All rights reserved – Nadejda MItescu

ANATOMIE si BIOMECANICA

Actiunile musculare sunt de 3 tipuri :
Concetrice - In care muschiul se contracta si se
micsoreaza
Excentrice – in care muschiul se contracta si se
alungeste
Izometrice – In care muschiul se contracta fara sa-si schimbe dimensiunea

Dintre cele 3 modalitati de lucru modul cel mai rapid de tonifiere musculara este Izometria,
urmata de contractia concentica sau lucrul pe faza negativa

Izometria
Termenul “izometrie” vine de la cuvantul grec “izos”, care inseamna
aceeasi si “menthos”, care inseamna lungime. In timpul acestor exercitii,
lungimea fibrei musculare ramane constanta, in timp ce tensiunea
musculara atinge valori maxime. Contractia izometrica se produce cand
muschiul lucreaza contra unei rezistente egale cu forta sa maxima sau
cand se incearca deplasarea unei greutati mai mari decat forta subiectului.
Contractia izometrica presupune actiunea fortei (impingere,
apasare, ractiune, presiune) asupra unei rezistente ce nu poate fi
impinsa, trasa sau miscata sau de actiune a unui muschi sau grupe
musculare.
Izometria este un efort de tip anaerob, acest tip de efort dezvoltand
cel mai bine masa musculara.
Aceste exercitii nu solicita articulatiile (se pot efectua sub aparat
gipsat),nu necesita aparatura sau instalatii speciale, necesita un timp scurt
de executare, iar cresterea fortei musculare este mai rapida si mai intensa
comparativ cu exercitiile
dinamice.


All rights reserved – Nadejda MItescu

Stretching
Stretching-ul reprezinta o modalitate de prelucrare a aparatului
locomotor,care implica intinderea riguros controlata, de natura
pasiva/activa combinata a unor grupe musculare. Ea se exprima prin
mentinerea/modificarea unor pozitii bine determinate, timp in care o parte
a musculaturii este intinsa si lucreaza in regim de contractie. Stretching-ul
cuprinde toata gama de exercitii de intindere a muschilor, ligamentelor si
tendoanelor.
Mecanismul de baza al metodei este punerea in tensiune a
muschiului intr-o maniera lenta, fara bruscare si cu mentinerea acestuia
o durata data (intre 30 si 60 de secunde) si revenirea tot lenta,progresiva.
Stretching-ul presupune: pozitii initiale comode, control psihic,
lucru individual, respiratie calma si controlata, lucru aproape zilnic, o buna
incalzire a aparatului locomotor (pana la aparitia transpiratiei).
Ca si beneficii, stretching-ul amelioreaza starea
muschilor,articulatiilor si ligamentelor, dar si a tesuturilor conjunctive,
contribuie la cresterea si dezvoltarea flexibilitatii, a vitezei, a fortei si a
rezistentei musculare, a mobilitatii articulare, a nivelului de coordonare.

Principii
Antrenamentul are sase principii de
baza:

1.Concentrarea
In permanenta trebuie sa te concentrezi asupra a ceea ce faci.
Trebuie sa te concentrezi asupra intregului corp pentru a putea executa
miscari line. Modul in care exercitiile sunt executate este mai important
decat exercitiile in sine.

2.Controlul
In antrenament tot timpul trebuie sa detii controlul asupra propriului
corp si asupra a ceea ce faci avand la baza idea de control muscular. in
antrenament nimic nu este intamplator. Motivul pentru care trebuie sa te
concentrezi atat de temeinic este pentru a putea fi in deplin control asupra
fiecarui aspect al fiecarei miscari”.


All rights reserved – Nadejda MItescu

3.Centrarea
Pentru a avea controlul corpului trebuie in primul rand sa ai un
loc de pornire: centrul. Centrul sau nucleul de forta (abdomen, spate
inferior si superior, solduri, fese si coapse), fiind axul ordonator al tuturor
energiilor dezvoltate de corpul nostru. Toate miscarile ar trebui sa
porneasca din "centru" si sa "curga" catre exterior, spre membre.

4.Fluiditatea
se bazeaza pe eleganta miscarilor si fluenta obtinuta prin tranzitiile
corespunzatoare intre acestea, dezvoltand in acelasi timp forta si
rezistenta.

5.Precizia
Este un element esential pentru un exercitiu corect. Telul este ca
precizia sa devina o a doua natura si sa fie continuata si in viata de zi
cu zi.

6.Respiratia
Cresterea cantitatii de oxigen inhalate si circulatia sangelui oxigenat
spre fiecare segment al corpului sunt esentiale. Inhalatia completa si
expirarea totala sunt cheia acestui proces.
In timpul executiei exercitiilor trebuie sa expiri odata cu efortul
si sa inspiri la revenire,
concentrandu-te la partea laterala si inferioara a plamanilor si nu la
diafragma, astfel incat sa poti avea muschii abdominali incordati fara a
restrictiona astfel cantitatea de oxigen primita de organism. Inspirarea se
face pe gura, iar expirarea pe gura.


All rights reserved – Nadejda MItescu

SISTEMUL
OSOS

Sistemul osos este alcatuit din totalitatea oaselor care intra in

componenta organismului.
Sistemul osos reprezinta partea pasiva a sistemului locomotor care
realizeaza miscarea.
Scheletul uman este alcatuit din mai mult de 200 de oase de diferite
forme si marimi, unite intre ele prin articulatii, care impreuna cu sistemul
muscular, tendoane si ligamente, confera corpului stabilitate si mobilitate. In
functie de regiunile corpului scheletul se clasifica in: scheletul capului,
trunchiului si membrelor.

