Barem Genetica 1

Grupa 12.

BAREM GENETICA 2017-2018

1.Prezentati cronologic etapele evolutiei geneticii ca si stiinta

Genetica clasica:
o 1865 – Gregor Mendel – legile lui Mendel: 1. Legea segregarii
gametilor/ 2. Legea asortarii independente a gametilor
o 1875 – Suton – presupune ca factorii ereditatii ar fi localizati pe
cromozomi
o 1880 - Walther Flemming – vizualizeaza cromozomii fara a putea fi
numarati
o 1910 – Morgan – a formulat teoria cromozomiala a ereditatii potrivit
careia genele sunt localizate in cromozomi, iar genele localizate
adiacent pe acelasi cromozom formeaza grupe de linkage
Era ADN:
o 1944 – Avery – identifica printr-un studiu facut pe bacterii, molecula
ADN
o 1953 – Watson si Crick – se intalnesc la Cambridge; provenind de la o
fotografie a moleculei de ADN realizata cu raze X incep cercetarile
pentru descifrarea structurii moleculei de ADN
Era genomicii:
o 1980 – primul genom secvential in intregime a fost cel al
bacteriofagului Hemophilus influenzae
o 1983 – Kary Banks Mullis – tehnica PCR care permite amplificarea
usoara si rapida a ADN
o 1989 – Francis Collins si Lap Chee Trui – au secventiat gena umana
CFFR a carei mutatii cauzeaza fribroza chistica a pancreasului
o 1995 - a fost secventializat primul genom procarion, genomul speciei
Hoemofilus influenzae
o 1998 – este secventializat primul genom al unui organism pluricelular

2.Dati exemple de domenii genetice.

- Genetica formala sau genetica clasica

o Se ocupa cu studiul transmiterii genelor in cadrul membrilor famililor
sau membrilor unui grup
- Citogenetica
o Se ocupa cu studiul cromozomilor
- Genomica
o Se ocupa cu studiul functionalitatii genelor
- Genetica mutationala
o Studiaza efectul noxelor asupra activitatii genelor
- Imunogenetica
o Studiul genelor care se ocupa cu raspunsul imun al organismului
- Farmacogenetica
 Barem Genetica 2
Grupa 12.

o Studiaza metabolizarea medicamentelor in functie de genotipul

individului
- Genetica clinica
o Studiaza efectele clinice ale disfunctionalitatii bagajului genetic
- Genetica genealogica si genetica populatiilor
o Studiaza originea etnica si geografica a unor gene si grupuri de gene

3.Care sunt bazele azotate purinice și pirimidinice prezente în structura AND

Baze azotate:
- purinice: adenina (A), guanina (G);
- pirimidinice: timina (T), citozina (C);

4.Din ce este alcatuit un nucleozid?

- O baza azotata
- Un monozaharid (pentoza)

5.Din ce este alcatuit un nucleotid?

- O baza azotata
- O pentoza
- Un radical fosfat

6.Descrieti structura primara a ADN.

Intre nucleotide se realizeaaza legaturi fostfodiesterice, formandu-se o catena liniara

continua, ce reprezinta structura primara. Aceste legaturi se stabilest intre 5’-P al unui
nucleotid si 3’-OH al nucleotidului adiacent. Acestea sunt legaturi foate puternice, care confera
flexibilitatea si diactienalitate lanturilor de ADN 5’-3’.

7.Care este structura secundara a ADN.

In structura secundara exista doua catene antiparalele, care se infasoara una in jurul
celeilalte, formandu-se o structura de dublu helix. In dublu helix, bazele azotate sunt orientate
spre interior. Intre cele doua catene se formeaza legaturi de hidrogen, ci anume 3 legaturi intre
G si C si 2 legaturi intre A si T.
Molecula de ADN:
- este rasucita la dreapta, are un diametru de aproximativ 2 nm, pasul helixului (o
rasucire completa) este de 3,6 nm (incap aproximativ 10 perechi de baze);
- prezinta 2 santuri: la nivelul santului mare se ataseaza factori de transcriptie, iar la
nivelul santului mic, proteine histonice (pentru tipul B).

8.Heterocromatina – caracteristici
- se coloreaza intens;
- este puternic condensata;
 Barem Genetica 3
Grupa 12.

- este bogata in secvente A-T, ADN repetitiv si proteine histonice;

- are o concentratie foarte mica de gene;
- se replica la sfarsitul fazei S;
- inactiva transcriptional.
9.Eucromatina - caracteristici
- se coloreaza slab;
- slab condensata;
- bogata in secvente C-G, ADN nerepetitiv si proteine nonhistonice;
- are o concentratie mare de gene;
- se replica precoce in faza S a ciclului celular;
- este partea activa transcriptional.

