Curs 1 GENETICA

1 pct. pentru prezenta

referat ppt. - optional

Partial la jumatatea semestrului

Lucrari la 2-3 cursuri (?)

Introducere

Def: Genetica studiaza structura si functiile genelor si modul lor de transmitere la descendenti.

Istoric

Mendel (sec XIX) este cel care initiaza genetica moderna

• realizeaza cercetari pe mazare – Pisum sativum- care este o planta autogama – se
autofertilizeaza – deci caracterele pot fi urmarite in descendenta;
• diferitele caractere se transmit la descendenti prin intermediul unor factori ereditari.
• Legile lui Mendel:
♦ Legea puritatii gametilor
Gametii sunt haploizi (n cromozomi) si au un singur set de gene
♦ Legea segregarii independente a caracterelor
Factorii ereditari care sunt prezenti pe cromozomi diferiti segrega independent
unul de celalalt.
Morgan & Co
• numeste factorii ereditari - gene;
• elaboreaza teoria cromozomala a ereditatii -> genele sunt plasate pe cromozomi si se
transmit la descendenti odata cu cromozomii;
• primeste premiul nobel in 1933;
• pune bazele citogeneticii (citogenetica studiaza structura si numarul cromozomilor si
comportamentul lor in timpul diviziunii celulare);
• a efectuat cercetari pe Drosophila melanogaster (musculita de otet);
♦ avantajele folosirii musculitei de otet in cercetare:
 se cultiva pe mediu ieftin in laborator
 de la fertilizare in 2 saptamani se obtin cateva sute de musculite
 au fost realizate o serie de linii mutante in ceea ce priveste:
 - forma sau culoarea corpului
- culoarea ochilor
- forma aripilor
• Mendel si Morgan sunt considerati intemeietorii Geneticii Formale = genetica
transmiterii caracterelor
Cercetari pe micro organisme - astfel apare genetica moleculara care presupune analiza
unor m.o. de tipul bacteriilor (PK – E.coli) sau a unor m.o. de tip EK cum sunt drojdiile –
Saccharomyces cerevisio
• Diferenta genetica PK/EK:
PK – materialul genetic – nucleoid – un cromozom circular covalent inchis liber in
citoplasma
+ plasmide – care contin gene accesorii
EK- mai multi cromozomi liniari in nucleu individualizat de o membrana dubla
• La E.coli cercetarile genetice au beneficiat de faptul ca in cateva minute se formeaza
o noua generatie; sunt haploide si orice gena se exprima ; culturile bacteriene pot forma
clone – o clona este formata dintr-o cultura microbiana in care toate celulele sunt pure
d.p.d.v genetic => are loc doar o diviziune vegetative denumita fisiune binara; celulele
pot fi marcate cu markeri biologici, fiziologici sau morfologici.
Markerii biochimici sunt markeri de AUXOTROFIE
M.O. Prototrofe = m.o. de tip salbatic – care nu au suferit mutatii
M.O. Auxotrofe=m.o. care prezinta dependente nutritionale; provin din cele
prototrofe in urma unor mutatii.
Ex: E. Coli trp- provine din E.coli trp+

cresc doar pe medii minimale la care se adauga triptofan

E. Coli ade- creste doar pe medii minimale la care se adauga adenina

Markerii fiziologici -> gene de rezistenta la antibiotice

Markerii morfologici se refera la dimensiunea, culoarea si forma coloniilor

Griffith & Co
Genetica moleculara apare odata cu cercetarile efectuate de Griffith – bacteriolog (1928)
Acesta a efectuat cercetari pe pneumococi ( produc pneumonie, septicemie si eventual
moartea organismului);
Studiile au fost efectuate pe soareci folosind colonii S (smooth) – virulente din care pot
aparea si colonii R (Rough) – nevirulente.
In anumite conditii tulpinile R pot determina pneumonie si septicemie la soareci – in
cazul in care tulpinile S sunt tinute in prezenta celor R => R devin virulente.
Acest lucru are loc datorita transmiterii unui agent transformant de la S la R prin procesul
numit transformare genetica.
Natura agentului transformant a fost stabilita in 1944 de Avery & Co care au aratat ca
acest agent este de fapt o macromolecula/ un segment de ADN dublu catenar care se
transmite la coloniile R.

Ulterior, cercetarile lui Watson si Crick au stabilit structura dublu catenara a ADN-ului –
dublul helix, informatia genetica fiind stocata chimic in structura ADN-ului

Gena= un fragment de ADN =>o macromolecula de ADN prezinta o multitudine de gene

Se considera ca informatia genetica se transmite de la ADN la ARN si ulterior la
proteine:

ADN ARN Proteine

Transcriere Translatie
(transcriptie) (traducere)

Meselson & Sthal (1958)

Macromoleculele de ADN dublu helical prezinta o structura perfect adaptata functiei de
replicare care se realizeaza pe model semiconservativ -> cele 2 catene antiparalel se
separa din aproape in aproape prin ruperea legaturilor de H si fiecare catena va
reprezenta matrita pt sinteza unei catene complementare:
 1 1′

1 2

2 2′

Pt. cursul 3 de recitit structura acizilor nucleici !!!

