Sistemul Muscular:

Musculatura corpului uman

Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase:

- muschii scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier
si, impreuna cu oasele pe care se ataseaza cu tendoane, sunt responsabili de orice
miscare
- muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor involuntare ale organelor
interne
- muschiul cardiac

Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din crestet pana
in picioare. Acestia sunt compusi din fibre musculare, alcatuite la randul lor din
filamente; fibrele musculare se grupeaza in manunchiuri mai mari numite
miofibrile.

Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorul unui tendon.

Capacitatea noastra de a ne misca, dea sta stabil in picioare este datorata

interactiunii bune dintre muschii scheletici si schelet.

Sistemul muscular este format din muschi striati (sau somatici) si muschi netezi,
primii fiind cei care stau la baza tuturor miscarilor corpului nostru, prin
proprietatea lor fundamenatala - contractilitatea.

Cei peste 560 de muschi au forme variate subampartindu-se in:

- muschi lungi (predominand in structura membrelor)
- muschi scurti (intra in alcatuirea peretilor trunchiului si se afla intre coastele
sivertebrele invecinate si muschii lati).

Musculatura este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc

corpuluman: trunchi, membre superioare si inferioare.

Muschii
Sunt tesuturi contractile de culoare roz-rosiatica formate din celule musculare ce
alcatuiesc corpul. La capatul fiecaruia se afla tendoanele. Rolul lor este de a genera
forta si de a intretine locomotia.
Se pot imparti in:
– voluntari – actionati la comanda creierului
– involuntari – care lucreaza singuri

STRUCTURA
– corpul muscular (venter),  ca portiune principala, contractila
– tendoane, prin care forta musculara se transmite oaselor.
Anexele muschilor sunt formatiuni auxiliare ce sustin activitatea musculara.

Clasificare in trei grupe:

– m. scheletici (muschii striati) – se fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier si
sunt responsabili de orice miscare
– m. netezi – rolul lor este de a realiza miscarile involuntare ale organelor interne
– m. cardiac
Miscarile efectuate sunt:
– flexia – apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, astfel
micsorandu-se unghiul dintre ele
– extensia – miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la
180° (grade)
– abductia – indeparteaza un segment, sau membrul in intregime, de corp
– adductia – apropie un segment, sau membrul in intregime, de trunchi
– rotatia interna – un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul
axului sau vertical
– rotatia externa – miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara, in jurul
aceluiasi axIn cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de
pronatie cand palmele sunt orientate in jos, si supinatie, in cazul orientarii lor in
sus.
Muschii sunt dispusi, ca si oasele, in marile regiuni care alcatuiesc corpul uman:
trunchi, membre superioare si membre inferioare.

Muşchiul sau denumirea globală a muşchilor – musculatura, formează , împreună

cu scheletul, sistemul locomotor. Muşchiul reprezintă un ţesut contractil format
din celule musculare. Muşchiul are rol în generarea forţei animale şi a întreţinerii
locomoţiei. În corpul uman se gă sesc peste 600 de muschi.

Muşchii corpului uman se clasifica în 3 clase:

- muşchii scheletici (somatici) – sunt muşchii striaţi care se fixează pe schelet prin
tendoane. Ei sunt în numă r de peste 500, reprezintă 50% din greutatea corpului
omenesc şi ră spund la comenzile directe ale sistemului nervos central.
Muşchii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomotor, fiind
responsabili de orice mişcare voluntară şi conştientă , de la zâ mbet pâ nă la alergat.
Unitatea structurală a muşchilor scheletici este fibra musculara striata, care are o
lungime de 5 pâ nă la 12 cm.
Fibra musculara striata este alcă tuită din numeroase miofibrile (elementul
contractil al fibrei musculare). La un muşchi scheletic se disting o parte că rnoasă
numită corp muscular şi două extremită ţi numite tendoane: una prin care se
fixează de osul imobil în timpul contracţiei numită origine şi alta prin care se
prinde de osul mobil numită inserţie.