10. Care sunt elementele fibrei nucleozomale

Fibra nucleozomiala este alcatuita din:

- Nucleozomi
o miez histonic
o cate 2 proteine histonice de tipul H2a, H2b, H3, H4
o 146 de nucleotide ADN in jurul proteinelor histonice
- Portiuni internucleozomale
o constituite din ADN liber
o se asociaza cu H1

11. Nivelele de condensare ale fibrei nucleozomale

- I – formarea fibrei nucleozomale (10 nm) prin legarea nucleozomilor adiacenti

- II – reprezentat de fibra cu diametrul de 30 nm, care apare prin dispunerea fibrei

nucleozomale in solenoid sau in zig-zag. In cazul dispunerii in solenoid, histona H1 este
orientata spre interior, iar nucleozomii adiacenti vin in contact unul cu celalalt. In cazul
dispunerii in zig-zag, nucleozomul vine in contact cu cel de-al treilea

- III – fibra cu diametrul de 30 nm formeaza o serie de bucle inegale, care se ataseaza la

nivelul unei matrici proteice, formand fibra pliata in bucle laterale cu diametrul de 300nm

- IV – spiralizarea fibrei cu diametrul de 300nm in fibra cu diametrul de 700 nm =

CROMATIDA

12. Definiti cromozomul

Structura de natura nucleoproteica, prezenta in celule nucleate ale organismului, cu rol

in stocarea informatiei genetice pe care o transmite de-a lungul generatiilor.

13. Care sunt rolurile telomerelor?

- mentinerea stabilitatii si integritatii cromozomiale
 Barem Genetica 4
Grupa 12.

- asigurarea replicarii complete a cromozomului (prin interventia enzimei telomeraza)

- stabilirea arhitecturii tridimensionale a nucleului (se ataseaza prin intermediul lor de
membrana internucleara, ocupand pozitii specifice in nucleu)
- intervin in recombinarea meiotica datorita faptului ca alipirea cromozomilor incepe de la
nivelul telomerelor
14. Telomeraza- alcatuire si rol

Alcatuire:

- subunitate TERT, cu activitate de reverstranscriptie

- subunitate TERC, secventa ARN complementara secventei telomerice

Rol in replicarea telomerelor, putand adauga aproximativ 60 de perechi de baze.

15. Care este rolul centromerului.

Centromerul are rol in separarea corecta a cromatidelor in timpul mitozei si celei de-a
lungul diviziuni meiotice.

16. Definiti procesul de replicare a ADN

Procesul prin care dintr-o molecula de ADN parentala se formeaza doua molecule noi
de ADN, identice intre ele si cu molecula parentala, fiecare continand: o catena parentala si o
catena nou sintetizata - replicare semi-conservativa.

17. Care este rolul helicazelor în procesul de replicare

Enzima care rupe legaturile de H dintre cele doua catene, rezultand monocatene.

18. ADN-polimeraza. Rol si caracteristici.

Enzima care adauga nucleotide complementare celor din catena-matrita, numai in

directia 5’-3’, la capatul hidroxil (-OH). Pentru a incepe sinteza au nevoie de un primer
(scurta secventa de ARN).

Polimerazele care intervin in replicarea ADN sunt: polimeraza alfa, delta si epsilon.
Ultimele doua au activitate de autocorectie (recunosc un nucleotid inserat gresit, il elimina si
adauga nucleotidul corect).

19. Rolul ARN primazei.

Catalizeaza sinteza unui fragment de ARN (primer), la care se ataseaza ADN

polimeraza si incepe sa adauge la capatul 3’-OH noi dezoxiribonucleotide in directia 5’-3’.

20. Definiti ntiunile de GENOM si GENA.

GENA = unitatea de baza morfo-functionala a ereditatii, gena este un ansamblu liniar de

secvente nucleotidice care contine informatia genetica necesara sintezei unei proteine sau
ARNm functional
 Barem Genetica 5
Grupa 12.

GENOM = ansamblul maerialului genetic al unui individ dintr-un set halpoid de cromozomi.

