Sunteți pe pagina 1din 40

SECRETIA

GASTRICA
1.Sucul gastric
2.Compozitiea sucului
gastric
3.Formarea HCl
4.Celula parietalaReceptori
5.Reglarea secretiei
gastrice

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

1) Sucul gastric
Stomacul este un rezervor ce permite ingestia unei
canitati mari de alimente. Principalii produsi secretati
de stomac sunt: pepsinogenul, factorul intrinsec
Castle si mucusul.
Tunica mucoasa a stomacului are la om o
suprafata de 900 m si o grosime care creste progresiv
de la 0,1 mm la nivelul cardiei, la 0,4 mm in regiunea
fundica si in corpul stomacului ajungand la 2 mm in
reginea pilorica.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

La examenul microscopic
mucoasa gastrica este formata din:
1. Epiteliu de acoperire
2. Lumina propria (corion), formata
din glande inconjurate de tesut
conjunctiv bogat vascularizat si
inervat
3. Musculatura mucoasei, formata
dintr-un strat subtire de celule
musculare netete, strabatut de
vase sanguine, limfatice si fibre
nervoase comune carionului si

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

LUMINA PROPRIA

EPITELIUL DE ACOPERIRE
Captuseste toata suprafata stomacului de
la cardia la pilor. Este format dintr-un rand
de celulu cilindrice denumite celule
mucoase de suprafata, deoarece la polul
apical are o mare cantitate de mucus cu
reactie neutra.

Este formata din tesut conjunctiv dispus


intre tubii glandulari, mai abundenta
imediat sub epiteliu si intre cripte, dar mai
ales la baza glandelor. Cea mai mare parte a
luminei propria este formata din glandele
mucoasei gastrice:

Celulele epiteliului superficial se produc


permanent, prin diferentierea celulelor din
fundul criptelor.

Dupa 4-6 zile, aceste celule se


descumeaza, prin exfoliere in timpul
alimentatiei, proces prin care se elimina
cantitati de mucus in lumenul gastric,
lubrifiind mucoasa gastrica.

1. Glandele cardiale:
localizate intre mucoasa esofagului si cea
fundica

Secreta mucus si putini electroliti


2. Glandele fundice:
Localizate in zona fundica si in corpul
stomacului
Secreta HCl, principalele enzime
gastrice, mucus

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Se mai numesc glande principale.

In constructia glandelor fundice intra urmatoarele tipuri de celule:


1. Celule mucoase:
Se gasesc in special in segmentul superior al glandelor gastrice
Prezinta in citoplasma granule mari de mucus
2. Celule stem, regeneratoare pentru mucoasa gastrica
3. Celule parietale sau oxintice
Denumite marginale
Situate in jumatatea superficiala a glandelor fundice
Citoplasma este bogata in mitocondrii ingramadite in jurul nucleului si a canaliculelor
intracelulare
Prezinta un sistem microcanalicular secretor; in jurul canaliculelor exista numeroase
tubulovezicule formand un sistem tubulovezicular.
Secreta: HCl, o mare parte din apa si electroliti, factorul intrinsec Castle
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

4. Celule principale (zimogene)


Localizate in glandele regiunii fundice
Secreta: pepsinogen, renina, gelatinaza
5. Celule endocrie ale glandelor fundice, fac parte din
sistemul endocrin al stomacului format din celule speciale
diseminate in epiteliul glandelor antrale si fundice.

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Structura
functionala
a mucoasei
gastrice

GLANDELE ANTROPILORICE
Trecerea de la glandele regiunii fundice
la cele ale regiunii pilorice se face
printr-o zona de tranzit, unde se gasesc
glande de tip intermediar care prezinta
caractere ale ambelor tipuri de glande
Celulele exocrine ale glandelor pilorice
secreta mucus si pepsinogen
Celulele endocrine ale glandelor
pilorice secreta gastrina si serotonina

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

2) Compozitia sucului gastric


Principalul produs de secretie al stomacului este sucul
gastric eliberat de glandele fundice pilorice si cardiale ale
mucoasei gastrice.
Sucul gastric este un lichid cu o puterica reactie acida.
Cantitatea totala secretata in 24h este in medie de
1500 ml. la adult,pH-ul sucului gastric are valoarea
cuprinsa intre 0,9-1,5, iar la varsta de un an 5,8-4,4.
Sucul gastric contine 99% apa si 1% substante solide,
din care 0,6% substante anorganice si 0,4% substante
organice.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Continutul sucului gastric normal


este reprezentat de:
Cationi: Na, K, Mg
Anioni: Cl, HPO4, SO4
Pepsine
Gelatinaza
Mucus
Factor intrinsec
Apa

