Genetica Cursul 2 25.02.

2013

Alte tipuri de segregare. Polialelie.

Dominanta incompleta

AA x aa

Aa x Aa

AA Aa Aa aa

1 : 2 :1

A -> a1, a2, a3,..., an

W+ -> Wbl - > Weo -> Wa (a- apricot)

blue(?) eosine(?)

Grupele sangvine

Grupa Gena Antigene (pe hematii) Anticorpi (in sangele

dominanta circulant)
A LA Antigene A pe suprafata Anti B (coaguleaza
hematiilor; glicoproteine antigenele B)
formate in acest caz dntr-un
precursor = peptida + fucoza +
N-acetil-glucozamina
B LB Antigene B Anticorpi A
Precursor= peptida + fucoza +
galactoza
AB LA LB gene Antigene A si antigene B Nu exista anticorpi
(primitori codominant
universali e
)
O l (provine din Antigene nefunctionale fiind Anticorpi A si
(donatori L) formate doare din precursor= Anticorpi B
universali peptida +fucoza
)
Teoria universala a ereditatii. Morgan & Co

Genele – sunt plasate pe cromozomi

– se transmit inlantuit odata cu cromozomul pe care sunt plasate (linkage)

– netransmiterea inlantuita se datoreaza procesului de Crossing-Over(C-O)

Procesul de crossing-over apare in timpul diviziunii meiotice in stadiul de 4

cromatide!!!

In timpul meioze cromozomii matern si pater(omologi) se unesc intre ei formand

bivalenti(!)

Fiecare cromozom este format din 2 cromatide

Cei bivalenti sunt formati din 4 cromatide

Demonstrarea procesului de linkage (1910)

Intr-o populatie de Drosophila melanogaster de tip salbatic majoritatea indivizilor

au ochii de culoare rosu caramiziu.(au gena W+)

La un anumit moment pot aparea masculi cu ochi de culoare alba (gena W);

 locusul genei W+ este plasat pe cromozomul X

cromozomii sexului = heterozomi

cromozomii altii decat cei ai sexului = autozomi

XW+ heterozom ce contine gena W+

XX – femel; XY- mascul;

Pe X- se gasesc o serie de gene importante pentru dezvoltarea individului...

Pe Y se gasesc doar gene pentru sexualitate.

Femelele XW+ XW sunt heterozigote cu ochii de culoare ros-caramiziu...

Masculii XW+Y sunt heterozigoti cu ochi de culoare rosu caramiziu...

La incrucisarea lor avem:

XW+ XW

XW+ XW XW+ Y

XW+ XW XW+ Y

XW+ XW+ XW+ Y XW+ XW XW Y

Femele Masculi Femele cu ochii de Masculi cu ochi
homozigote cu heterozigoti cu culoare rosu- albi – W fiind gea
ochii de culoare ochii ochii de caramiziu recesiva
rosu-caramiziu culoare rosu-
caramiziu

X- linkage=genele sunt transmise impreuna cu cromozomul X...gena pentru

culoarea ochilor nu este o gena ce tine de sexualitate.

Mitoza

Dintr-o celula diploida (2n) rezulta 2 celule fiice (2n).

Inaintea diviziunii mitotice are loc INTERFAZA car cuprinde etapele:

G1(gap- gol de sinteza)- cromozomi cu 1 cromatida

S (synthesis – are loc replicarea ADN-ului) – cromozomi cu 2 cromatide

G2- cromozomi cu 2 cromatide

Etapele mitozei:

Profaza – 2 cromatide/cromozom (2C)

Metafaza – 2 cromatide/cromozom (2C)

Anafaza – 1 cromatida /cromozom (1C)

Telofaza – 1 cromatida/cromozom (1C)

1 cromatida= 1 macromolecula de ADN

Meioza

Dintr-o celula diploida(2n) rezulta 4 celule fiice haploide(n)

Cromozomii bivalenti (4C) se formeaza in faza PACHITEN unde are loc si procesul
de crossing-over.

In Meioza I la cei doi poli migreaza CROMOZOMI (2C)

In Meioza II la cei doi poli migreaza CROMATIDE => formarea gametilor

In stadiul de 4C se poate realiza crossing-over-ul astfel:

Crossing –over = schimb reciproc de gene prin rupere si reunire

Gena si evolutia conceptului de gena

Gena=un fragment de ADN=unitatea fundamentala a ereditatii

Initial s-a considerat ca gena codifica o proteina. Ulterior s-a descoperit ca gena
codifica si o enzima; exista proteine formate din mai multe lanturi polipeptidice,
fiecare lant fiind codificat de catre o alta gena.

De exemplu hemoglobina la om este formata din 2 lanturi α – codificate de o

gena A si 2 lanturi β codificate de o gena B

O gena codifica o enzima-demonstratia experimentala

Beadel & Ephruss (1945) au efectuat experimente pe Drosophila melanogaster

referitoare la culoarea ochilor.

In aparitia ochilor de culoare rosu-caramiziu (W+) interactioneaza 2 cai

metabolice:

1. pornind de la Guanina -> pigmentul rosu

2. pornind de la triptofan -> pigmentul maro (xantomatina)

Cei 2 precursori –guanina si triptofan- sunt adusi la locul de sinteza a pigmentilor

in dezvoltarea embrionului de catre o proteina de transport.

