Digestia gastrică

În stomac, se identifică 2 tipuri de activități în urma cărora are loc

transformarea bolului alimentar în chim gastric/ pastă omogenă acidă:
1. Activități motorii
2. Activități secretorii
Activitatea motorie are drept scop:
● stocarea alimentelor ca urmare a relaxării receptive;
● amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice;
● evacuarea conținutului gastric în duoden.
Se identifică 2 tipuri de mișcări:
⮚ Contracțiile peristaltice:
- inițiate la granița dintre fundul și corpul gastric,
- se deplasează caudal, determinând propulsia alimentelor către pilor.
- Forța contracțiilor peristaltice este controlată de
acetilcolină/mediator chimic și de gastrină/ hormon.
⮚ Retropulsia:
- Cuprinde mișcările de du-te –vino ale chimului, determinate de
propulsia puternică a conținutului gastric către sfincterul piloric
închis.
- Are rol important în amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice.

Activitatea secretorie a stomacului presupune secreția de suc

gastric de către glandele gastrice din mucoasa gastrică
Suc gastric:
- cantitatea secretată zilnic este de aproximativ 2 L
- este un lichid incolor
- pH-ul cuprins între 1 și 2,5 la adulți.
- Conține:
● apă (99 %)
● reziduu uscat, alcătuit din:
⮚ substanțe anorganice (0,6 %) HCl, electroliți

⮚ substanțe organice (0,4 %) enzime, mucina/mucus

Tipuri de glande gastrice
a. Oxintice — localizate la nivelul fundului/ fornixului și corpului
gastric.
----Secretă:
 ⮚ HCl

⮚ factor intrinsec (glicoproteină necesară pentru absorbția

ileală a vitaminei B12/ cobalamină)
⮚ pepsinogen

⮚ mucus.
b. Pilorice — localizate în regiunile antrală și pilorică.
Conțin:
⮚ celule G (care eliberează gastrina)

⮚ celule mucoase (secretă mucus).

❖ Substanțele anorganice:
● Cea mai remarcată este HCl
● În condiții bazale/ normale/fiziologice, secreția sa
variază între 1 și 5 mEq/or\ HCl liber sau combinat cu
proteine.
● HCl este necesar pentru:
✔ digestia proteinelor,

✔ asigurarea unui pH optim pentru acțiunea

pepsinei,
✔ activarea pepsinogenului,

✔ reducerea Fe trivalent la Fe bivalent, mai ușor

absorbabil,
✔ împiedicarea proliferării intragastrice a unor
bacterii patogene/ rol bacteriostatic.

Substanțe care stimulează secreția de HCl

sunt: 1. acetilcolina,
2. secretina
3. gastrina.
 Inhibarea secreției se datorează somatostatinei
eliberată din neuroni ai sistemului nervos
enteric.

❖ Substanțele organice:

✔ Secreția de pepsinogen.
o Pepsina, forma activă a pepsinogenului, este o
enzimă proteolitică, activă în mediu acid (pH
optim 1,8–3,5), care inițiază procesul de
digestie a proteinelor. Pepsinogenul este activat
de contactul cu HCl sau cu pepsina anterior
formată/ autocataliză.
o Pepsina scindează/hidrolizează proteinele
(20-30%) care vor fi transformate în peptide și
aminoacizi.
✔ Labfermentul este secretat numai la sugar.
Rol în coagularea laptelui
Sub acțiunea lui și în prezența ionilor de Ca, cazeinogenul solubil se
transformă în paracazeinat de calciu, insolubil.
✔ Lipaza gastrică este o enzimă lipolitică cu activitate slabă, hidrolizând
numai lipidele ingerate sub formă de emulsie/ din lapte, frișcă, ou, pe care
le separă în acizi grași și glicerol.
✔ Gelatinaza hidrolizează gelatina.

✔ Mucusul este o glicoproteină secretată de celulele mucoase, cu rol în

protecția mucoasei gastrice, atât mecanic, cât și chimic, față de acțiunea
autodigestivă a HCl și a pepsinei.

Absorbția la nivel gastric

Nu este foarte bine evidențiată, dar se absorb:
● substanțe foarte solubile în lipide, etanol,
● apă
● în cantități extrem de mici, sodiu, potasiu, glucoză și aminoacizi.