ADOLESCENTULUI
Adolescenta este perioada de varsta postpubertara care face trecerea
catre maturitate ; cuprinsa intre 16 si 20 de ani, ea este caracterizata prin
intensificarea tuturor functiilor vitale, dezvoltare fizica rapida si evolutie
ascendenta impetuoasa neuroendocrina si intelectuala.
In literatura mondiala exista relativ putine pagini despre alimentatia
adolescentilor, deci o mai mica preocupare decat pentru alte varste.
In general, in familii nu se da suficienta atentie calitatii si valorii calorice a
alimentatiei adolescentilor, ei fiind asimilati cu adultii si lasati, de obicei,
sa se alimenteze independent, dupa gust sau chiar dupa moda. Am
remarcat in ultima vreme tendinta, printre adolescenti, de a face ,,cure
de slabire, de a evita painea si fainoasele si de a se comporta din punct
de vedere nutritiv ca niste adulti maturi. Parintii considera ca grija fata de
copilul lor, la aceasta varsta, nu trebuie sa vizeze si alimentatia in
amanunt. I se dau mesele fara baza stiintifica, fara corective corelate la
dezvoltarea adolescentului - prea slab, obez, picnic sau hiperlongilin.
Adolescentii au tendinta de a manca rapid, frugal, sandvisuri, friptura,
peste, conserve si am observat multe cazuri in care ei evita legumele,
fructele si mancarurile preparate, mai ales sosurile, care ,,ingrasa.
Alimentatia adolescentilor trebuie sa fie variata, complexa, foarte bogata
si diferita de cea a adutilor, iar regimurile dietetice neindicate medical fie axate pe vegetale, fie exclusiv carnate - vor fi interzise ca daunatoare.
Scopul alimentatiei este triplu : furnizarea ratiei de intretinere, a ratiei
necesare efortului de munca psihica si fizica, a ratiei pentru crestere si
refacere.
Caloriile furnizate de alimente pentru ratia de intretinere sustin
activitatea tuturor organelor si mentin temperatura interna de 37, cand
corpul se afla in repaus.
1 500 calorii este cifra minimala pentru mentinerea echilibrului termic si
activitatea vitala minima . Ratia necesara muncii este mai mare, 2 400
calorii la munca moderata, 5 000 calorii la eforturi fizice mari (sport,
Proteinele.
Adolescentii au nevoie de 2 g proteine/kilocorp/zi (15% din totalul
caloriilor va fi furnizat de proteine). Peste 60% vor fi de origine animala,
restul de origine vegetala. Deficitul proteic duce la scaderea rezistentei
organismului, iar slabirea brusca excesiva si malnutritia proteica se pare
ca favorizeaza aparitia neoplasmului hepatic.
Glucidele.
Se vor da in cantitate de 810 g/kilocorp/zi (aproximativ 50% din totalul
caloric zilnic), continute in zarzavaturi, legume uscate, fructe proaspete
sau deshidratate, compoturi, paine neagra si intermediara, mamaliga,
preparate cu orez, macaroane, fidea, miere, zahar, dulceturi.
Grasimile.
Se vor da in cantitate de 23 g/kilocorp/zi, adica 35% din totalul caloric.
Se prefera : unt, galbenus, smantana, frisca, slanina, care contin vitamina
A, si uleiuri vegetale, care contin acizi grasi nesaturati, esentiali.
proportiile
diferitelor
alimente
in
meniurile
Hidrocarbonatele.
Amidonul din fainoase trebuie prelucrat, altfel digestibilitatea este grea ;
excesul de paine, fainoase si legume uscate, care se digera numai in
intestin, poate duce la o supraincarcare, la fermentatii si tulburari
intestinale care dauneaza asimilatiei si cresterii. Vom da, de aceea,
suficiente fructe, miere si dulceturi.
Grasimile.
Vor fi mancate de preferinta crude, deoarece cele prajite pierd corpii grasi
esentiali.
Carnea.
Este deosebit de importanta in alimentatia adolescentului ; nu trebuie
facuta nici o restrictie la carne : de vita, de pasare, porc, creier, ficat,
organe. Proteinele din alte alimente (lapte, oua, legume) nu pot inlocui
carnea, iar regimurile strict lacto-vegetariene sunt nefaste la aceasta
varsta. Amintim cazurile devenite medico-legale, dinainte de razboi, ale
unor tineri, care au ajuns la casexie si moarte in urma curei vegetariene
impuse de parinti.
Carnea nu va lipsi la cele doua mese principale, ca friptura sau gratar.
Cantitatea zilnica de carne, fara oase, grasime si tendoane, va fi de 200300 g. Organele de animale si pestele - bogate in sodiu, fosfor si acizi
aminati - vor fi date de 2 ori pe saptamana, in loc de carne propriu-zisa.
Pentru aportul lor in saruri minerale (P, Ca etc.) vom da adolescentilor
oua si lapte ; de asemenea, branzeturi si unele legume (telina, morcovi,
napi, care contin calciu), precum si creier, peste, carne de vita si
ciocolata, care contin fosfor.
Asselli este
contine, pe
de reglare
vor suplini
exces