Efectele practicarii exercitiilor fizice asupra organismului si exemple de

exercitii care influenteaza sistemul muscular si respirator

Motto: „Nimic nu îl epuizează şi nu îl ruinează mai mult pe om decât inactivitatea

fizică permanentă.” Aristotel

Mișcarea este bună nu doar pentru sănătatea fizică, ci și pentru cea mintală.
Una dintre consecințele efortului fizic prelungit este oprirea, cel puțin provizorie, a
fluxului angoaselor și grijilor tale.
Sportul inseamna orice fel de mișcare fizică ori de performanță, ori pentru
propria sănătate. Astfel ca sportul de performanță poate inseamna orice fel de sport
efectuat la un club, adica atat fotbal, tenis, baschet sau inot, acelasi lucru poate fi
vorba si când spunem sport ca si mișcare fizica de intreținere, adică si fotbalul
ocazional, joggingul sau exercițiile fizice efectuate la sala de fitness.
Mişcarea fizică este cea care ne ajută să ne tonifiem corpul, să fim mai
energici sau chiar să ne îmbunătăţim starea de sănătate. Exerciţii fizice uşoare,
antrenamente intense sau tehnici noi, care implică atât corpul, cât şi mintea, toate
formele de sport sunt binevenite atunci când conştientizam câte beneficii ne poate
aduce acest stil de viaţă. Comoditatea e uneori mai puternică decât dorinţa de a
arăta bine, sănătosi, tonici, în formă. De aceea avem nevoie de motivaţii puternice
pentru a ne mobiliza.
Activitatea fizica regulată reprezintă cea mai bună “investiție” pentru o
inimă sănătoasă contribuind la reducerea riscului de apariție a afecțiunilor
cardiovasculare, scăzând greutatea, îmbunătățind valorile tensiunii arteriale, ale
colesterolului și ale glicemiei, reducând stresul și crescând buna dispoziție.
O oră pe zi nu este mult, poate nu la sala de fitness, dar acasă sau în parc,
odihnindu-ne mintea, ne putem pune la lucru corpul!Dacă mergem la bazin sau la
sala de fitness, dacă mergem în parc cu rolele, bicicleta, sau dacă mergem să facem
jogging este mai puțin important! Important este să facem acest lucru în fiecare zi!
Antrenandu-ne corpul, ne antrenăm și mintea, aducând în viața noastră o stare de
bine!
Activitatea fizică ne face să ne menținem sănătoși și inteligenți pe masura ce
îmbătrânim. Dacă nu facem mișcare o perioadă mai lungă de timp, mușchii ni se
pot atrofia. În timpul antrenamentelor, sângele este pus în mişcare, iar creierul se
menține într-o formă mai bună.
 Sportul prezintă multiple beneficii, dintre care putem enumera:
 ne lungește viața și calitatea acesteia
 mișcarea ne scapă de grasimi
 ne motivează să ne depășim limitele
 putem să dormim mai liniștiți
 ne ajută să avem încredere în noi înșine
Sportul este una dintre puținele modalități descoperite de oamenii de știință de
a genera noi neuroni. Neuronii cei noi iau naștere în hipocamp, centrul învățării și
al memoriei, dar mecanismul nu este cunoscut cu exactitate. Explicația pare să fie
aceea că, la nivel celular, un influx de calciu este generat, activându-se factorii de
transcriere din neuronii existenți.
Creierul începe să piardă din țesutul nervos după vârsta de 30 de ani, motiv
pentru care această descoperire este deosebit de importantă pentru activitatea
cerebrală umană.
Este bine cunoscut efectul sportului asupra organismului uman, în boli
precum Alzheimer și Parkinson, asupra cărora sportul are efecte preventive și
terapeutice. Aceste boli progresează prin pierderea de neuroni, iar mișcarea fizică
vine să compenseze acest lucru.
Sportul este recunoscut și pentru capacitatea sa de a trata depresia și de a
îmbunătăți memoria. Iată cum, dacă facem sport, ne vindecăm și întinerim din
toate punctele de vedere!
Mișcarea așadar ne face fericiți. Endorfina, substanța chimică cu proprietăți
analgezice asemănătoare celor ale morfinei, se eliberează la 30 de minute de la
