Răspunsuri Genetică AMG

1.Din ce este alcătuit un nucleozid și un nucleotid?

R: Nucleotidul este format din 3 elemente distincte: o pentoză ( glucid cu 5
atomi de carbon ) , o bază azotată : purinică ( adenina , guanina ) sau
pirimidinica (timină , citozină ) și un radical fosfat. Nucleozidul este format
doar dintr-o pentoză și o bază azotată .
2.Care este structura secundară a ADN-ului ?
R: douã catene polinucleotidice, legate între ele prin bazele azotate ( situate
spre interiorul moleculei) în mod complementar (o bazã purinică se unește cu
o bazã pirimidinică :A-T , G-C ) prin punți de hidrogen , și înfășurate
plectonemic pentru a forma o dublã spiralã elicoidalã (o elice dublã) orientatã
spre dreapta , ce prezintã două șanțuri laterale
3.Heterocromatina-caracteristici. R:
-este puternic condensată
- colorată intens
- prezintă în compoziție A-T , ADN repetitiv , proteine histonice
-concentrația genelor : mică-absentă
- replicare S tardiva
- Activitate genica : inactiva transcriptional .
4.Eurocromatina-caracteristici. R:
-este fin dispersată
- colorare slabă , difuză
-prezintă în compoziție C-G , ADN nerepetitiv , proteine nonhistonice
-concentrație gene mare
-replicare S precoce
-activitate genică : activă transcriptional
5.Care sunt elementele fibrei nucleozomale ? (filamentului cu nucleozomi ).
R:Nucleozomul este unitatea fundamentalã a structurii cromatinei, fiind
alcãtuit dintr-un miez histonic cilindric (format din 8 molecule, câte douã din
histonele H2A, H2B, H3 și H4) în jurul cãruia se înfãșoarã (1 tur Și 3/4) o
secvențã de ADN (de 147 pb). Nucleozomii sunt legați între ei printr-un
segment de ADN liber (linker) de 60~80 pb), formând filamentul cu
nucleozomi, asemãnãtor unui șirag de mãrgele pe o sfoarã.
6.Definiți procesul de replicare AND.
R: Replicarea ADN este un proces prin care informația genetică este
copiată identic și transmisă prin diviziunea celulară, în succesiunea generațiilor
de celule .Dintr-o molecula parentală de ADN bicatenar se vor forma 2
molecule de ADN identice între ele și cu moleculă parentală, fiecare din
moleculele nou formate fiind alcătuită dintr-o catenă nou sintetizată și o catenă
veche (matriță) - replicare semi- conservativă.
7.Definiți noțiunile de genom și genă.
R: Genom: ansamblul informației ereditare din ADN-ul unei celule sau al
unui organism.Genă :un ansamblu liniar de secvențe nucleotidice, necesar
pentru a produce un polipeptid sau o moleculã de ARN funcțional.

8.Alcătuirea genomului uman.

R: Genomul uman este format din aproximativ trei miliarde de perechi de
baze ale ADN-ului care alcătuiesc întregul set
de cromozomi ai organismului uman .Genomul include regiuni codificatoare
ale ADN-ului , cât și regiuni necodificatoare.
9.Care sunt elementele principale ale unei gene ce codifică proteine.
R: o Regiune centralã = Cadrul de lectură (ORF ) (conține informația
genetică pentru sinteza unei proteine ) și 2 Regiuni laterale (rol în reglarea
expresiei genice) : regiunea laterală 5' și - regiunea laterală 3‘
10.Elementele regiunii de reglare 5’.
R: conține promotorul și alte elemente de reglare: : activatori + inhibitori +
insulatori , Promotorul prezintă miezul promotorului (boxa TATA, boxa GC,
boxa CAAT) și promotorul proximal (elemente care determinã expresia
specifictisularã a anumitor gene).
11.Ce sunt exoni și unde sunt localizați la nivelul genei ?
R:Exonii sunt secvențe codante transcrise în ARN mesager precursor și
păstrate în ARNm matur.
12.Ce sunt intronii și unde sunt localizați la nivelul genei?
R: Intronii sunt sunt secvențe necodante, transcrise inițial în ARNm
precursor dar decupate precis și îndepãrtate ulterior din ARNm matur.