21. Alcatuirea genomului uman

GENOMUL NUCLEAR:

 ADN genic:
o ADN codant (1,5%) = reprezentat de exonii celor ~ 25000 de gene ce codifica
proteine sau alte molecule de ARN.
o ADN necodant (98,5%) = alcatuit din introni, gene sau fragmente de gene
nefunctionale(pseudogene)
 ADN EXTRAGENIC = alcatuit din secvente inactive transcriptional.
o ADN nerepetitiv:
 secvente unice in genom;
 bogate in eucromatina, exoni, introni, secvente de reglare.
o ADN moderat repetitiv:
 alcatuit din secvente scurte de 300-1000 de perechi de baze, repetate de
zeci si sute de ori si dispersate in genom.
o ADN inalt repetitiv:
 secvente de 2-200 perechi baze repetate de mii ori, netranscrise in ARN;
 se gaseste in regiunile bogate in heterocromatina (telomer, centromer);
 poate forma:
 minisateliti: 10-60 perechi de baze, dispersate in toti cromozomii
 microsateliti: 1-6 perechi de baze, dispersate uniform in genom

GENOMUL MITOCONDRIAL ~ 37 gene.

22. Transpozonii de clasa I

Sunt retrotranspozonii care se copiaza in ei insisi (retroelemenete). Initial sunt transcrisi

in ARN, apoi sunt copiati prin reverstranscriptie in copii ADN complementar si mai apoi
inserati, prin intermediul unei endonucleare, in alte pozitii in genom.

23. Transpozonii de clasa II

Sunt secvente cre se deplaseaza in genom, prin intrmediul unei enzime-transportaza,

care taie si lipeste secvenele de ADN intr-o bresa formata in alta pozitie din genom.

24. Care sunt elementele principale ale unei gene ce codifică proteine

Cadrul de lectura (ORF-open reading frame), asezat intr-o zona centrala, flancata de 2
regiuni laterale cu rol in reglarea secventei genice. Cadrul de lectura contine informatia
 Barem Genetica 6
Grupa 12.

genetica codificatoare pentru sinteza unei proteine. E format din secvente discontinue,
alternante, exoni si introni. Regiunea centrala incepe cu situsul start al transcriptiei (SST).

25. Cum se numeste principala regiune a genei implicata in reglare si care sunt
componentele ei

Regiunea de prelucrare 5’, alcatuita din

- promotor
o boxa TATA – locul in care se aseaza ARN polimeraza
o boxa GC – reglarea expresiei bazale
o boxa CAAT – analog boxa GC
- elemente specifice tisulare;
- elemente de raspuns la semnale intra/extracelulare;
- intensificatori/atenuatori ai transcriptiei;
- insulatori (limiteaza actiunea ultimelor 2 elemente).

26. Ce sunt exonii?Unde sunt localizati la nivelul genei?

Exoni = elemente codificatoare ce vor fi transcrise in ARN premesager, pastrati in ARN

matur si tradusi mai departe in aminoacizi. Sunt localizati la nivelul regiunii centrale,
functionale a genei.

27.Ce sunt intronii si unde sunt localizati la nivelul genei?

Introni = secvente necondante, intercalate intre exoni, transcrise initial in ARN

precursor, dar eliminate din ARN matur ce va fi alcatuit prin asamblarea exonilor.

28.Care este dogma centrala a geneticii?

Informatia stocata in ADN este transferata in ARN prin transcriptie si ulterior in proteine
prin translatie.

29. Definiti procesul de transcriptie si mentionati locul unde se desfasoara?

Transcriptia = se desfasoara in nucleu si reprezinta procesul de copiere a informatiei

genetice din ADN sub forma codificata complementara si antiparalela intr-o molecula de ARN.

30.In ce consta maturarea ARNm precursor?

- la capătul 5’ se adaugă un „cap” (o molecula de 7-metil-guanozina);

- la capătul 3’ se adaugă o serie de 100-200 de ribonucleotide conținând adenină ce
formează coada poli-A;
- splicing (matisare).
 Barem Genetica 7
Grupa 12.

31. Definiti splicing-ul alternativ (matisare).

Procesul de eliminare a intronilor din ARN precursor si de unire a exonilor. Poate fi

eliminata si o parte din exoni sau pastrata o parte din introni, obtinandu-se astfel dintr-o
singura gena mai multe variante proteice, rezultand proteine inrudite sau diferite.

32. Definiti codonul.

Codonul este o secventa de 3 nucleotide din ARNm, care codifica un aminoacid

specific.

33. Codonii START si STOP.

Codonii START: AUG

Codonii STOP: UAA, UAG, UGA.