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Cea mai importanta substanta


anorganica este acidul clorhidric. In
afara acestuia, sucul gastric mai contine
ClNa, ClK, fosfat de calciu si, in masura
mai redusa, bicarbonate de sodiu, mai
ales in sucul glandelor pilorice si
cardiale.
Acidul clorhidric se gaseste in
proportie de 1.8-2.3 g/l sub forma libera
si aproape 1 g/l combinat. Impreuna cu
acizii organici: lactic, butiric si carbonic,
HCl asigura aciditatea totala a sucului
gastric.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Mecanismul de formare al acidului


clorhidric este localizat la nivelui celulelor
oxintice (parietale). Acestea secreta o solutie
electrolitica ce contine maximum 160 milimoli
de HCl la litrul de suc gastric. Aceasta solutie
are un pH in jur de 0.8, cee ace indica o
puternica aciditate, ionul de H+ fiind in
concentratie de aproximativ 3 milioane de ori
mai mare fata de cea din sangele arterial.
Mecanismul de transport la H+ necesita astfel
consumul unei energii de peste 1500 calorii la 1
litru de suc gastric.
Analizand structura celulelor oxintice, se
observa ca acestea contin un sistem de
canaliculi intracelulari. Acidul clorhidric este
format
la nivelul membrane canaliculilor, fiind
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85
apoi
condus la exterior.

Etapele de formare a
HCl sunt: la nivel intracellular
ionii de H+ rezultati din
metabolizarea glucidelor sau
din ionizarea apei sunt preluati
de sistemele respiratorii de
transport in vederea combinarii
cu oxigenul activat. Din reactia
cu oxigenul activat rezulta apa,
care disociaza, generand OHce este retinut in celula si H+
care este transportat activ in
sistemul de canaliculie
excretoare la schimb cu ionii de
K+.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Pentru fiecare molecula


de H+ secretata de stomac se
retine in celula oxintica o
molecula de OH-; prin reactia
dintre CO2 si apa intracelulara,
in prezenta anhidrazei
carbonice, se formeaza acidul
carbonic, ce disociaza in H+ si
anionul bicarbonic HCO-3.
Ionul de H+ va reforma
impreuna cu ionul OH- obtinut
anterior apa, in timp ce anionul
bicarbonic va fi trecut prin polul
bazal in sange, formand aici
bicarbonatul.

anionului HCO3- are loc prin


interventia unei pompe Cl/HCO3 la
schimb cu ionul de Cl-, care trece
active din citoplasma celulelor
oxintice in secretia gastrica; urmeaza
combinarea anionului Cl- cu H+ trecut
anterior, rezultand HCl.
Trecerea anionului Cl- in secretia
gastrica creeaza un potential negative
de (-40 mV) (-70 mV) in canaliculi,
ce favorizeaza difuziunea pasiva a
ionului de K+ din citoplasma oxintica
in canaliculi.
Transportul de Cl- are loc si in
conditiile in care secretia de H+ este
stopata, ducand la concluzia ca
deplasarea acestui ion se face printrun mecanism dublu, dependent si
independent de secretia H+.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Apa trece din celulele oxintice in


canaliculi prin osmoza.
Formarea secretiei gastrice este inalt
dependenta de energia metabolica.
Transportul hidrogen-ionilor impotriva unui
gradient de concentratie de 3 milioane de
ori mai mare necesita o ampla sursa de
energie. Numerosi cercetatori apreciaza ca
energia necesara transportului hidrogenionilor este preluata din scindarea ATP.
O alta ipoteza este reprezentata de
ipoteza redox, care presupune ca energia
din reactiile de oxido-reducere ce au loc in
afara mitocondriei este folosita direct pentru
translocarea si deplasarea H+.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

ROLUL HCl
Denaturarea proteinelor si pregatirea
acestora pentru actiunea proteolitica a
pepsinei
Transforma Fe in Fe
Stimuleaza eliberearea de secretina in
contact cu mucoasa duodenala
Refleaza ritmul evacuarii gastrice
Efect bactericid

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Substante organice
Dintre substantele organice
continute in sucul gastric enzimele sunt
cele mai importante. Acestea sunt:
pepsina, catepsina, labfermentul, lipaza
gastrica, lizozimul si ureaza.

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Pepsina:
Principala enzima a sucului gastric
Secretata de celulele principale ale glandelor fundice
Secretata sub forma de proenzima numita pepsinogen
Pepsinogenul e transformat spontan in pepsina la pH ul
acid al stomacului
Exista doua grupe de pesinogeni ( PG I si PG II)
Activitatea pepsinogenul poate fi detectata in plasma
si urina prin dozarea uropepsinogenului
Pepsina actioneaza asupra proteinelor numai dupa ce
acestea sunt transformate de HCl in acidalbumine,
rezultand albumoze primare, albumoze secundare si
peptone.