13. Care este dogma centrală a geneticii? R:
14.Definiți procesul de transcripție și menționați locul unde se desfășoară.
R:Transcripția este prima etapã a expresiei informației ereditare și constă în
copierea informației din ADN într-o moleculã de ARN mesager; aceastã etapã
are loc în nucleu și mitocondrii.
15.În ce constă maturarea de ARNm precursor?
R: Constă în modificarea extremităţilor ARNm precursor: la capătul 5‘ - o
moleculã de 7-metil-guanozinã - la capătul 3‘ - se adaugã o serie de 50-200
de nucleotide cu adeninã, formând o coadã poliadenilicã.
16.Definiți procesul de translație și menționați locul unde se desfășoară.
R:Translația este a doua etapã și constă în sinteza unui polipetid, prin
decodificarea (traducerea) informației din ARNm într-o anumitã secvențã de
aminoacizi; acest proces are loc în citoplasmã, pe ribozomi.
17.Definiți noțiunile genotip și fenotip.
R:- Genotip: ansamblul alelelor conținute de o persoană în toți locii
genetici (frecvent desemnează alelele de la nivelul unuia sau mai multor loci
omologi) .
-Fenotipul este definit ca interacția dintre genotip și mediu, rezultatul
acestei interacțiuni fiind caracterele genetice umane observabile, numite
și caractere fenotipice. Unitatea funcțională care determină un caracter
fenotipic este gena

18.Definiți noțiunile de locus și alelă.R:

- Locus - poziția specifică a unei gene pe cromozom , poate fi reprezentat
în populatțe de una sau mai multe alele.
-Alelă: două sau mai multe forme alternative ale aceleiași gene care se
află în aceeași poziție pe fiecare cromozom omolog
19. Definiți noțiunile de homozigot și heterozigot , genă dominantă, genă
recesivă. R:
- Homozigotul gene alele identice (BB sau bb)
- Heterozigotul gene alele diferite (Bb sau bB) .
- Genă dominantă : care se manifestã atât la homozigoți, cât și la
heterozigoți, desemnată cu majuscule.
-Gena recesivă : care se exprimă numai în stare homozigotã, nu se
manifestă fenotipic la heterozigoți, desemnată cu litere mici.
20.Enunțați prima lege a lui Mendel.
-Orice individ primeşte în mod egal material genetic de la ambii părinţi
-Alele (gene) parentale segregă în gameţi
-Gameţii sunt puri d.p.v. genetic -Prin combinaţia întâmplătoare a
gameţilor în F2 → separare 3D:1R
21.Enunțați a doua lege a lui Mendel.
-Genele ce determină un caracter segregă independent de genele ce
determină alt caracter
-Genele din perechi diferite de alele se combină independent una de alta
când se formează gameţii
-În cazul a 2 caractere raportul de segregare fenotipică F2 este 9:3:3:1.
22.Caracteristicile transmiterii autozomal dominante. R:
-fiecare bolnav are, de obicei, un părinte afectat;
- orice bolnav are un risc de 50% de a transmite boala copiilor săi, acest
risc fiind valabil la fiecare sarcină;
-fenotipul anormal apare în fiecare generație
- în arborele genealogic se observã o transmitere verticalã(indivizii sãnãtoși
nu transmit boala )
- boala se manifestã atât la bãrbați, cât și la femei, iar alela mutantã poate fi
moștenitã și transmisã cu o probabilitate egalã de cãtre ambele sexe
- transmiterea tatã → fiu este posibilã și caracteristicã ereditãții AD;
- doi bolnavi (cu o afecțiune compatibilã cu supraviețuirea și reproducerea)
pot avea descendenți sãnãtoși, fete și bãieți, iar dintre copiii afectați o parte pot
fi homozigoți, cu o formã mai gravã de boalã decât heterozigoții ( sindromul
Marfan, acondroplazia, hipercolesterolemia familială).
