FIZIOLOGIA GLANDELOR

ENDOCRINE
TRADUCTORI NEURO-ENDOCRINI
CURS 1

Generalitati
Glandele endocrine:
- glande fara canale excretoare;
- produsii de secretie se varsa direct in umori;
- sunt transportati pe cale sanguina la celulele
tinta (la distanta de locul de secretie);
- influenteaza in sens stimulator / inhibitor
organele tinta
Principale glande endocrine: hipofiza, tiroida,
paratiroide, pancreas, suprarenale; gonade,
epifiza.

Generalitati
Hormon = substante biologic active purtatoare
de informatii care sunt deversate si transportate
pe cale sanguina, sunt transportate la distanta
si moduleaza procese celulare pre-existente
prin intermediul unor receptori specifici.
Clasificarea hormonilor:
- sterolici: hormonii corticosuprarenali, sexoizi;
- polipeptidici: hormonii hipofizari, pancreatici,
paratiroidieni;
- aminoacidici: hormonii tiroidieni,
medulosuprarenalieni.

Generalitati
Estimarea secretiilor hormonale = metoda RIA
Principiul RIA: proba (plasma, urina, LCR, extract
tisular) este incubata cu o cantitate prestabilita de
hormon marcat radioactiv (trasor) pe de o parte si cu
anticorpul respectiv pe de alta parte.
Moleculele de hormon neradioactiv din proba intra in
competitie cu moleculele de hormon marcat pentru
locurile active ale anticorpului.
Concentratia locurilor active (de legare) fiind fixa si
limitata, cresterile progresive ale numarului de
molecule hormonale neradioactive din proba de
cercetat vor disloca un numar de molecule de hormon
marcat de pe locurile active ale anticorpilor.

Generalitati
La sfarsitul perioadei de incubare, moleculele
de hormon marcat sunt separate de cele libere.
Radioactivitatea fractiilor legata si libera este
masurata in vederea calcularii cantitatii de
hormon cu concentratii identice de trasor si
anticorp.
In cazul in care concentratia hormonului in
proba este mare, procentajul de radioactivitate
restanta in fractia legata este mic si invers.

Actiunile biologice ale hormonilor

Majoritatea hormonilor actioneaza la nivelul celulelortinta prin intermediul receptorilor specifici, cu
participarea sistemului AC/ ionilor de calciu.
Complexul hormon-receptor rezultat induce schimbari
in subunitatile reglatoare si catalitica ale AC
membranare generand c-AMP. Receptorii hormonali:
membranari, citoplasmatici si nucleari.
Receptorii hormonilor peptidici = membranar;
Receptorii hormonilor sterolici = citoplasmatici /
nucleari;
Exceptie: hormonii tiroidieni cu sediu membranar si
nuclear.

Reglarea secretiilor hormonale

- Mecanism de feed-back negativ (inhiba
secretia hormonului respectiv) sau pozitiv
(amplifica secretia hormonului).
- Mecanismul de feed-back poate fi lung, scurt si
ultrascurt dupa cum sistemul hipotalamohipofizar este influentat de catre hormonii
periferici, hipofizari sau hipotalamici.
- Glandele endocrine sunt autoreglate de efectul
propriei lor activitati.

Traductori neuro-endocrini
Traductorii neuro-endocrini: celule grupate in
nuclei sau dispersate, care realizeaza
transformarea
informatiei
nervoase
(cu
expresia electrica a influxului nervos) intr-un
mesaj umoral, endocrin (chimic).
Neurosecretia este fenomenul prin care
celulele nervoase produc substante biologic
active cu rol de chemiteri (purtatori chimici de
informatie nervoasa), pe care o transmit altor
celule care au receptori specifici.
Produsele de secretie: neurotransmitatori;
neurohormoni; neuromodulatori

Traductori neuro-endocrini
Neurohormonii = chemiteri eliberati in circulatia
sanguina, transportati pe cale sanguina, care
actioneaza pe receptori aflati la mare distanta
( ex: ADH, gonadoliberina; dopamina).
Neuromodulatori (cibernine) = sunt eliberati
extrasinaptic in tesutul interstitial perineural si
actioneaza
asupra
celulelor
nervoase
invecinate, modificandu-le excitabilitatea (nu
declanseaza potentiale de actiune).
Ex: endorfine, neurotensina.