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Catepsina
Este o alta enzima proteolitica ce
participa la digestia proteinelor numai la
sugar, unde sucul gastric este slab acid.
Considerate pana acum ca o unitatate
specifica, s-a dovedit ca este de fapt o fractie
de pepsinogen.

Labfermentul
Produce coagularea laptelui prin
mecanismul precipitarii cazeinogenului
solubil, pe care-l transforma in cazeina si
paracazeina in prezenta Ca2+. La adult se
gaseste in cantitate mica si actioneaza la un
pH curpins intre 4,5-5,5. In present, existent
enzimei este contestata atat la sugar, cat si
la adult, toate enzimele proteolitice avand
capacitatea de a coagula laptele.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Lipaza gastrica
Este o enzima intalnita doar in
stomacul copilului, active la pH 5,5 si
inactive in mediu mai acid.
Hidrolizeaza grasimile fin emulsionate
din lapte, frisca, galbenus de ou. La
sugar, hidrolizeaza aproximativ 25%
din lipidele laptelui.

Gelatinaza
Scindeaza gelatin, o proteina
component a tesutului conjunctiv.

Lizozimul
Scindeaza glucidele, actionand optim
la pH de 5.3.

Factorul intrinsec
Este secretat de glandele
fundice si reprezinta o
mucoproteina ce favorizeaza
absorbtia vitaminei B12. Aceasta
vitamin se fixeaza pe factorul
intrinsec, iar complexul vitaminaproteina se deplaseaza de-a
lungul intestinului si adera la
celulele epiteliale de la nivelul
ileonului. Rolul factorului
intrinsec este de a stimula
pinocitoza si de a favoriza
absorbtia vitaminei. Cand
factorul intrinsec lipseste,
vitamina
B12
nu se
mai
absoarbe
Jumuga Adrian& Lungu
Madalina;
seria 8,
grupa 85
si apare anemia pernicioasa.

Mucusul gastric
Este secretat de celulele mucoase din
regiunea antropilorica si cardiala.
Suprafata stomacului este acoperita de
un strat de mucus cu o grosime de 1-1.5
mm, avand reactive alcalina sau neutral,
cu exceptia zonelor de formare a acidului
clorhidric. Acest strat mucos exercita
atat protectie mecanica , cat si chimica a
mucoasei gastrice. Iritarea chimica,
mecanica , cat si lezarea mucoasei
modifica secretia de mucus, conferind
protectiei exercitate de acesta un
character dinamic si adaptativ. Secretia
de mucus este stimulata de gastrina,
histamina, substante iritante si este
inhibata de atropine, aspirina,
indometacin.

4) Celula parietala
Celulele parietale (oxintice) sunt
localizate preponderent n poriunea superioar
a glandelor gastrice i sunt responsabile de
sinteza de acid clorhidric (HCl) i factor
intrinsec Castle (necesar pentru absorbia
vitaminei B12).
Acetilcolina, histamina si gastrina se
leaga fiecare de receptori din clase
diferite
de pe membrane plasmatica a
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85
celulei parietale si o stimuleaza direct sa

Acetilcolina stimuleaza secretia de


HCl prin legarea sa la receptorii
muscarinici M3 de pe membrana bazala
a celulei parietale. Legarea acetilcolinei
la acesti receptori deschide canale de
Ca2+ si permite ionilor de Ca2+ sa
patrunda in celula, crescand astfel
concentratia de Ca2+ liber in citosol.
Histamina se leaga de receptorii
H2 de pe membrane celulei parietale si
activeaza adenilatciclaza, crescand
astfel cantitatea de AMPc in citosol.
Aceasta cantitate crescuta de AMPc
stimuleaza o protein-kinaza dependent
de AMPc care va fosforila protein ce
regleaza secretia de HCl.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Gastrina nu este un
factor secretor la fel de
important ca acetilcolina sau
histamina. Actiunile directe
ale gastrinei nu sunt blocate
de antagonistii muscarinici
(atropina) sau de cei ai
receptorilor H2 (cimetidina).
Gastrina creste nivelul Ca2+ in
celula parietala prin
intermediul inositol-fosfatului.