- Unele boli sunt letale în stare homozigotă (acondroplazia). Există cazuri
de boli în care heterozigoții sunt la fel de afectați ca homozigoții( boala
Huntington )
23.Caracteristicile transmiterii autozomal recesive R:
 -o alelã recesivă își exercitã efectul numai în stare homozigotã, întrucât în
stare heterozigotă , cu toate cã alela mutantã determinã o reducere a funcției
controlate de locusul respectiv, boala nu apare deoarece efectul alelei normale
este suficient pentru realizarea funcției
- un individ afectat primește alela mutantă de la fiecare dintre părinți
- marea majoritate a persoanelor afectate sunt urmași ai părinților aparent
sănătoși, dar heterozigoți; riscul părinților de a avea un copil bolnav este
1/4, indiferent de sex
- dacă bolnavii se căsătoresc cu persoane normale și homozigote, toți copiii
vor fi sănătoși
- aspect de discontinuitate a bolii în succesiunea generațiilor sau de cazuri
izolate; femeile și bărbații sunt afectați aproximativ egal
- doi părinți bolnavi (homozigoți pentru aceeași genă) nu vor avea copii
sănătoși;
- părinții copilului afectat sunt mai frecvent rude, comparativ cu părinții
copiilor sănătoși .
24.Caracteristicile transmiterii X-linkat recesive R:
- în marea majoritatea a cazurilor sunt afectaţi bărbaţii
- tatăl afectat transmite alela mutantă numai la fete
-tatăl afectat nu poate transmite boala direct la băieți, alela mutantă putând
fi transmisă la nepoți prin intermediul fiicelor vor fi 100% purtătoare
- transmiterea este oblică, discontinuă
-de regulă, femeile heterozigote sunt neafectate(purtătoare ,dar
asimptomatice ) , manifestările clinice la femeile heterozigote fiind remarcate
atunci când proporţia de celule cu cromozomul X normal inactivat este mai
mare.
- pentru fiecare băiat al unei mame heterozigote există un risc de 50% să fie
afectat, iar pentru fiecare fată 50% să fie purtătoare a alelei mutante.
-rareori se pot întâlni femei homozigote afectate care au primit o alelă
patologică de la tată (afectaţi) şi alta de la mamă (heterozigotă).
25.Caracteristicile transmiterii X-linkat dominante R:
-Transmiterea este continuă, din generație în generație.
 -O trăsătură X-linkată este dominantă dacă se exprimă constant la femeile
heterozigote. Dacă alela patologică X-linkată dominantă are o penetranţă
completă, atunci toate fiicele unui bărbat afectat vor fi afectate.
-Sunt afectate preponderent femeile.
-Femeile afectate heterozigote transmit alela patologică în proporţii egale,
la fii şi la fiice (50%). -Un bărbat afectat transmite alela patologică numai la
fiice.
- Manifestările clinice la femei sunt variabile şi mai puţîn severe faţă de
bărbaţii afectaţi.
-Unele boli genetice X-linkate dominante sunt letale la sexul
masculin( Incontinentia pigmenți se manifestă exclusiv la femei).
26.Exemple de boli care se transmit autozomal dominant R:
-Sindromul Marfan
-Osteogeneza Imperfectă
-Acondroplazia
- Hipocondroplazia
-Hipercolesterolemia familială
-Neurofibromatoză tip I (boala Recklinghausen)
- Boala polichisticã renalã a adultului
-Boala Huntington
-Polipoza adenomatoasã familialã
27.Exemple de boli care se transmit autozomal recesiv R
-Fibroză chistică
- Fenilcetonuria
- Albinismul
- Talasemia
- Siclemia
- Galactozemia
- Atrofia musculară spinală
- Boli lizozomale (Tay-Sachs).
28. Exemple de boli care se transmit X-linkat dominant R:
 - rahitismul hipofosfatemic
- sindromul Rett
- Incontinentia pigmenți
- sindromul Aicardi
29.Exemple de boli care se transmit X-linkat recesiv
-Distrofia musculară Duchenne
-Distrofia musculară Becker
- Hemofilia A
- Hemofilia B
- Cecitatea pentru culori (Daltonismul)
-Sindromul Kallman
30.Tipuri de recombinări genetice
• Recombinare genomică
• Recombinare cromozomială
• Recombinarea intragenică
31.Clasificarea mutaţiilor în funcţie de mărimea (tipul) materialului genetic
interesat R:
1. Genice - afectează structura ADN
2. Cromozomiale – afectează structura cromozomilor și astfel, dispunerea
liniară a genelor pe cromozomi
3. Genomice – afectează numărul de cromozomi
32. Clasificarea mutațiilor în funcție de tipul de celule afectate R:
- Germinale - apar în celulele germinale şi vor fi transmise prin gameţi la
descendenţi, afectând generaţiile viitoare (sunt ereditare).
