TEORIA CROMOZOMIALĂ A EREDITĂȚII

Thomas Morgan a elaborat în anul 1910 teoria cromozomiala a eredității. El a plecat de la premisa
că factorii ereditari (genele) sunt localizați în cromozomi.

În cercetările sale experimentale a folosit ca material de studiu musculița de oțet (Drosophila

melanogaster).
Caracteristicile musculitei sunt :
-trăiește pe medii ieftine de laborator (fructe aflate în fermentație);
-numărul de cromozomi este mic : 2n=8; cromozomii sunt mari, vizibili la microscop ;
-în glandele salivare ale larvei musculiței de otet se găsesc cromozomi uriași (politeni);
-prezintă un număr mare de mutații pentru caractere distincte;

-în 2 săptămțni se obține o nouă generație; femelele depun un număr foarte mare de ouă.

Metoda de lucru folosită este hibridarea. Th.Morgan a încrucișat musculițe normale cu cele mutante
sau cele mutante între ele, pentru a demonstra modul de transmitere a caracterelor ereditare prin
intermediul genelor plasate în cromozomi.

Tezele teoriei cromozomiale a ereditatii sunt:

1.Asezarea liniară a genelor pe cromozomi

2.Transmiterea înlănțuită a genelor la urmași-fenomen numit linkage.

3.Schimbul reciproc de gene între cromozomii omologi-fenomen numit crossing-over.

1.Asezarea liniară a genelor pe cromozomi

S-a constatat că există un număr mai mare de caractere ereditare, respectiv de gene, exprimate în
fenotip, faţă de numărul de cromozomi din complementul cromozomial al unei specii. De aici se desprinde
concluzia că pe acelaşi cromozom sunt localizate mai multe gene, plasate într-o succesiune liniară.

2.Transmiterea înlănțuită a genelor la urmași-fenomen numit linkage.

În timpul diviziunii, cromozomii îşi păstrează integritatea lor morfologică transmiţându-se ca

unităţi de la celula mamă la celulele fiice, astfel că genele pe care le conţine fiecare cromozom se transmit
împreună, în bloc. Acest fenomen, de transmitere înlănţuită a genelor plasate pe acelaşi cromozom, s-a
numit linkage

Această teză a fost demonstrată prin încrucișarea unei musculițe femele normale (aripi normale și
ochi de culoare roșie) cu un mascul dublu mutant recesiv (aripi vestigiale și ochi de culoare cafenie ).

La tipul normal caracterele sunt notate cu vg + și bw+ (aripi normale și ochi rosii).
 Genele mutante determină apariția aripilor vestigiale (scurte), notate cu vg și a culorii cafenii a
ochilor, notată cu bw.
În generatia F1 indivizii masculi sunt heterizigoți, prezintă aripi normale și ochi de culoare roșie. Prin
retroîncrucișarea masculului din generatia F1 cu o femelă dublu mutantă, recesivă se obțin indivizi din
generația F2. Aceștia segregă în raport de 1:1.
În concluzie :
· genele plasate pe același cromozom se transmit înlănțuite la urmași, fără să se supună legilor mendeliene
ale eredității;
· numărul de gene este mult mai mare decât cel al cromozomilor (la musculița de oțet-2n=8). Deci, pe
acelasi cromozom se află plasate mai multe gene, care se transmit înlănțuit la urmași. (vezi figura)

3.Schimbul reciproc de gene între cromozomii omologi-fenomen numit crossing-over.

Th.Morgan reia experimentul, încrucișând două musculițe mutante: masculul prezintă aripi vestigiale
(vgvg) și corp gri normal (b+ b+) iar femela prezintă aripi normale (vg+ vg+) și corp de culoare neagră (bb).

Femela heterozigotă din generatia F1 se încrucișează cu un mascul dublu mutant recesiv. Femela
din generația F1 formează patru tipuri de gameți, dintre care doi sunt nerecombinați genetic, iar doi
recombinați genetic.
În generația F2 se obțin patru tipuri de organisme: 83% (41,5% +41,5%) prezintă caractere care
seamănă cu forma maternă și cu cea paternă, iar 17% (8,5% +8,5%) sunt indivizi recombinați genetic,
apăruți în urma crossing-over-lui.

Apariția indivizilor recombinați genetic se explică astfel: în timpul diviziunii meiotice cromozomii
omologi se ating într-un punct, în două sau mai multe. Cromatidele cromozomilor se rup la nivelul
punctelor de contact, astfel încât în momentul refacerii, între cromozomii omologi apare un schimb de
segmente cromatidice.

Crossing-over-ul poate fi simplu,dublu sau multiplu în funcție de numărul perechilor de segmente

cromatidice schimbate.