34. Proprietatile codului genetic.

- este triplet: codonii formati din 3 litere formeaza 64 de combinatii suficiente pentru cei
20 aa, 61 sunt initiatori (codoni sens) si 3 sunt codoni STOP (non-sens);
- este degenerat: mai multi codoni codifica mai multi AA;
- este nesuperpozabil (fara nucleotide comune intre 2 codoni) si fara virgule (nu exista
nucleotide neincluse in codon);
- este lipsit de ambiguitate (un codon codifica acelasi aa);
- este universal (acelasi la toate organismele)

35. Rolul ARNt.

Leaga aa din citoplasma, ii transporta la ribozomi si ii fixeaza de acestia.

36. Definiti procesul de translatie si mentionati locul unde se desfasoara.

Reprezinta procesul de traducere (decodificare) a informatiei genetice din ARNm matur,

intr-un lant de aa, care va forma o proteina activa, dupa modificari biochimice si
conformationale.

37. Definiti notiunile de genotip si fenotip.

GENOTIP = totalitatea genelor dintr un set diploid al unui individ.

 Barem Genetica 8
Grupa 12.

FENOTIP = totalitatea caracterelor morfologice, fiziologie biochimice si psiho-comportamentale

care rezulta in urma interactiunii genotipului cu mediul.

38. Definiti notiunile de locus si alela.

LOCUS = pozitia pe care o gena o ocupa intr-un cromozom.

GENA ALELA = gene care determina acelasi caracter, situate la nivelul locilor omologi

39. Enuntati prima lege a lui Mendel

Legea puritatii gametilor sau legea segregarii. Fiecare individ primeste in mod egal
material geneti de la ambii parinti. Genele segrega in gameti puri din punct de vedere genetic.
Prin combinatia intamplatoare a gametilor unor parinti heterozigoti se produce un raport
fenotipic de 3 dominati la un recesiv.

40. Enuntati a doua lege a lui Mendel

Genele ce determina un caracter, segrega independent de genele ce determina alt

caracter. Genele din perechi diferite de alele se combina independent una de alta cand se
formeaza gametii. In cazul a doua caractere, raportul de segregare este 9:3:3:1.

In functie de localizarea genelor pe cromozomi si tipul genei, se deosebesc 5 tipuri de

transmiteri monogenice:

A. Transmitere autozomal dominanta

B. Transmitere autozomal recesiva

C. Transmitere X-linkat dominanta

D. Transmitere X-linkat recesiva

E. Transmitere Y-linkat

41. Caracteristice transmiterii autozomal dominante (T.A.D.) ?

- Atat barbatii, cat si femeile sunt afectati in proportii egale, fiecare dintre ei putand
mosteni si transmite alela mutanta, cu aceeasi probabilitate.
- Este continua, verticala, din generatie in generatie.
- Doi indivizi bolnavi pot avea copii sanatosi, daca sunt heterozigoti.
- Un individ bolnav are cel putin un parinte afectat (exceptie: mutatiile de novo).
- Un individ bolnav homozigot, va avea toti descendentii bolnavi.
 Barem Genetica 9
Grupa 12.

- Homozigotii sunt mai afectati fata de heterozigoti.

42. Exceptiile transmiterii autozomal dominante ?

- Penetranta incompleta, frecventa cu care o alela mutanta se exprima fenotipic. Daca

este de 100%, se exprima la toti descendentii (penetranta completa). Poate fi influentata
de metodele de diagnostic, varsta de debut, sexul persoanei.
- Mutatii germinale noi: in cazul a doi parinti sanatosi, poate aparea o mutatie noua,
doar la nivelul unui gamet (osteogenesis imperfecta II).
- Mozaicismul germinal: exista o linie modificata genetic, alaturi de o linie normala, la
nivelul celulelor precursoare ale gametilor.
- Expresivitatea variabila: gradul, intensitatea si amploarea manifestarilor clinice, prin
care o gena se exprima fenotipic.

43. Caracteristicile transmiterii autozomal recesive

- Femeile si barbatii sunt afectati in proportii egale, iar severitatea semnelor clinice este
aproximativ egala.
- Transmiterea este discontinua (una sau mai multe generatii nu sunt afectate). De
obicei pe arborele genealogic se observa o transmitere orizontala, mai multi indivizi
dintr-o generatie sunt afectati.
- Un individ afectat primeste gena alela afectata (mutanta) de la fiecare dintre parinti
(purtatori).
- Consangvinizarea - creste incidenta bolii
- Un parinte afectat are descendenti 100% purtatori

44. Caracteristicile transmiterii X-linkat recesive

- transmitere discontinua; de regula, sunt afectati barbatii, rareori pot exista si femei
purtatoare cu semne clinice, datorita inactivarii cromozomului X;
- tatal afectat transmite boala prin intermediul fiicelor (purtatoare) la nepoti;
- daca mama este purtatoare, 50% din baieti vor fi afectati.

