Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa 12.
Genetica clasica:
o 1865 – Gregor Mendel – legile lui Mendel: 1. Legea segregarii
gametilor/ 2. Legea asortarii independente a gametilor
o 1875 – Suton – presupune ca factorii ereditatii ar fi localizati pe
cromozomi
o 1880 - Walther Flemming – vizualizeaza cromozomii fara a putea fi
numarati
o 1910 – Morgan – a formulat teoria cromozomiala a ereditatii potrivit
careia genele sunt localizate in cromozomi, iar genele localizate
adiacent pe acelasi cromozom formeaza grupe de linkage
Era ADN:
o 1944 – Avery – identifica printr-un studiu facut pe bacterii, molecula
ADN
o 1953 – Watson si Crick – se intalnesc la Cambridge; provenind de la o
fotografie a moleculei de ADN realizata cu raze X incep cercetarile
pentru descifrarea structurii moleculei de ADN
Era genomicii:
o 1980 – primul genom secvential in intregime a fost cel al
bacteriofagului Hemophilus influenzae
o 1983 – Kary Banks Mullis – tehnica PCR care permite amplificarea
usoara si rapida a ADN
o 1989 – Francis Collins si Lap Chee Trui – au secventiat gena umana
CFFR a carei mutatii cauzeaza fribroza chistica a pancreasului
o 1995 - a fost secventializat primul genom procarion, genomul speciei
Hoemofilus influenzae
o 1998 – este secventializat primul genom al unui organism pluricelular
Baze azotate:
- purinice: adenina (A), guanina (G);
- pirimidinice: timina (T), citozina (C);
- O baza azotata
- Un monozaharid (pentoza)
- O baza azotata
- O pentoza
- Un radical fosfat
In structura secundara exista doua catene antiparalele, care se infasoara una in jurul
celeilalte, formandu-se o structura de dublu helix. In dublu helix, bazele azotate sunt orientate
spre interior. Intre cele doua catene se formeaza legaturi de hidrogen, ci anume 3 legaturi intre
G si C si 2 legaturi intre A si T.
Molecula de ADN:
- este rasucita la dreapta, are un diametru de aproximativ 2 nm, pasul helixului (o
rasucire completa) este de 3,6 nm (incap aproximativ 10 perechi de baze);
- prezinta 2 santuri: la nivelul santului mare se ataseaza factori de transcriptie, iar la
nivelul santului mic, proteine histonice (pentru tipul B).
8.Heterocromatina – caracteristici
- se coloreaza intens;
- este puternic condensata;
Barem Genetica 3
Grupa 12.
- Nucleozomi
o miez histonic
o cate 2 proteine histonice de tipul H2a, H2b, H3, H4
o 146 de nucleotide ADN in jurul proteinelor histonice
- Portiuni internucleozomale
o constituite din ADN liber
o se asociaza cu H1
Alcatuire:
Centromerul are rol in separarea corecta a cromatidelor in timpul mitozei si celei de-a
lungul diviziuni meiotice.
Procesul prin care dintr-o molecula de ADN parentala se formeaza doua molecule noi
de ADN, identice intre ele si cu molecula parentala, fiecare continand: o catena parentala si o
catena nou sintetizata - replicare semi-conservativa.
Enzima care rupe legaturile de H dintre cele doua catene, rezultand monocatene.
Polimerazele care intervin in replicarea ADN sunt: polimeraza alfa, delta si epsilon.
Ultimele doua au activitate de autocorectie (recunosc un nucleotid inserat gresit, il elimina si
adauga nucleotidul corect).
GENOM = ansamblul maerialului genetic al unui individ dintr-un set halpoid de cromozomi.
GENOMUL NUCLEAR:
ADN genic:
o ADN codant (1,5%) = reprezentat de exonii celor ~ 25000 de gene ce codifica
proteine sau alte molecule de ARN.
o ADN necodant (98,5%) = alcatuit din introni, gene sau fragmente de gene
nefunctionale(pseudogene)
ADN EXTRAGENIC = alcatuit din secvente inactive transcriptional.
o ADN nerepetitiv:
secvente unice in genom;
bogate in eucromatina, exoni, introni, secvente de reglare.
o ADN moderat repetitiv:
alcatuit din secvente scurte de 300-1000 de perechi de baze, repetate de
zeci si sute de ori si dispersate in genom.
o ADN inalt repetitiv:
secvente de 2-200 perechi baze repetate de mii ori, netranscrise in ARN;
se gaseste in regiunile bogate in heterocromatina (telomer, centromer);
poate forma:
minisateliti: 10-60 perechi de baze, dispersate in toti cromozomii
microsateliti: 1-6 perechi de baze, dispersate uniform in genom
24. Care sunt elementele principale ale unei gene ce codifică proteine
Cadrul de lectura (ORF-open reading frame), asezat intr-o zona centrala, flancata de 2
regiuni laterale cu rol in reglarea secventei genice. Cadrul de lectura contine informatia
Barem Genetica 6
Grupa 12.
genetica codificatoare pentru sinteza unei proteine. E format din secvente discontinue,
alternante, exoni si introni. Regiunea centrala incepe cu situsul start al transcriptiei (SST).