5) Reglarea secretiei gastrice


Sucul gastric se secreta continuu.
Secreta bazala este 5-10% din valoarea
cele stimulate. Tonusul vegal este factorul
principal pentru secretia bazala.
Reglarea secretiei se realizeaza astfel
prin doua mecanisme: nervoase si
hormonale.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Reglarea nervoasa
Semnalele de la stomac pot activa 2 tipuri de reflexe:
o Reflexe lungi- de la mucoasa- bulb- stomac (sunt vagovegale)
o Reflexe scurte- au loc local si se transmit prin sistemul
enteric local.
Stimuli:
o Distensia stomacului
o Stimuli tactili de pe suprafata mucoasei
o
Stimuli
chimici:
peptide deivate din proteine.
Jumuga
Adrian& Lungu
Madalina; aminoacizi,
seria 8, grupa 85

Aproximativ jumatate din impulsurile nervoase


ce provoaca secretia gastrica provin din nucleii
motori dorsali vegali si sunt conduse pe calea
acestor nervi mai intai la sistemul nervos enteral
din peretele stomacului si apoi la glandele
gastrice. Cealalta jumatate de impulsuri
secretorii este elaborata prin impulsuri locale ce
se desfasoara in intregime la nivelul sistemului
nervos enteric.
Stimularea nervoasa poate fi initiata fie in
creier, in special la nivelul sistemului limbic, fie
chiar la nivelul stomacului (reflexe intrinseci).
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Reglarea umorala
Este realizata de actiunea acetilcolinei cu gastrina si histamina
care se leaga de receptorii de pe celulele secretorii.

HISTAMINA
Amina biogena formata prin decarboxilarea histidinei
Stimuleaza secretia acida prin receptorii de pe celulele parietale de
tip H2
Actiuni: -creste volumul sucului gastric si secretia de H
-creste moderat debitul de pepsina si factor intrinsec
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

ACETILCOLINA
Creste secretia de pepsinogen
Creste secretia de gastrina
Stimuleaza eliberarea de gastrina si histamina

GASTRINA
Este elibeata prin reflexe vago-vegale si locale in
prezenta peptidelor, aminoacizilor si Ca, din
celulele G

Au fost izolate trei tipuri de gastrine:

1. Stimularea vegala

Sunt patru cai de


eliberarea a gastrinei:

-big gastrin G34 cu 34 aminoacizi

2. Distensia gastrica

-little gastrin G17 cu 17 aminoacizi

3. Stimularea umorala

-mini gastrin G14 cu 14 aminoacizi.


Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

4. Stimularea alimentara

Aciditatea blocheaza secretia gastrica din celulele G.


Eliberearea de gastrina este inhibata prin feed-back
negativ cand pH-ul devine mai mic de 2,5-3.
Aceasta reactie de inhibare este un mecanism de
protectie pentru evitarea aparitiei ulcerului peptic,
precum si un mecanism de mentinere a pH-ului optim
pentru functia enzimelor.
Actiuni:
Cresterea secretiei de HCl si pepsina
Stimuleaza secretia enzimatica pancreatica
Puternic stimulator al musculaturii digestive-rol in
evacuarea gastrica.

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Fazele secretiei gastrice


Fazele secretorii postalimentare se suprapun partial si cuprind:
faza cefalica, faza gastrica si faza intestinala.
FAZA

A. Faza Cefalica

STIMUL

Masticatie si
deglutitie

B. Faza Gastrica Distensia


gastrica
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

CALE

STIMULAREA
CELULEI
PARIETALE

Fibre ale
Acetilcolina
nervului vag
Gastrina
catre celulele
parietale si cele
G
Reflexe locale si Aceticolina
vago-vegale
Gastrina
catre celulele
parietale si
celulele G

1. Faza cefalica
Incepe inainte ca alimentele sa ajunga in stomac
Se realizeaza prin mecanisme nervoase conditionate si
neconditionate
Mecanisme nervoase neconditionate gastrosecretorii
-declansate de introducerea alimentului in cavitatea bucala:
Stimulati receptorii gustativi
Impulsuri aferente prin nervii VII, IX si X
Centru gastrosecretor bulbar
Din bulb pleaca impulsuri eferente prin nervul X al glandelor
gastrice
Stimuleaza secretia de HCl si pepsinogen

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Mecanisme nervoase
conditionate
gastrosecretorii:
Centrul gastrosecretor din
bulb primeste impulsuri de la
centrii nervosi superiori
(cortex, hipotalamus).

