PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Informatică
Clasa: a XI-a MI
Data: 20.02.2020
Propunător: Prof. VOICEA LOREDANA
Unitatea de învăţare: STRUCTURI DE DATE ARBORESCENTE
Subiectul lecţiei: ARBORI CU RĂDĂCINĂ (REPREZENTARE CU REFERINŢE
ASCENDENTE/DESCENDENTE, PROPRIETĂŢI)
Durata: 50 de minute
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoștințe
Locul de desfăşurare: laboratorul de informatică

Competenţe generale:
1.Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi aplicarea algoritmilor fundamentali de
prelucrare a acestora
3.Implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare
Competenţe specifice:
1.2 Analizarea unei probleme în scopul identificării datelor necesare şi alegerea modalităţilor
adecvate de structurare a datelor care intervin într-o problemă
1.6 Descrierea operaţiilor specifice structurilor arborescente şi elaborarea unor subprograme care
să implementeze aceste operaţii
1.7 Analizarea în mod comparativ a avantajelor utilizării diferitelor metode de structurare a
datelor necesare pentru rezolvarea unei probleme
3.1 Elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculară a specializării

Obiective educaţionale:
 Obiective cognitive:
- să definească noţiunea de nod, arbore şi arbore vid;
 Obiective psihomotorii:
- să utilizeze corect noţiunile teoretice însuşite
 Obiective afective:
- formarea convingerii că formarea convingerii că înţelegerea corectă a
noțiunii de arbore și modul de reprezentare al acestora conduce la
rezolvarea corectă și eficientă a problemelor;

Obiective operaţionale:
- să reprezinte corect un arbore folosind diferite metode de reprezentarea ale
acestora
- să implementeze corect clauzele folosite în operaţii asupra tabelelor
- să argumenteze avantajele utilizării softului pus la dispoziţir de ORACLE
- să dobândească deprinderi de creare de tabele şi manipularea lor cu
ajutorul clauzelor

Strategii didactice:
 Principii didactice:
- Participarea şi învăţarea activă
- Asigurarea progresului gradat al performanţelor
- Conexiunii inverse
 Metode de învăţământ:
- Metode de comunicare orală: conversaţia frontală, conversaţia
individuală, explicaţia
- Metode bazate pe acţiune: exerciţiul practic, învăţarea prin descoperire
 Forme de organizare a activităţii: individuală, pe grupe
1
 Forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor sau independentă
 Metode de evaluare: evaluare iniţială – orală, set de aplicaţii
 Resurse materiale:
- Calculatorul
- Fişă de aplicaţii
- Materiale bibliografice:
 Manual pentru clasa a XI-a – INFORMATICĂ INTENSIV,
Editura Didactică și Pedagogică, Mariana Miloșescu
 Aplicații – VARIANTE BACALAUREAT

2
 Fişă de lucru
Arborele liber
Definiţia arborelui liber
Se numeşte arbore liber A un graf neorientat conex şi fără cicluri.
Obs. De obicei se omite adjectivul liber, referirea la un graf conex aciclic făcându-se numai la
arbore.
Se numeşte subarbore a arborelui A=(X, U), orice arbore S=(Y, V) care are proprietatea : Y X si
V U .
Orice arbore cu n noduri are n-1 muchii.

Arbore parţial
Definiţia arborelui parţial
Dacă un graf parţial al unui graf G este arbore, atunci el se numeşte arbore parţial al grafului G.
Un graf G conţine un arbore parţial dacă şi numai dacă este un graf conex.

