Tehnica alimentatiei naturale

 “Gold standard” al alimentatiei in primele 6 luni de viata

 Faciliteaza relatia optima mama-copil
 Contraindicatii:
 Copil:
 Prematuritate extrema
 Traumatism perinatal
 Malformatii ORL (cheilognatopalatoschizis)
 Mama:
 Ragade/febra/sepsis/TBC activ/neoplazii/infectie HIV
 Lactogeneza intarziata:
 Secundara stresului nasterii
Tehnica alimentatiei naturale…
 Initiata precoce
 Durata: 5→10→20'
 Cantitate suficienta de LM →spor ponderal 20-30 g/zi (~
150 g/saptamana)
 Hipogalactie → curba ponderala descendenta “in
trepte”/SAD/oligurie/constipatie
 Alimentatia cu biberonul
 Formule - forme de prezentare:
 Pulbere de preparat instant: 1 masura/30 ml apa fiarta si
racita (Europa)
 Lichida + biberoane+tetina de unica folosinta (USA)
 Compozitie fixa
 Conditii obligatorii:
 Igiena riguroasa
 Sterilizare
 Preparare pentru o singura masa
 Erori de evitat:
 Nerespectarea igienei
 Concentratie necorespunzatoare
 Schimbarea neintemeiata a formulei
 Alimentatia mixta (LM + formula)
Alimentatia cu lingurita
 Initiata la 4-6 luni
 A se evita prelungirea nejustificata a alimentatiei c u
biberonul
 La 5-9 luni:
 Tine sticla
 Bea din cana
 Initiata autoalimentatia
 La 12 luni:
 Introduce lingura in gura
 Tine singur cana
 Autoalimentatie cu ajutor
Achizitia deprinderilor de servire a
mesei
 La 2 ani:
 In scaun special, impreuna cu familia la masa
 ≥ 4 ani: utilizarea corecta a linguritei/furculitei
 ≥ 7 ani: utilizarea corecta a cutitului
 Masa in familie ≥ 1 data/zi
 A! administrarea fortata a alimentelor → anorexia
psihogena
Diversificarea alimentatiei sugarului
 Definitie:
 Introducerea progresiva de alimente semisolide/solide in
alimentatia sugarului eutrofic cu varsta > 4-5 luni, inlocuindu-se
alimentatia exclusiv lactata
 Scop:
 Suplimenteaza caloric si calitativ alimentatia exclusiv lactata
devenita neacoperitoare a nevoilor bazale si de crestere ale
sugarului
 Pregateste /realizeaza ablactarea in trepte
 Introduce fibrele in schema alimentara
 Realizeaza tranzitia de la alimentatia la san/tetina la cea cu
lingurita
 Momentul optim al initierii sale:
 5-6 luni (alimentatie naturala)
 4-4,5 luni (alimentatie artificiala)
Diversificarea alimentatiei sugarului …

 Principii:
 Initiere in plina stare de sanatate a sugarului
 Introducerea progresiva a fiecarui nou aliment
 A nu se introduce concomitent ≥ 1 aliment
 Refuzul unui nou aliment→pauza 2-3 zile→noua tentativa de
administrare
 Alimentele alergizante (capsuni/fragi/ou integral/peste) intre 8
luni si 1 an (conform noului ghid ESPGHAN nu mai este necesara
amanarea introducerii acestor alimente dupa varsta de 1 an)

 Ambient placut/evitarea
situatiilor conf lictuale
Diversificarea alimentatiei sugarului…
 Cronologie:
1. Piureul de fructe ± branza vaci ± fainos de porumb/orez (5
luni)
2. Fainos in lapte:
 Porumb/orez > 4 luni
 Faina > 6-7 luni
3. Supa de legume → piure legume (4,5-5 luni)
4. Carne de pui/vita fiarta si mixata (5-6 luni) + piure legume
5. Iaurt natural proaspat + 5% zahar (5,5-6 luni)
6. Ficat de pui (fiert) > 6 luni
7. Galbenus de ou fiert tare > 6 luni (1/4→1/2 galbenus) 2-3
administrari/saptamana
Modalitati de alimentatie in situatii
patologice
 Alimentatia enterala prin gavaj (sonda nazo-
gastrica/transpilorica)
 Circumstante:
 Prematur < 32 saptamani (alimentatia trofica: ≥ 10 ml lapte/kg/zi)
 Anomalii maxilo-faciale
 Alterarea/abolirea ref lexului de deglutitie
 Sepsis, arsuri, etc.

 Variante de administrare a alimentului:

 In bolus
 Continuu (pompa)

 Alimentatia prin gastrostomie/enterostomie

Modalitati de alimentatie
in situatii patologice…
 Alimentatia (nutritia) parenterala
 Definitie:
 Asigurarea aportului de substante nutritive cand calea enterala este
inutilizabila/inadecvata
 Circumstante:
 Prematurii < 1800 g
 Interventii chirurgicale la nivelul aparatului digestiv (malformatii)
 Diaree + malabasorbtie + malnutritie severa

 Abord venos
 Periferic
 Central (V.cava sup./inf.): solutii hiperosmolare; A! complicatii
infectioase
 ≤ 250 ml/kg f luide iv
Alimentatia (nutritia) parenterala…
 Cantitate PEV:
 Nevoi bazale + nevoi de crestere + acoperire pierderi
(hiperventilatie/transpiratii profuze/febra)
 Continut PEV:
 Hidrati de carbon
 Solutie glucoza 5/10%/20% (CVC)
 Proteine
 Solutii aminoacizi
 Lipide
 Electroliti
 NaCl 5,8%/KCl 7,4%/ Calciu gluconic 10%
 Vitamine
 Complicatii posibile:
 Infectioase
 Mecanice
 Metabolice