Traductori neuro-endocrini
Neurotransmitatorii = sunt chemiteri eliberati local, la
nivelul sinapselor, a jonctiunilor interneuronale sau
neurotisulare, unde asigura declansarea potentialelor
de actiune.
Controlul nervos (prin neurotransmitatori) este rapid,
localizat pe sinapsele fibrelor nervoase, anticipativ si
dominant.
Controlul endocrin (prin hormoni) este lent, difuz
(umoral) de tip retro-reactiv.
Controlul
neuro-endocrin
(prin
neurohormoni,
neuromodulatori) este lent, difuz (umoral) dar
anticipativ si dominant. Este pus in functie simultan cu
cel nervos si domina controlul prin retro-reactie.

Glanda hipofiza
-

Hipofiza (glanda pituitara):

este situata la baza creierului, in seaua
turceasca a osului sfenoid;
are o greutate de 0,6-0,7 g;
este formata din 2 lobi: lobul anterior
(adenohipofiza- structura glandulara) si lobul
posterior (neurohipofiza / retrohipofiza)
asigura (prin legaturile nervoase si vasculare
cu hipotalamusul) controlul neuro-endocrin al
metabolismelor, cresterii si reproducerii.

Hormonii adenohipofizari
Adenohipofiza secreta 7 hormoni (trofine
hipofizare) precum si peptide biologic active
(lipotropine, endorfine).
Hormonii
adenohipofizari
cu
structura
holoproteica: hormonul de crestere (STH,
somatotrop);
hormonul
adrenocorticotrop
(ACTH); prolactica (mamotrop); hormonul
melanotrop (MSH, melanocitostimulator).
Hormonii
adenohipofizari
cu
structura
glicoproteica: hormonul tireotrop (TSH) si
hormonii gonadotropi (FSH si LH)

Hormonii hipofizotropi hipotalamici

Hormon eliberator

Efect asupra hipofizei

Corticotropin releasing hormone

(CRH)
Thyrotropin releasing hormone (TRH)

Stimuleaz secreia de ACTH

Growth hormone releasing hormone

(GHRH)
Somatostatin
Gonadotropin releasing hormone
(GnRH) sau LHRH
Prolactin releasing hormone (PRH)
Prolactin inhibiting hormone
(dopamine)

Stimuleaz secreia de TSH i

Prolactin
Stimuleaz secreia de STH
Inhib secreia de STH (i a altor
hormoni)
Stimuleaz secreia de LH i FSH
Stimuleaz secreia de prolactin
Inhib secreia de prolactin

Caracteristicile hormonilor
eliberatori hipotalamici

Secreie n pulsuri
Acioneaz pe receptori membranari specifici
Transducia semnalului se face prin mesageri II
Stimuleaz eliberarea de hormoni hipofizari
stocai
Stimuleaz sinteza de hormoni hipofizari
Stimuleaz hiperplazia i hipertrofia celulelor
int
i regleaz propriul receptor

Hormonul de crestere
Este un peptid cu 191 aminoacizi; GM 22 kDa
Determinarile RIA: 2 peptide imunoreactive in
plasma: una cu GM mare (45 kDa) big growth
hormon (cu functie de pre-hormon al cresterii)
si una cu GM mica (22kDa) little growth
hormon.
Celulele acidofile ale adenohipofizei secreta ~ 4
mg de hormon /24 h.

Hormonul de crestere
ACTIUNI BIOLOGICE
- stimularea proceselor de crestere a oaselor,
muschilor, viscerelor, colagenului, tesutului
conjunctiv, adipos;
- activarea condro- si osteosintezei;
- intensificarea sintezei proteice;
- proliferarea cartilajelor epifizare
- viscere hiperplazie
- hiperglicemiant*
Efectele se exercit indirect prin intermediul
somatomedinelor.

