ALIMENTATIA COPILULUI MIC (1-3 ANI)

Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata

de alimentatia bebelusului din lunile 11-12,fiind considerata  o “trecere” catre
alimentatia adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe
masura maturarii functiei digestive, respectiv renale,in paralel cu dezvoltarea
abilitatilor psiho-motorii si a dentitiei temporare.
Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa varsta de 1an
este semnificativ incetinit fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric
este mai redus. In medie copilasii cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12cm pe
an;pentru o crestere armonioasa  fiind nevoie in continuare de o alimentatie
diversificata care sa includa toate principiile nutritionale.
Alimentatia in primii ani de viata  reprezinta  o  “fundatie” durabila pentru
deprinderea  unor obiceiuri alimentare sanatoase  si pentru un ritm de crestere
corespunzator in anii ce urmeaza.La fel de importante sunt obiceiurile din familie
acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din
pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa
varsta de 4-5 ani(uneori, mult mai devreme), parintii nu mai acorda o asa mare
importanta nutritiei, iar  pana la aparitia problemelor de greutate,a diferitelor
carente si tulburari digestive mai este doar un pas.De aceea este foarte important
sa-i invatati de mici sa manance sanatos,sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri
si,mai presus sa fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar.
Dupa varsta de 1 an se modifica si comportamentul copilasilor la masa, fiind mult
mai activi si mai curiosi de explorare,isi pierd repede rabdarea la masa,accepta
cantitati mici de alimente,doar cat sa-si potoleasca foamea, fara sa apara senzatia
de satietate;e important sa gestionati corect aceste situatii,sa evitati mancatul la
televizor sau stiu eu,in fata calculatorului/tabletei,sa gasiti solutii pentru a evita
mesele fractionate(din ora in ora spre exemplu).
In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi(de exemplu
pentru un copilas de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un
 aport hidric in medie de 100 ml/kgcorp/zi. Acestea sunt niste valori orientative,nu
trebuie sa ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile;atata timp cat un
copil este activ,se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in
inaltime si greutate respecta “curba” corespunzatoare varstei si sexului,inseamna
ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l “indopati” cu suplimente
alimentare pentru a-i creste pofta de mancare.La modul orientativ, portia unui copil
mic(1-3 ani)reprezinta un sfert din cea a unui adult.
Asa cum spuneam,trebuie sa existe un echilibru intre Proteine, Glucide(hidrati de
carbon) si Lipide(grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre(articol
detaliat),Vitamine(articol detaliat) si Minerale.Nu exista un regim
standard,apetitul si nevoile energetice(numarul de calorii)fiind variabil;astfel,dieta
trebuie adaptata fiecarui copilas in parte tinand cont si de preferintele acestuia;mai
mult apetitul devine capricios la aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i
faceau placere le refuza si are nevoie in permanenta de ceva “nou”.

Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru
varsta evitand atat carentele cat si excesele.
1. PROTEINELE

 rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al

vietii;
 ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand
4,1 kcal;
 in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram,  jumatate de
origine animala,jumatate provenind din vegetale(cereale,
legume,fructe,seminte,fructele oleaginoase-nuci,alune,migadale, caju,etc);
 prin “decompunere” in organism elibereaza aminoacizi;exista 30 de aminoacizi
dintre acestia, 8 fiind esentiali(adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi
direct din alimentatie);
 cele cu valoare biologica mare(“de calitate”)sunt proteinele de origine
animala(lapte, oua, carne),acesta fiind si motivul pentru care alimentatia
vegetariana nu este indicata copiilor;

a)carnea:
 pui,gaina, curcan, peste, vita,iepure, ficat de pui/curcan – 40-60 g zilnic;
 poate fi oferita la masa de pranz sau cina(daca este refuzata  poate fi “camuflata”
sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte);
 carnea de porc,oaie, vanatul nu sunt recomandate copiilor mici, la fel mezelurile
si conservele de tip pate!!!!