45. Caracteristicile transmiterii X-linkat dominate

- Trasatura este considerata X –linkat dominanta daca se exprima constant la femeile

heterozigote.
- Transmiterea este continua, din generatie in generatie.
- Femeile sunt mai frecvent afectate decat barbatii.
- In multe cazuri, bolile X –linkat dominante sunt letale.
- Mama afectata transmite atat la baieti, cat si la fete.
- Tata afectat transmite doar la fete.

46. Exemple de boli care se transmit autozomal dominant

- sindromul Marfan;
- neurofibromatoza tip 1;
 Barem Genetica 10
Grupa 12.

- acondroplazia;
- osteogenesis imperfecta;
- hipercolesterolemia familiala;

47. Exemple de boli care se transmit autozomal recesiv

- fenilcetonuria;
- albinismul;
- hemocromatoza ereditara;
- displazia condroectodermala;
- talasemiile.

48. Exemple de boli care se transmit X-linkat dominant

- rahitismul hipofosfatemic;
- sindromul Rett;
- incontinentia pigmenti.

49. Exemple de boli care se transmit X-lincat recesiv

- distrofilia musculara Duchenne;

- distofilia musculara Becker;
- hemofilia A si B;
- daltonismul.

50. Tipuri de recombinari genetice

- intracromozomale – prin crossing-over;

- Intercromozomala – prin disjunctia independenta a cromozomilor omologi;
- genomica – in cazul procesului sexual, in care genomurile din gameti se unesc si
formeaza zigotul;
- intragenica – intre doua gene alele, formandu-se o fuziune genica, alcatuita dintr-un
fragment al unei gene, fragmentul ramas fiind al celeilalte gene.

51. Clasificarea mutatiilor in functie de tipul de material genetic afectat

- genice;
- cromozomiale;
- genomice:
o aneuploidii;
o poliploidii.
 Barem Genetica 11
Grupa 12.

52. Clasificarea mutatiilor in functie de tipul de celule afectate

- germinale – ereditare;
- somatice – nu sunt ereditare; determina mozaicism somatic.

53. Definiti notiunea de mutatie genetica

Mutatia este fenomenul in care se produce o schimbare in cadrul structurii ADN-ului sau
ARN-ului, produse fie in cadrul meiozei fie din cauza unui agent extern, precum iradierea sau
virusurile.

54. Definiti substitutia si mentionati tipurile de substitutie?

Consta in inlocuirea unui nucleotid cu alt nucleotid. Este cel mai frecvent tip de mutatie.

Poate fi:

- de tranzitie (o baza purinica sau pirimidinica este substituita de o baza de acelasi tip).
- de transversie (o baza purinica substituie o baza pirimidinica si invers).

55. Ce este mutatia silentioasa si efectele fenotipice produce

Substitutia intr-un codon sens, ce codifica un anumit aa, produce un alt codon sens, ce
codifica acelasi aa. Nu produce boli genetice.

56. Ce este mutatia cu sens gresit si efectele fenotipice produce

Substitutia intr-un codon sens care determina aparitia unui alt codon sens, ce codifica
un aa diferit. Aceasta mutatie reprezinta cea mai frecventa cauza de afectiuni genetice.

Poate fi

- conservativa (rar): apare un codon ce codifica un aa asemanator ca structura si functie

- neconservativa: produce afectiuni genetice.

57.Ce este mutatia nonsens si efectele fenotipice produse?

Mutatia nonsens are loc prin substitutia intr-un codon sens, ce determina aparitia unui
codon stop (UAA, UAG, UGA) si implicit, un ARNm mai scurt si o proteina trunchiata. Aceste
mutatii produc, de ex: Hemoglobinopatia McKees Rock

58.Ce este mutatia cu decalarea cadrului de citire si efctele fenotipice produse

 Barem Genetica 12
Grupa 12.

Cand deletia si insertia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se
produce o decalare a cadrului de citire. AA de dupa mutatie vor fi diferiti de cei din proteina
initiala, producandu-se frecvent un codon STOP prematur, ce este asociat cu boli genetice.

59.Definiti deletia genetica si efectele fenotipice produse

Reprezinta lipsa uneia sau mai multor nucleotide in structura genica. Implica trei sau
multiplu de trei nucleotide; in proteina codificata vor lipsi unul sau mai multi aa.

