Biologia

Biologia este partea anatomiei care se ocupa cu studiul muschilor si a formatiunilor anatomice anexate acestora. In afara de muschi bilogia studiaza tendoanele, aponevrozele, bursele seroase etc. Muschii sunt de origine mezodermica, cu unele exceptii: muschii irisului, muschii corpului ciliar si celulele mio-epiteliale care au origine ectoderma. Au ca principala caracteristica contractilitatea: isi modifica dimensiunea atunci cand sunt stimulati adecvat. Bichat a impartit muschii in 2 grupe mari: Muschi ai vietii animale sau muschi voluntari, numiti asa pentru ca se contracta sub

influenta vointei noastre, ei se insera pe piese ososase (in cea mai mare parte), insertia facandu-se pe creste osoase, proeminente, drepresiuni si numindu-se punct de fixare, sunt muschi bine reprezentati in cea mai mare parte si au o dubla striatie: longitudinala (firbrilara) si transversala. Motiv pentru care se numesc si muschi striati, prezinta o inervatie somatica. Muschi ai vietii vegetative sau muschi viscerali, deoarece intra in structura peretilor

organelor cavitare, au o inervatie vegetativa si nu prezinta decat striatie longitudinala (fibrilara) numindu-se si muschi netezi, contractia lor este mai slaba, de putere mai mica si mai prelungita decat a muschilor striati. Contractiile sunt involuntare, automate, o parte a lor prezinta centrii de automatism, care genereaza impulsuri nervoase de contractie (muschi tubului digestiv de la stomac pana la rect) centrii de automatism asupra carora Sistemul Nervos Vegetativ exercita influente infibitorii sau stimulatorii. Greutatea masei musculare din organism variaza in functie de varsta, sex, grad de antrenament. Dupa Braus, muschi reprezinta 32% din greutatea organismului la femeie, in jur de 36% la barbat, 25-30% la persoanele in varsta, >50% la sportivi.(oasele 14%). Forma muschilor: Dupa dimensiuni : Lungi, caracteristici membrelor, cei dispusi superficial sunt mai lungi, sar peste mai

multe articulatii (muschiul semimembranos) cei profunzi sunt mai scurti, sar peste o singura articulatie (muschiul popliteu). Lati, plati au lungimea si latimea mai mari, grosimea este redusa, localizati in peretii

cavitatilor: toracica, abdominala, pelvina. Scurti, de dimensiuni reduse, au de regula o forma triunghiulara, dispusi in zonele unde

se executa miscari de mica amplitudine, dar care dezvolta o forta mare (muschii santurilor vertebrale) (grupare descrisa de Testut) Muschii mixti: care prezinta caractere commune de la cele 3 grupe: muschi la care

predomina lungimea si latimea (muschiul drept abdominal, piramidalul abdomenului), ingusti si alungiti (muschii extrinseci ai globului ocular)
1

Muschii circulari: formati din fibre inelare sau semiinelare, muschii fiind dispusi in

jurul orificiilor pe care le inchid sau deschid, se mai numesc si orbiculari si actioneaza ca sfinctere Dupa numarul capetelor de origine: Cei mai multi au un singur cap de origine Mai exista si muschi cu 2 capete de origine (biceps) Sau cu 3 sau 4 capete (triceps, cvadriceps)

Majoritatea muschilor se termina cu un singur capat, mai sunt si muschi care se termina cu 2, 3 sau mai multe capete de insertie. Dupa asezarea lor: Superficial, supraaponevrotic, deasupra aponevrozei superficiale: muschii cutanati,

muschi slab reprezentati la om. Muschi profunzi: care se insera pe piese osoase, care sunt bine reprezentati, voluminosi,

care reprezinta elementul activ al oaselor pe care se insera si articulatiile in jurul carora se gasesc. Sunt muschi care se insera pe organele de simt: muschii extrinseci ai globilor oculari,

muschii de pe oscioarele urechii Sunt muschi care se insera pe segmente ale sistemului digestiv/respirator, devenind anexe

ale acestora, muschii: limbii, faringelui, laringelui Dupa modul de grupare a fasciculelor musculare fata de tendon: La uniii muschi fasciculele musculare se continua rectiliniu pe fibrele tendinoase La cei mai multi muschi , fasciculele musculare se insera oblic pe tendon, se numesc

muschi penati, care sunt de 3 feluri: muschi unipenati (fasciculele musculare se insera oblic de-o singura parte a tendonului), muschii bipenati (fasciculele musculare se insera oblic de ambele parti ale tendonului) (biceps, drept femural), muschi cu penatie complexa (in care fasciculele musculare au insertie oblica pe una sau mai multe aponevroze, dispuse superficial sau profund in interiorul muschilor) (muschiul maseter, muschiul solear) Sunt muschi care au corpul muscular intrerupt de catre un tendon intermediar, numindu-

se muschi digastrici (digastricul, muschiul supra hioidian, muschiul omohioidian) Sunt muschi care se numesc poligastrici, corpul muscular fiind fragmentat de benzi

transversale tendinoase, numite intersectii tendinoase, (muschiul drept abdominal)