- muşchii netezi (involuntari, viscerali) – sunt muşchii care coordonează mişcarea

involuntară a organelor interne (ex. Mişcarea vezicii urinare)

- muşchiul cardiac (miocardul) – reprezintă cea mai mare parte din masa inimii,
mişcarea lui automată determinâ nd inima să bată .
Muşchii corpului

Muschiul sternocleidomastoidian – permit aplecarea şi ridicarea capului, rotirea

şi înclinarea gâ tului şi a capului stanga/dreapta

Muschiul trapez – permite ridicarea, rotirea şi mişcarea umă rului şi mişcarea

capului spre spate

Muschiul pectoral mare (Pectoralis major) – principalul muşchi al pieptului

contribuie la mişcă rile laterale ale braţelor

Muschiul rotund mare (Teres major) – contribuie la rotirea braţului

Muschi oblic extern – contribuie la aplecarea corpului înainte şi la ră sucirea lui;

protejează organele din cavitatea abdominală ; coordonează mişcarea coastelor
Muschiul drept abdominal (rectus abdominis) – coordonează miscă rile în timpul
respiraţiei, stră nutului, tusei, râ sului, oftatului; ne permite să ne aplecam înainte şi
să ne ridică m din şezut

Muschiul latissim (lattisimus dorsi) – muşchi dorsal mare, plat şi triunghiular

care coordonează mişcă rile trunchiului

Muschiul gluteu mare (gluteus maximus) – muşchi al fesei care întinde coapsa la
şold; controlează aplecarea şi pastrea corpului în poziţie verticală

Muschiul croitor (Sartorius) – cel mai lung muşchi al corpului; permite rotirea
piciorului şi încrucişarea picioarelor, controlează miscraile în timpul mersului,
statului pe loc, pă stră rii echilibrului

Muschiul cvadriceps femural (quadriceps femoris) – 4 muschi care asigura

extensia articulaţiei genunchiului şi miscă rile gambei

Muschiul biceps femural – muşchii posteriori ai coapsei care lucrează la

întinderea coapsei şi îndoirea genunchiului

Muschiul gastrocnemius – muchi mare al gambei ce permite îndoirea labei

piciorului în jos

Muschiul tibialis anterior – muşchi situat pe fata laterală a tibiei care permite
ridicarea labei piciorului

Muschiul soleus – cel mai mic muşchi al gambei, care trage laba piciorului în jos

Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si

influentarea formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea
scheletului.

Miscarile pe care diferitii muschi le efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii
sunt:
- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu- se
unghiuldintre ele)
- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180
gradesau chiar mai mult
- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp)
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)
- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul
axului sauvertical)
- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul
aceluiasi ax). In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de
pronatie cand palmele sunt orientate in jos, si respectiv supinatie in cazul orientarii
lor catre in sus.
Musculatura membrului inferior

Muschii soldului: muschii regiunilor ventrale si dorsale ale soldului, muschii

glutei mari, medii si mici, muschii piramidal, muschiul obturator intern si extern si
muschii regiunii laterale a soldului, muschiul adductor mare, mediu si mic.
Muschii coapsei: muschii regiunii ventrale a coapsei, muschiul croitor, muschiul
quadriceps, muschii regiunii dorsale a coapsei, muschiul biceps femural, muschiul
semitendinos, muschiul semimembranos.
Muschii coapsei :
           - regiunea anterioara  –
- muschiul cvadriceps  femural  - vastul lateral
- vastul intermediar 
- vastul medial
- dreptul femural (este principalul sustinator al
genunchiului )
La partea inferioara a tendonului este cuprinsa rotula  (patela - os care participa la
formarea articulatiei  genunchiului.
- muschiul iliopsoas (principalul flexor al coapsei )
- muschiul croitor (cel mai lung muschi al corpului )
             - regiunea posterioara -
- muschii  ischio-gambieri  - muschiul biceps femural
                                            - muschiul semitendinos
                                            - muschiul semimembranos 
                      (fac extensia coapsei pe bazin ) 
- regiunea mediala -
- grupa muschilor adductori   - pectineu
                                                - adductorul scurt
                                                - adductorul lung
                                                - adductorul mare
- muschiul gracilis   (care realizeaza miscarea de adductie   
                                     (apropie  piciorul de planul sagital ))
           - regiunea laterala -
- muschiul  tensor al fasciei lata
(realizeaza abductia coapsei (indeparteza piciorul de planul sagital))
          Tendoanele muschilor semimembranos , semitendinos si croitor , la nivelul
insertiei distale pe tibie , formeaza ,, laba de gasca ,, complez aponevrotic situat pe
fata mediala a genunchiului.

Vedere fata Vedere spate

Muschii gambei: muschii regiunii ventrale a gambei, muschiul tibial ventral
(anterior), muschiul extensor propriu al halucelui, muschiul extensor comun al
degetelor, muschiul fibular ventral, muschii regiunii laterale a gambei, muschiul
fibular lung si scurt, muschii regiunii dorsale a gambei, muschiul triceps sural,
muschiul plantar subtire, muschiul flexor lung comun al degetelor, muschiul tibial
posterior, muschiul flexor lung al halucelului, muschiul popliteu. 