Cand deletia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se produce o
decalare a cadrului de citire. AA de dupa mutatie vor fi diferiti de cei din proteina initiala,
producandu-se frecvent un codon STOP prematur, ce este asociat cu boli genetice.

60. Definiti insertia genitica si efectele fenotipice produse

Reprezinta aditia uneia sau mai multor nucleotide in structura genica. Implica trei sau
multiplu de trei nucleotide; in proteina codificata vor fi adaugati unul sau mai multi AA.

Cand insertia afecteaza una sau doua nucleotide (nu un multiplu de trei), se produce o
decalare a cadrului de citire. AA de dupa mutatie vor fi diferiti de cei din proteina initiala,
producandu-se frecvent un codon STOP prematur, ce este asociat cu boli genetice.

61. Caracteristicile mutatiilor dinamice

- instabilitate germinala (numarul de repetitii creste in gameti);

- instabilitate somatica, cauzand mozaicisme asociate cu o severitate crescuta;
- prezinta anticipatie, varsta de debut si serveritatea cresc cu numarul de repetitii;
- formele mai grave sunt transmise fie de mama (sindrumul X fragil) fie de tata (boala
Huntington).

62. Ce este fenomenul de amprentare genetică?

Exprimarea diferenţiată a genelor in funcţie de originea lor parentală.

63. Ce este disomia uniparentala?

Disomia uniparentala este o anomalie caracterizata prin prezenta la o persoana

diploida, a unei perechi de cromozomi mostenite de la acelasi parinte.

64. Tipuri de efect fenotipic al mutatiilor patogene

- pierderea functiei proteinei;

- castigul de functie – mutatiile sunt mult mai rare si actioneaza fie prin cresterea nivelului de
expresie a proteinei, fie prin cresterea abilitatii proteinei de a-si efectua functia normala;
- achizitia unor proprietati noi de catre proteina mutanta;
- expresia inadecvata a genei in timp, in spatiu sau ambele.

65. Exemple de boli cauzate de mutații genice

 Barem Genetica 13
Grupa 12.

- sindromul Bombay;
- Coreea Huntington;
- fenilcetonuria;
- distrofia miotonica Steinert;
- sindromul X fragil;
- sindromul Angelmann.

66. Definiti pleiotropia

Capacitate a unei gene de a condiționa apariția concomitentă a mai multor caractere

ereditare (afecteaza mai multe organe sau sisteme).

67. Heterogenitatea clinica

Fenomenul de heterogenitate este determinat de mutatii genice diferite, dar care

determina un fenotip identic sau asemanator.
Exista 2 tipuri de heterogenitate:
- de locus: retinita pigmentara, Alzheimer
- alelica: hemofilia A, sindromul Duchenne
Heterogenitatea genetica joaca un rol important in stabilirea diagnosticului clinic si
acordarea tratamentului corespunzator.

68. Heterogenitatea de locus

Mutatiile a cel putin 2 gene aflate in loci cromozomiali diferiti; determina un singur
fenotip.

69. Heterogenitatea alelica

Este determinata de mutatii diferite in cadrul aceleiasi gene din acelasi locus;
determina un singur fenotip.

70. Aberatii cromozomiale de numar: clasificare, tipuri

- Poliploidii – prezenta suplimentara a unuia sau mai multor seturi haploide(n=23) de

cromozomi; se caracterizeaza prin modificari ale cantitatii de material genetic, ceea ce
determina alterari majore ale fenotipului.
o triploidia(3n=69)
o tetraploidia(4n=92)
- Aneuploidii – absenta sau prezenta suplimentara a unuia sau mai multor cromozomi in
setul diploid al unei celule. Pot fi omogene sau in mozaic.
o nulisomie: absenta unei perechi de cromozomi din setul diploid;
o monosomie: absenta unui cromozom;
o trisomie: prezenta a 3 cromozomi intr-o pereche (2n+1);
o tetrasomie: prezenta a 4 cromozomi intr-o pereche (2n+2);
o pentasomie: prezenta a 5 cromozomi intr-o pereche (2n+3).
 Barem Genetica 14
Grupa 12.

71. Aberatii cromozomiale de structura: enumerare

1. Deletii
2. Duplicatii
3. Inversii
4. Izocromozomi
5. Translocatii
6. Cromozomi inelari
7. Cromozomi markeri
8. Lacune
9. Cromozomi dicentrici
10. Rupturi

72. Exemple de boli cauzate de aneuploidii autozomale

-trisomia 21=Sindromul Down
-trisomia 18=Sindromul Edward
-trisomia 13=Sindromul Patau
73. Exemple de boli cauzate de aneuploidii gonozomale

1. SINDROMUL TURNER (monosomia X)

2. SINDROMUL KLINEFELTER (trisomia gonozomala XXY)
3. TRISOMIA X ŞI ALTE POLISOMII X
4. SINDROMUL 47,XYY

74. Exemple de boli cauzate de microdeletii:

- sindromul Cri du chat;

- sindromul Wolf-Hrischhorn;
- sindromul DiGeorge;
- sindromul Williams.