momentul în care începem să facem sport. Aceasta reduce discomfortul fizic
provocat de exercițiu și induce un sentiment de bună dispoziție.
 Efectele ale exercițiilor fizice asupra sistemului muscular includ
contracția musculara mai frecventa, îmbunatațirea circulației sângelui
în mușchi și creșterea temperaturii musculare. De-a lungul timpului,
cu o pregatire obișnuita, adaptările apar atât în sistemul muscular, cat
și in cel al scheletului.Una dintre cele mai importante adaptari ale
antrenamentului este creșterea lațimii si densității oaselor, ceea ce
reduce probabilitatea vătămarii osoase(fractură) .Exercițiile regulate
îmbunatățesc forța mușchilor, tendoanelor și a ligamentelor, care la
rândul lor ajuta la stabilizarea articulațiilor. De asemenea,
îmbunatațește și ajută la menținerea flexibilitații articulare și
determina hipertrofia sau creșterea mușchilor.
 Efecte asupra sistemului respirator. În timpul efortului fizic, plămânii
respiră mai frecvent şi mai amplu, pentru a acoperi necesităţile
crescute de oxigen în muşchi. Aşa cum inima trebuie antrenată pentru
 a face faţă eforturilor excesive, prin creşterea puterii de contracţie a
muşchiului cardiac şi plămânii trebuie antrenaţi să respire mai
puternic, să permită o ventilaţie mai mare pe unitatea respectivă de
timp. Fără acest antrenament nu se pot efectua activităţi fizice grele,
deoarece plămânii nu pot asigura cantitatea de oxigen crescută.
Exerciţiile fizice în aer liber, ca şi şedinţele speciale de antrenament,
în cazul sportivilor, constituie mijloace eficiente de pregătire a
aparatului respirator pentru noile sarcini la care trebuie supus
organismul.
Principalele efecte benefice ale obiectivelor implementate sunt:
–         exercitiile de mentinere a supletii articulare urmaresc cresterea amplitudinii
miscarilor la nivelul tuturor articulatiilor si la cei cu sindroame vertebrale statice,
degenerari vertebrale sau afectari discale, cresterea  amplitudinii de miscare
cervico-dorso-lombara;
–         exercitiile pentru cresterea fortei si rezistentei musculare urmaresc
contracararea slabirii musculare, prin neutilizare, stiut fiind ca un muschi neutilizat
pierde 3-5% din forta musculara. De asemenea, urmaresc si mentinerea castigului
de forta realizat;
–         exercitii pentru mentinerea si corectarea tonusului muscular, care au ca
obiectiv principal tonifierea, in primul rand a musculaturii corectoare a trunchiului
si a musculaturii abdominale;
–         exercitiile pentru ameliorarea posturii urmaresc corectarea cifozelor,
lordozelor si a scoliozelor care se realizeaza prin posturi fixe mentinute corectoare
sau hipercorectoare, exercitii de corectare posturala;
–         exercitiile pentru mentinerea capacitatii de efort au rol important in
cresterea debitului cardiac, a ventilatiei pe minut si a ventilatiei alveolare, cresterea
fluxului sanguin in muschi si, astfel, o rezistenta crescuta la activitatea fizica.
Exercitiile fizice au un rol bine definit in mentinerea sanatatii, acest lucru
fiind cunoscut din cele mai vechi timpuri. Este unanim cunoscut faptul ca atat
corpul uman, cat si psihicul au nevoie de exercitii fizice pentru a-si mentine
integritatea si o buna functionalitate.
 Exercitiul aerobic s-a dovedit ca este singurul care poate combate limitarea
rezervelor functionale datorate varstei, amelioreaza toleranta pentru
activitatile vietii zilnice, amelioreaza calitatea vietii, reduce morbiditatea
prin boli grave. Raspunsurile fiziologice ale organismului la exercitiile fizice
aerobe sunt reprezentate de raspunsul metabolic celular local, raspunsul
cardiovascular, raspunsul respirator. Pentru producerea de energie necesara
contractiei musculare, consumul de oxigen crescut este  esential. Marimea
