ALIMENTATIA PE GRUPE DE VARSTA LA COPII

Grupe de varsta:
 0 – 1 an
 1 – 3 ani
 3 – 6 ani
 6 – 12 ani
 12 – 15 ani (adolescenti)
Exemplificari pentru fiecare grupa de varsta.
Dupa o perioada de aproximativ 4 ore de la nastere timp in care
nou- nascutul se adapteaza la viata extrauterina, se poate incepe hidratarea orala
cu apa fiarta si racita, zaharata sau glucozata 5% daca n-a suferit traumatisme in
timpul travaliului. Punerea la san va avea loc la 12 ore dupa nastere daca starea
mamei si a copilului o permit, fiind lasat cate 2 minute la fiecare san in prima zi,
apoi in zilele urmatoare progresiv cate trei, patru, cinci minute.

ALIMENTATIA NOU- NASCUTULUI

Hranirea nou- nascutului urmareste satisfacerea nevoilor energetice si

nutritive necesare intretinerii, dezvoltarii si cresterii acestuia in primele 30 zile de
viata. Daca nou- nascutul in prima saptamana trebuie sa i se acopere un necesar
zilnic de 60- 80 calorii/ kgcorp greutate si apoi de 120 calorii, iar prematurului de
140 calorii/ kgcorp, in urmatoarele luni nevoile calorice sunt de 110- 120
calorii/kgcorp/zi- ajungand astfel in luna a IV- a de 100- 110 calorii.
La o ratie de sub 30 calorii/kgcorp greutate sugarul intra in autoconsumatie.
Ratia calorica va fi acoperita 45- 50% prin glucide, 40- 45% prin lipide, iar
15-18% de catre proteine.
De mentionat, alimentatia nou- nascutului poate fi naturala la sanul mamei,
artificiala si mixta.
In cazul alimentatiei naturale (cu lapte de mama ), ratia proteica trebuie sa
fie de 2.5- 3 g/kgcorp/zi, cea lipidica de 5- 5 g/kgcorp/zi, iar cea glucidica de 10- 12
g/kgcorp/zi. Nevoia de apa este apreciata la 150- 200 ml/kgcorp/zi.
Hrana ideala a nou- nascutului este reprezentata de laptele matern, care
confera acestuia capacitatea de a se dezvolta mai bine si de a- i creste rezistenta
la infectii.
In cazul in care mama nu are lapte suficient se trece la alimentatie mixta: la
san si completare cu lapte umanizat sau semiumanizat. Cand mama nu are lapte
sau alaptarea se contraindica, se recurge la alimentatie artificiala cu lapte umanizat
( HUMANA 1 ) sau semiumanizat ( Milupa- Milumil, Robebi A, Similac etc
administrate in concentratie de 10% )