75. Exemple de boli cauzate prin disomie uniparentală:

- sindromul Beckwith-Wiedmann;
- sindromul Prader-Willi;
- sindromul Angelmann;
- hemofilia A, cand boala este transmisă de la tată la fiu.

76. Exemple de boli cauzate de anomalii de amprentare

- sindromul Beckwith-Wiedmann;
- sindromul Prader-Willi;
- sindromul Angelmann.
 Barem Genetica 15
Grupa 12.

77. Exemple de boli cauzate de mutații dinamice

- Coreea Huntington;
- distrofia musculara Steinert;
- sindromul X fragil.

78. Variante citogenetice in sindromul Down

- 95% trisomie libera, omogena, produsa prin nondisjunctie materna (90%) in meioza I
(75%); Cariotip 47, XX(XY)+21;
- 4-5% translocatie robersoniana neechilibrata (14-21);
- 2-3% variante in mozaic, produse prin nondisjunctie post-zigotica; Cariotip: 47,XX(XY)
+21 / 46,XX(XY).

79. Variante citogenice in sindromul Patau

- 80% trisomie libera, omogena, produsa prin non-disjunctie materna in meioza I;

Cariotip: 47,XX(XY)+13;
- 20% translocatie robertsoniana neechilibrata;
- rar sunt prezente mozaicuri; Cariotip: 47,XX(XY)+13 / 46,XX(XY).

80. Variante citogenice in sindromul Edwards

- 95% trisomie libera, omogena; Cariotip: 47,XX(XY)+18;

- 5% variante in mozaic 47XX(XY)+18 / 46,XX(XY);
- 1% trisomie partiala.

81. Variante citogenice in sindromul Klinefelter

- 85% trisomie libera, omogena, de obicei de origine paterna; Cariotip: 47,XXY;

- 15% variante in mozaic; Cariotip: 47,XXY / 46,XY;
- poate fi si o tetrasomie; Cariotip 48,XXXY.

 82. Variante citogenice in sindromul Turner

- 60% monosomie libera, omogena, produsa prin nondisjunctie paterna; Cariotip: 45,X;
- 25% variante in mozaic 45,X / 46,XX;
- 15% anomalii structurale ale cromozomului X.

83. Etapele generale ale repararii lezuinlor ADN

- recunoasterea situsului lezat;

- desfacerea dublului helix;
- excizia fragmentului lezat;
- indepartarea si degradarea lui;
 Barem Genetica 16
Grupa 12.

- resinteza lacunei;
- realizarea legaturilor fosfodiesterice.

84. Principalele sisteme de reparare a leziunilor ADN și care sunt leziunile reparate

1. prin excizia bazelor modificate (BER): intervine in cazul bolilor modificate chimic.
(Exemplu: dezaminarea citozinei la uracil).
2. prin excizia bazelor imperecheate (MMR): intervine in cazul bazelor imperecheate
gresit.
3. prin excizia nucleotidelor (NER): intervine in cazul formarii dimerilor pirimidinici,
leziuni ADN determinate de radiatii UV, substante chimice (citostatice).
4. reparare directa monoenzimatica (MGMT): intervine in cazul unor cataboliti (metil
guanidin transferaza), cataboliti formati in urma actiunii unor agenti alchilati exogeni, ce
adauga grupari metil.
5. reparare a rupturilor ADN se bazeaza pe 2 mecanisme: recombinare omoloaga -HR
si unirea neomoloaga a capetelor.

85. Boli cauzate de mecanisme de reparare

- Xeroderma pigmentosum;
- Sindromul Cockayne;
- Tricothiodistrofia;
- Ataxia telangiectazica;
- Anemia Fanconi;
- Sindromul Bloom;
- Sindromul Werner.

86. Caracteristicile eredității multifactoriale

- caracter familial;
- in cazul bolilor rare, mai frecvent afectate sunt rudele de gradul I (cu cat boala este mai
rara, cu atat agregarea familala este mai mare);
- parintii unei persoane afectate pot fi bolnavi sau sanatosi;
- indivizii afectati se gasesc dincolo de pragul susceptibilitatii;
- un bolnav are un risc mai mare de a avea copii bolnavi si rude de gradul I; riscul scade
pe masura scaderii inrudirii si poate diferi de la o familie la alta.

