Teoria cromozomiala a ereditatii

Este meritul lui Thomas Morgan de a fi elaborat in anul 1910 teoria cromozomiala a

ereditatii. El a plecat de la premisa ca factorii ereditari (genele) sunt localizati in cromozomi.
In cercetarile sala experimentale a folosit ca material de studiu musculita de otet (Drosophila
melanogaster).
Caracteristicile musculitei sunt :
· traieste pe medii ieftine de laborator (fructe aflate in fermentatie);
· numarul de cromozomi este mic : 2n=8;cromozomii sunt mari,vizibili la microscop ;
· in glandele salivare ale larvei musculitei de otet se gasesc cromozomi uriasi (politeni);
· prezinta un numar mare de mutatii pentru caractere distincte;
Metoda de lucru folosita este hibridarea.Th. Morgan a incrucisat musculite normale cu
cele mutatnte sau cele mutante intre ele, pentru a demonstra modul de transmitere a
caracterelor ereditare prin intermediul genelor plasate in cromozomi.
Tezele teoriei cromozomiale a ereditatii sunt in numar de trei:
1. Asezarea liniara a genelor pe cromozomi este prima teza enuntata de Th.Morgan.
2.Transmiterea inlantuita a genelor la urmasi-fenomen numit linkage.
Aceasta teza a fost demonstrata prin incrucisarea unei musculite femele normale (aripi
normale si ochi de culoare rosie) cu un mascul dublu
mutant recesiv (aripi vestigiale si ochi de culoare cafenie ).
La tipul normal caracterele sunt notate cu vg + si bw+
(aripi normale si ochi rosii). Genele mutante determina
aparitia aripilor vestigiale (scurte),notate cu vg,si a culorii
cafenii a ochilor, notata cu bw.
In generatia F1 indivizii masculi sunt
heterizigoti,prezinta aripi normale si ochi de culoare
rosie.Prin retroincrucisarea masculului din generatia F1 cu
o femela dublu mutanta,recesiva se obtin indivizi din
generatia F2. Acestia segrega in raport de 1:1. In
concluzie : genele plasate pe acelasi cromozom se transmit
inlantuite la urmasi, fara sa se supuna legilor mendeliene ale ereditatii;
· numarul de gene este mult mai mare decat cel de cromozomi (la musculita de otet-2n=8).
Deci, pe acelasi cromozom se afla plasate mai multe gene,care se transmit inlantuit la urmasi.
3. Schimbul reciproc de gene intre cromozomii omologi-fenomen numit crossing-over.
Th.Morgan reia experimentul, incrucisand doua musculite mutante: masculul prezinta aripi
vestigiale (vgvg) si corp gri normal (b+ b+) iar femela prezinta aripi normale (vg+ vg+) si
corp de culoare neagra (bb). Femele heterozigota din generatia F1 se incruciseaza cu un
mascul dublu mutant recesiv. Femele din generatia F1 formeaza patru tipuri de gameti,dintre
care doi sunt nerecombinati genetic, iar doi recombinati genetic. In generatia F2 se obtin patru
tipuri de organisme: 83% prezinta caractere care seamana cu forma materna si cu cea paterna,
iar 17% sunt indivizi recombinati genetic, aparuti in urma crossing-over-lui. Aparitia
indivizilor recombinati genetic se explica astfel: in timpul diviziunii meiotice cromozomii
omologi se ating intr-un punct, in doua sau mai multe. Cromatidele cromozomilor se rup la
nivelul punctelor de contact, astfel incat in momentul refacerii,intre cromozomii omologi
apare un schimb de segmente cromatidice. Crossing-over-ul poate fi simplu, dublu sau
multiplu, in functie de numarul perechilor de segmente cromatidice schimbate. Precizam ca
genele isi modifica numai raportul de vecinatate, dar isi pastreaza locii, in timpul crossing-
over-lui.
Importanta morganismului consta in eleborarea tezelor teoriei cromozomiale a
ereditatii. Pe baza experientelor de hibridare,Th.Morgan a constatat ca unii hibrizi in generatia
F2 nu se supun legii segregarii independente a perechilor de caractere, deoarece apar si alte
tipuri de segregare.Termenul de recombinare genetica a fost introdus in stiinta de Th.Morgan.
Recombinarea intercromozomiala se realizeaza prin crossing-aver. Morganismul
absolutizeaza rolul cromozomilor in transmiterea caracterelor ereditare si ignora ereditatea
extranucleara, realizata prin plasmagene.