Exista 3 tipuri de muschi:
› Muschiul striat ( mușchii scheletici)
› Muschiul neted (care intră în alcătuirea organelor
interne )
› Miocardul
Muschii scheletici reprezinta 30-40% din
greutatea corporala (♂ de 70kg: 25kg de
muschi striati)
Mușchii scheletici reprezintă componenta
activă a aparatului locomotor, în timp ce
oasele și articulațiile reprezintă componenta
pasivă.
Exista aproape 650 muschi
scheletici in corpul uman
Muşchii sunt formati din
corpul muscular (venter
sau gaster) care reprezintă
portiunea principală,
contractilă
şi două extremităti (caput
şi cauda).
Prin intermediul
tendoanelor forta
muşchiului se transmite
oaselor.
anexele muşchilor sunt
formatiuni auxiliare ce
ajută la activitatea
musculară.
format din:
› fibre musculare striate:
o fibră este formată din 400 – 2000 de miofibrile;
fibrelele musculare sunt de două tipuri:
roșii = cu contracție lentă – se contractă perioade lungi de
timp, dar cu forță mică;
albe = cu contracție rapidă – se contractă rapid și puternic,
dar obosesc foarte repede;
› țesut conjunctiv = formează un schelet interior cu rol mecanic:
grupează fibrele musculare sub formă de fascicule;
este format din fibre de colagen și fibre elastice;
fibrele musculare individuale sunt înconjurate de
endomisiu;
fasciculele musculare sunt legate împreună prin perimisiu;
mușchiul în întregime este învelit în epimisiu;
Dupa forma :
› muşchi lungi :
- m. membrelor
› muşchi lati
– [Link]
› muşchi scurti (cubici, prismatici)
- m. pătrat pronator
› muşchi orbiculari
Dupa numărului de corpuri şi
insertii musculare :
› CORP
două corpuri (biventer/bigastric) -
[Link]
mai multe corpuri (poligastric) -
m. drept abdominal
› CAP
două capete - m. biceps brahial
trei capete - m. triceps brahial
patru capete - m. cvadriceps
femural
› COADA
două cozi (bicaudat)
mai multe cozi (policaudat) - m.
flexori ai degetelor
Ai feței (mimicii si masticatori)
Ai gâtului (sternocleidomastoidian si pieliosul
gatului)
Ai umărului(deltoid)
Ai spatelui (trapez si marele dorsal)
Ai toracelui -anterior- (pectoral)
Ai abdomenului -anterior- (drept abdominal, oblic
extern)
Ai brațului (triceps si biceps)
Ai antebrațului
Ai mâinii
Ai bazinului (fesieri)
Ai coapsei (croitor, aductor, cvadriceps femural)
Ai gambei (gemeni ce se prind de călcâi prin
tendonul lui Ahile)
Un muşchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin
extremităti cu ajutorul unui tendon
Structura tendonului este reprezentată de fibre de colagen
Insertia sa se poate face :
› pe os determinând proeminente osoase
› pe piele (muşchi pieloşi),
› pe membrane fibroase (membrana fibroasă de la antebrat şi gambă),
› pe portiuni îngroşate aponevrotic ale fasciilor de înveliş regionale,
› pe septuri intermusculare,
› pe alte tendoane (muşchii lombricali).
Forma tendonului este variabilă în functie de cea a corpului
muscular:
› - de cordon cilindric sau turtit pentru muşchii lungi
› - de lamă lătită (aponevroză) pentru muşchii lati (abdomen)
› - de arcade tendinoase (formatiuni fibroase dispuse ca arcuri între
două insertii determinând un orificiu).
Fasciile muşchilor
› sunt formatiuni conjunctive ce învelesc un muşchi individual,
un grup muscular sau totalitatea muşchilor unui segment
corporal.
Retinaculele
› reprezintă îngroşări fibroase sub formă de panglică ale
fasciilor în scopul mentinerii tendoanelor în locurile unde
acestea îşi schimbă directia (gâtul mâinii şi al piciorului)
Bursele sinoviale
› sunt saci conjunctivi dezvoltati la nivelul tendoanelor sau al
muşchilor în locurile unde aceştia sunt expuşi unor presiuni
Trohleele musculare
› sunt inele fibroase complete sau incomplete prin care trec
anumite tendoane schimbându-şi directia
Elasticitatea
› =proprietatea mușchiului striat scheletic de a reveni la
forma inițială după începerea acțiunii forței care a
determinat extensia sa.
Plasticitatea
› =proprietatea mușchilor netezi vicerali de a-și menține
constantă tensiunea la diferite grade de distensie.
Excitabilitatea
› =proprietatea muschiului de a raspunde la actiunea unui
excitant (mecanic, fizic sau chimic)
Contractibilitatea
› =proprietatea mușchiului de a răspunde prin contracție la
acțiunea unui stimul
1. în mișcare (reprezintă componenta activă a
aparatului locomotor)
2. dau formă corpului
3. dau stabilitate articulațiilor
4. produc căldură
5. mențin poziția corpului printr-o permanentă stare
de contracție ușoară numita tonus muscular
la mușchilor netezi și la cel cardiac se produce fără control conștient
= este necesară pentru supraviețuire;
la mușchii scheletici este voluntară (= sunt supuși controlului
conștient) = este folosită pentru a deplasa corpul și poate fi
controlată cu mare finețe;
contracția musculară a mușchilor scheletici poate fi controlată și
subconștient = mișcările reflexe;
deși sunt diferențe semnificative între cele trei tipuri de mușchi,
contracția se realizează prin mișcările actinei și miozinei:
› în mușchii scheletici = contracția este produsă de impulsuri
electrice transmise prin nervii motori care vin de la neuronii
motori;
› contracțiile mușchilor netezi și ai celui cardiac = produse de celule
pacemaker interne, care se contractă în mod regulat și propagă
contracțiile la celulele musculare care sunt în contact cu ele;
mușchii scheletici se contractă și se relaxează intens în rafale scurte,
iar mușchii netezi susțin contracții lungi sau aproape permanente .
Contracţia izometrică modifică
tensiunea muşchiului, dar lungimea
rămâne constantă.
› Caracterizează musculatura posturală.
› Nu produce lucru mecanic, ci căldură.
Contracţia izotonică este aceea în
care tensiunea rămâne constantă, dar
variază lungime.
› Este caracteristică majorităţii muşchilor
scheletici.
› Realizează lucru mecanic şi produce
mişcare.