Dupa numarul articulatiilor peste care trec: Sunt muschi care trec peste o singura articulatie, se mai numesc si muschi uniarticulari Muschi care trec peste doua articulatii, se mai numesc si muschi diarticulari (muschiul

biceps, muschiul croitor) Muschi care trec peste mai mult de doua articulatii, se mai numesc si muschi

poliarticulari (muschii flexori si extensori ai degetelor)

2

Dupa directia muschilor: Majoritatea muschilor sunt rectilinii, fiind dispusi paralel cu axul corpului sau membrului

caruia ii apartin Sunt muschi care pe un anumit segment au parcurs o directie, dupa care, de regula la

nivelul tendoanelor intermediare isi schimba directia si se numesc muschi reflectati

Dupa modul de fixare: Unii muschi se fixeaza pe suprafata osoasa, direct prin fibrele musculare ale

extremitatilor sale, sau acestea se fixeaza prin fibre conjunctive foarte scurte Majoritatea muschilor se fixeaza cu ajutorul tendoanelor, (tendonul fiind o formatiune

fibroasa, de culoare alb-sidefie, inextensibil, cu o forma cilindrica sau turtit antero-posterior, rar tendonul se poate dezlipii) Exista muschi care la o extremitate se insera pe un arc fibros, arc care in acelasi timp

delimiteaza cu osul subiacent, un orificiu osteo-fibros care da pasaj unui pachet vasculo-nervos (arcul/ arcada muschiului solear) aceasta arcada serveste ca linie de demarcatie intre vasele poplitee si vasele soleare Muschi care se insera cu cel putin unul din extremitati pe fata profunda a tegumentului

(muschii cutanati), mai precis pe fata profunda a dermului, se gasesc numai in anumite regiuni ale corpului : pielea capului, fetei, gatului, muschi care particpand la redarea diferitelor expresii ale fetei se numesc si muschi ai mimicii, acestia sunt muschi superficiali, inervati de nervul facial, la om sunt slab dezvoltati. si inferior) Muschi care se insera pe fata profunda a mucoasei (muschii limbii) Muschi care se insera pe tendoane (muschii lombricali) Muschi care se insera pe cartilaje (muschii laringelui) Muschi care se insera pe organe (muschii extrinseci a globilor oculari) Exista si un muschi cutanat la nivelul fetei palmare, la nivelul eminentei hipotenale. Sunt muschi care se insera pe membrane fibroase (muschii faringelui superior, mijlociu

Sunt tendoane, de regula cele terminale, care trimit prelungiri peste gruparile musculare invecinate, avand rolul de a intarii aponevroza de la acest nivel. Numarul muschilor: Numarul muschilor este variabil, in functie de diferiti autori care ii socotesc normali sau

supranumerali (Chaussier 146, Theile 346, chinezii spuneau ca sunt 360 de muschi ) Sunt muschi care uneori pot lipsi

Muschii sunt asezati in grupe unul langa altul, intre ei existand tesut conjunctiv in care se

gasesc vase si nervi, muschii pot fi si suprapusi, muschii alcatuind in general unul din planurile regionale topografice ale diferitelor regiuni ale corpului. Muschii pot acoperi partial pachete vasculo-nervoase, fiind muschi sateliti ai acestora si

marginile lor servind ca linii de descoperire, de Ex: pachetul vasculo-nervos radial are marginea laterala a muschiului brahio-radial. Muschii sunt cei care dau forma regiunii carora le apartin, fiind mai proeminenta

regiunea cand muschii sunt contractati. Anomalii musculare Le Double le clasifica in : perversive : pe sistenta unor muschi din scara (anara?) Evolutive: adaptarea unui muschi la o alta functie pe care trebuie sa o indeplineasca Monstruozitati: nu se exprima nici prin persive si nici prin adaptare