1.Scheletul capului
Este format din 22 de oase si cuprinde: neurocraniul si viscerocraniul.
a) Neurocraniul (cutia craniana)
Este format din 8 oase late care adapostesc encefalul, din care:
-4 sunt neperechi: osul frontal (al fruntii), oasele etmoid si sfenoid asezate la
baza cutiei craniene, osul occipital (al cefei)


All rights reserved – Nadejda MItescu

-2 perechi: oasele temporale (al tamplelor) si oasele parietale (al boltii

craniene)

b) Viscerocraniul
Este format din 14 oase, din care:
-2 neperechi: osul vomer, osul maxilarului inferior (mandibula)
-6 perechi: oasele maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice,
cornetele nazale inferioare

2.Scheletul trunchiului
Cuprinde: coloana vertebrala, coastele si sternul. Sternul, coastele si
regiunea toracala a coloanei vertebrale formeaza cutia toracica.

a) Coloana vertebrala
Este formata din 33-34 vertebre articulate prin discurile
intervertebrale. Cuprinde 5 regiuni: cervicala (formata din 7 vertebre),
toracala (formata din 12 vertebre), lombara (formata din 5 vertebre),
sacrala (formata din 5 vertebre), coccigiana (formata din 4-5 vertebre
reduse).
Prezinta 4 curburi fiziologice:
-lordoza cervicala si lordoza lombara, cu convexitatea dispusa posterior


All rights reserved – Nadejda MItescu
-cifoza toracala si cifoza sacrala, cu concavitatea dispusa posterior


All rights reserved – Nadejda MItescu
b) Coastele

Sunt in numar de 12 perechi.Sunt oase lungi si se impart in:

-coaste adevarate (primele 7 perechi, de la I la VII) care se articuleaza direct cu
sternul prin cartilajele costale proprii
-coaste false (urmatoarele 3 perechi, de la VIII la X) care se articuleaza indirect cu
sternul prin cartilajele celei de a 7 a coaste
-coaste flotante (ultimele 2 perechi) de la XI la XII, care nu se articuleaza cu
sternul
c) Sternul
Este osul pieptului, os lat alcatuit din: corp, manubriu si apendice xifoid.Se
articuleaza cu claviculele si primele 7 perechi de coaste.


All rights reserved – Nadejda MItescu

3.Scheletul membrelor
Este format din scheletul centurilor si scheletul membrelor propiu-zise.
a) Scheletul membrelor superioare

Centura scapulara
Leaga oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului.Este
formata
din omoplat (scapula) si clavicula.


All rights reserved – Nadejda MItescu
Scheletul membrului liber propiu zis
-scheletul bratului (humerus)
-scheletul antebratului (radius si cubitus)
-scheletul mainii (8 carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange)

b)Scheletul Membrelor inferioare


All rights reserved – Nadejda MItescu
Centura pelviana

Leaga scheletul membrului inferior de cel al trunchiului.Este formata

din 2 oase coxale, care impreuna cu osul sacrum si coccisul formeaza
bazinul.

Scheletul membrului liber propiu-zis

-scheletul coapsei (femur)

-scheletul gambei, peroneul (tibie si fibula)
-scheletul piciorului (7 tarsiene, 5 metatarsiene si 14 falange)
-rotula (patela), osul genunchiului
Rolul sistemului osos

Sistemul osos indeplineste functii importante pentru viata organismului.

- Asigura statiunea bipeda a omului
- Dau forma caracteristica corpului
-Reprezinta locuri de insertie pentru muschi
- Formeaza cavitati de protectie: cutia craniana (adaposteste encefalul),
canalul
vertebral (adaposteste maduva spinarii), cutia toracica (adaposteste inima,
plamanii si vasele de sange importante), bazinul (adaposteste organe ale
sistemelor digestiv, excretor si reproducator)
- Constituie depozit de saruri minerale
- Prin maduva rosie contribuie la formarea elementelor figurate ale sangelui
- Oasele reprezinta parghiile cu rol in miscare


All rights reserved – Nadejda MItescu

DEVIATIILE COLOANEI VERTEBRALE

Sunt cauzate de:
- pozitie incorecta in timpul lucrului ,scrisului , mersului, caratului ,purtatului
gentii etc..
- suprasolicitari in timpul unor activitati
- incaltaminte stramta
- statul indelungat in picioare
- tinuta incorecta a corpului timp indelungat

a) Cifoza
Este caracterizata prin accentuarea curburii toracale a coloanei
vertebrale (cocoasa). Cauza este tinuta incorecta a corpului timp
indelungat. Este mai des intalnita la persoane care muncesc stand in
pozitie aplecata.

b) Scolioza
Consta in devierea laterala a coloanei vertebrale, rezultatul fiind o asimetrie
a trunchiului, caracterizat prin ridicarea unui umar si coborarea celuilalt.
Cauza este pozitia incorecta a corpului.

c) Lordoza
Este caracterizata prin accentuarea concavitatii curburii lombare a coloanei
vertebrale.

d) Piciorul plat
Apare in timpul cresterii oaselor deoarece nu se formeaza bolta piciorului,
contactul piciorului se face pe toata talpa.
Cauzele sunt statul in picioare timp indelungat si folosirea unei incaltaminte
necorespunzatoare.

