Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
reno-urinar
dr. Magda Buraga
mai 2015
Funciile rinichiului
hidro - electrolitic,
osmolaritii,
echilibrul ac.bazic,
PA
Ale volemiei
Compozitiei compartimentelor hidrice
Se acumuleaza cant de K, acizii, lichide, subst toxice deces daca nu se
intervine prin dializa
Organizarea funcional a
rinichiului
Cortexul partea extern, conine
toi glomerulii renali
Medulara partea intern,
structurat n piramide renale,
orientate cu baza spre cortex i
vrful la papile, n bazinet
Bazinetul prezint calicele mici
calicele mari ; se continu cu
ureterul, vezica urinar ;
Hilul renal locul de trecere
pentru vasele sanguine, limfatice,
nervi i uretere. -
Sructura rinichiului
THE NEPHRON
Corpusculul Malpighi
GLOMERULUS
TUBUL URINIFER
Alctuit din mai multe segmente : TCP, AH, TCD, continu capsula
Bowman i are o lg. de 45-65mm (120 km, suprafaa 12m)
1. TCP- lg 14-24mm, 55microni. Impartit in Tubul contort
proximal si Tubul drept proximal
Dupa structura morfo-funct. : 3 segS1, S2, S3
format dintr-un singur strat de celule, aezate pe o mb. bazal
prelungit din zona capsulei Bowman
celulele sunt cilindrice, la polul apical: margine n perie dat de
numeroase microviloziti, cu multiple sisteme de cotransport. Contin
lizozomi si un RE bine dezv, ap Golgi iar la polul bazal, membrana
sufer numeroase invaginri, ce delimit n sectorul subnuclear
compartimente ce conin multe mitocondrii, asigura E necesara pt
mec de TA
Exista cili centralii cu rol in deplasarea lichidului tubular (LT)
TCP intervine n reabsorbia apei, NaCl, glucozei, amnoacizilor,
vitaminelor.
Nefroni cu corpusculi renali situai n cele 2/3 externe ale corticalei, posed
AH scurte (14mm), iar cei care au corpusculi renali localizai juxtamedular au
AH lungi (26mm) - 15-20%
VASCULARIZATIA RINICHIULUI
APARATUL JUXTAGLOMERULAR
CIRCULAIA RENAL
Cant de subst transp de circulaia sg la niv renal (FPR x Ps) este egal cu
cant excretat n urin (Us xV) FPR = UsxV/Ps
PAH testul se face perfuzand PAH in ritm continuu in asa fel incat conc
plasmatica a subst sa fie mica dar constanta in timpul recoltarilor de sg,
Se cateterizeaza si vezica urinara
Atat recoltarea sg cat si a urinii se face la perioade stabilite
CONSUMUL DE OXIGEN N R
FUNCIILE NEFRONULUI
FILTRATION MEMBRANE
B. CELULELE
celulele mezangiale
- se afl ntreMEZANGIALE
capilare, axial sunt nconjurate de
substana fundamental i mb axial bazal.
Secreta matricea extracelulara. Ac. retea este continua cu cel musculare netede
ale aa si aef. Matricea se extinde la cel mezangiale extra gll
Glomerulonefrita : inflamatie si lez ale cap gll, prin retinerea de complexe AgAc la niv memb bazale, urmata de rc inflamatorie cu acumulare de leucocite.
Cel mezangiale prolifereaza iar gll devin permeabili si permit difuziunea
proteinelor si a eritrocitelor. In fct de ev. poate fi ac sau cronica
SUPRAFAA
DE FILTRARE
Depinde deB.numrul
nefronilor
n funcie, fiind egal la
om cu 1,2-1,5 m2, pt cei 2 rinichi
Kf - caracterizeaz permeabilitatea filtrului renal.
Kf depinde de suprafaa de filtrare i este influienat de
celule mezangiale
4. Presiunea coloidosmotic a proteinelor din capsula Bowman favorizeaz filtrarea. n mod normal filtreaz puine proteine de aceea
acest factor este = 0
pef = Phg - (PCO + Phg B)
pef = 60 - (32 +18)= 10mmHg.
