Sistemul muscular

joi, 8 ianuarie 2009   ::   2 Comentarii :: :: Anatomie  

Muşchiul sau denumirea globală a muşchilor – musculatura, formează, împreună cu

scheletul, sistemul locomotor. Muşchiul reprezintă un ţesut contractil format din celule
musculare. Muşchiul are rol în generarea forţei animale şi a întreţinerii locomoţiei. În
corpul uman se găsesc peste 600 de muschi.

Muşchii corpului uman se clasifica în 3 clase:

-          muşchii scheletici (somatici) – sunt muşchii striaţi care se fixează pe schelet prin
tendoane. Ei sunt în număr de peste 500, reprezintă 50% din greutatea corpului omenesc
şi răspund la comenzile directe ale sistemului nervos central. Muşchii scheletici constituie
componentele active ale sistemului locomotor, fiind responsabili de orice mişcare
voluntară şi conştientă, de la zâmbet până la alergat.
Unitatea structurală a muşchilor scheletici este fibra musculara striata, care are o
lungime de 5 până la 12 cm. Fibra musculara striata este alcătuită din numeroase
miofibrile (elementul contractil al fibrei musculare). La un muşchi scheletic se disting o
parte cărnoasă numită corp muscular şi două extremităţi numite tendoane: una prin care
se fixează de osul imobil în timpul contracţiei numită origine şi alta prin care se prinde de
osul mobil numită inserţie.
-          muşchii netezi (involuntari, viscerali) – sunt muşchii care coordonează mişcarea
involuntară a organelor interne (ex. Mişcarea vezicii urinare)
-          muşchiul cardiac (miocardul) – reprezintă cea mai mare parte din masa inimii, mişcarea
lui automată determinând inima să bată.
 
Principalii muşchi ai corpului uman
Muşchii capului
Muşchii capului se împart în două categorii: muşchii mimici şi muşchii masticatori.
Muşchii mimicii sunt numiţi şi muşchi pieloşi deoarece unul din capete este legat de
piele. Ei dau expresia feţei, iar sub acţiunea sistemului nervos ei se contractă, permiţând
exteriorizarea stărilor psihice. Când contracţia încetează, pielea revine la normal, la
poziţia iniţială. Expresiile faciale se datorează contracţiei şi destinderii celor peste 50 de
muşchi ai feţei (exemplu: muşchii levatori se contractă în sus, muşchii depresori se
contractă în jos)
Muşchiul temporal – permite mişcarea sprâncenelor şi frunţii
Muşchiul orbicular al ochiului (orbicularis oculi) – muşchi ce înconjoară ochiul şi
coordonează închiderea şi deschiderea pleoapelor
Muşchiul orbicular al gurii, ridicătorul buzei superioare (levator labii superioris) –
coordonează mişcarea maxilarului şi a buzelor
Muşchii mâinii
Muşchii interosoşi – muşchi mici ai mâinii ce permit o diversitate de mişcări ale
degetelor
Muşchii braţului
Muşchii flexori (flexor carpii radialis) – muşchi al antebraţului care permite flexarea
încheieturii mâinii, mişcarea degetelor şi întoarcerea mâinii spre exterior
Muşchiul brachioradialis – flexează articulaţia cotului
Muşchiul triceps brahial (triceps brachii) – permite extensia braţului din cot
Muşchiul biceps brahial (biceps brachii) – permite îndoirea braţului din cot, realizând
mişcarea opusă celei efectuate de muşchiul triceps brahial
Muşchiul deltoid – muşchi mare al umărului care permite ridicarea şi rotirea braţului
Muşchiul corpului
 
Muşchiul sternocleidomastoidian – permit aplecarea şi ridicarea capului, rotirea şi
înclinarea gâtului şi a capului stanga/dreapta
Muşchiul trapez – permite ridicarea, rotirea şi mişcarea umărului şi mişcarea capului spre
spate
Muşchiul pectoral mare (Pectoralis major) – principalul muşchi al pieptului contribuie la
mişcările laterale ale braţelor
Muşchiul rotund mare (Teres major) – contribuie la rotirea braţului
Muşchi oblic extern – contribuie la aplecarea corpului înainte şi la răsucirea lui;
protejează organele din cavitatea abdominală; coordonează mişcarea coastelor
Muşchiul drept abdominal (rectus abdominis) – coordonează mişcările în timpul
respiraţiei, strănutului, tusei, râsului, oftatului; ne permite să ne aplecam înainte şi să ne
ridicăm din şezut
Muşchiul latissim (lattisimus dorsi) – muşchi dorsal mare, plat şi triunghiular care
coordonează mişcările trunchiului
Muşchiul gluteu mare (gluteus maximus) – muşchi al fesei care întinde coapsa la şold;
controlează aplecarea şi pastrea corpului în poziţie verticală
Muşchiul croitor (Sartorius) – cel mai lung muşchi al corpului; permite rotirea piciorului
şi încrucişarea picioarelor, controlează miscraile în timpul mersului, statului pe loc,
păstrării echilibrului
Muşchiul cvadriceps femural (quadriceps femoris) – 4 muşchi care asigura extensia
articulaţiei genunchiului şi mişcările gambei
Muşchiul biceps femural – muşchii posteriori ai coapsei care lucrează la întinderea
coapsei şi îndoirea genunchiului
Muşchiul gastrocnemius – muchi mare al gambei ce permite îndoirea labei piciorului în
jos
Muşchiul tibialis anterior – muşchi situat pe fata laterală a tibiei care permite ridicarea
labei piciorului
Muşchiul soleus – cel mai mic muşchi al gambei, care trage laba piciorului în jos