2.Fracturile
Fracturile constau in ruperea sau fisurarea oaselor si pot fi inchise sau
deschise.In cazul fracturilor inchise pielea ramane intacta; in cazul
fracturilor deschise sunt afectati muschii si pielea iar capetele osului ies la
exterior. Cauzele sunt politraumatisme si accidente. Se manifesta prin
dureri, echimoze (vanatai), deformarea si scurtarea regiunii.


All rights reserved – Nadejda MItescu

3.Entorsele
Se caracterizeaza prin intinderea sau ruperea ligamentelor dintr-o articulatie.
Sunt cauzate de miscari bruste, necontrolate si traumatisme. Se manifesta
prin dureri locale, echimoze si umflaturi ale articulatiei.

4.Luxatiile
Se caracterizeaza prin dislocari ale elementelor componente ale unei
articulatii, in
special a suprafetelor osoase articulare.
Luxatiile pot fi:
-luxatii traumatice, datorate unui traumatism (de exempl, caderea pe cot
poate produce luxatia umarului)
-luxatii patologice, datorate unor infectii
-luxatii congenitale, indivizii se nasc cu ele

SISTEMUL MUSCULAR
Totalitatea muschilor din corp formeaza sistemul muscular.
Muschii sunt organe active ale miscarii datorita proprietatii lor de a se
contracta.

Din punct de vedere histologic si functional, exista 3 categorii de muschi:
- muschi striati (muschii scheletici);
- muschi netezi (intra in alcatuirea viscerelor,a vaselor de sange si a
pielii); (nu se contracta voluntar)
- muschiul cardiac (muschiul inimii) – Miocardul .
• Mușchii scheletici reprezinta 40% din greutatea corpului .Acestia participa
la:
- realizarea miscarilor;
- mentinerea in contact a oaselor unei articulatii, deoarece capetele
muschiului se fixeaza pe oase vecine, ce formeaza articulatia;
- dau forma corpului.

• Alcatuirea muschiului:
- corp
- 2 capete (tendoane) -unul se insera pe osul fix si se numeste originea
muschiului - celalalt se prinde de osul mobil si se numeste insertia


All rights reserved – Nadejda MItescu

muschiului.
• După numărul capetelor de origine, mușchii pot fi:
a) Cu un singur capăt (majoritatea);
b) Cu 2, 3, 4 capete (biceps, triceps, cvadriceps).
• Principalele grupe de muschi scheletici:
I.Muschii capului
II. Muschii gatului
III. Muschii trunchiului
IV. Muschii membrelor

I. Muschii capului
a. mușchii mimicii (cutanați): frontal, sprancenos, zigomatic,
occipital,orbicular al
ochiului, orbicular al buzelor, buccinator,etc)
- rol : prin contractie dau expresia
fetei.
b. muschii masticatori: maseter,temporal,pterigoidieni.


All rights reserved – Nadejda MItescu

II. Muschii gatului

Platisma, sternocleidomastoidian(SCM), scaleni, prevertebrali,
suprahioidieni
(coboratori ai mandibulei), infrahioidieni.

Muschiul sternocleidomastoidian
(SCM) Origine: pe stern si clavicula;
Insertie: pe procesul mastoid al osului temporal;
Actiune: - prin contractie unilaterala inclina capul de aceeasi parte si
il roteste in partea opusa;
- in contractia bilaterala este flexor al capului.

III. Muschii trunchiului

a) ai spatelui si ai cefei;
b) anterolaterali ai toracelui;
c) abdominali;


All rights reserved – Nadejda MItescu

a) Muschii Spatelui si ai Cefei

- in plan superficial: trapez, marele dorsal;
- in plan profund: ridicator al scapulei,romboid, dintat posterior
superior,dintat posterior inferior, splenius al capului si al gatului,
muschii jgheaburilor vertebrale.

M. TRAPEZ
Origine: pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervical si toracale
Insertie: pe clavicula, acromion si spina scapulei
Actiune: - cand ia punct fix pe coloana, ridica umarul
- cand ia punct fix pe centura scapulara, fibrele superioare inclina
capul de aceeasi parte, iar cele inferioare contribuie la catarare.

M. MARELE DORSAL (cel mai lat muschi al corpului)

Origine: pe procesele spinoase ale ultimelor 6 vertebre
toracale,ale vertebrelor lombare si creasta sacrala;
Insertie: pe humerus
Actiune: - cand ia punct fix pe coloana, coboara bratul si il
roteste
inauntru;


All rights reserved – Nadejda MItescu

- cand ia punct fix pe humerus ridica toracele(catarare).