REZULTATUL ULTRAFILTRRII :
Creatinina este o subs ce se secreta incat cant excretata este mai mare ca cea filtrata.
Dar si niv plasmatic al creatininei este supraestimat (dat cr exogene) Cele 2 val se
anuleaza
In starea de echilibru rata de excretie urinara a cr este egala cu productia metabolica :
Se masoara creatinina pl care este invers proportional cu RFG. Sunt necesare
probe de sg venos si urina pt a det concentratia creatininei ;
RFG = Clcr = ( Ucr x V / Pcr )
125/10 = 12,5ml/min/mmHg ;
cand se exprima la 100g/tes.renal este 4,2ml/min/mmHg,
fiind de 400ori mai decat val medie pe 100g/tes de la alte
org 0,01ml/min/mmHg
Kf depinde de permeabilitatea membranei filtrante
- de suprafaa acesteia,
In afectiuni ca DZ, HTA Kf, prin ingrosarea membranei bazale a
cap gll si reducerea nefronilor
RFG = Kf Pef
12,5x10 = 125 ml/min
Au efect mai ales asupra aa, atenueaza ef vasoconstr ale n simpatici si AgII
Rolul SNC
Catecolaminele vasoconstrictie
Catecl. reabsorbtia Na in TCP
La niv ap juxta ggl secretia de renina
Diureza presionala
de reabsorbie
de secreie - exist un grup de substane endogene care se cer mai rapid
eliminate dect o poate face abundentul Fg.
RFG det rinichii sa elimine din org subst a caror excretie depinde
de FG. Majoritatea prod de metab sunt slab reabsorbite la niv tubilor
si astfel sunt eliminati dependent de vola RFG
Pc Reabsorbia
c Reabsorbia
Raa Pc
Rae Pc
Presiunea arterial Pc
aa c
FF c
Kf Reabsorbia
REABSORBIA
Transcelular
Paracelular prin jonciunile stnse
Transportul pasiv - TP
Formele neionizate ale acizilor i bazelor trec mai uor dect cele ionizate
de ph se realiz ntre LT i LPT(interstitial)
TP dat osmotic i
TA co-transp Na/K/2Cl urmnd absorbia activ de Cl
( exist o pomp activ de Cl)
antiport Na/H
reabsb de Na i secreia de K
reabsb de Cl, HCO3 i ap
REGLAREA REABSORBIEI DE Na
adaptarea reabs are loc numai ntre anumite limite : cnd RFG se reduce la 30-40%
din val normal, reabsorbia de ap i sruri este total anuria
Intervenia mineralocorticoizilor :
Alte efecte :
VD a aa i VC pe ae
Kf la niv MFG
Antagonist al SRAA renina secreiei de Ald = reabsorb
tubular de Na i sec de Cl det elim de Na
Pe vasele sistemice VD
PA prin ef vascular i renal
neurotransmitor
Activitatea simpatic
DIURETICELE
REABSORBIA K
Fc ce K extracelular :
K care se elimin prin urin rezult din secreia acestuia la niv TCD i TC (cel
principale) prin intermediul pompei dependente de aldosteron
1. Captarea ionilor de K din lichidul peritubular ca urmare a activ. Na/KATPaza de la niv membranei bazolaterale,
2. Difuziunea K din cel n lichidul tubular se datoreaz :
migrri Na intracelular cu modificarea potenialilui la niv de lumen devine
puternic electonegativ. (-40mV)
Difuziune pasiva dat conc din cel. (principala) in LT, prin canale apicale KCC
TA sec la niv de membran apical, prin cotransp de K/Cl
Controlul secreiei de K
este asigurat de Aldosteron :
fluxului tub la niv TCD atunci cnd exist expansiune volemic , aport
de Na sau trat cu diuretice
acidoza metab sau resp instalat acut det reducerea brusc a secreiei de
K prin trecerea din cel tubulare n LEC kaliureza