consumului de oxigen la nivelul celulei musculare este in raport direct cu
 vascularizatia muschiului, numarul mitocondriilor intracelulare, prezenta
enzimelor oxidative mitocondriale in fibrele musculare si intensitatea
contractiei acestor fibre. Exercitiul fizic determina si o stimulare a fibrelor
simpatice din cadrul nervilor micsti care antreneaza cresterea activitatii
sistemului nervos simpatic cu efecte imediate cardio-vasculare:
vasoconstrictie generalizata, tahicardie, tensiune arteriala crescuta,
contractilitate miocardica crescuta. ~n ceea ce priveste sistemul venos,
acesta inregistreaza o vasoconstrictie atat in musculatura activa, cat si in cea
neactiva, ceea ce duce la cresterea presiunii venoase periferice. La nivelul
cordului are loc cresterea debitului cardiac subordonat acelorasi necesitati
metabolice musculare. Exercitiul aerobic la persoanele cu afectare cardiaca
determina raspunsuri diferite decat cele fiziologice. ~n ceea ce priveste
raspunsul respirator al exercitiului fizic, este de mentionat ca imediat cu
inceperea exercitiului se instaleaza modificarile ventilatorii prin cresterea
rapida a ventilatiei pana la acomodarea ei cu valoarea efortului cand intra in
steady-state. Cresterea ventilatiei pe minut are corespondent in cresterea
intensa a ventilatiei alveolare, necesara asigurarii noului nivel al
schimburilor gazoase. Cresterea ventilatiei chiar de la inceputul exercitiului
si chiar inaintea lui este de origine reflexa, dar sigur cu control cortical.
Adaptarea ventilatiei la efortul cerut de exercitiul fizic este extrem de
importanta. Ceea ce limiteaza intensitatea efortului, oprindu-l brusc, este
falimentul ventilator. ~n exercitiul aerobic, acest lucru nu se intampla decat
in cazuri patologice.
 Exercitii de gimnastica pentru aparatul respirator: Gimnastica respiratorie
consta, din coordonarea si amplificarea cu vointa a miscarilor libere de
respiratie, precum si din stimularea si antrenarea functiei respiratorii prin
miscari pasive, active si cu rezistenta. La acestea se adauga exercitii
executate cu ajutorul unor aparate speciale sau prin alte procedee, ca;
apneea voluntara, spirometria, aparatele muzicale de suflat, cantecele si
declamatiile.Exercitiile de respiratie, desi simple si usor de executat, sunt
putin folosite in practica; rolul lor nu este intotdeauna corect inteles si
apreciat, iar uneori este chiar contestat.Scopul  exercitiilor de respiratie este
de a umple mai mult si mai bine plamanii cu aer, de a antrena muschii
respiratori, de a amplifica miscarile toracelui si ale diafragmului, de a
exercita si mentine elasticitatea plamanilor, de a mari ventilatia pulmonara
si de a activa schimburile gazoase in plamani (hematoza) si in tesuturi
(respiratia tisulara).
Exercitiile de respiratie necesita in general o larga baza de
sustinere a corpului, o pozitie stabila si simetrica. in cazurile cand urmarim
scopuri corective si o dezvoltare inegala a celor doua jumatati ale toracelui,
vom folosi pozitii asimetrice.
Pozitia stand este o pozitie favorabila pentru respiratie, daca este
corecta, intrucat se mentine fara incordare si permite contractia si relaxarea
libera a muschilor respiratori. In inspiratiile ample si profunde se contracta
muschii extensori ai spatelui si cefei, corectand pozitia coloanei vertebrale;
se apropie si se fixeaza omoplatii; capul se redreseaza, muschii abdominali
participa static la miscare. in expiratiile fortate, coloana vertebrala revine la
pozitia initiala, trunchiul se indoaie usor, capul si toracele coboara putin,
omoplatii se departeaza si muschii inspiratori se relaxeaza.

Student,
Zamfir Manuel Catalin
Universitatea din Craiova,Facultatea de Educatie Fizica si Sport,Anul II,
Dr. Tr. Severin