M.ROMBOID MIC

M.ROMBOID

MARE
Originea: pe procesele spinoase toracale
Insertie: pe scapula marginea mediala
Actiune: apropie umarul de coloana

M.RIDICATOR AL SCAPULEI
Originea: procesele transverse cervical
Insertia: unghiul superior al scapulei
Actiune: - cand ia punct fix pe coloana ridica umarul
- cand ia punct fix pe scapula, flexia laterala a gatului

M.DINTAT POSTERO-SUPERIOR
Actiune: ridica coastele
M.DINTAT POSTERO-INFERIOR
Actiune: coboara coastele

M.ROTUND MIC – pe scapula

M. ROTUND MARE- pe scapula
M. INFRASPINOS – pe scapula
M SUPRASPINOS – deasupra scapulei
M. SUBSCAPULAR – pe partea interna a scapulei

Muschii scapulei executa prin contractia lor depresia scapulei si

corectarea posturala

MUSCHII PROFUNZI AI SPATELUI

Actioneaza asupra coloanei vertebrale (extensia ei si a capului)
Ex: m.interspinosi (m.spinal, m.semispinal, multifid, rotatori, oblic
superior al
capului, marele/micul drept posterior al capului etc)

b). Muschii anterolaterali ai toracelui


All rights reserved – Nadejda MItescu

M.SUPERFICIALI
-M.pectorali
-M.dintat anterior
-M.subclavicular

M.PROFUNZI (Intervin in mecanica respiratiei)

- M.micul pectoral
- M.subclavicular
-M.intercostali externi
-M.intercostali interni

M. PECTORAL MARE
Origine: primele 6 cartilaje costale, teaca marelui abdominal
Insertie: pe humerus (creasta marelui tubercul)
Actiune: - cand ia punct fix pe torace apropie bratul de
torace(adductia bratului)
- cand ia punct fix pe humerus intervine in catarare
ridicand toracele.
M.PECTORAL MIC
Origine: coastele 3-5
Insertie: procesul coracoid
Actiune: -cand ia punct fix pe coaste, proiecteaza anterior
-cand ia punct fix pe procesul coracoids, ridica coastele
(inspirator auxiliar)

M.SUBCLAVICULAR
Actiune: coboara clavicula

M. MARELE DINTAT ANTERIOR

Origine: pe primele 10 coaste.
Insertie: pe marginea interna a scapulei
Actiune: - cand ia punct fix pe torace, duce scapula inainte
- cand ia punct fix pe scapula, fasciculele sale superioare
coboara coastele iar cele inferioare ridica coastele (inspirator)
- impreuna cu micul pectoral, participa la miscarea de
basculare a scapulei (abductia bratului in articulatia umarului, marind
amplitudinea acesteia)


All rights reserved – Nadejda MItescu

c). Muschii abdominali

M.DREPT ABDOMINAL
Originea: coastele 5-7 si procesul xifoid
Insertie: simfiza pubiana
Actiune: - cand se contracta bilateral cu punct fix pe pelvis, flecteaza
trunchiul
pe pelvis
- cu punct fix pe torace, flecteaza pelvisul pe trunchi,
impingandu-l
inainte
- m.expirator auxiliar
- participa la mentinerea corpuluiin pozitie verticala
- mentine viscerele abdominal in pozitie normal prin tonusul
sau


All rights reserved – Nadejda MItescu
M.OBLIC EXTERN
Originea sa se face prin 8 digitatii musculotendinoase pe marginile
inferioare ale ultimelor 8 coaste
Insertie: creasta iliaca
Actiune: - contractie unilaterala – trunchiul este inclinat de aceeasi parte,
dar rotit in partea opusa
-contractie bilaterala cu punct fix pe pelvis – trunchiul este
aplecat inainte
- contractie bilaterala cu punct fix pe torace – trage de parte
aanterioara a pelvisului si fixeaza astfel coloana lombara
- daca pelvisul si coloana sunt fixate, coboara coastele in jos
- muschi expirator auxiliar, comprima viscerele abdominal
(presa abdominala)

M.OBLIC INTERN
Origine: creasta iliaca, ligamentul inghinal
Insertie: ultimele 3-4 coaste
Actiune: - contractie unilateral si punct fix pe creasta iliaca – inclina si
roteste trunchiul de aceeasi parte
- contractie bilateral cu punct fix pe creasta iliaca – trage
coastele in jos (m.expirator auxiliar)
- daca isi continua actiunea, flecteaza trunchiul pe pelvis
-contractie bilaterala cu punct fix coastele – impinge pelvisul si il
flecteaza pe abdomen

M.TRANSVERS ABDOMINAL
Origine: 6 digitatii pe ultimele 6 coaste, 2/3 anterioare ale crestei iliace,
ligamentul inghinal
Insertie: linia alba, creasta pubelui
Actiune: - este principalul muschi al presei abdominal ( contractia
bilaterala
comprima toate viscerele intraabdominale)
m.exprirator auxiliar


All rights reserved – Nadejda MItescu


All rights reserved – Nadejda MItescu

- IV. Muschii Membrelor

1. MUSCHII MEMBRULUI
SUPERIOR
Din punct de vedere topografic se impart in: m.centurii
scapulare,
m.umarului, m.bratului, m.antebratului, m.mainii

a). M. centurii scapulare: - deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund

mic, rotund mare, subscapular;


All rights reserved – Nadejda MItescu

MUSCHIUL DELTOID:
Origine: pe clavicula (fasciculul anterior),pe acromion
(fasciculul mijlociu), pe spina scapulei (fasciculul posterior);
Insertie: pe corpul humerusului,fata laterala;
Actiune: - fasciculele anterioare fac flexie si rotatie mediala a
bratului;
- fasciculele posterioare fac extensie si rotatie
laterala;
- contractia sinergica a celor trei fascicule duce bratul pana la
orizontala, restul miscarii de ridicare a bratului facandu-se prin
bascularea scapulei.
MUSCHIUL SUPRASPINOS : incepe abductia bratului.