FAZA
CEFALIC

Prin nervul vag (parasimpatic)


Vederea, mirosul, gndul, gustul
alimentelor

Ach
HCl
gastrina
histamina

= HCl

HCl
Ach acioneaz
pe celula
parietal pe
receptor M3
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

histamina
gastrina

2. Faza gastrica
Declansata de patrunderea alimentelor in stomac
Dureaza 3-4 ore
Se realizeaza prin mecanism nervoas si umoral
Mecanismul nervos este declansat de distensia gastrica prin
alimente - stimularea receptorilor gastrici declanseaza impulsuri aferente ce
ajung prin nervul vag la centru gastrosecretor bulbar- de aici pleaca
impulsuri eferente vegale la glandele gastrice (este un reflex vego-vegal).
Mecanismul umoral este declansat de:
Distensia gastrica
Contactul mucoasei cu produsii de digestie
Descarcarea in circulatie a unui hormon (gastrina)
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85
Stimuleaza
activitatea secretoare.

FAZA GASTRIC

Distensia, alimente =
reflexe vagovagale i
locale
=
HCl, pepsinogen
Distensia, alimente, stim.
vagal
= eliberare
gastrin
= HCl (receptor CCKB)
Elib.
gastrin
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

3. Faza intestinala
Incepe odata cu patrunderea chimului acid in
duoden
Se realizeaza prin mecanisme nervoase si
umorale
Mecanismul nervos declansat de distensia
mecanica a duodenului:
Stimuleaza receptorii
Impulsuri aferente vegale
Centru gastrosecretor bulbar
Fibre eferente vegale la glandele gastrice cu
efect gastrosecretor Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Mecanismul umoral declansat


de contactul mucoasei duodenale
cu:
Constitunti proteici ai chimului
Declanseaza secretia de gastrina
din mucoasa duodenala
Constituenti lipidici, glucidici,
aciditatea chimului
Influente inhibitoare asupra
secretiei si motilitatii gastrice prin
eliberarea unui hormon inhibitor,

FAZA
INTESTINAL

Acid in duoden
elib. gastrin
evacuare
gastrina
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

Stimularea secretiei gastrice


In timpul fazei intestinale, secretia gastrica este
stimulata de distensia duodenului si de prezenta
produsilor de digestie proteica in duoden.
Duodenul si jejunul proximal contin celule G care
elibereaza gastrina cand sunt stimulate de peptide si
aminoacizi. Gastrina ajunge la celulele parietale prin
sange sau pe cale paracrina si le stimuleaza sa secrete
HCl.
Un al doilea hormon care este eliberat din duoden ca
raspuns la prezenta chimului si care potenteaza efectul
gastrinei
este
enterooxintina.
Aminoacizii din sange pot
Jumuga
Adrian& Lungu
Madalina;
seria 8, grupa 85

Inhibarea secretiei gastrice


Stimulii pentru mecanismele inhibitoare sunt:
prezenta in duoden si jejun a acizilor, a produsilor de
digestie lipidica si a hipertonicitatii.
Prezenta solutiilor acide in duoden favorizaza
eliberarea de secretina. Aceasta inhiba secretia acida
gastrica in doua moduri: inhiba eliberarea de gastrina si
inhiba raspunsul celulelor parietale la gastrina. Acidul
aflat in duoden inhiba si secretia de HCl prin reflex
nervos local.
Acidul din bulbul duodenal stimuleaza eliberarea de
Jumuga Adrian& Lungu Madalina;
8, grupa 85 asemanator secretinei, care
bulbogastrona,
un seria
hormon

REGIUNE

STIMUL
MEDIATOR

Antrum

Duoden

Duoden si
jejun

Acid
(pH<0,3)

Direct

Acid

Secretina
Bulbogastron
a
Reflexe
nervoase

Solutii
hiperosmotic
e
Acizi grasi si
monoglicerid
e

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

GIP
CCK

INHIBA
ELIBERARE
A DE
GASTRINA

INHIBA
ELIBERARE
A DE HCl

Acizii grasi cu mai mult de 10 atomi de


carbon si monogliceridele aflate in
duoden si parea proximala a jejunului
stimuleaza eliberarea de doi hormoni:
GIP (gastro inhibitory peptid) si CCK
(colecistokinina).
GIP-ul inhiba secretia acida prin
stimularea secretiei de gastrina si prin
actiune directa asupra celulei parietale.
Solutiile hiperosmotice aflate in
duoden favorizeaza eliberarea unui alt
hormon, inca neidentificat, care inhiba
secretia de gastrina.
Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85

BIBLIOGRAFIE:
Fiziologie note de curs
sub redactia Prof. Univ. Dr.
Ioana Anca Badarau
Fiziologie umana I. Haulica
Fiziologia umana si
mecanismele bolilor Arthur
C. Guyton
http://anatomie.romedic.ro/s
ucul-gastric
https://ro.wikipedia.org/wik
i/Stomac

Jumuga Adrian& Lungu Madalina; seria 8, grupa 85