Efectele diabetogene ale GH

Tesutul tinta
Muschi

Efecte
uptake de glucoza

Tesut celular subcutanat lipolizei

Ficat

gluconeogenezei

Muschi, ficat, tesut

celular subcutanat

insulino-rezistenta

Hormonul de crestere
REGLAREA SECRETIEI
- feed-back pozitiv sau negativ stimularea /
inhibarea secretiei adenohipofizare de STH.
- Factori stimulanti nespecifici: hipoglicemia,
aminoacidemia, hormonii tiroidieni
- Hipotalamus somatostatin: efecte inhibitoare
asupra
secretiei
de
STH
(impiedica
descarcarea de STH indusa de hipoglicemie)
- Dopamina, noradrenalina, serotonina cresc
secretia de STH prin: stimularea factorului
hipotalamic
de
eliberare
/
inhibarea
somatostatinului.

Hormonul adrenocorticotrop

Hormonul adrenocorticotrop (ACTH, corticotrofina, corticostimulina) controleaza dezvoltarea

si secretia hormonala corticosuprarenala.
Constituit dintr-un lant polipeptidic cu 39 aa.
Diferente de specie apar in secventa aa 25-33
(nu afecteaza actiunile hormonului depind de
secventa primilor 24 aa)
Primii 13 aa se gasesc si in structura MSH =
efecte
comune
de
hiperpigmentare
tegumentara.
Sinteza din POMC

Hormonul adrenocorticotrop
ACTIUNI BIOLOGICE
- primare: stimularea zonei fasciculate a gl.
corticosuprarenale, secretoare de glucocorticoizi (cortizol, corticosteron);
- secundare: activarea metabolismului glucidic,
protidic, lipidic.
REGLAREA SECRETIEI:
- feed-back cu ansa scurta;
- feed-back cu ansa lunga.

Hormonul tireotrop

Hormonul tireotrop (tireostimulina, TSH) este

sintetizat de celulele cromafile adenohipofizare.
Dozarea TSH se face:
biologic (cresterea tesutului tiroidian, fixarea I
plasmatic sau eliberarea iodului hormonal)
radioimulogic.
Este o glicoproteina , GM 25 kDa, cu proprietati
antigenice.
ROL BIOLOGIC:
stimularea sintezei si secretiei de hormoni
tiroidieni.

Hormonul tireotrop
REGLAREA SECRETIEI
- feed-back pozitiv sau negativ cu participarea
hormonilor tiroidieni.
- Secretia de TSH este reglata si de factori
externi: variatii de temperatura; agresiuni
nociceptive; stari psiho-emotionale; etc.
- Factorul neuro-umoral hipotalamic cu rol trofic
si secretor tireoliberina (TRF)
Reglarea secretiei de TSH se realizeaza pe
cale nervoasa si umorala, prin actiune directa
(hipofizara) si indirecta (hipotalamica) a
hormonilor tiroidieni.

Hormonii gonadotropi
Sunt reprezentati de FSH si LH.
Activitatea secretorie incepe la 8-9 ani si devine
maxima la 13-14 ani.
Secretia de gonadotrofine este continua la
barbat
si variabila la femeie (in functie de
fazele ciclului estral).
Au structura glicoproteica, GM 30kDa (FSH) si
26 kDa (LH).

Hormonii gonadotropi
ROLURI BIOLOGICE
a. Femei:
- FSH: stimuleaza cresterea in greutate a
ovarului, dezvoltarea si maturarea foliculara;
- FSH si LH: ovulatia;
- LH: actioneaza asupra ovarului pregatit de
FSH.
In cursul ciclului ovarian, FSH este crescut in
primele 14 zile si scade considerabil in cea
de-a doua parte, iar LH invers.
b. Barbat: creste volumul testicular

Prolactina
Este polipeptid secretat de hipofiza anterioar:
- normal = este scazut
- in timpul sarcinii foarte crescut, dup natere
foarte scazut (n 15 zile)
- in perioada alptrii: intermitent (pentru 1 or),
stimulat de supt
Secretia are un ritm circadian: maxim n
primele ore de somn
Corelat cu ciclul menstrual: concentratia PRL
= maxima cnd LH maxim
Metabolizare hepatic, T1/2=20-30 min.