- Somatice - apar în celulele somatice, fenotipul mutant este prezent numai
la descendenţii acelor celule şi nu vor fi transmise la descendenţi. Acestea
sunt prezente numai într-un anumit ţesut, apar postzigotic şi cauzează
mozaicisme .
32.Clasificarea mutaţiilor în funcție de cauză
 - Spontane : erori de replicare, erori de recombinare, alterări structurale
chimice ( dezaminarea spontană a citozinei → uracil)
- Induse - factori fizici (radiațîi ionizante, radiațîi nonionizante -
ultraviolete) și factori chimici (agenți alchilanți, substanțe intercalante, analogi
ai bazelor azotate, agenți modificatori ai bazelor).
33.Clasificarea mutaţiilor în funcţie de consecinţele fenotipice
-neutre –polimorfisme : produse în regiunile necodante ale ADN-ului nu
au un efect fenotipic, ele generează variantele alelice ce alcătuiesc
polimorfismul ADN-ului.
-benefice - Mutația CCR5-D32 în stare homozigotã conferã rezistențã la
infecția cu HIV
34.Definiți noțiunea de mutaţie genică
R:Mutațiile genice constau în modificări ale structurii genelor. De regulă,
aceste modificări sunt fixe și ereditare, deși există și mutații instabile în care
secvența de nucleotide este modificată în succesiunea generațiilor denumite
mutații dinamice.
35.Definiţi substituţia şi menţionaţi tipurile de substituţie
R: Substituția reprezintă înlocuirea unui nucleotid cu alt nucleotid în
secvența AND , fiind cea mai frecventă mutație asociată bolilor genetice. Pot fi
de tipul tranzițiilor (o bază purinică A sau G substituie tot o bază purinică sau o
bază pirimidinică C sau T este substituită de o bază pirimidinică) sau de tipul
transversiilor (o bază purinică substituie o bază pirimidinică și invers).
37. Frecvenţa mutațiilor R:
- Rata mutațiilor este mai mare în ADN-ul mitocondrial decât în ADN-ul
nuclear
-Rata mutațiilor genice este mai mare în spermatogeneză (datorită
numărului mai mare și continuu de diviziuni) decât în ovogeneză. -Numărul de
mutații genice noi crește cu vârsta tatălui.
38. Exemple de boli cauzate de mutații genice
R: Siclemia ,Hemocromatoză ereditară , Acondroplazia,
39. Sindromul Down (semne clinice și cariotipuri - formule citogenetice)R:
Semne clinice:
- hipotonie musculară (talia și greutatea se află sub media vârstei)
- brahicefalie
 - nas mic cu rădăcina aplatizată
- fante palpebrale oblice în sus şi în afară
- gura deschisă cu protruzie linguală
- urechile sunt mici şi implantate mai jos, cu helix larg
- mâinile sunt scurte şi late, cu degete scurte, clinodactilie deget V
- în palmă se remarcă prezenţa unui singur pliu de flexie = creasta/pliu
simian
- inconstant malformații viscerale cardiace (defecte septale
atrioventriculare, ventriculare sau atriale) și digestive (atrezie/stenoză
duodenală, imperforație anală și megacolon).