Muschi gambei: 

- regiunea anterioara - 

1) -  muschiul  tibial anterior  (flexor al piciorului)

2) - muschiul extensor al halucelui 
(fac flexia piciorului si a halucelui (degetului mare de la picior)) 
3) - muschiul extensor   al degetelor 
(fac felxia piciorului si al degetelor) 
- regiunea posterioara - 
1) - muschiul triceps sural format din : 
                      - muschi gemeni (gastrocnemieni) 2buc
                                -  muschiul solear (realizeaza extensia piciorului)   
2) - muschiul tibial posterior (extensor al piciorului)
3) - muschiul flexorul lung al halucelui
4) - muschiul flexorul lung al degetelor
5) - muschiul  popliteu

- regiunea laterala -
- muschiul   peronier lung
- muschiul  peronier scurt 
         La alcatuirea articulatiei genunchiului participa femurul , rotula (patela) si
tibia.
         La alcatuirea articulatiei gleznei participa tibia,peroneul si o parte din oasele
tarsiene.   
MEMBRELE INFERIOARE din fata
MEMBRELE INFERIOARE din spate
MEMBRELE SUPERIOARE
FAȚĂ SPATE

Musculatura membrului superior vedere fata spate

Musculatura membrului superior:

Muschii umarului: deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund mare,
subscapular. 
Muschii bratului: biceps, muschiul brahial, triceps brahial (triceps brachii).
Muschii antebratului: muschii regiunii laterale a antebratului, muschiul brachio
radial.
Muşchii mâinii
Muşchii interosoşi – muşchi mici ai mâ inii ce permit o diversitate de mişcă ri ale
degetelor
Muşchii braţului
Muşchii flexori (flexor carpii radialis) – muşchi al antebraţului care permite
flexarea încheieturii mâ inii, mişcarea degetelor şi întoarcerea mâ inii spre exterior
Muşchiul brachioradialis – flexează articulaţia cotului
Muşchiul triceps brahial (triceps brachii) – permite extensia braţului din cot
Muşchiul biceps brahial (biceps brachii) – permite îndoirea braţului din cot,
realizâ nd mişcarea opusă celei efectuate de muşchiul triceps brahial
Muşchiul deltoid – muşchi mare al umă rului care permite ridicarea şi rotirea
braţului
Muschi mainii
  partea palmara : 
-  tendoanele muschilor flexori ai degetelor
- eminenta tenara  (grupa de muschi dispusa sub degetul mare)
- eminenta hipotenara (grupa de muschi dispusa sub degetul mic) 

partea dorsala :
 - tendoanele muschilor extensori ai degetelor
Muşchii capului

Muşchii capului se împart în două categorii: muşchii mimici şi muşchii masticatori.

Muşchii mimicii sunt numiţi şi muşchi pieloşi deoarece unul din capete este legat
de piele. Ei dau expresia feţei, iar sub acţiunea sistemului nervos ei se contractă ,
permiţâ nd exteriorizarea stă rilor psihice. Câ nd contracţia încetează , pielea revine
la normal, la poziţia iniţială . Expresiile faciale se datorează contracţiei şi
destinderii celor peste 50 de muşchi ai feţei (exemplu: muşchii levatori se
contractă în sus, muşchii depresori se contractă în jos)
Muşchiul temporal – permite mişcarea sprâ ncenelor şi frunţii
Muşchiul orbicular al ochiului (orbicularis oculi) – muşchi ce înconjoară ochiul şi
coordonează închiderea şi deschiderea pleoapelor
Muşchiul orbicular al gurii, ridică torul buzei superioare (levator labii superioris) –
coordonează mişcarea maxilarului şi a buzelor
GÂTUL

SPATELE
TORACELE

ABDOMENUL
Muschi :
- m. paravertebrali = de o parte si de alta de coloana vertebrala
                             = zona cervicala pina la osul sacru
- m. intercostali
- m. dintat posterior - superior = primele 4 coaste
                               - inferior = ultimele 4 coaste
- m. romboid = de la C4 - D4
- m. rotund  = fosa spinala - trohiter
- m. infraspinal  = fosa spinala - trohiter

- m. angular (ridicator al scalpului )
- m. trapez =  de la baza occipitala-acromion-jumatate de omoplat-T12 

- m. psoas = de pe vertebra D12 - L5 - trohanter mic(principal flexor al coapsei)

- m. dorsal = de la D7 - L5 - creasta iliaca -ultimele 4 coaste - humerus

- m. fesieri  = mare, mediu, mic