Prolactina
ROLURI BIOLOGICE
1. Mamotrop: dezvoltarea glandei mamare (ncepe la
pubertate, stimulat de estrogeni (ciclul lunar)
2. Lactotrop: lactogeneza - proces complex:
- Dezvoltarea snilor pentru secreia lactat, dependent
de
- Estrogeni dezvoltarea sistemului ductal
- Progesteron dezvolt lobulii i sistemul alveolar
- Aceti hormoni inhib secreia lactat
- Secreia lactat: dependent de PRL
primele zile: colostrul = proteine, lactoz dar fr lipide
apoi, prin Estrogeni i Progesteron lactaia (pt
>1 an)

Prolactina
3. Rol metabolic: PRL GH (prin somatomedine)
REGLAREA SECRETIEI
Control hipotalamic: mecanismul principal este
inhibitor:
- hipotalamus PIH (dopamina) inhib
hipofiza anterioar PRL
Stimularea PRL prin mecanism neurogen:
- stimuli (supt, mulgerea snilor, activitate
sexual, stres) impulsuri senzoriale
transmise prin nervi somatici mduva spinrii
hipotalamus PRL, OXT

Neurohipofiza
Secreta 2 hormoni:
- hormonul antidiuretic
- oxitocina
Locul de formare a celor 2 hormoni: nucleii
supraoptic si paraventricular din hipotalamusul
anterior deplasare sub forma de material
neurosecretor
de-a
lungul
tractusului
hipotalamo-hipofizar depozitati in hipofiza
posterioara

Hormonul antidiuretic
ADH (vasopresina) = hormon polipeptidic (9 AA)
ROLURI BIOLOGICE:
1. ADH acioneaz direct pe celulele int:
Renal: pe ultima poriune tubular (TCD
terminal)
- reabsorbia facultativ a apei (8-14 % FG),
- secundar reabsorbia Na+ i Cl- favorizeaz reabsorbtia ureei ( reabsorbtia
apei [uree] tubular)
- rol principal n concentrarea i diluarea urinei.

Hormonul antidiuretic
- ADH reabsorbia apei diureza (0,5 l/zi) +
osmolaritate (1200 mOsm/l) volemia
- ADH reabsorbtia apei diureza (20 l/zi) +
osmolaritate (50 mOsm/l) volemia
2. ADH Volum circulant TA
3.absorbia intestinal a apei
4.hidratarea celular
5. perspiraia (pierderea apei prin respiraie, piele)
ADH i aldosteronul = hormonii adaptrii la cald
persoanele adaptate prezint vol. perspiraiei,
pierderii NaCl

Hormonul antidiuretic
REGLAREA SECRETIEI
1. Modificri ale osmolaritii osmoreceptori din
hipotalamus i peretele anteroventral al ventriculului III
(organum vasculosum)
- osmolaritatea (VN= 30020 mOsm/l):
osmolaritatii ratatinarea osmoreceptorilor stimul
pentru ADH reabsorbtia apei osmolaritatea
osmolaritatii crete volumul osmoreceptorilor
stimul
pentru
ADH
reabsorbtia
apei
osmolaritatea
2. Modificri ale volemiei din sistemul cardiovascular
(Volemia= 5 l)

Hormonul antidiuretic
- volemiei baroreceptorii de nalt presiune (sinus
carotidian i crosa aortic) ADH reabsorbtia
apei + diurezei volemia
- volemiei baroreceptorii de joas presiune (atrii i
circulatia pulmonar) aferen nerv X
hipotalamus ADH reabsorbtiei apei +
diurezei volemia
Alte mecanisme:
Temperatura: tC ADH diureza
Angiotensina II ADH
Nicotina ADH
Etanol ADH diureza
Stress, durere, somn ADH

Oxitocina
ROLURI BIOLOGICE:
- contracia musculaturii uterine - n special n sarcin
foarte important n timpul travaliului
contraciile uterine naterea copilului.
1. [OXT]: prin reflex neurogen capul copilului
dilat progresiv cervixul, ceea ce determin:
- neuroreflex OXT (hipotalamus)
-contraciilor uterine dilatarea cervixului feedback
contraciilor uterine
2. nr. receptorilor pentru OXT din musculatura uterin
3. activitatea oxitocinazei efectul OXT
4. OXT uter sinteza prostaglandine contractia
uterina

Oxitocina
- Ejecia laptelui prin reflex neurogen
Suptul stimuleaz mamelonul neuroreflex
Hipotalamus OXT
OXT contracia celulelor mioepiteliale
periacinare ejecia laptelui n ducte
Timp: dup 30 sec -60 sec
- Reflex condiionat: mama vede copilul
secreie lactat