Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase:

- muschii scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier

si, impreuna cu oasele pe care se ataseaza cu tendoane, sunt responsabili de orice
miscare
- muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne
- muschiul cardiac
Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din crestet pana
in picioare. Acestia sunt compusi din fibre musculare, alcatuite la randul lor din
filamente; fibrele musculare se grupeaza in manunchiuri mai mari numite miofibrile.
Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorul unui tendon.
Capacitatea noastra de a ne misca, dea sta stabil in picioare este datorata
interactiunii bune dintre muschii
scheletici si schelet.
Sistemul muscular este format din
muschi striati (sau somatici) si muschi
netezi, primii fiind cei care stau la baza
tuturor miscarilor corpului nostru, prin
proprietatea lor fundamenatala contractilitatea.
Cei peste 560 de muschi au forme
variate subampartindu-se in:
- muschi lungi (predominand in structura
membrelor)
- muschi scurti (intra in alcatuirea
peretilor trunchiului si se afla intre
coastele sivertebrele invecinate si
muschii lati).
Musculatura este dispusa, ca si oasele
scheletului, in marile regiuni care
alcatuiesc corpuluman: trunchi, membre
superioare si inferioare.
Muschiul sternocleidomastoidian
permit aplecarea i ridicarea capului,
rotirea i nclinarea gtului i a capului
stanga/dreapta
Muschiul trapez permite ridicarea, rotirea i micarea umrului i micarea capului
spre spate

Muschiul pectoral mare (Pectoralis major) principalul muchi al pieptului contribuie

la micrile laterale ale braelor
Muschiul rotund mare (Teres major) contribuie la rotirea braului
Muschi oblic extern contribuie la aplecarea corpului nainte i la rsucirea lui;
protejeaz organele din cavitatea abdominal; coordoneaz micarea coastelor
Muschiul drept abdominal (rectus abdominis) coordoneaz miscrile n timpul
respiraiei, strnutului, tusei, rsului, oftatului; ne permite s ne aplecam nainte i
s ne ridicm din ezut
Muschiul latissim (lattisimus dorsi) muchi dorsal mare, plat i triunghiular care
coordoneaz micrile trunchiului
Muschiul gluteu mare (gluteus maximus) muchi al fesei care ntinde coapsa la
old; controleaz aplecarea i pastrea corpului n poziie vertical
Muschiul croitor (Sartorius) cel mai lung muchi al corpului; permite rotirea
piciorului i ncruciarea picioarelor, controleaz miscraile n timpul mersului,
statului pe loc, pstrrii echilibrului
Muschiul cvadriceps femural (quadriceps
femoris) 4 muschi care asigura
extensia articulaiei genunchiului i
miscrile gambei
Muschiul biceps femural muchii
posteriori ai coapsei care lucreaz la
ntinderea coapsei i ndoirea
genunchiului
Muschiul gastrocnemius muchi mare al
gambei ce permite ndoirea labei
piciorului n jos
Muschiul tibialis anterior muchi situat
pe fata lateral a tibiei care permite
ridicarea labei piciorului
Muschiul soleus cel mai mic muchi al gambei, care trage laba piciorului n jos
>>Vezi si musculatura mebrului inferior
>>Vezi si musculatura mebrului superior
Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea
formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea scheletului.

Miscarile pe care diferitii muschi le efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii
sunt:
- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu
- se unghiuldintre ele)
- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180
gradesau chiar mai mult
- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp)
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)
- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul
axului sauvertical)
- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul
aceluiasi ax). In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de
pronatie cand palmele sunt orientate in jos, si respectiv supinatie in cazul orientarii
lor catre in sus.