1
 ALIMENTATIA SUGARULUI

Nutritia sugarului cuprinde ansamblul de masuri alimentare realizate intre

lunile I si a XII- a de viata. Nevoile energetice in primul trimestru de viata sunt de
110- 100 calorii/kgcorp/zi, in trimestrul de viata al II- lea de 100- 90
calorii/kgcorp/zi, in trimestrul al III- lea de 90- 80 calorii/kgcorp/zi, iar in trimestrul al
IV- lea de 80- 70 calorii/kgcorp/zi. Nevoia de proteine este de 2 g/kgcorp/zi, iar cea
de lipide si glucide este asemanatoare cu cea prezentata in alimentatia nou-
nascutului.
Necesarul hidric scade de la 150- 200 ml/kgcorp/zi din prima luna, la 120-
130 ml/kgcorp/zi la 6 luni si la 90- 100 ml/gkgcorp la 1 an; incepand cu varsta de 2
luni, sugarii primesc sucuri de fructe ( mere, portocale, cirese etc.) si de legume
( morcovi, rosii etc. ). Se incepe cu o lingurita si se creste progresiv, in functie de
toleranta, pana la 8 lingurite pe zi. Sucurile de fructe completeaza aportul de
vitamine, intrucat laptele este sarac in unele vitamine ( vitamina C ).
De la 3 luni, laptele matern nu mai satisface in mod optim nevoile nutritive
ale copilului, intrucat pe de o parte scade valoarea nutritiva a secretiei lactate, iar
pe de alta parte se maresc cerintele nutritive ale copilului aflat in plina crestere. Se
incepe cu mar ras cu biscuiti, apoi in luna a 4-a se adauga supa de zarzavat si
piure de legume, la 4½ luni se introduce supa de carne si orez cu lapte, in luna a 5-
a branza de vaci, la 5½ luni, galbenusul de ou si grisul cu lapte, iar la 6 luni, iaurtul.
Din luna a 7-a se introduc chiselurile de fructe, crema zeamil, iar la 8- 9 luni
perisoare de carne, sunca slaba, galuste de gris in supa, paine alba, budinca de
legume sau de fainoase. Intre 10- 12 luni, alimentatia copilului se imbogateste
treptat cu carne tocata de vita fiarta bine, mamaliguta cu unt si ou, supoe de
zdrente, sufleuri, prajituri de casa din aluat proaspat etc.
Mentionam ca, in cazul diversificarii alimentatiei, orice aliment nou se
introduce numai cand sugarul este complet sanatos; cantitatile administrate se
cresc progresiv ( in functie de toleranta digestiva ); nu se introduc in aceeasi zi
doua alimente noi, ci la distanta de 3- 5 zile; la primele semne de tulburare
digestiva se suprima alimentul nou introdus, care nu se readministreaza decat
dupa normalizarea tranzitului intestinal.

ALIMENTATIA COPILULUI DE 1-3 ANI

Copilul intre 1 si 3 ani are nevoie de 80-90 calorii/kgcorp/zi. Din acestea,

14- 15% sunt reprezentate de proteine, 30- 33% de lipide, iar restul de 53- 55% de
glucide. Proteinele cu valoare biologica mare trebuie sa aiba o pondere de 70-
75%, restul fiind de origine vegetala. Lipidele se dau in procent de 70% din surse
animale. Necesarul hidric scade treptat de la 85- 80 ml/kgcorp/zi la 60 ml/kgcorp/zi.
Alimentatia se compune din lapte ( 500 ml/zi ), branzeturi, oua, carne ( de
3- 4 ori pe saptamana in primul an apoi zilnic cate 30- 45 g/zi din pasare, vita,
peste slab, ficat, creier ), paine ( aproximativ 70 g/zi ), leguminoase uscate ( dupa
varsta de 2 ani, sub forma de supe, piureuri si numaii in cantitati mici ), legume
2
( morcovi, cartofi, spanac, dovlecei, conopida, rosii, sfecla cate 300 g/zi ), fructe
150 g/zi, zahar si dulciuri concentrate ( cate 30- 35 g in completarea ratiei
glucidice). Nu se abuzeaza de dulciuri, intrucat acestea favorizeaza aparitia cariilor
dentare si dezechilibreaza ratia. Se interzice consumul apei in timpul mesei, se
permite numai la sfarsitul acesteia sau intre mese. De asemenea, nu se
recomanda administrarea conservelor de carne si peste, mezelurilor grase si
alimentelor prajite.

ALIMENTATIA COPILULUI DE 3- 6 ANI

Nevoile energetice sunt apreciate la 70- 80 calorii/kgcorp/zi. Proteinele

acopera 13- 14% din ratia calorica globala, lipidele 30- 33% iar glucidele 54- 55% .
sub aspect calitativ, proteinele cu valoare biologica mare constituie 62- 65% din
totalul ratiei proteice. Lipidele de origine animala se dau in proportie de 70%.
Alimentatia zilnica trebuie sa cuprindacarne si derivate ( 60- 70 g/zi ), lapte ( 500
ml ), branzeturi ( 20 g/zi ), oua ( ½ -1/zi ), cereale si derivate ( paine 140 g/zi,
fainoase 40 g/zi ), legume ( cartofi 160 g, morcovi, albitura, telina aproximativ 200
g/zi, in preparate ca supe de legume, piureuri, soteuri ), fructe 200 g.
Interdictiile alimentare sunt reprezentate de alimentele prea sarate, prea
iuti, condimentate excesiv, prajelile, mezelurile grase.