25. Cum se numeste principala regiune a genei implicata in reglare si care sunt
componentele ei
Informatia stocata in ADN este transferata in ARN prin transcriptie si ulterior in proteine
prin translatie.
- este triplet: codonii formati din 3 litere formeaza 64 de combinatii suficiente pentru cei
20 aa, 61 sunt initiatori (codoni sens) si 3 sunt codoni STOP (non-sens);
- este degenerat: mai multi codoni codifica mai multi AA;
- este nesuperpozabil (fara nucleotide comune intre 2 codoni) si fara virgule (nu exista
nucleotide neincluse in codon);
- este lipsit de ambiguitate (un codon codifica acelasi aa);
- este universal (acelasi la toate organismele)
GENA ALELA = gene care determina acelasi caracter, situate la nivelul locilor omologi
Legea puritatii gametilor sau legea segregarii. Fiecare individ primeste in mod egal
material geneti de la ambii parinti. Genele segrega in gameti puri din punct de vedere genetic.
Prin combinatia intamplatoare a gametilor unor parinti heterozigoti se produce un raport
fenotipic de 3 dominati la un recesiv.
E. Transmitere Y-linkat
- Atat barbatii, cat si femeile sunt afectati in proportii egale, fiecare dintre ei putand
mosteni si transmite alela mutanta, cu aceeasi probabilitate.
- Este continua, verticala, din generatie in generatie.
- Doi indivizi bolnavi pot avea copii sanatosi, daca sunt heterozigoti.
- Un individ bolnav are cel putin un parinte afectat (exceptie: mutatiile de novo).
- Un individ bolnav homozigot, va avea toti descendentii bolnavi.
Barem Genetica 9
Grupa 12.
- Femeile si barbatii sunt afectati in proportii egale, iar severitatea semnelor clinice este
aproximativ egala.
- Transmiterea este discontinua (una sau mai multe generatii nu sunt afectate). De
obicei pe arborele genealogic se observa o transmitere orizontala, mai multi indivizi
dintr-o generatie sunt afectati.
- Un individ afectat primeste gena alela afectata (mutanta) de la fiecare dintre parinti
(purtatori).
- Consangvinizarea - creste incidenta bolii
- Un parinte afectat are descendenti 100% purtatori
- transmitere discontinua; de regula, sunt afectati barbatii, rareori pot exista si femei
purtatoare cu semne clinice, datorita inactivarii cromozomului X;
- tatal afectat transmite boala prin intermediul fiicelor (purtatoare) la nepoti;
- daca mama este purtatoare, 50% din baieti vor fi afectati.
- acondroplazia;
- osteogenesis imperfecta;
- hipercolesterolemia familiala;
- fenilcetonuria;
- albinismul;
- hemocromatoza ereditara;
- displazia condroectodermala;
- talasemiile.
- rahitismul hipofosfatemic;
- sindromul Rett;
- incontinentia pigmenti.
- genice;
- cromozomiale;
- genomice:
o aneuploidii;
o poliploidii.
Barem Genetica 11
Grupa 12.
- germinale – ereditare;
- somatice – nu sunt ereditare; determina mozaicism somatic.
Mutatia este fenomenul in care se produce o schimbare in cadrul structurii ADN-ului sau
ARN-ului, produse fie in cadrul meiozei fie din cauza unui agent extern, precum iradierea sau
virusurile.
Consta in inlocuirea unui nucleotid cu alt nucleotid. Este cel mai frecvent tip de mutatie.
Poate fi:
- de tranzitie (o baza purinica sau pirimidinica este substituita de o baza de acelasi tip).
- de transversie (o baza purinica substituie o baza pirimidinica si invers).
Substitutia intr-un codon sens, ce codifica un anumit aa, produce un alt codon sens, ce
codifica acelasi aa. Nu produce boli genetice.
Substitutia intr-un codon sens care determina aparitia unui alt codon sens, ce codifica
un aa diferit. Aceasta mutatie reprezinta cea mai frecventa cauza de afectiuni genetice.
Poate fi
Mutatia nonsens are loc prin substitutia intr-un codon sens, ce determina aparitia unui
codon stop (UAA, UAG, UGA) si implicit, un ARNm mai scurt si o proteina trunchiata. Aceste
mutatii produc, de ex: Hemoglobinopatia McKees Rock
Cand deletia si insertia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se
produce o decalare a cadrului de citire. AA de dupa mutatie vor fi diferiti de cei din proteina
initiala, producandu-se frecvent un codon STOP prematur, ce este asociat cu boli genetice.
