Encefalul

Introducere
• Encefalul este situat în cutia craniană şi în alcătuirea lui intră:
trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul şi cele două emisfere
cerebrale, foarte dezvoltate la om, acoperind aproape în
întregime celelalte părţi constitutive ale encefalului.
• Numit si creier, encefalul controlează numeroase funcții ale
organismului precum bătăile inimii, mersul, generarea de
gânduri și emoții.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

1. Trunchiul cerebral

 Trunchiul cerebral este alcătuit din mai multe segmente şi anume:

bulbul, puntea și mezencefalul alcătuit din pedunculii cerebrali şi
coliculii cvadrigemeni. Trunchiul cerebral este alcătuit atât
din substanţă cenuşie cât şi din substanţă albă.
 Este delimitat astfel:
- inferior se continuă cu măduva spinării la nivelul planului ce
trece prin marginea superioară a arcului posterior al atlasului şi
mijlocul arcului anterior al atlasului;
- superior se continuă cu diencefalul.
 Prezintă 4 feţe reprezentate de:
- O faţă anterioară;
- O faţă posterioară;
- Două feţe laterale.
 2.Cerebelul
 Cerebelul este localizat posterior de trunchiul cerebral, fiind separat de acesta prin intermediul
ventriculului IV. Conexiunile sale cu trunchiul cerebral se realizează prin intermediul celor trei
perechi de pedunculi cerebeloşi: superiori, mijlocii şi inferiori. Superior de acesta se găseşte
tentorium cerebelli şi lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.
 Ȋn alcătuirea cerebelului intră trei părţi:
- Cele două emisfere cerebeloase şi
- Vermisul.
 Vascularizaţia cerebelului
 se realizează prin intermediul:
- Arterei cerebelare postero-inferioare, ram din artera vertebrală;
- Arterei cerebelare superioare, ram din artera bazilară;
- Arterei cerebelare antero-inferioare, ram din artera bazilară.

 Principalele funcţii ale cerebelului

 sunt reprezentate de:
- Neocerebelul realizează coordonarea mişcărilor fine şi a ȋndemânării;
- Paleocerebelul realizează reglarea tonusului muscular;
- Arhicerebelul realizează reglarea tonusului muscular, a echilibrului şi a posturii.
 Ȋn ceea ce priveşte structura internă, ȋn alcătuirea cerebelului intră atât substanţă cenuşie, dar
şi substanţă albă.
 Emisferele cerebeloase prezintă trei feţe:
- Anterioară;
- Superioară;
- Inferioară şi o circumferinţă.

Faţa superioară - la nivelul acesteia se poate identifica o proeminenţă cunoscută sub

numele de vermis superior, iar de o parte şi de alta a acestuia se află emisferele cerebeloase
ce au o dispoziţie ȋnclinată ȋn jos şi ȋn lateral.

Faţa inferioară - la nivelul acesteia se poate identifica o depresiune ce poartă denumirea de
vallecula, iar ȋn profunzimea ei se găseşte vermisul inferior. De o parte şi de alta sunt
poziţionate emisferele cerebeloase.
 Faţa anterioară poate fi ȋmpărţită ȋn două porţiuni: una inferioară, ce este alcătuită din partea
anterioară a vermisului inferior şi una superioară, alcătuită de fastigium.

Circumferinţa cerebelului este limita dintre faţa superioară şi cea inferioară, la nivelul ei
identificându-se un şant ce poartă denumirea de fisura orizontală.
 Pe suprafaţa cerebelului se pot identifica şanţuri ce poartă denumirea de fisuri, unele
ce pătrund până ȋn profunzime, ȋmpărţind cerebelul ȋn lobi şi altele fiind mai
superficiale, ȋmpărţind cerebelul ȋn lobuli.

 Lobul anterior este localizat la nivelul feţei superioare, faţă de fisura primară fiind
situat anterior. Prezintă:
- La nivelul vermisului, lobulii: lingula, lobulul central şi culmenul;
- La nivelul emisferelor cerebeloase, lobulii: aripa lobulului central şi lobulul
patrulater.

Lobul posterior este localizat la nivelul feţei superioare, dar şi la nivelul feţei
inferioare. Prezintă:
- La nivelul vermisului, lobulii: declive, folium, tuber, piramida, uvula;
- La nivelul emisferelor cerebeloase, lobulii: simplex, lobulul semilunar superior,
lobulul semilunar inferior, gracilis, lobulul digastric, lobulul tonsilar.