Mecanica musculara: muschii au 2 proprieti caracteristice: contractilitatea si elasticitatea Contractilitatea e proprietatea muschilor de a-si modifica dimensiunile (lungimea si grosimea) fara a-si modifica volumul, el revenind la dimensiunea de repaus, atunci cand stimulii inceteaza, datorita elasticitatii, muscchii prin contractia lor mobilizeaza oasele, actionand la nivelul articulatiilor, ei comportandu-se asemanator parghiilor din fizica. Parghia de gradul I : rezistenta, sprijin , forta. Rezistenta este greutatea pe care trebuie sa o invinga Sprijinul este articulatia, Forta este contractia musculaturii Ex: articulatia occipito-acro-iliana Parghia de gradul II : Atunci cand stam pe varful picioarelor, sprijinul este capatul metatarsienelor si articulatia cu falangele Rezistenta este la nivelul articulatiilor tarsiene: greutatea corpului Forta e contractia musculaturii posterioare a gambelor. Parghia de gradul III: Articulatia cotului, cand rezistenta e greutatea antebreatului si a mainii Rezistenta: muschii antrebratului si ai mainii Sprijin: articulatia humero-scapulara Tonusul muscular: Starea de usoara contractie, permanenta, a oricarui muschi in repaus Tonusul muscular are o importanta fiziologica majora: participa la mentinerea pozitiei corpului, participa la redarea diferitelor expresii ale fetei, favorizeaza intrarea rapida in contractia muschiului, in timpul fracturilor este raspunzator de indepartarea extremitatilor osoase, indepartarea capetelor osoase.

Actiunea unui muschi, un muschi dezvolta o forta mai mare cu cat este mai gros, actiunea sa depinzand de numarul fibrelor musculare si de lungimea acestora, un muschi mai gros ridica greutati mai mari, dupa Gley, un cm3 de suprafata musculara suporta 5-8 kg, cu cat fibrele musculare sunt mai lungi, cu atat forta pe care o plaseaza muschiul este mai mare, actiunea unui muschi depinde si de natura articulatiei, de forma oaselor, precum si de modul de insertie si departarea insertiei muschilor periarticulari. Un muschi are o actiune principala Ex: bicepsul brahial este flexor al antebratului pe brat, dar in acelasi timp are si activitati secundare, bicepsul in afara de flexie executa si supinatie. Muschii pot actiona si aspura articulatiilor la distanta, cu care nu au nici un raport, de Ex: brahialul face flexia antebratului pe brat, prin actiune directa asupra articulatiei cotului dar in acelasi timp participa si la ducerea posterior a bratului, ca urmare a actiunii asupra articulatiei scapulo-humerala, acelasi muschi poate executa miscari opuse asupra diferitelor segmente ale corpului (muschii poliarticulari) (muschiul gastrocnemian flexor al gambei pe coapsa si extensor al piciorului pe gamba), la executarea unei miscari participa, de regula mai multi muschi, acesti muschi care actioneaza impreuna in executare miscarilor se numesc muschi sinergici sau agonisti, lor li se opun muschii antagonisti, acestia actionand in grupuri musculare (flexor/ extensor, abductor/ adductor). Travaliul muscular este dat de produsul dintre greutatea deplasata si distanta pe care e deplasat, forta e mai mare cu cat greutatea si distanta pe care e deplasat sunt mai mari. Momentul unui muschi este faza de actiune prin care incidenta perpendiculara a muschiului ii da maxim de actiune, care este egal cu produsul dintre forta si bratul de parghie virtual, se explica de ce la inceputul actiunii, muschiul este aproape paralel cu parghia osoasa pentru ca in o parte avansata a miscarii sa devina aproape lateral. Anexele muschilor: fasciile musculare: membrane fibroase care inconjura muschiul sau grupele musculare si care in nomenclatura franceza sunt numite aponevroze, ele sunt membrane de protectie care se opun deplasarii muschiului in timpul contractiei, fixeaza muschiul in timpul contractiei, favorizeaza alunecarea muschiului si contribuie la mentinerea calibrului vaselor, in special venoase in timpul contractiei musculare. Aceste fascii musculare servesc la descoperirea vaselor si nervilor, avand si rol in patologie, pe sub piele, producandu-se infiltratii de colectii purulente. Atunci cand e sectionata fascia, muschiul subiacent herniaza. Tecile fibroase ale tendoanelor: sunt ca niste punti ce se fixeaza pe marginea canalelor osoase, transormandu-le in canale osteofibroase si mentinand tendonul in aceste canale in timpul contractiei musculare. Sunt benzi fibroase care la nivelul membrelor au o forma aproximativ dreptunghiulara si se numesc retinacule. O serie de astfel de teci fibroase mai mici, au o forma inelara, prin ele trecand tendonul intermediar al unui muschi ce isi schimba directia la acest nivel, motiv pentru care se numesc scripete de reflexie. Tecile sinoviale sunt seroase, favorizeaza alunecarea tendoanelor in canalele osteo-fibroase. Bursele seroase sunt saci serosi interpusi intre tendon sau muschi si osul subiacent, favorizand actiunea normala a acestora in punctele unde se executa presiuni asupra lor, cele doua foite ale bursei seroase avand
5