Reprezinta lipsa uneia sau mai multor nucleotide in structura genica. Implica trei sau
multiplu de trei nucleotide; in proteina codificata vor lipsi unul sau mai multi aa.
Cand deletia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se produce o
decalare a cadrului de citire. AA de dupa mutatie vor fi diferiti de cei din proteina initiala,
producandu-se frecvent un codon STOP prematur, ce este asociat cu boli genetice.
Reprezinta aditia uneia sau mai multor nucleotide in structura genica. Implica trei sau
multiplu de trei nucleotide; in proteina codificata vor fi adaugati unul sau mai multi AA.
Cand insertia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se produce o
decalare a cadrului de citire. AA de dupa mutatie vor fi diferiti de cei din proteina initiala,
producandu-se frecvent un codon STOP prematur, ce este asociat cu boli genetice.
- sindromul Bombay;
- Coreea Huntington;
- fenilcetonuria;
- distrofia miotonica Steinert;
- sindromul X fragil;
- sindromul Angelmann.
Mutatiile a cel putin 2 gene aflate in loci cromozomiali diferiti; determina un singur
fenotip.
Este determinata de mutatii diferite in cadrul aceleiasi gene din acelasi locus;
determina un singur fenotip.
1. Deletii
2. Duplicatii
3. Inversii
4. Izocromozomi
5. Translocatii
6. Cromozomi inelari
7. Cromozomi markeri
8. Lacune
9. Cromozomi dicentrici
10. Rupturi
- sindromul Beckwith-Wiedmann;
- sindromul Prader-Willi;
- sindromul Angelmann;
- hemofilia A, cand boala este transmisă de la tată la fiu.
- sindromul Beckwith-Wiedmann;
- sindromul Prader-Willi;
- sindromul Angelmann.
Barem Genetica 15
Grupa 12.
- Coreea Huntington;
- distrofia musculara Steinert;
- sindromul X fragil.
- 95% trisomie libera, omogena, produsa prin nondisjunctie materna (90%) in meioza I
(75%); Cariotip 47, XX(XY)+21;
- 4-5% translocatie robersoniana neechilibrata (14-21);
- 2-3% variante in mozaic, produse prin nondisjunctie post-zigotica; Cariotip: 47,XX(XY)
+21 / 46,XX(XY).
- 60% monosomie libera, omogena, produsa prin nondisjunctie paterna; Cariotip: 45,X;
- 25% variante in mozaic 45,X / 46,XX;
- 15% anomalii structurale ale cromozomului X.
- resinteza lacunei;
- realizarea legaturilor fosfodiesterice.
84. Principalele sisteme de reparare a leziunilor ADN și care sunt leziunile reparate
1. prin excizia bazelor modificate (BER): intervine in cazul bolilor modificate chimic.
(Exemplu: dezaminarea citozinei la uracil).
2. prin excizia bazelor imperecheate (MMR): intervine in cazul bazelor imperecheate
gresit.
3. prin excizia nucleotidelor (NER): intervine in cazul formarii dimerilor pirimidinici,
leziuni ADN determinate de radiatii UV, substante chimice (citostatice).
4. reparare directa monoenzimatica (MGMT): intervine in cazul unor cataboliti (metil
guanidin transferaza), cataboliti formati in urma actiunii unor agenti alchilati exogeni, ce
adauga grupari metil.
5. reparare a rupturilor ADN se bazeaza pe 2 mecanisme: recombinare omoloaga -HR
si unirea neomoloaga a capetelor.
- Xeroderma pigmentosum;
- Sindromul Cockayne;
- Tricothiodistrofia;
- Ataxia telangiectazica;
- Anemia Fanconi;
- Sindromul Bloom;
- Sindromul Werner.
- caracter familial;
- in cazul bolilor rare, mai frecvent afectate sunt rudele de gradul I (cu cat boala este mai
rara, cu atat agregarea familala este mai mare);
- parintii unei persoane afectate pot fi bolnavi sau sanatosi;
- indivizii afectati se gasesc dincolo de pragul susceptibilitatii;
- un bolnav are un risc mai mare de a avea copii bolnavi si rude de gradul I; riscul scade
pe masura scaderii inrudirii si poate diferi de la o familie la alta.
Matricea mitocondriala contine ADN dublu catenar circular, care constituie genomul
mitocondrial, ce reprezinta 1% din ADN-ul celular. ADNmt este format din doua catene, ce
difera prin compozitia in baze azotate. O catena, numita si catena grea (H), este bogata in G,
cealalta este bogata in C si se numeste catena usoara (L). Genele nu prezinta introni.
„Pentru aparitia unei celule tumorale, o mutatie este mostenita, iar cealalta mutatie
apare in timpul vietii, la nivelul celulelor somatice (retiniene), ceea ce va determina pierderea
heterozigozitatii = mecanismul cel mai frecvent in cancerele ereditare, produsa de mutatii in
gene supresoare de tumori.”