1961 Codul Genetic

Informatia genetica este citita sub forma de triplete/codoni care codifica aminoacizi mai
putin codonii STOP (3 codoni) si codonul START(care codifica pt metionina).

Jacob , Monod – arata ca genele la bacterii sunt organizate in

OPERONI = 1 cromozom + 1 operator + mai multe gene structurale

P O GS1 GS2 GS3 GS4

5’ 3’

ARNm policistronic
Cistrona = gena functionala
ARNm la Ek este monocistronic

Fleming & Co – (1970) constata existenta procesului de revers-transcriere si faptul ca

informatia genetica se poate transmite si de la ARN la ADN in cazul retrovirusurilor care
au un genom ARN. Genomul ARN, sub actiunea revers-transcriptazei este transcris intr-
un ADN (dc) in 2 etape devenind astfel ADN complementar. Adn-ul complementar se
poate integra in genomul uman/mamalian fiind cauza de multe ori a transformatiilor
maligne si a aparitiei cancerului.

1970 este initiata ingineria genetica – ansamblu de tehnici realizate `in vitro’ cu gene,
cromozomi sau celule intregi

ex: cu gene `tehnologia ADN recombinant` -> in vitro pentru formare unor molecule de
ADN recombinant care introduse in diferite organisem PK/EK le pot oferi proprietati noi
ADN heterolog = ADN-ul strain care se introduce in gazda cu ADN homolog.

Tehnologia ADN recombinant

- Presupune construire unor vectori/ vehicule de clonare- care la PK pot fi – plasmide
- In vectori pot fi introdusi `pasageri` de ADN heterolog = gena ce urmeaza a fi clonata
- Se folosesc enzime de tipul endonucleazelor de restrictie - realizeaza ruperea
legaturilor fosfodiesterice ducand la formarea de capete complementare coezive; si
enzime de tipul ADN-ligaze.
Ex de clonare – o plasmida artificiala construite in laborator in 1977 de Boyer &co
pBR322 pronind de la col E1
col -> colicin – substanta sintetizata de plasmidele bacteriene
 SOM

EcoR I 14 codoni Bam H I

Situsuri pentru enzime de restrictie

Ori = originile replicarii

2 markeri genetici rezistenti la ampicilina si tetraciclina rol in selectia transformantei

Eco R I – izolata din E.coli

actioneaza la secventa GAATTC rezultand capetele coezive: 5’G..........AATTC3’

CTTAAG 3’CTTAA......... G5’

Bam H I

actioneaza la secventa GGATCC rezultand capetele coezive: 5’G..........GGATCC3’

CCTAGG 3’CCTAG.............G5’

Gena SOM codifica un hormon numit somatostatina care are actiune antagonica fata de
hormonul de crestere. SOM este realizata prin sinteza chimica (14 codoni).

Se separa fragmentele prin electroforeza.

Fragmentele mari se incubeaza cu pasagerul in prezenta ADN-ligaza / proces numit
Reactie de ligare.
Rezulta:
Cu Adn-ul recombinant se face transformarea unor celule ApSTcS

E.coli (ApSTcS) la care se adauga pBR322 vor deveni ApRTcR -> obtinerea de
somatostatina
E.coli (ApSTcS) la care se adauga Adn recombinant vor deveni ApRTcS

1975 hibridizarea moleculara

Southern/Northern
Presupune denaturare ADN =>ADN monocatenar
Denaturarea se face cu o sonda marcata care hibridizeaza acolo unde este gena de interes
complementara :

Sonda

1977 secventierea ADN-ului

Tehnici MAXAM si Gilbert
Sanger
 1981 PCR – amplificarea in vitro a unei secvente polimere
Mamifere transgenice – au 1 ADN heterolog in genom care este introdus in
blastula(stadiu embrionar?)

1996 prima clonare somatica – Dolly

Mendel si legile lui

1. Legea puritatii gametilor/ monohibridismul

s-a considerat 1 pereche de caractere

mazare cu bob neted
si
mazare cu bob zbarcit
A reprezinta bobul neted; A- gena dominanta;

A A

Cromozomi omologi – in loci omologi se gasesc gene alele

AA – organism homozigot dominant

a - bob zbarcit; a – caracter recesiv;

a a
a – provine din A prin mutatie

aa – homozigot recesiv

Aa –heterozigot
 (2n) AA x aa

A A a a

Aa x Aa

A a A a

AA aA aa Aa

Segregarea este 3A la 1a

3A:1a

A  a1, a2, a3... serii alele

A – gena de tip salbatic

Genotip = totalitatea genelor dintr-un organism

Fenotip = totalitatea caracterelor biochimice si morfofiziologice si => din interactiunea

genotipului cu mediul.

2. Legea segregarii independente a caracterelor/ dihibridismul

s-a pornit de la 2 perechi de caracter :

A-neted; B-galben; a- zbarcit; b-verde; (a, b-recesive)

2n AABB x aabb

F1 AaBb x AaBb 9:3:3:1

4 tipuri de gameti femeli si 4 tipuri de gameti masculi

AB Ab aB ab

AB AABB AABb AaBB AaBb

Ab AABb AAbb AabB Aabb

aB aABB aAbB aaBB aaBb

ab aAbB aAbb aabB aabb

9 : 3 :3 :1

Drosophila

W+ -ochi salbatic

W- - ohi de culoare alba