Arborele cu rădăcină.
Definiţia arborelui cu rădăcină
Se numeşte arbore cu rădăcină un arbore A în care există un nod privilegiat numit nod
rădăcină.
Terminologie:
- Nodul rădăcină se mai numeşte vârf. În nodul rădăcină nu intră nici un arc.
- Într-un nod intră un singur arc (exceptând rădăcina) care îl leagă de un alt nod numit părinte sau
predecesor.
- Dintr-un nod pot să iasă niciunul, unul sau mai multe arce care îl leagă de un alt nod numit fiu sau
succesor.
- Nodurile fără succesori (din care nu iese nici un arc) se numesc frunze sau noduri terminale.
Nodurile care nu sunt terminale se numesc noduri de ramificare.
- Două noduri adiacente din arbore sunt în relaţia tată-fiu sau părinte-fiu, iar muchiile sunt legături
de tip tată-fiu. Între mai multe noduri se poate stabili o relaţie de tipul fiul fiului … fiului sau tatăl tatălui
… tatălui. În primul caz se poate spune că nodul este descendent sau urmaş al altui nod, iar în al doilea
caz că nodul este ascendent sau strămoş al altui nod.
- Două noduri care descind direct din acelaşi nod se numesc noduri frate.
- Ordinul unui nod este dat de numărul de descendenţi direcţi.
- Nodurile sunt organizate pe niveluri. Numerotând nivelurile nodurilor, rădăcina se găseşte pe
nivelul 0, descendenţii ei pe nivelul 1, descendenţii acestora pe nivelul 2 etc.
- Nivelul unui nod este egal cu numărul de noduri parcurse pe calea de la rădăcină la el.
- Un arbore cu rădăcină este arbore vid (arbore nul) dacă nu are nici un nod.
- Înălţimea unui arbore este dată de maximul dintre nivelurile nodurilor terminale (lungimea celui
mai lung lanţ care porneşte din rădăcină).
Arbori – Definitii
Caracteristici:
- Nodul rădăcină nu are părinte (ascendent), ci numai fii (descendenţi). Este nodul de la care se
consideră că pornesc ramurile către rădăcinile altor arbori. Orice nod al unui arbore poate fi considerat
nod rădăcină.
- Un arbore A este vid, fie format dintr-un nod rădăcină R căruia îi este ataşat un număr finit de
arbori. Aceşti arbori sunt subordonaţi rădăcinii şi se numesc subarbori ai arborelui A. Orice nod din
arbore este rădăcina unui subarbore.
- Între doi subarbori nu pot exista decât două tipuri de relaţii:
o Relaţia de incluziune – unul dintre subarbori este subarborele celuilalt;
o Relaţia de excluziune – cei doi subarbori nu au noduri comune, dar aparţin aceluiaşi
arbore. Se numeşte arbore ordonat un arbore cu rădăcină în care fii unui nod sunt ordonaţi.
Se numeşte arborescenţă sau structură arborescentă un arbore cu rădăcină în care s-a stabilit nodul
rădăcină.

3
 Metode de memorare a arborilor
 
Cum un arbore este un caz particular de graf neorientat înseamnă că poate fi reprezentat ca un
graf. De aici rezultă că pentru reprezentarea unui arbore se pot utiliza:
 
1.        Metode specifice grafurilor:
 -matricea de adiacență
-liste de adiacențe
2.        Metode specifice arborilor:
 -prin legături de tip TATA. Arborele se reprezintă sub forma unui vector t cu n
componente (n reprezintă numărul de noduri). Dacă t[i]=k atunci nodul i este
descendent al nodului k. Dacă nodul i este rădăcină, atunci t[i]=0.
 

1. Scrieți vectorul de tip tata al arborelui cu rădăcină din figura alăturată.

2. Citiți numărul de noduri și extremitățile (celor n-1muchii) ale unui arbore. Afișați matricea
de adiacență și vectorul tată în funcție de nodul pe care îl veți citi care nod rădăcină.