REABSORBIA Ca
Reabsorbia lui are loc pe toat lungimea nefronului i 1% din cant filtrat se
va elimina prin urin (N: 5-10mEq/l)
(n cel. cant. sa este de cteva sute de ori mai mic dect n lumen)
Controlul excretiei de Ca
La niv TCP reabsorb este in leg cu a Na si a apei. Cand vol LEC sau PA
reabsorbtia de Na si apa si implicit de Ca = excretia (si invers)
Concentraia plasmatic 1,8mEq/ldar 50% este legat de proteine 0,8 1,0mEq/l ionizat
Reabsorbia Mg
TCD i TC 10%
Fc de care depinde reabs :
REABSORBIA FOSFAILOR
T max 1mM/l
Sdr. Fanconi
REABSORBIA Cl
La ac niv lumenul este ,,+, se opune reab paracelulare dar de conc fiind f
mare det reabsorbtia
BICARBONATE
RREABSORBTION MECHANISM
REABSORBIA GLUCOZEI
REABSORBIA AMINOACIZILOR(aa)
Hepatosplenomegalie
Tulb. psihice
Este afectat transportorul bazal
REABSORBIA PROTEINELOR
REABSORBIA UREEI
In nefronii juxtamedularii:
AH desc. la varf ureea in interst medularei, fiind mai conc
fata de LT. La ac nivel ureea este secretata prin difuz. facilit.
mediata de UT-A2
Secretia invers.
REABSORBIA APEI
Din imensul volum 180l urin primar, filtrat n 24/ore, se elimin 11,5 l/zi = diureza
Dat acestor schimbri de permeabilitate, cea mai mare parte a ionilor aflai n
tub sunt transp n interstiiu, care devine hiperton iar lichidul tub.de la niv
AH gr. devine hipoton. Rol imp n mec de diluie i conc a urini
Co-transportul de la ac niv creeaza un de conc de aprox 200mOsm/l intre LT
si lichidul interstitial
AHgr. realiz disocierea apei de ionii
Se explic prin :
AH care funcioneaz ca un sistem de multiplicare n contracurent
i vasele recta - ca un schimbtor n contracurent
DIUREZA APOAS
Ingerarea n scurt timp a unor cant crescute de lichide hipotonice (12 l), det o reducere a reabsorbiei tubulare a apei dup 15 min.
Efectul max este la 45min cnd fluxul urinar ajunge la 12-15
ml/min, avnd o Posmotic redus - fen numit diurez apoas
lichidele absorbite reduc Posm cu 10mOsm/l n plasm, ceea ce
inhib secreia de ADH
alcoolul etilic acioneaz direct asupra hipotalamusului mpiedicnd
secreia de ADH - diureza apoas
DIUREZA OSMOTIC
retenia apei n TCP scade gradientul de conc. al Na din lichidul tubular i cel
tubular impiedicnd-i reabsorbia
MECANISMUL SETEI
IZOVOLEMIA
R are rol fundamental n meninerea constant a
volemiei : PA = DC x Rp : volemia controleaz PA, care
la rndul ei acioneaz asupra R :
La PA 50mmHg diurez 0
La PA 100mmHg diurez N
La PA 200mmHg diurez de 6-8ori fa de N
HTA
rezistenei periferice
Revenirea la N a vol LEC, vol de sg, i a DC
HTA determin:
Suprasolicitare cardiac :
SECREIA TUBULAR
FIZIOLOGIA URETERELOR
VEZICA URINAR
Este organ musculo-cavitar, cu mare plasticitate, alctuit
din : corp (distensibil i contractil) i col.
Posterior, deaspra colului se afl o zon triunghiular prin
care trec ureterele i uretra trigon (muc este neted)
Muchiul neted vezical este alctuit din fascicule care se
mpletesc n toate direciile i n profunzimea peretelui
vezical detrusor
SNVS n. hipogastrici
dirijate spre mduva spinri prin fibre simpatice anexate n hipogastrici iar
cele de distensie sunt parasimpatice i intr n alctuirea n pelvieni
UMPLEREA VEZICII
MICIUNEA