MUSCHII INFRASPINOS SI ROTUND MIC (TERES MINOR) : sunt

rotatori lateral si adductori ai bratului, pun in tensiune capsula
articulara

MUSCHIUL ROTUND MARE (TERES MAJOR): este adductor,extensor

si rotator medial al bratului. Cand ia punct fix pe humerus, basculeaza
lateral unghiul inferior al scapulei;

MUSCHIUL SUBSCAPULAR: este rotator intern al humerusului,

adductor când
braţul este ridicat. Menţine capul humeral în articulaţie (capsulo-
protector).

b.) M. Bratului: - anteriori : biceps brahial, coracobrahial, brahial;

- posteriori: triceps brachial,
anconeu.

MUSCHIUL BICEPS BRAHIAL (are 2 capete de origine) :


All rights reserved – Nadejda MItescu

Origine: pe procesul coracoid al scapulei si pe tuberculul situat

deasupra cavitatii glenoide a scapulei;
Insertie: pe tuberozitatea radiusului (fata anterioara
superioara); Actiune: flexia antebratului pe brat.

MUSCHIUL BRAHIAL:
Origine: humerus
Insertie: tuberozitatea ulnei
Actiune: flexor al antebratului. Cand ia punct fix pe antebrat, ajuta la
cataract

MUSCHIUL CORACOBRAHIAL:
Origine: procesul coracoid
Insertie: fata medial a humerusului
Actiune: flexor si adductor al bratului, cand ia punct fix pe brat, coboara
umarul


All rights reserved – Nadejda MItescu

MUSCHIUL TRICEPS BRAHIAL ( are 3 capete de origine):

Origine: un capat situat pe tuberculul situat sub cavitatea glenoida a
scapulei, celelalte 2 capete pe fata posterioara a humerusului;
Insertie: pe olecran (cot) si capsula cotului;
Actiune: extensor al bratului si antebratului, iar prin capul lung,
adductor al
bratului.

MUSCHIUL ANCONEU:
Origine: epicondilul lateral
Insertia: marginea laterala a olecranului (cotului). Este superficial,
acopera
posterior articulatia cotului.
Actiune: extensor al antebratului


All rights reserved – Nadejda MItescu

c).
M.Antebratului: Muschii anteriori:

Sunt flexori ai degetelor, ai mainii si ai antebratului

MUSCHIUL ROTUND PRONATOR (Pronator Terres)

Origine: capul humeral – epicondilul medial, capul ulnar – procesul coronoid
Insertie: fata lateral a radiusului in treimea mijlocie
Actiune: flexor al antebratului si pronator

MUSCHIUL PALMAR LUNG ( Palmaris Longus)

Actiune: flexor al mainii si tensor al aponevrozei palmare

MUSCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI ( Flexor Carpi Ulnaris) si

MUSCHIUL
FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (Flexor Carpi Radialis)
Actiune: flexor + adductor al mainii


All rights reserved – Nadejda MItescu

MUSCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR(Flexor Digitorum

Superficialis)
Actiune: in primul rand, flexor al falangei mijlocii a degetelor II-V. Secundar,
este flexor al degetelor pe mana, al mainii pe antebrat.

MUSCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR (Flexor Digitorum

Profundus)
Actiune: flexia falangei distal a degetelor II-V

MUSCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI (Flexor Policis Longus)

Actiune: flexor al ultimei falange a policelui

MUSCHIUL PATRAT PRONATOR( Pronator Quadratus)

Actiune: pronator al antebratului

Muschii laterali:
Sunt extensori ai mainii si flexori ai antebratului pe brat. Sunt in numar de 4, cu
originea pe epicondilul lateral si pe marginea laterala a humerusului


All rights reserved – Nadejda MItescu

MUSCHIUL BRAHIORADIAL (Brachioradialis)

Actiune: semipronator al antebratului si flexor al acestuia pe brat.
Actiunea sa
de supinator nu apare decat atunci cand antebratul este in pronatie

MUSCHIUL LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI (Extensor Carpi

Radialis
Longus)
Actiune: extensia mainii pe antebrat, abductia mainii pe antebrat

MUSCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI (Extensor Carpi

Radialis
Brevi)
Actiune: aceeasi, abductia fiind mult mai redusa

MUSCHIUL SUPINATOR
Actiune: supinator al antebratului

Muschii posteriori:
Regiunea posterioara a antebratului cuprinde 8 muschi dispusi in doua
planuri:
superficial si profund

Planul superficial cuprinde dinspre lateral spre medial:
- M. Extensor al Degetelor ( Extensor Digitorum),
- M. Extensor al Degetului Mic ( Extensor Digiti Minimi)
- M. Extensor Ulnar al Carpului ( Extensor Carpi Ulnaris)
- Anconeu ( Anconeus)


Planul profund, in aceeasi ordine, cuprinde:
- M. Lung Abductor al Policelui (Abductor Pollicis Longus)
- M. Scurt Extensor al Policelui ( Extensor Pollicis Brevis)
- M. Lung Extensor al Policelui ( Extensor Pollicis Longus)
- M. Extensor al Indexului ( Extensor Indicis)





All rights reserved – Nadejda MItescu


Sunt flexori ai degetelor si abductori ai policelui(degetul mare) si degetului
mic.