rolul de a transforma miscarea de frecare in miscare de alunecare, intre ele gasindu-se o pelicula fina de lichid, numit sinovie, care indeplineste acest rol. Unele burse seroase sunt anexate muschilor (bursa seroasa a deltoidului), altele tendoanelor (tendonul muschiului psoas si la nivelul ligamentului patelar), unele bursele seroase pot fi uniloculare, altele pot fi diloculare, mai rar multiloculare. Structura muschilor: muschiul e format din: element muscular: fibra musculara striata, tesut conjunctiv, vase si nervi Fibra musculara este celula musculara care, ca orice celula, are o membrana numita sarcolemma sau miolema, o citoplasma numita sarcoplasma si nuclei in numar foarte variabil zeci/sute in fibrele musculare de marime mica si medie si sute/mii in fibrele musculare mari. Fibra musculara striata e un sincitiu din o celula cu mai multi nuclei, nucleii find dispusi periferic, sub membrane. In sarcoplasma se gasesc organite celulare comune, organite celulare specifice si incluziuni citoplasmatice. Organitele celulare specific sunt: microfibrile: organitele groase de miozina au 100 anstron, cele subtiti au 40-50 anstron. Aceste filament prezinta o succesiune de discuri clare si discuri intunecate suprapuse, fiecare disc prezinta la mijlocul sau o membrana caracteristica, discul clar, Q are la mijloc membrana Z intunecata, sau stria lui Amici, iar discul intunecat are membrane H luminoase, membrana sau stria lui Henser, fiecare membrana imparte discul corespunzator in doua semidiscuri. Membrane Z se insera pe fata interioara a sarcolemei si discurile sunt situate toate la acelsi nivel de miofibrilele invecinate, miofibrilele sunt dispuse paralel cu arcul (.) discurile sunt raspunzatoare de striatia transversala a fibrei musculare striate, fibrilele musculare sunt dispuse in grupuri, formeaza asa numerosi cilindrii primitivi sau colonete musculare. Printre colonetele musculare, precum si printre fasciculele primare de fibre musculare, patrund prelungiri ale sarcoplasmei (despartitoare protoplasmatice) raspund de striatia longitudinala, fibrilara. 10-30 de fibre musculare formeaza un fascicul primar. Fasciculele primare dau nastere la fascicule secundare iar acestea la fascicule tertiare. Tesutul conjunctiv al fibrei musculare reprezinta 15%, el formeaza invelisuri in jurul fibrelor musculare, in jurul fasciculelor si in jurul muschiului, adica endomisiu, perimisiu si epimisiu. Muschiul este organul care contine cea mai mare cantitate de apa 70-75%, reziduu uscat, care contine in cea mai mare cant: proteine 21%, contine doua tipuri de proteine: reglatoare si contractile. Tesutul conjunctiv e dispus in jurul fasciculelor primare sub forma unor tururi de spirala, formand retelele forfecate, care permit contractia si relaxarea fasciculului muscular. Muschiul este mare consumator de oxigen, dar este si organ care poate face datorie de oxigen, pe care o achita in perioada de repaus, dupa contractie. Este mare producator de caldura, atat in timpul contractiei, cat si dupa contractie (caldura de refacere), o cantitate mai mica de caldura (de repaus) datorata tonusului muscular. Fibra musculara contine: mioglobina, bogata in ATP, bogata in reticul endoplasmatic, ce elibereaza Ca necesar contractiei musculare prin formarea complexului atro-miozina.
6

E un organ foarte bine vascularizat, arteriorele patrunzand in interiorul sau, avand, unele caracter germinal, iar altele capilarizandu-se si formand retele capilare, ochiuri alungite din care iau nastere venulele care la nivelul fasciculelor primare nu insotesc arteriorele, formeaza un cuplu arteriola-venula de la nivelul fasciculelor secundare. Limfaticele pot fi evidentiate la nivelul muschilor mari (muschii peretilor abdominali) Inervatia Muschii prezinta o inervatie bogata, fibrele nervoase formeaza plexuri: care sunt mixte, contin fibre motorii, senzitive si vegetative. Fibrele motorii sunt: axoni ai neuronilor a alfa si a gama din coarnele anterioare ale nervilor spinarii Neuronii a alfa au axoni grosi cu o viteza de conducere de pana la 120m/sec si care se termina pe fibra musculara, contractile sub forma de placa motorie/sinapsa neuro-efectorie, in apropierea sarcolemei isi pierd teaca de mielina. Fibrele a gama au o viteza de 116m/sec si se distribuie portiunii periferice contractile a fusului neuromuscular. Fibrele senzitive sunt prelung nervoase dendritice ale neuronilor din ganglionii spinali. Fibrele vegetative sunt prelungiri ale ganglionilor paravertebrali care patrund in muschi impreuna cu vasele, in special arteriolele, carora li se adreseaza in cea mai mare parte.