Aceasta proteina este de tip salbatic si este generat de locusul W+

Calea de sinteza de la triptofan

Triptofan Mutante
G1 E1 In caz de mutatie Vermillion – rosu
(E1 nu mai este foarte intens
gena 1 enzima 1
sintetizata)
Formil kinureina
G2 E2 In caz de mutatie Cinnabar - rosu intens
Hidroxi kinureina
G3 E3
Xantomatina (pigment maro – ochi de culoare rosu
 caramiziu)

Gene diferite codifica enxime diferite din aceeasi cale metabolica

Din gena W+ se ajunge treptat la W ...se trece prin stadiul de Wbl, Weo, Wa

S-a constatat ca gena este indivizibila reprezentand cea mai mica unitate supusa
mutatiei si recombinarii.

Testul de complementatie (testul CIS-TRANS)

Se stabileste structura FINA a GENEI prin acest test => cea mai mica unitate
supusa mutatiei si recombinarii este perechea de nucleotide!!!

Gena din testul de complementatie = CISTRON

+ - reprezinta gena dominanta

m- mutatia

In cazul in care 2 mutatii apar in gene diferite atat in pozitia CIS cat si in cea
TRANS apare fenotipul salbatic.
 a- gena recesiva

A - gena dominant

Daca mutatia este intragenica in pozitia CIS – apare fenotip salbatic, iar in pozitia
TRANS apare fenotipul mutant.

 Cea mai mica unitate ce sufera mutatii respectiv recombinari este perechea
de nucleotide

Ex. de mutatie =>m1 : A=T inlocuit cu G≡C

m2 : C≡G inlocuit cuT=A

Organizare genelor la procariote si la eucariote

1. Procariote

Genele au structura simpla - nu au introni si exoni – sunt organizate in operoni

Un operon contine: o parte Promotor; o parte Operator si o succesiune de gene

structurale. ARN-ul mesager este policistronic

P O G1 G2 G3 G4 G5 G6 G7 G8...
 2. Eucariote

Genele sunt (toate cu exceptia histonelor) formate din introni si exoni. Intronii
sunt fragmente necodificatoare iar exonii fragmente codificatoare.

CAT ... GC TATA E1 I1 E2 I2 E3

-1000 -40 -30 +1 (pozitia)

Se exprima ARNm monocistronic.

Se gasesc secvente reglatoare de tip promotor(TATA, GC, CAT) si enhancer...care

sporesc rata transcrierii.

Promotorii sunt *proximali – TATA – pozitia -30;

*distali – GC – pozitia -40; si CAT –pozitia -1000

Enhancer-ii foarte departe de situsul start- la peste (-)1000 de nucleotide.

Secventele reglatoare sunt nefunctionale fare proteinele reglatoare asociate

(factori de transcrier -TF).

Aceste proteine reglatoare, pe langa activarea secventelor regrlatoare,

interactioneaza si cu ARN polimeraza II si intre ele pentru a initia transcrierea de
la situsul START

Organizarea materialului genetic la bacterii (procariote)

Model experimental = Echerichia coli

 Materialul genetic esential reprezentat de :

1. Nucleoid – cromozomul bacterian care la majoritatea bacteriilor = ccc
(covalent circular closed/inchis)
2. Determinanti genetici extracromozomali = plasmide

Nucleoidul este liber in citoplasma- nu este protejat de o membrana proprie.

La [Link] nucleoidul este de 4,6x106 pb adica de 1000x mai mare decat spatiul
oferit de celula bacteriana.

Astfel cromozomul bacterian, in asociere cu proteine (in majoritate bazice) si cu

ARN, sufera un proces de spiralizare si supraspiralizare.

Cromozomul bacterian este atasat la membrana celulara prin 20 de puncte de

atasare care se gasesc langa secventa ORI(originea replicarii).

Condensarea este:

 Realizate de proteine HU (helix-unwinding/ histone-like)

 De topoizomeraza de tip II – GIRAZA (GYR) –superspiralizare
De tip I – relaxare
 De molecule de ARN

Condensarea porneste de la niste secvente numite REP (repeted extragenic

palindroms)

REP contin aproximativ 38 pb = secvente consens = care sunt aproape identice.

La nivelul REP se leaga proteinele HU care aduc Giraza la locul condensarii si GYR
se leaga cu molecula de ARN

Etapele condensarii:

1. ADN –necondensat ---depaseste capacitate celulei

 2. Spiralizare => cu formarea unor bucle/domenii prin complexarea
proteinelor REP cu proteine HU si cu Giraza

3. Fiecare bucla se spiralizeaza separat prin intermediul topoizomerazelor =>

structura supercondensata.

La [Link] se formeaza 100 de bucle si fiecare bucla are aprox 40 kpb.

In aceasta forma condensata ADN-ul nu este functional in procesele de replicare

si transcriere – atunci este nevoie de relaxarea ADN-ului cu ajutorul
topoizomerazelor de tip I pe zonele necesare.
Pentru relaxare se produc incizii monocaternare prin ruperea legaturii
fosfodiesterice rezultand capete 5’P si capete 3’OH.

Genomul bacterian este haploid – n.

Genele sunt intr-o singura doza dar exista si gene duplicate.

De asemenea, in ceea ce priveste secventele de ADN, genele structurale se gasesc

in secvente unice.

Clase de secvente ADN

1. Secvente unice

Majoritatea genelor structurale.

1 copie/ genom

2. Secvente moderat repetitive

102-103 copii/genom

ARNr, ARNt

3. Secvente inalt repetitive

106 copii/genom

Au rol structural;

Nu se exprima nici in ARN nici in proteine;

Au rol reglator / se leaga de proteine reglatoare;

Se pot insera aici elemente genetice transpozabile = secvente de ADN care se

pot deplasa in cadrul aceluiasi genom sau de la un genom la altul. (elemente
mobile)