Fiziologia stomacului
Stomacul este un organ cavitar,
Localizarea regiunilor gastrice
Fiziologia aparatului digestiv
–lucrari practice 2009
plasat între esofag şi duoden.
Prezinta :
 porţiunea verticală fundul+corpul stomacului
rol de depozitare+functie motorie mai
diminuata
considerată stomacul acid deoarece glandele de aici
secretă HCl şi pepsinogen în cantitate mare
porţiunea orizontală antrul+canalul piloric
au loc miscari de amestecare si propulsie a
alimentelor
considerată stomacul alcalin deoarece glandele de aici
secretând mucus şi gastrină în cantitate mare
 Cele trei funcţii majore ale stomacului

 Secretorie
mucoasa gastrică celule glandulare sintetizează şi secretă
substanţe organice (enzime,
mucus, factor intrinsec)
anorganice (acid clorhidric, apă,
electroliţi)

 Motorie constă în amestecarea alimentelor solide cu sucul gastric

eliminarea intermitentă în duoden a chimului gastric format

 Endocrină

glandele din mucoasa antro-pilorica

sintetizeaza peptide reglatorii cu rol in
+ hormoni locali: gastrina, somatostatin, VIP,
bombesina.
glandele din mucoasa duodenală
 Caracteristici fizice şi chimice ale sucului gastric
Aspect, culoare: este un lichid incolor, uşor opalescent, rar având aspect gri
perlat.
Miros: este inodor sau are un miros acru, înţepător.
Gust: acru, datorită acidităţii.
pH: 1 - 2,5 la adult, la sugar fiind mai puţin acid (4,5).
Densitate: 1,002-1,009 g/cm3.
Punct crioscopic: începând de la -1,55 0C până la -0,60 0C.
Volumul secreţiei/24 h: 2-2,5 litri.

Sucul gastric conţine:

 apă 99%
 reziduu uscat 1% din care 0,6% sunt substanţe
anorganice

0,4% sunt substanţe organice

Substante prezente in sucul Rolul Locul unde se secreta
gastric
Acidul Clorhidric -solubilizează proteinele, -celulele oxintice sau
formând acidalbuminele, parietale, marginale ale
pregătindu-le pentru digestie glandelor gastrice, situate
-conferă pH-ul optim pentru mai ales în stomacul acid.
acţiunea enzimelor gastrice;
-acţiune bactericidă
-favorizează transformarea
Fe3+ în Fe2+ absorbabil
Pepsina -enzimă proteolitică -celulele peptice, principale,
-hidrolizează proteinele, ale glandelor gastrice, sub
solubilizate în prealabil de formă inactivă, de
acidul clorhidric, pepsinogen.
transformându-le în peptide
mai mici
-la adult, în absenţa
labfermentului, realizează
digestia proteinelor din lapte.
 Substanta Rolul Locul unde se secreta

Labfermentul enzimă proteolitică -celulele peptice, principale

-prezentă numai în secretia gastrică a (chief cells) ale glandelor
sugarului gastrice
-în prezenţa ionilor de Ca transformă
cazeina în paracazeinat de Ca

Gelatinaza -enzimă proteolitică -celulele principale ale

-acţiune lichefiantă asupra câtorva glandelor gastrice
proteoglicani, în special asupra gelatinei.

Lipaza -enzimă lipolitică -celulele principale ale

-hidrolizează lipidele fin emulsionate din glandelor gastrice
lapte, frişcă, maioneză.

Factor intrinsec -favorizează absorbţia vitaminei B12 -în celulele oxintice, parietale
-formează un complex cu această ale mucoasei gastrice, alături
vitamină, care este absorbit în intestinul de HCl.
subţire
-când factorul intrinsec este absent sau
în cantitate mică, apare deficitul de vit.
B12, care determină anemia
megaloblastică Biermer
 Substanta Rolul Locul unde se secreta

Mucus -amestecul unei glicoproteine numită mucină cu apa -celulele mucoase de

-protecţie mecanică şi chimică a mucoasei gastrice. suprafaţă, mai ales de
-formează un gel alcalin, care se dispune pe la nivelul glandelor
suprafaţa epiteliului gastric, realizând protecţia pilorice.
împotriva digestiei mucoasei de către pepsină şi HCl.
-alături de HCO3- formează bariera alcalină,
protectoare a mucoasei gastrice
-lubrefiază alimentele.

Somatostatinul -hormon care inhibă eliberarea gastrinei din celulele -hipotalamus;

G, dar şi a altor hormoni implicaţi în reglarea -celulele endocrine
digestiei, ca secretina, colecistochinina, VIP, GIP, ale stomacului şi
enteroglucagonul
-inhibă direct celulele secretoare de enzime şi HCl duodenului.
-deprimă motilitatea digestivă
 Gastrina -hormon, cu principală acţiune fiziologică
de stimulare a secreţiei de HCl şi
pepsinogen (faza gastrică a secreţiei
gastrice)
-alte acţiuni:
 rol trofic: stimulează creşterea
mucoasei gastrice şi a intestinului subţire
 stimulează motilitatea gastrică
 stimulează secreţia de histamină din
celulele enterocromafine-like
 stimulează secreţia de insulină, dar
numai după un prânz cu proteine.
-celulele G din:
mucoasa antro-pilorică
 mucoasa duodenală
 insulele pancreatice (în viaţa
fetală)
 anumite segmente ale
sistemului nervos (hipotalamus)
 în patologie, la nivelul tumorilor
pancreatice, gastrice, sau
duodenale secretoare de gastrină
(gastrinoame).

ELECTROLIŢI
H+, Na+, K+, Mg2+, Ca2+ (cationi)
Cl-, HPO4 2-, SO42- (anioni)
anionul bicarbonic (HCO3-) :
 este secretat de către celulele mucoase
 participă, alături de mucus, la formarea barierei protectoare gastrice

APA : 2 – 2,5 litri/24h