87. Riscul de recurență în malformațiile congenitale

Riscul de recurenta creste daca:
- in familie sunt mai multe persoane afectate;
 Barem Genetica 17
Grupa 12.

- exista o forma mai grava de malformatie;

- se naste un copil ce apartine sexului rar afectat;
- au loc casatorii consangvine.

88. Exemple de boli cu transmitere multifactorială

- boala coronariana;
- HTA;
- diabetul zaharat;
- astm bronsic;
- artrita reumatoida;
- boli neurodegenerative;
- psihoze;
- schizofrenia;
- obezitatea;
- cancerul.

89. Alcatuirea genomului mitocondrial.

Matricea mitocondriala contine ADN dublu catenar circular, care constituie genomul
mitocondrial, ce reprezinta 1% din ADN-ul celular. ADNmt este format din doua catene, ce
difera prin compozitia in baze azotate. O catena, numita si catena grea (H), este bogata in G,
cealalta este bogata in C si se numeste catena usoara (L). Genele nu prezinta introni.

90. Proprietatile genomului mitocondrial.

- NU contine introni, exceptie un fragment mic numit bucla D;

- NU se asociaza cu protienele histonice sau nonhistonice;
- genele ADNmt sunt plasate foarte aproape una de alta, intre ele existand doar 1-2pb;
- are 37 de gene:
o 2 codifica ARNr
o 22 codifica ARNt
o 13 codifica proteine

91. Transmiterea mitocondriala

Genomul mitocondrial se mosteneste pe cale materna (toate mitocondriile zigotului

provin din ovul). Indivizii afectati pot fi atat barbati, cat si femei.

92. Exemple de boli mitocondriale

- oftalmoplegia externa progresiva cronica;

- sindromul Kearns-Sayre;
- sindromul Melas;
- neuropatia optica ereditara Leber.
 Barem Genetica 18
Grupa 12.

93. Enumerati clasele de gene implicate in aparitia cancerului

- oncogene – variante mutante ale protooncogenelor (gene normale implicate in controlul

cresterii si diferentierii celulare)
- gene supresoare de tumori – blocheaza dezvoltarea neoplaziilor maligne prin reglarea
cresterii si diferentierii celulare
- gene microARN – sintetizeaza ARN monocatenar necodant (21-23 de nucleotide),
implicat in reglarea posttranscriptionala;
- gene de stabilitate – implicate in stabilitatea genomului si reparea leziunilor ADN.

94. Definiti proto-oncogenele.

Protooncogenele reprezinta o clasa de gene normale, implicate in controlul cresterii si

diferentierii celulare. Ele necestia o singura mutatie pentru a deveni oncogene.

95. Enumerati mecanismele de activare a proto-oncogenelor

- prin mutatii punctiforme;

- prin translocatii cromozomiale; se realizeaza prin 2 mecanisme:
o fuzionarea si generarea unei gen hibride;
o prin plasarea langa un promotor activ din structura altei gene.
- amplificare genica
- pierderea expresiei unei gene microARN

96. Definiti genele supresoare de tumori.

Sunt gene ce blocheaza dezvoltarea neoplaziilor maligne, prin reglarea cresterii si

proliferarii celulare. Au efect recesiv la nivel celular, astfel incat pentru convertirea fenotipului
sunt necesare doua mutatii.

97. Ipoteza Knudson

„Pentru aparitia unei celule tumorale, o mutatie este mostenita, iar cealalta mutatie
apare in timpul vietii, la nivelul celulelor somatice (retiniene), ceea ce va determina pierderea
heterozigozitatii = mecanismul cel mai frecvent in cancerele ereditare, produsa de mutatii in
gene supresoare de tumori.”

98. Ce sunt genele microARN?

 Barem Genetica 19
Grupa 12.

Sunt gene ce codifica molecule mici de ARN monocatenar necodant, cu dimensiuni de

21-23 nucleotide, care este implicat in reglarea posttranscriptionala, prin legarea la nivelul
regiunii 3’UTR catenele tinta (ARNmesager), producand fie blocarea ei, fie degradarea
ARNmesager tinta.

99. Exemple de cancere ereditare.

- neoplazii endocrine multiple;

- retinoblastomul ereditar;
- cancerul colorectal nonpolipozic ereditar;
- polipoza adenomatoasa familiala;
- cancerul de san si ovar ereditar.