- bărbaţii sunt sterili, femeile fertile, însă menopauza se instalează
timpuriu
- retardul mintal variază de la moderat până la sever
Cariotip: 46,XX (XY) / 47,XX (XY)+21(92-95%) – trisomie 21 în mozaic
40.Sindromul Patau (semne clinice și cariotipuri - formule citogenetice) R:
- dismorfism cranio-facial (microcefalie, microftalmie sau anoftalmie,
despicătura labială şi palatină, colobomă, urechile au helixul slab conturat şi
sunt implantate jos)
- malformaţii ale SNC (holoprozencefalia, arhinencefalia)
- polidactilie postaxială este frecventă, iar degetele sunt flectate -
malformaţiile viscerale cele mai frecvente sunt anomaliile cardiace (defecte
septale ventriculare şi atriale)
- malformații urogenitale (uter bicorn, criptorhidie)
- retard psihomotor sever
Cariotip:47,XY(XX),+13
41.Sindromul Edwards (semne clinice și cariotipuri - formule citogenetice)
- cap alungit cu occipital proeminent (dolicocefalie) frunte teșită -
hipoplazia mandibulei este accentuată, microretrognatism
- urechi jos implantate și hipoplazice (,, urechi de faun,,)
- degetele de la mâini sunt flectate şi suprapuse (degetul V suprapus peste IV,
iar II peste III)
 - dezvoltarea exagerată a călcâiului conferă picorului aspect de ,,picior în
piolet”
- malformaţiile cardiace (defecte septale ventricvulare) - malformațîi
digestive
– omfalocel, diverse tipuri de hernii
- malformații renale
- întârziere severă în dezvoltarea psihomotorie
Cariotip:
- 47,XX(XY)+18 (94%)
- 47,XX(XY)+18/46, XX(XY) (5%)
- trisomia 18 parțială (1%)
42.Sindromul Klinefelter (semne clinice și cariotipuri - formule citogenetice)
R:
- talie înaltă, corpul are conformație de tip feminin
- dispoziția țesutului adipos de tip ginoid
- hipogonadism ;
- caracterele sexuale secundare sunt slab dezvoltate (pilozitate axilară şi
pubiană redusă, voce înaltă) datorită absenţei testosteronului,
- ginecomastie
-sterilitatea primară și definitivă
- gradul de inteligenţă poate fi normal sau ușor redus
- tulburările de învăţare şi vorbire ( 70% din cazuri)
- cromatina sexuală este prezentă.
Cariotip:
• 47,XXY ( 85% ) - nondisjuncţie meiotică
• 47,XXY/46, XY, 48,XXXY (15%) – nondisjuncție postzigotică +
cromatinei sexuale

43. Sindromul Turner (semne clinice și cariotipuri - formule citogenetice) R:

 - talie şi greutate mai mici decât normalul - hipostatură (130-150 cm) -
administrare de STH +10 cm
- limfedem dur, nedureros, tranzitoriu la mâini şi picioare,
- gât scurt cu inserţia joasă a părului la nivelul cefei,
- pterigium coli (pliu cutanat pe fețele laterale ale gâtului)
- distanţă intermamelonară mare
- amenoree
- hipogonadism
– organe genitale externe aspect infantil, fibroză ovariană, uter hipoplazic
- sterilitate primară și definitivă
- absența secreției hormonilor sexuali feminini , creșterea FSH și LH
- dezvoltare insuficientă a caracterelor sexuale secundare feminine
- malformațîi renale sau cardiace (coarctație de aortă)
- inteligența este normală sau la limita inferioară a normalului,
cu o scădere în special a percepției spațiale și a capacitățîi de
abstractizare.
Cariotip:
- monosomia X omogenă (45,X)-70-80%,
- monosomia X în mozaic (45,X / 46,XX) – 25%
-modificări de strcutură ale cromozomului X (15%)
43.Caracteristicile eredității multifactoriale R:
- un caracter cantitativ este determinat de acțiunea simultană a mai multor
gene nealele localizate în loci diferiți;
- genele au efecte cantitative, mici și aditive/cumulative
- expresia fenotipică a caracterelor poligenice poate fi influențată de
factorii de mediu
44. Exemple de boli cu transmitere multifactorială
- boala coronariană
- hipertensiunea arterială esențială
- diabetul zaharat
 - astmul bronșic
- artrita reumatoidă
- boli neurodegenerative (b. Alzheimer, b. Parkinson)
- schizofrenia, psihoze
-cancerul
- obezitatea
- malformații congenitale izolate
45.Exemple de malformații congenitale
-Cheiloschizis
-Palatoschizis
- Cheilopalatoschizis
-Defecte de tub neural : anencefalia și spina bifidă
-Malformații congenitale de cord: Defectul septal ventricular , Persistența
canalului arterial , Defectul septal atrial
-Stenoza pilorică
-Luxația congenitală de șold
46.Riscul de recurenta în malformațiile congenitale
-Crește (peste 5%) dacă în familie sunt mai multe persoane afectate
- Crește dacă bolnavul prezintă o formă mai gravă de boală; cu cât defectul
este mai sever, cu atât susceptibilitatea genetică este mai mare
- Dacă unul din sexe este mai frecvent afectat, riscul de recurență este mai
mare după nașterea unui copil care aparține sexului mai rar afectat.