Mana are muschi numai pe fata sa palmara si in spatiile interosoase;

2.MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR
a). Muschii Bazinului
Actioneaza pe oasele pelvisului
Insertia este pe extremitatea superioara a femurului
Sunt muschi scurti dar grosi, cu o mare forta de contractie
Topografic, unii se afla pe fata interna a pelvisului, iar altii pe fata
externa (a regiunii fesiere)

M.ILIOPSOAS
Este format din M.Psoas Mare, Psoas Mic si Iliac
Origini : corpurile vertebrale, respectiv fosa iliaca
Insertie: Trohanterul mare/mic
Actiune: - este cel mai important ridicator al coapsei peste orizontala
(croitorul si dreptul femoral nu o flecteaza decat pana la acest nivel)
- secundar, rotator lateral al coapsei si usor adductor

M. REGIUNII FESIERE
Dispunere in 3 planuri:
- in plan superficial: M.Fesier Mare


All rights reserved – Nadejda MItescu

- in plan mijlociu: M.Fesier Mijlociu
- in plan profund: M.Fesier Mic si M.Pelvitrohanterieni

M.FESIER MARE (Gluteus maximus)
Origine - osul iliac
Insertie - tractul iliotibial
Actiune - rotator lateral, adductor si extensor al coapsei
- in ortostatism si in mersul obisnuit, fesierul mare este inactiv!!!
Intervine numai la aplecarea bazinului inainte (cand perpendiculara coborata din
centrul de greutate trece anterior de linia bicondiliana. Ex: fuga, urcus, cataract,
ridicatul greutatilor, dans).

M. FESIER MIJLOCIU (Gluteus Medius)
Origine: creasta iliaca
Insertie: Marele Trohanter
Actiune: - prin contractia fibrelor posterioare au actiune de extensie si
rotatie in afara a coapsei;
- prin contractia fibrelor anterioare au actiune de flexie si rotatie
inauntru a coapsei.

M. FESIER MIC (Gluteus Minimus)
Origine: aripa osului coxal


All rights reserved – Nadejda MItescu

Insertie: Marele Trohanter
Actiune: Idem fesierul mijlociu

M.PELVITROHANTERIENI

M.PIRIFORM
Origine: sacru
Insertie: Marele Trohanter
Actiune: abductor, rotator lateral si extensor al coapsei

M.OBTURATOR INTERN ( Obturator internus)

Origine: osul pubian si membrana obturatorie
Insertie: Marele Trohanter
Actiune: rotatie laterala a coapsei

M.OBTURATOR EXTERN (Obturator externus)

Origine: osul pubian si membrana obturatorie
Insertie: fosa trohanterica
Actiune: rotatie lateral a coapsei

M.GEMEN SUPERIOR (Superior gemellus)

Actiune: rotator lateral ai coapsei


All rights reserved – Nadejda MItescu

M.GEMEN INFERIOR (Inferior gemellus)

Actiune: rotator lateral ai coapsei
M. PATRAT FEMURAL (Quadratus femoris)
Datorita directiei transversal a fibrelor sale, este cel mai puternic
rotator
lateral al coapsei

b). Muschii regiunii anterioare a coapsei:

MUSCHIUL CROITOR (Sartorius):
Origine: pe osul coxal-spina iliaca;
Insertie: pe fata mediala a tibiei, sub epifiza superioara;
Actiune: flexor al coapsei pe bazin si al gambei pe coapsa. Inclina si roteste
pelvisul (cand ia punct fix pe tibie).




All rights reserved – Nadejda MItescu

MUSCHIUL CVADRICEPS (Quadriceps Femoris):
- cel mai mare si mai puternic muschi
- este format din 4 fascicule musculare ( M.Drept femural, M.Vast
lateral, M.Vast medial, M. Vast intermediar) care superior au origini
distincte, dar care se unesc inferior, la baza rotulei intr-un tendon unic
(Rectus Femoris Tendon).
Origine: - Dreptul femural (Rectus femoris) - pe bazin;
- Vastul lateral (Vastus lateralis) - pe fata laterala a femurului;
- Vastul medial (Vastus medialis) - pe fata mediala a femurului;
- Vastul intermediar (Vastus intermedius)- pe fata anterioara a
femurului.
Actiune: - extensie a gambei pe coapsa
- flexor al coapsei pe trunchi
- abductor (usor)
- in mers, ridica coapsa, deplasand inainte prin extensia
brusca a
gambei
- stabilizeaza genunchiul in extensie la membrul de sprijin.

c). Muschii regiunii mediale a coapsei:

M.GRACILIS
Origine: ramura inferioara a pubisului
Insertie: fata medial a tibiei
Actiune: - adductor al coapsei
- continua flexia gambei pe coapsa cand aceasta a fost
initiata de
muschii posteriori ai coapsei

M.ADDUCTOR LUNG ( Adductor longus)

Origine: ramura inferioara a pubisului
Insertie: treimea medie a femurului


All rights reserved – Nadejda MItescu

Actiune: - adductie si flexie a coapsei

- rotator lateral al coapsei

M.ADDUCTOR SCURT (Adductor brevis)

M. ADDUCTOR MARE (Adductor magnus)
d). Muschii regiunii posterioare a coapsei (antagonisti ai
muschiului
cvadriceps):

M. BICEPS FEMURAL (Biceps Femoris)

Origine: - capul lung – tuberozitatea ischiadica
- capul scurt – intre adductorul mare si vastul lateral
Insertie: pe capul fibulei.
Actiune: - extensor al coapsei
- flexor al genunchiului si al gambei pe coapsa
- rotator in afara al gambei, cand gamba este flexata.