Arbori – teste grilă

1. Care dintre următoarele matrice este matricea de adiacenţă a unui arbore cu 4
noduri?
a. 0 1 0 1 b. 0 0 1 0 c. 0 1 1 1 d. 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0

2. Fie graful neorientat dat prin matricea de adiacenţă alăturată. 0 1 1 0 0 0 0

Numărul de muchii ce trebuie eliminate pentru ca graful să 1 0 0 1 0 0 0
devină arbore este: 1 0 0 0 1 0 0
0 1 0 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 1
a. 2 c. 0 d. 1 0 0 0 1 0 0 1
0 0 0 0 1 1 0
b. nu se poate obţine arbore prin eliminări de muchii

3. Fie arborele cu 8 noduri şi cu muchiile [1,2], [1,3] , [1,4] , [4,5] ,

[6,4] , [1,8] , [4,7]. Câţi vectori de taţi distincţi se pot construi pentru acest
arbore? Doi vectori de taţi sunt distincţi dacă în cei doi vectori există cel puţin o
poziţie pentru care elementele din respectivele poziţii sunt distincte.
a. 40320 b. 7 c. 28 d. 8

6. Se consideră graful neorientat G=(X,U) X={1,2,3,4,5,6} U={[1,2],

[2,3], [2,4], [2,6], [1,5], [5,6]}. Pentru a transforma graful într-un
arbore, putem elimina:
a. muchiile [1,5] şi [5,6] b. nodul 3 si muchiile incidente lui
c. nodul 4 si muchiile incidente lui d. muchia [2,6]

4
 7. Prin înălţimea unui arbore cu rădăcină înţelegem numărul de muchii ale celui mai lung
lanţ elementar care are una dintre extremităţi în rădăcina arborelui. Dacă arborele T
este dat prin următorul vector de taţi: 4,5,1,0,4,5,6,1,4, atunci care este
înălţimea sa?
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4

11. Un arbore cu 10 noduri are următorul vectorul de taţi: T=[4,4

2,5,0,5,8,6,8,8]. Câte noduri frunză (terminale) are acest arbore?
a. 5 b. 3 c. 4 d. 6

12. Se construieşte un arbore în care nodul rădăcină memorează valoarea 20 iar fiecare nod neterminal
are ca descendenţi direcţi noduri în care se păstrează divizorii proprii ai valorii din nodul părinte
(numărul natural d este dizivor propriu al numărului natural a, dacă d este divizor al numărului a şi
este diferit de 1 şi de a). Câte noduri terminale (frunze) există în arbore ?
a. 5 b. 3 c. 10 d. 7
13. Care dintre următoarele şiruri de numere reprezintă gradele nodurilor unui arbore cu 5 noduri?
a. 1, 1, 3, 1, 0 b. 4, 1, 5, 1, 2
c. 4, 3, 2, 1, 1 d. 2, 1, 1, 3, 1

19. V_24_I_6.Care dintre matricele de adiacenţă de mai jos corespunde unui arbore cu
4 noduri?
a. 0 0 1 1 b. 0 0 1 0 c. 0 0 1 0 d. 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0
1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1
1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0

20. V_82_I.7. Se consideră arborele cu 8 noduri numerotate de la 1 la 8, dat prin

lista de muchii: (1,2), (1,3), (3,4), (3,5), (3,6), (4,8),
(4,7). Care dintre nodurile următoare poate fi rădăcină a acestui arbore astfel încât
înălţimea lui să fie maximă (înălţimea arborelui este egală cu numărul de muchii ale
celui mai lung lanţ ce uneşte rădăcina de fiecare frunză).
a. 1 b. 2 c. 4 d. 3

21. V_20_I_6. Un graf neorientat este graf complet dacă şi numai dacă oricare două
noduri sunt adiacente. Care este numărul de muchii care trebuie eliminate dintr-un
graf neorientat complet cu 8 noduri, astfel încât graful parţial obţinut să fie arbore?
a. 8 b. 21 c. 16 d. 20

22. V_42_I_4. Câte muchii trebuie să eliminăm dintr-un graf neorientat conex cu 12
vârfuri şi 21 de muchii astfel încât acesta să devină arbore?
a. 9 b. 12 c. 10 d. 11