Lobul floculonodular este localizat la nivelul feţei inferioare, faţă de fisura

postnodulară fiind situat anterior. Prezintă:
- La nivelul vermisului: nodulul;
- La nivelul emisferelor cerebrale câte un lobul ce poartă denumirea de floculus.
3.Diencefalul
Talamusul
 Diencefalul este alcătuit din: talamus, hipotalamus,
epitalamus, subtalamus, metatalamus;
 Talamusul este localizat la nivelul ventriculului III,
pe peretele lateral al acestuia şi are forma unui
ovoid ce prezintă patru feţe (o faţă superioară, o
faţă inferioară, o faţă medială, o faţă laterală) şi doi
poli (unul anterior şi unul posterior).
Dimensiunea sa este de aproximativ 4 cm şi are
axul lung orientat ȋnainte, medial şi ȋn sus.
 Talamusul este alcătuit atât din substanţă albă cât
şi din substanţă cenuşie ce este ȋmpărţită ȋn cinci
grupe nucleare
 Talamusul este vascularizat prin intermediul a şase
pediculi arteriali.
Epitalamusul
 Epitalamusul este alcătuit din trei componente: glanda epifiză, trigonul
habenular şi comisura albă posterioară.
 Glanda epifiza sau pineala este o glandă endocrină, principalul hormon
secretat fiind melatonina. Este alcătuită din două lame, una superioară şi una
inferioară. De la nivelul bazei pleacă 3 perechi de pedunculi ai epifizei:
- anteriori (habena);
- mijlocii- spre talamus;
- posteriori- trec anterior de comisura albă posterioară, spre talamus.
 Trigonul habenular
 este delimitat astfel:
- posterior prin pedunculul mijlociu al epifizei;
- medial prin pedunculul anterior al epifizei;
- lateral prin faţa superioară a talamusului.

 Comisura posterioară
 este localizată ȋntre mezencefal şi diencefal, deasupra apeductului lui Sylvius
ȋn ventriculul III cerebral.
 Hipotalamusul
Hipotalamusul este delimitat astfel:
- Anterior se găseşte lamina terminală şi comisura albă
anterioară;
- Posterior - un plan dus posterior de corpii mamilari;
- Superior se găseşte şanţul lui Monro;
- Inferior - planşeul ventriculului III;
- Lateral este continuat de capsula internă şi regiunea
subtalamică.

Prezintă mai multe feţe şi anume: o faţă ventrală, o faţă

dorsală, o faţă anterioară sau supraoptică, o faţă mijlocie sau
infundibulo-tuberală, o faţă posterioară sau mamilară şi două
feţe laterale.
 Subtalamusul
 Subtalamusul este situat ventral către talamus, medial către capsula internă și
lateral față de hipotalamus. Este o regiune formată din mai multe nuclee
de substanță cenușie și structurile lor asociate de substanță albă, și anume:
 Nucleu subtalamic, ai cărui neuroni conțin glutamat și au efecte de excitare
asupra neuronilor globului palid și substanței negre
 Zona incerta, situată între câmpurile Forel H 1 și H 2. Este continuu cu nucleul
reticular talamic și primește intrare de la cortexul precentral.
 fascicul subtalamic, format din fibre care leagă globus pallidus de nucleul
subtalamic
 câmpurile Forel
 ansa lenticularis
 În timpul dezvoltării, subtalamusul este continuu cu hipotalamusul, dar este
separat de fibre de substanță albă, în principal de capsula internă. Caudal,
subtalamusul este separat de talamus de zona limitans intratalamică.
 Metalamus

Metatalamusul este situat posterior și inferior față

de extremitatea posterioară a talamusului. E
format din două perechi de corpi geniculați:

Corpii geniculați laterali ce reprezintă stație de

releu pentru calea vizuală;
Corpii geniculați mediali ce reprezintă stație de
releu pentru calea auditivă.
 4.Emisferele cerebrale

 Emisferele cerebrale sunt porţiunea cea mai voluminoasă a encefalului şi

provin din vezicula telencefalică.
Sunt localizate la nivelul lojei supratentoriale, superior faţă de trunchiul
cerebral şi tentorium cerebelli.
Prezintă două emisfere ce sunt despărţite prin intermediul fisurii
interemisferice (la nivelul ei pătrunde coasa creierului), iar ȋn porţiunea
inferioară sunt unite prin corpul calos, fornix şi comisura albă anterioară.

Au o lungime de 17 cm, o lăţime de 14 cm şi o ȋnalţime de 13 cm, având o
greutate medie de 1.380 g la bărbaţi şi 1.350 g la femei.
La nivelul fiecărui emisfer se pot identifca şase lobi şi anume: frontal,
parietal, temporal, insula Reil, occipital şi limbic.

Ȋn componeţa emisferelor intră substanţă cenuşie, dar şi substanţă albă.
Substanţa cenuşie este distribuită superficial, alcătuind cortexul cerebral sau
scoarţa cerebrală, dar şi ȋn profunzime sub formă de nuclei bazali.
Substanţa albă este distribuită ȋntre cortex şi nucleii bazali, dar şi ȋntre
talamus şi nucleii bazali.
Multumesc pentru
vizionare!

Proiect realizat de Lucas Stupar,

clasa XI Mate-Info CSNG
 1. Encefalul (creierul) | Anatomie
si fiziologie (romedic.ro)
2. https://sistemul-nervos.weebly
.com/diencefalul.html
3. https://platform.ginamed.ro/c
ursuri/biologie-corint/encefalul
Bibliografie
4. Creier - Wikipedia