-Crește dacă au loc căsătorii consangvine
47.Alcătuirea genomului mitocondrial
R:Celulele umane conțin între 500 și 2.000 de mitocondrii (cele mai multe
conţin aproximativ 1000), fiecare dintre aceste organite având în alcãtuirea ei 2
- 10 molecule circulare de ADN dublu catenar, formate din câte 16.569 pb.
ADN mitocondrial reprezintă aproximativ 0,5 - 1 % din ADN celular total.
49. Genomul mitocondrial - alcătuire și proprietăți R:
• are o mărime de aprox. 16,6 kb
• conține ADN dublu catenar de formă circulară
 • fiecare moleculă ADN are 2 catene - o catena H și una L, ce se deosebesc
prin conținutul lor în baze azotate, catena H (lanțul greu) este bogatã în guaninã
și catena complementarã – catena L (lanțul ușor) are un conținut mare de
citozinã
• ADNmt este lipsit de introni
• genele din ADNmt sunt contigue sau separate prin doar 1-2 pb.
• ADNmt uman conţine 37 de gene care nu prezintă introni(toate implicate
în procesul fosforilării oxidative)
• patru dintre cei 64 de codoni ai codului genetic al ADNmt au o altã
semnificație decât cea a codonilor din genomul nuclear
50.Transmiterea mitocondrială R:
-Mutaţiile genelor din ADNmt (mutațiile punctiforme) se transmit în
descendenţă pe cale maternă; mitocondriile fiilor şi fiicelor sunt derivate din
ovul.
- Delețiile, recombinările, duplicațiile mari nu sunt tolerate în celule și nu
sunt transmise.
- Bolile mitocondriale afectează atât băieţîi, cât şi fetele, dar numai fiicele
pot transmite boala; transmiterea de la tată la copil, nu este posibilă.
51.Exemple de boli mitocondriale R:
- Oftalmoplegia externã cronicã progresivã (CPEO)
- Sindromul Kearns-Sayre
-Sindromul MELAS
- Epilepsie mioclonicã cu fibre musculare roșii în lambouri (MERF)
-Neuropatia opticã ereditarã Leber (LHON)
-Sindromul NARP (Neuropatie, ataxie, retinitã pigmentarã)/boala Leigh
52.Oncogenele R:
- Oncogenele variante mutante ale proto-oncogenelor o clasă de gene
normale implicate în controlul creşterii şi diferenţierii celulare.
-Oncogenele sunt gene dominante la nivel celular, pentru convertirea
fenotipului (apariția cancerului) fiind necesară o singură mutație. Mutațiile
determină câștig de funcție
53.Enumerați mecanismele de activare a proto-oncogenelor R:
- Activarea prin mutaţîi punctiforme: KRAS - plamân colon, pancreas
 -Activarea oncogenelor prin translocaţii cromozomiale
- producerea unei gene hibride prin fuzionare →proteină cu proprietăţi noi
BCR-ABL (leucemia mieloidă cronică)
- plasarea lângă un promotor activ din structura unei alte gene MYC
- Activarea genelor prin amplificare genică prin producerea mai multor
copii

54.Genele supresoare de tumori

-Genele supresoare de tumori sunt gene care blocheazã dezvoltarea
neoplaziilor maligne prin reglarea creșterii și proliferãrii celulare.
-Genele supresoare de tumori se manifestă ca gene recesive la nivel celular,
pentru convertirea fenotipului (apariția cancerului) fiind necesare 2
mutații/evenimente. Mutațiile determină pierdere de funcție.
55.Exemple de cancere ereditare:
-Neoplaziile endocrine multiple tip 2 (MEN2)
-Retinoblastom Familial -Sindromul von Hippel- Lindau
- Sindromul WAGR
-Polipoza adenomatoasã familialã
-Sindromul Li- Fraumeni
-Cancerul de sân și ovar ereditar
- Cancerul colorectal nonpolipozic ereditar (HNPCC)