b)ouale:

 alimente indispensabile in regimul unui copil(recomandabil de 3-4 ori

/saptamana, chiar 5-6 mai ales acolo unde carnea este refuzata), de  gaina,
consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic(dupa varsta de 1 an
se poate oferi “ou moale”-timpul corect de gatire 4 minute si jumatate);pot fi
oferite si oua de prepelita insa nu se recomanda ca acestea sa fie consumate
crude(“celebrele” cure de imunizare);
 dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie(mai ales la cei cu antecedente de
alergii) si albusul de ou; se admite totusi introducerea acestuia dupa varsta de 9-10
luni cu conditia ca pana la acea varsta sa nu fi existat reactii alergice de niciun fel.

c)lactatele:

 laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa

depaseasca 400-500 ml/zi;se recomanda in continuare formulele de lapte praf
adaptate varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de
vaca sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici
organismului;la cei alaptati se continua alaptarea,calitatile laptelui de mama
raman aceleasi si dupa varsta de 1 an;
 excesul de lapte dupa varsta de 1 an poate sa duca la deficiente nutritionale prin
evitarea consumului altor alimente, laptele aducand numarul de calorii necesare
insa nu si toti nutrientii de care e nevoie; mai mult, in unele cazuri excesul de lapte
poate duce la perturbari ale tranzitului intestinal, cel mai adesea fiind vorba de
constipatie la care se adauga si o componenta psihologica(inhibarea refexului de
defecatie de frica durerii);
 iaurt natural,branza de vaci,telemea de vaca,capra, urda, riccota,
mozarella(bulgari),smantana,unt(consumat ca atare nu prajit);procentul de grasime
este indicat sa fie cat mai mare, grasimile din produsele lactate(dar si cele din
uleiurile vegetale, peste) sunt esentiale pentru dezvoltarea cerebrala.
 se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata
(le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu
contin aditivi);
 laptele de vaca, capra se poate folosi ca si ingredient in diverse preparate; de
asemenea se poate introduce laptele de bivolita si chiar si cel de magarita, cunoscut
pentru proprietatile de stimulare a capacitatii de aparare a organismului(daca este
achizitionat direct din gospodarii acesta trebuie obligatoriu fiert, sub nicio forma
nu se consuma in stare cruda)

150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci

branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!
2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)

 au un important rol energetic si structural(creierul, inima, celulele

sangvine,muschii nu pot functiona in absenta lor),cele mai importante fiind cele
complexe de tipul amidonului din cereale(grau,porumb,orz,
ovaz,secara,orez,etc),leguminoase,cartofi,banane,urmand apoi lactoza, fructoza si
galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 10 g/zi(ideal ar fi sa lipseasca);
  ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii,1 gram de glucide furnizand 4,1 kcal;
 in medie sunt necesare 10-12g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind
hidratii de carbon cu absorbtie lenta(mentin un nivel constant al glicemiei)de tipul
celor care exista in cereale, legume, fructe;
 painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina
integrala  in cantitate de 2 felii/zi, la fel orezul, grisul, pastele(mai ales cele
integrale), porumbul, meiul,ovazul, orzul, tapioca; de asemenea exista o mare
varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai
consistenta;o optiune sunt si pseudocerealele care au in compozitie si o cantitate
mare de proteine si alti nutrienti benefici organismului(hrisca, quinoua, amaranth);
pentru produsele in comert, cititi cu mare atentie eticheta, sunt multe sortimente
care contin cantitati foarte mari de zahar;
 cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un
produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta energie
piticului pana la masa de pranz;de asemenea este benefic adaosul  de seminte(in,
chia, canepa, dovleac crud, etc), la piureul de fructe sau la produsele lactate
consumate ca si gustari (iaurt, branza de vaci);
 dulciurile(ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de
bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie la
sucurile de fructe din comert acestea continand o cantitate foarte mare de zahar; in
general se recomanda prajiturile de casa: chec, prajitura cu fructe , cozonac,
branzoici, etc(pentru a evita in continuare zaharul, la prepararea acestora pot fi
folosite alternative:sirop de arar, agave, stevie). ciocolata nu trebuie
administrata sub varsta de 3 ani.
 fructe:– in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la
care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut(capsuni, fructe de
padure, etc); o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor(alune, nuci,
migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite
proaspete(piureuri, bucatele) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte,
prajituri.

