 Exista 3 tipuri de muschi:

› Muschiul striat ( mușchii scheletici)

› Muschiul neted (care intră în alcătuirea organelor
interne )
› Miocardul

 Muschii scheletici reprezinta 30-40% din

greutatea corporala (♂ de 70kg: 25kg de
muschi striati)
 Mușchii scheletici reprezintă componenta
activă a aparatului locomotor, în timp ce
oasele și articulațiile reprezintă componenta
pasivă.
Exista aproape 650 muschi
scheletici in corpul uman
 Muşchii sunt formati din
corpul muscular (venter
sau gaster) care reprezintă
portiunea principală,
contractilă
 şi două extremităti (caput
şi cauda).
 Prin intermediul
tendoanelor forta
muşchiului se transmite
oaselor.
 anexele muşchilor sunt
formatiuni auxiliare ce
ajută la activitatea
musculară.
 format din:
› fibre musculare striate:
 o fibră este formată din 400 – 2000 de miofibrile;
 fibrelele musculare sunt de două tipuri:
 roșii = cu contracție lentă – se contractă perioade lungi de
timp, dar cu forță mică;
 albe = cu contracție rapidă – se contractă rapid și puternic,
dar obosesc foarte repede;

› țesut conjunctiv = formează un schelet interior cu rol mecanic:

 grupează fibrele musculare sub formă de fascicule;
 este format din fibre de colagen și fibre elastice;
 fibrele musculare individuale sunt înconjurate de
endomisiu;
 fasciculele musculare sunt legate împreună prin perimisiu;
 mușchiul în întregime este învelit în epimisiu;
 Dupa forma :
› muşchi lungi :
 - m. membrelor

› muşchi lati
 – m.romboizi

› muşchi scurti (cubici, prismatici)

 - m. pătrat pronator

› muşchi orbiculari
 Dupa numărului de corpuri şi
insertii musculare :
› CORP
 două corpuri (biventer/bigastric) -
m.digastric
 mai multe corpuri (poligastric) -
m. drept abdominal
› CAP
 două capete - m. biceps brahial
 trei capete - m. triceps brahial
 patru capete - m. cvadriceps
femural
› COADA
 două cozi (bicaudat)
 mai multe cozi (policaudat) - m.
flexori ai degetelor
 Ai feței (mimicii si masticatori)
 Ai gâtului (sternocleidomastoidian si pieliosul
gatului)
 Ai umărului(deltoid)
 Ai spatelui (trapez si marele dorsal)
 Ai toracelui -anterior- (pectoral)
 Ai abdomenului -anterior- (drept abdominal, oblic
extern)
 Ai brațului (triceps si biceps)
 Ai antebrațului
 Ai mâinii
 Ai bazinului (fesieri)
 Ai coapsei (croitor, aductor, cvadriceps femural)
 Ai gambei (gemeni ce se prind de călcâi prin
tendonul lui Ahile)
 Un muşchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin
extremităti cu ajutorul unui tendon
 Structura tendonului este reprezentată de fibre de colagen
 Insertia sa se poate face :
› pe os determinând proeminente osoase
› pe piele (muşchi pieloşi),
› pe membrane fibroase (membrana fibroasă de la antebrat şi gambă),
› pe portiuni îngroşate aponevrotic ale fasciilor de înveliş regionale,
› pe septuri intermusculare,
› pe alte tendoane (muşchii lombricali).
 Forma tendonului este variabilă în functie de cea a corpului
muscular:
› - de cordon cilindric sau turtit pentru muşchii lungi
› - de lamă lătită (aponevroză) pentru muşchii lati (abdomen)
› - de arcade tendinoase (formatiuni fibroase dispuse ca arcuri între
două insertii determinând un orificiu).
 Fasciile muşchilor
› sunt formatiuni conjunctive ce învelesc un muşchi individual,
un grup muscular sau totalitatea muşchilor unui segment
corporal.
 Retinaculele
› reprezintă îngroşări fibroase sub formă de panglică ale
fasciilor în scopul mentinerii tendoanelor în locurile unde
acestea îşi schimbă directia (gâtul mâinii şi al piciorului)
 Bursele sinoviale
› sunt saci conjunctivi dezvoltati la nivelul tendoanelor sau al
muşchilor în locurile unde aceştia sunt expuşi unor presiuni
 Trohleele musculare
› sunt inele fibroase complete sau incomplete prin care trec
anumite tendoane schimbându-şi directia
 Elasticitatea
› =proprietatea mușchiului striat scheletic de a reveni la
forma inițială după începerea acțiunii forței care a
determinat extensia sa.
 Plasticitatea
› =proprietatea mușchilor netezi vicerali de a-și menține
constantă tensiunea la diferite grade de distensie.
 Excitabilitatea
› =proprietatea muschiului de a raspunde la actiunea unui
excitant (mecanic, fizic sau chimic)
 Contractibilitatea
› =proprietatea mușchiului de a răspunde prin contracție la
acțiunea unui stimul
1. în mișcare (reprezintă componenta activă a
aparatului locomotor)

2. dau formă corpului

3. dau stabilitate articulațiilor

4. produc căldură

5. mențin poziția corpului printr-o permanentă stare

de contracție ușoară numita tonus muscular
 la mușchilor netezi și la cel cardiac se produce fără control conștient
= este necesară pentru supraviețuire;
 la mușchii scheletici este voluntară (= sunt supuși controlului
conștient) = este folosită pentru a deplasa corpul și poate fi
controlată cu mare finețe;
 contracția musculară a mușchilor scheletici poate fi controlată și
subconștient = mișcările reflexe;
 deși sunt diferențe semnificative între cele trei tipuri de mușchi,
contracția se realizează prin mișcările actinei și miozinei:
› în mușchii scheletici = contracția este produsă de impulsuri
electrice transmise prin nervii motori care vin de la neuronii
motori;
› contracțiile mușchilor netezi și ai celui cardiac = produse de celule
pacemaker interne, care se contractă în mod regulat și propagă
contracțiile la celulele musculare care sunt în contact cu ele;
 mușchii scheletici se contractă și se relaxează intens în rafale scurte,
iar mușchii netezi susțin contracții lungi sau aproape permanente .
 Contracţia izometrică modifică
tensiunea muşchiului, dar lungimea
rămâne constantă.
› Caracterizează musculatura posturală.
› Nu produce lucru mecanic, ci căldură.
 Contracţia izotonică este aceea în
care tensiunea rămâne constantă, dar
variază lungime.
› Este caracteristică majorităţii muşchilor
scheletici.
› Realizează lucru mecanic şi produce
mişcare.