ALIMENTATIA COPILULUI DE 6-12 ANI

Necesarul energetic este estimat la aproximativ 60- 70 calorii/kgcorp/zi. Din

aportul caloric total, , 13% se dau sub forma deproteine, 32% ca lipide si 55% ca
glucide. Proteinele cu valoare biologica mare reprezinta 58- 60%, restul fiind
asigurat din surse vegetale. Alimentatia copiilor cuprinsi in aceasta categorie de
varsta se compune din carne si derivate100-130 g/zi, lapte, 500 ml/zi, branzeturi
25- 30 g/zi, oua ( ½- 1/zi ), grasimi animale ( unt, smantana, frisca) cate 25-30 g/zi,
grasimi vegetale 25-30 g/zi, paine 200- 250 g/zi, fainoase 45- 50 g/zi, cartofi
200g/zi, radacinoase 200 g/zi, legume verzi 250- 300 g/zi, leguminoase 7-10 g/zi,
fructe 250- 300 g/zi. Ratia de glucide se completeaza cu zahar si produse
zaharoase in cantitate de 50- 55 g pe zi. Se evita alimentele prea sarate,
condimentate excesiv, rantasurile. O atentie deosebita se acorda micului dejun si
gustarilor, intrucat majoritatea copiilor la aceasta varsta invata in cursul diminetii,
avand nevoie de un aport energetic si nutritiv care sa le sustina efortul de
intelegere si acumulare a notiunilor predate.
Pentru cei care invata dupa-amiaza este recomandabil ca masa de pranz
sa fie servita cu cel putin o ora sau jumatate de ora inainte de plecarea la scoala,
interval necesar unei bune digestii.

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI

Adolescenta este perioada de trecere de la copilarie la starea de adult,

cuprinzand fara a avea limite exacte, intervalul dintre 13 si 19 ani. Ea se suprapune
unor profunde transformari metabolice si endocrine ce au drept rezultat
3
dezvoltarea rapida fizica si intelectuala. Aceste fenomene impun si o alimentatie
corespunzatoare. Nevoile energetice sunt de aproximativ 55- 60 calorii/kgcorp/zi la
baieti si 50- 55 calorii/kgcorp/zi la fete.
Proteinele acopera 13% din valoarea calorica a ratiei zilnice, din care 56-
60% trebuie sa aiba valoare biologica mare ( necesare desavarsirii dezvoltarii
staturo-ponderale).
Grasimile se dau in proportie de 30- 32% din valoarea calorica totala, 60%
din ele fiind de origine animala.
Glucidele acopera 55- 56% din valoarea totala a ratiei calorice.

Alimentatia in perioada adolescentei trebuie sa fie bogata si foarte variata.

Ea se compune din carne, peste si derivate ( 180- 200 g/zi ), lapte 500 ml/zi,
branzeturi 40- 50 g/zi, oua ( ½-1 pe zi), unt, smantana si alte grasimi animale 25-
30 g/zi, ulei 35-45 g/zi, paine 300- 350g, fainoase 45- 50 g, cartofi 200- 250 g/zi,
radacinoase 200-250 g, legume verzi 250-400 g si leguminoase uscate 15 g/zi,
fructe 300- 350 g/zi. In completarea ratiei glucidice se folosesc zaharul si dulciurile
concentrate in cantitate de 55- 70 g/zi.
Nu se recomanda excesul de fainoase, mezeluri, conserve. De asemenea
trebuie combatuta tendinta de a manca rapid, si de a se realiza nutritia
predominant pe baza de sandvisuri, fripturi, conserve, mezeluri, evitandu-se
legumele si fructele. Se va evita consumul de bauturi alcoolice si cafea in cantitati
excesive, care uneori sunt preferate alimentatiei echilibrate. Deprinderea unor
obiceiuri alimentare gresite sta la baza initierii unor boli cronice degenerative ca
obezitatea, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, ateroscleroza, ulcerul gastro-
duodenal etc.