M. SEMITENDINOS (Semitendinosus)
Muschi lung, continuat in jumatatea inferioara cu un tendon lung
cilindric, de
unde rezulta si denumirea sa.


All rights reserved – Nadejda MItescu

Origine: tuberozitatea ischiadica

Insertie: medial pe tibie
Actiune: - extensor al coapsei
- flexor al gambei
- rotator medial al gambei flectate

M. SEMIMEMBRANOS (Semimembranosus)
Partea sa superioara este reprezentata de o lama aponevrotica
subtire
Origine: tuberozitatea ischiadica
Insertie: condilul medial al tibiei
Actiune: idem M.Semitendinos

e). Muschii regiunii anterioare a gambei:


All rights reserved – Nadejda MItescu

M.TIBIAL ANTERIOR (Tibialis anterior)
Origine: condilul lateral al tibiei
Insertie: baza primului metatarsian
Actiune: - flexia dorsala a piciorului
- adductia si rotatia mediala a piciorului



M.EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (Extensor digitorum longus)
Origine: condilul lateral al tibiei
Insertie: falangele ultimelor 4 degete
Actiune: - extensor al ultimelor 4 degete
- flexor dorsal al piciorului
- rotator lateral al piciorului

M.EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (Extensor hallucis longus)
Origine: treimea medie a fibulei
Insertie: falangele halucelui
Actiune: - extensor al halucelui
- flexor dorsal si rotator medial al piciorului

f). Muschii regiunii laterale a gambei:


M.PERONIER LUNG (Fibularis longus)
Origine: capul fibulei
Insertie: primul metatarsian
Actiune: - flexor plantar al piciorului
- abductie si rotatie laterala
- mentine bolta plantara (datorita oblicitatii tendonului sau)
- cand ia punct fix inferior, fixeaza gamba pe picior

M.PERONIER SCURT (Fibularis brevis)
Origine: capul fibulei
Insertie: ultimul metatarsian


All rights reserved – Nadejda MItescu


g).Muschii regiunii posterioare a gambei:

In plan superficial:
- M.Triceps Sural : - M.Gastrocnemian (superficial)
- M.Solear (profund)
- M.Plantar


M.GASTROCNEMIAN (Gastrocnemius)
Origine: - capul medial - condilul medial al femurului
- capul lateral – condilul lateral al femurului
Insertie: prin tendonul calcanean al lui Achile (format prin unirea
tendonului
muschiului solear cu tendonul muschiului triceps) pe tuberozitatea calcaneana
Actiune : - intervine in ridicarea corpului din pozitia ghemuit
- capul medial – rotatie laterala a gambei
- capul lateral – rotatie mediala a gambei


All rights reserved – Nadejda MItescu


M.SOLEAR (Soleus)
Origine: pe cele doua oase ale gambei
Insertie: fibrele musculare se continua cu un tendoncare se uneste cu
tendonul muschiului gastrocnemian pe tendonul achilean (calcanean)
Actiune: - puternic flexor plantar
- intervine in mers, salt
- stabilizeaza articulatia talocrurala
M.PLANTAR (Plantaris)
- tensor al articulatiei genunchiului

In plan profund:
M.TIBIAL POSTERIOR (Tibialis posterior)
Origine: pe tibie si fibula (2/3
superioare)
Insertie: navicular
Actiune: - rotatie si adductie mediala a piciorului
- rol in mentinerea boltei plantare
M.POPLITEU (Popliteus)
Origine: fata laterala a condilului lateral femural
Insertie: fata posterioara a tibiei
Actiune: flexor al gambei

M.FLEXOR LUNG AL DEGETELOR (Flexor digitorum longus)

M.FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (Flexor hallucis longus)


All rights reserved – Nadejda MItescu

Biomecanica
Are drept subiect de studiu omul, privit din perspectiva miscarii
acestuia, prin prisma anatomiei, biomecanicii, terapiei prin miscare
(kinetoterapie), fiziologiei, cunostintele fiind focalizate pe omul care doreste
fie recuperarea unor abilitati sau functii motorii, fie dobândirea unor
performante motorii.

Astfel, biomecanica are aplicatii atât în domeniul medical si al

recuperarii fizice, cât si în domeniul sportiv, pentru testarea si
îmbunatatirea calitatilor
motrice.
Structurile care participa si contribuie la realizarea miscarilor sunt
analizate în kineziologie din punct de vedere anatomic, fiziologic si
biomecanic.

Structurile anatomice care realizeaza miscarea corpului, în

ansamblu, sau a
unor segmente poarta numele, în biomecanica, de structuri cinematice sau
lanturi cinematice. O astfel de structura cinematica este completata în
biomecanica de “componenta” de comanda si control, fiind constituita din
urmatoarele sisteme principale:
-sistemul nervos, care asigura comanda si controlul, pe baza
informatiilor corespunzatoare;
-sistemul muscular, care primeste comanda si realizeaza forta
motrica a miscarii;
-sistemul osteo-articular, care realizeaza miscarea în anumite
limite, directii si segmente determinate.