 legumele:preparate si crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al

copiilor,incercand o cat mai mare diversitate

3. LIPIDELE (grasimile):

 foarte importante in alimentatia copiilor,avand un rol esential in crestere si

dezvoltare dar mai ales in  maturarea sistemului nervos, dezvoltarea
creierului,precum si in absorbtia unor vitamine (vitaminele liposolubile:Vit
A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic,1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal;
 trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica
 exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate

a)grasimile saturate:

 provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand

carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;
 se  recomanda indepartarea grasimii vizibile(slanina), respectiv a grasimii
subcutanate(pielea) de la carnea de pasare;
 laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu/ridicat in grasimi, niciodata
nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;
 untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D  insa
consumat ca atare(pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu
folosit la prajeli.

Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse
folosite in alimentatia copiilor.
b)grasimile mononesaturate:

 uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte
din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi;poate fi adaugat la
prepararea salatelor,piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi
grasi esentiali(acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i
poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie);uleiul de rapita este o optiune
continand acizi omega in proportii ideale pentru nevoile organismului;

c)grasimile polinesaturate:

 pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand

datorita continutului mare de acizi grasi omega 3;este vorba despre pestele
gras(somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor
chiar si de 2-3 ori pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare
cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine(D,A,grupul
vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la suplimentele
cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;
 uleiul de floarea soarelui-poate fi utilizat la prepararea mancarii, desi ideal ar fi sa
optati pentru cel de masline;mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire,
mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur,cuptor,gratar;

Mezelurile,(articol detaliat),afumaturile,carnea tocata,branza topita,

margarina,produsele de patiserie(mai ales foietaje)nu-si justifica utilizarea in
dieta unui copil de 1-3 ani,fiind cu atat mai nocive cu cat procedeele de
industrializare si de conservare sunt mai complexe.
Practic,meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale(mic dejun–
20-25%,gustarea1–10-15%,pranzul–30%,gustarea2–10-15%,cina–20-25% care
trebuie  sa includa toate cele 5 grupe de alimente:

 grupaI:lactate-pentru proteine,calciu,fosfor,grasimi(untul,smantana, iaurtul,etc);

 grupaII:carne,peste,organe,oua-furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa
considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in
vegetale;
 grupaIII:grasimide origine animala(carne,peste,unt,etc)si vegetala(ulei masline,
floarea soarelui,rapita)necesare pentru aportul de acizi grasi;
 grupaIV:cereale(grau,secara,porumb,orz,ovaz,etc) pentru aportul de glucide la care
se adauga vitaminele,proteinele dar si procentul crescut de fibre alimentare;
 grupaV:fructele(100-150g/zi) si legumele(200-300g/zi):crude sau preparate termic
pentru aportul de vitamine,minerale si fibre;daca refuza legumele acestea pot fi
“camuflate” sub forma de supe creme, piureuri,rulade,budinci, etc.

Ideal ar fi ca toate  aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui

copilas,distribuite in cadrul celor 5 mese.Foarte important este si modul in care-i
serviti mancarea…aceasta trebuie sa arate apetisant,sa-i starneasca curiozitatea de
a gusta;de asemenea le face placere sa se serveasca,sa manance singuri(chiar daca
nu prea reusesc) si trebuie sa-i incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei
sa fie o bucurie pentru ei;altfel,riscati sa transformati totul intr-un eveniment
neplacut cu refuzuri,plansete si multa truda din partea dumneavoastra.
La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa,apetitul si preferintele lui vor
determina consumul zilnic.La aceasta varsta sunt interesati de alimentele
fragmentate de tipul “soldateilor”,experimenteaza lingurita,furculita,canita; trebuie
incurajati si ajutati astfel incat spre varsta de 3 anisori dobandesc indemanare si
sunt capabili sa serveasca singuri masa.Apetitul este variabil de la o zi la
alta,puternic influentat de programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei
de aceea rolul parintilor este unul esential,puterea exemplului fiind deosebit de
importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase.
Dintre alimentele interzise bebelusului (articol detaliat) se pot introduce treptat in
cantitati progresiv crescande:sarea(1g/zi crescand la 2g/zi pana la varsta de 3
ani),zaharul (maxim 10 g/zi- ideal sa lipseasca),albusul de ou, mierea de
albine(la micul dejun pe o tartina cu unt sau folosita la indulcirea
ceaiului),fructele de padure(cu precautie la cei cu antecedente alergice).
In schimb ramane o interdictie clara pentru:

 mezeluri, conserve de carne,peste,pate;

 carne de porc,afumaturi,carne de miel,oaie,vanat
 margarina;
 ciocolata;
 condimente de tipul vegeta;
 laptele de vaca(macar pana la varsta de 2 ani) consumat ca atare
 Practic(cateva exemple):
a)mic dejun :

 200-250 ml lapte(formula adaptata varstei sau lapte de mama) eventual cu o felie

de paine cu unt,pasta de branza,unt + dulceata de casa/miere, pate de casa, pasta de
ou, paine “in ou”, clatite;
 lapte cu cereale(ideal brute)-se pot adauga fructe uscate, miere, banane;
 200-250 ml lapte(formula sau lapte de mama)+ omleta(dintr-un ou, eventual cu
branza/rosii/ciuperci,etc)+o felie paine, bucatele de legume crude;
 ou,branza,paine,legume crude,iaurt;
 clatite(fara zahar) cu branza,fructe,ciuperci, etc
 briose avand la baza legume,branza, etc

b)gustarea 1:

 fructe proaspete(100-150 g)-feliute sau piure de fructe cu seminte, cereale;nu se

recomanda sucurile de fructe intre mese;
 iaurt natural(100-150 g) cu fructe,cereale,seminte adaugate;
  branza de vaci cu fructe/cereale/seminte;

c)pranz:

 supa de legume,carne de pui,vita,perisoare(din pui, vita),galuste de

gris,paste(taietei) – 100-150ml;nu se adauga paine la supa, aceasta aduce calorii
suplimentare si va duce la refuzul piureului;
 carne(pui,gaina,curcaniepure vita,peste,ficat)-40-60 g sau 1 oua fiert incorporate in
piureul de legume sau alt tip de garnitura(orez,paste, mamaliguta,sufleu de
conopida,cartofi,spanac,musaca,tarte,placinta cu carne,legume, etc)-100-200g;pot
fi servite alaturi si bucatele de legume crude:rosie, castravete,ardei gras pentru a
incuraja si consumul de legume crude;
 desert(optional): cateva bucati dintr-un fruct,compot de fructe,tarta cu
fructe,chec,etc.

gustarea 2:

 fructe proaspete (100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu cereale/seminte;

 iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;
 branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

cina:
 mamaliga cu branza si smantana-100-120 g+/-lapte 200ml
 budinca de macaroane/orez+branza+/- 200 ml lapte
 cereale cu lapte/gris cu lapte+/-200 ml lapte

Cele mai frecvente greseli:

 excesul de lapte(peste 700ml pe zi este considerat exces, dezavantajul major fiind

refuzul altor alimente, necesarul de calorii fiind acoperit insa,din punct de vedere
calitativ nu sunt asigurati toti nutrientii necesari);
 abandonarea produselor proaspete;
 excesul de proteine(printr-un consum exagerat de carne)si glucide(in special
bauturile dulci:carbogasoase/necarbogasoase);
 rontaielile intre mese,indulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora intre mese;
 folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat de
mici;
 impunerea meselor,uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la
anorexie psihogena(din ce in ce mai frecventa la varste mici);

Sfaturi practice:

 respectati orarul meselor;

 mesele ar trebui luate in familie,nu in fata televizorului sau in timpul unor
activitati(de exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);
 portiile sa fie mici,adaptate varstei,apetisante si atractive;
 nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese  si nici rontaieli pana la masa
urmatoare;
 vorbiti-i despre mancare,in functie de varsta,implicati-l in alegerea meniului,dati-i
“atentie” cand mergeti la cumparaturi, implicati-l in preprarea/servirea mesei;
 oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.