Miscarile elementare posibile ale unui corp sunt: miscarea de

translatie
(flexie sau extensie) si miscarea de rotatie. Toate celelalte miscari ale
corpului se obtin prin combinarea celor elementare. Spre exemplu,
genunchii si coatele executa miscari de flexie si extensie, in timp ce umerii
si pelvisul executa miscari de rotatie.
Miscarea corpului sau a segmentelor cinematice se
raporteaza,


All rights reserved – Nadejda MItescu
întotdeauna, la un sistem de
referinta.
Prin sistem de referinta se întelege un reper nedeformabil fata de
care se raporteaza pozitiile unui sistem material. Sistemele de referinta
pot fi fixe sau mobile, astfel încât miscarea raportata la un sistem de
referinta considerat fix poarta numele de miscare absoluta, iar
miscarea raportata la un sistem de referinta mobil se numeste miscare
relativa.

În biomecanica, un sistem de referinta mobil îsi are originea, în mod
obisnuit, în centrul de greutate al corpului, deplasându-se odata cu miscarea
corpului. Un astfel de sistem de referinta se mai numeste sistem de referinta
relativ sau cardinal. În figura este reprezentat un sistem de referinta cardinal.


All rights reserved – Nadejda MItescu

Planurile de referinta:

a. sagital – Este vertical, si se intinde din fata in spate, impartind corpul in partea
dreapta si partea stanga. In planul sagital, intalnim miscarile de abductie si
adductie.

b. frontal (coronal) – Este perpendicular si se intinde dintr-o parte in alta,
impartind corpul in partea frontala (anterioara) si partea dorsala (posterioara). In
planul frontal, intalnim miscarile de extensie si flexie.

c. transversal – Este orizontal si se intinde paralel cu solul, impartind corpul in
partea superioara si partea inferioara. In planul transversal, intalnim miscarile de
rotatie.


All rights reserved – Nadejda MItescu

a. Sagital b. Frontal c. Transversal


Power House
Punctul in care cele trei axe se intalnesc, este denumit Power
House.
Power house este unul dintre cele mai importante concepte in Pilates. Zona
power house se intinde de la baza cutiei toracice pana la linia soldurilor. Include
muschii abdominali, muschii spatelui, pelveni, muschii din jurul soldurilor si
fesierii. Acesti muschi lucreaza impreuna la formarea unui suport pentru trunchi.
Ei sunt muschi stabilizatori, dar in acelasi timp, creaza miscarile mari pe care le
executam si le dau acestor miscari, forta lor.

Pilates Box
Un alt element foarte important este Pilates Box, care inseamna
pozitia cutiei toracice, a coloanei vertebrale in zona cervicala si toracica si a
omoplatilor.


All rights reserved – Nadejda MItescu

Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre (24 mobile si 9 fixe),
dintre care 7 cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale si 4-5 coccigiene, unite
intre ele prin discuri intervertebrale, si ligamente puternice.
Coloana vertebrala nu este dreapta, aceasta prezentand curburi, ca urmare
a statiunii bipede. In plan sagital, se poate observa, lordoza cervicala (36 grade),
cifoza toracica (35 grade), lordoza lombara (50 grade) si curbura sacrococcigiana.

In ultimii ani, termenul de Core strength a devenit foarte cunoscut si este
utilizat cumva in acelasi sens cu power house, dar nu inseamna exact acelasi
lucru. Muschii “core” sunt parte din power house. Muschii “core” sunt muschi
profunzi, de stabilizare, cum ar fi complexul pelvic-sacro-lombar, psoasul,
multifidusul, transversul abdominal. Dar muschii “core” nu sunt muschi care
executa miscari ample, cum ar fi dreptii abdominali sau fesierii, pe care ii
adaugam la enumerare atunci cand vorbim despre “power house”. In complexul
“core” intra 29 de muschi statici si dinamici.

Corectarea
posturii
Pozitia bazinului, a articulatiilor, muschilor si a organelor este
un element
cheie in corectarea
posturii.
In primul rand, coloana in zona lombara nu este arcuita, muschiul
transvers
trage abdomenul catre coloana vertebrala, iar coccisul este impins catre
pubis, spina iliaca si osul pubian, aflandu-se aproximativ in aceeasi linie
pe orizontala. Zona lombara este contractata.
Urmatoarea miscare este de tragere in jos si spre spate a
omoplatilor si de
incordare a spatelui. Aceasta miscare ridica sternul, facand mai mult loc
in cutia
toracica pentru respiratie.
Ceafa este alungita, spre sus, chiar daca lordoza coloanei cervicale
si barbia
sunt putin in afara pozitiei naturale (distanta de un pumn sau o
portocala intre
barbie si stern). Postura este dreapta si persoana pare mai inalta si mai
supla.


All rights reserved – Nadejda MItescu

POZITII si EXERCITII Pentru grupele MARI MUSCULARE
UMERI - deltoizi


All rights reserved – Nadejda MItescu


All rights reserved – Nadejda MItescu

PIEPT si biceps


All rights reserved – Nadejda MItescu

FLOTARI - piept +triceps


All rights reserved – Nadejda MItescu

SPATE la bancuta _ erector spinali , glutei,hamstrings

T

TRACTIUNI cu bara la ceafa


All rights reserved – Nadejda MItescu
TRACTIUNI cu bara la piept

BICEPS


All rights reserved – Nadejda MItescu
CVADRICEPS

GLUTEI + HAMSTRINGS