Sunteți pe pagina 1din 148

Fiziologia aparatului

reno-urinar
dr. Magda Buraga
mai 2015

Funciile rinichiului

1.Excret majoritatea produilor de catabolism, substane


strine : medicamente, colorani.
2. Menin constant volumul i compoziia LEC prin controlul

hidro - electrolitic,
osmolaritii,
echilibrul ac.bazic,
PA

3. Rol endocrin : renina, eritropoietina (EPO),


1,25dihidroxicol- calciferol, prostaglandine.
RENINA - eliberat de ap. juxta ggl ( in cond de ischemie renala,
hipoV, hipoTA, IC, Cl in urina ) actioneaza enzimatic asupra
unei prot plasmatice :Ag I = are prop vasoconstrictoare

Ag I sub influienta enz. de conversie (de la niv. endoteliul vaselor pulm)


pierde 2aa AgII cu rol vasocr. n teritoriul cutanat, splanchnic i renal
Fr s influeneze circulaia cerebral, coronarian i muscular ,
determin PA
Captoprilul este inhibitor al enz de conversie si (+) al bradikininelor

Rinichiul hipoxic eritropoietin, secretata de fibroblastii


din interstitiul corticalei si medularei ext.

In IR cr, deficitul de EPO anemie severa

Metabolismul Ca este influenat de un derivat al vit.D, 1,25


(OH)2.D3, format n cel proximale din 25 OH.D3
PROSTAGLANDINELE- ac.grai 20C, cu rol n
vasodilataie, PA, diureza, eliminarea de Na.
Sindromul Bartter (secretie de PG) hiponatremie (125
mEq/l), hiperaldosteronism (hiperkaliurie i hipokaliemie
- 2mEq/l), poliurie, apatie, tulburri de cretere.
4. Sinteza glucozei, n post - gluconeogenez
Concluzii : in af renale cr si severe = IR, se dezv dereglarii :

Ale volemiei
Compozitiei compartimentelor hidrice
Se acumuleaza cant de K, acizii, lichide, subst toxice deces daca nu se
intervine prin dializa

Organizarea funcional a
rinichiului
Cortexul partea extern, conine
toi glomerulii renali
Medulara partea intern,
structurat n piramide renale,
orientate cu baza spre cortex i
vrful la papile, n bazinet
Bazinetul prezint calicele mici
calicele mari ; se continu cu
ureterul, vezica urinar ;
Hilul renal locul de trecere
pentru vasele sanguine, limfatice,
nervi i uretere. -

Sructura rinichiului

Corticala - Conine glomerulii nefronilor. Reprezint


stratul de filtrare a rinichiului
Medulara - format din aprox. 8-13 format. piramidale
Malpighi. Este stratul tubilor colectori i ai AH
Pelvisul - teritoriul n care dreneaz toii tubii colectori i
se continu cu ureterul.

Cand pasaseste canalul de colectare renal, urina nu se mai


modifica compozitia si calitatea ei raman neschimbate la niv
pelvisului, uretere, VU, uretra

Ureterul transport urina n vezica urinar


Unitatea anatomic i funcional a R este nefronul
format din : corpusculul Malpighi i tubul urinifer.

THE NEPHRON

Corpusculul Malpighi

Este alctuit din glomerulul (gll) renal i capsula


Bowman
Glomerulul renal este alctuit din 50 anse capilare ce
se nfoar n jurul unor tije intercapilare care
formeaz es. mesangial.
Capilarele ptrund ntr-o poriune dilatat i nfundat
a tubului urinar - capsula Bowman
Sngele capilarelor gll provine dintr-o arteriola
aferenta (aa) i prsete gll prin arteriola eferenta (ae)
cu un calibru de 1/2 din aa.
Presiunea sngelui din gll produce filtrarea plasmei n
capsula Bowman i de aici lichidul ajunge n TCP.

GLOMERULUS

TUBUL URINIFER

Alctuit din mai multe segmente : TCP, AH, TCD, continu capsula
Bowman i are o lg. de 45-65mm (120 km, suprafaa 12m)
1. TCP- lg 14-24mm, 55microni. Impartit in Tubul contort
proximal si Tubul drept proximal
Dupa structura morfo-funct. : 3 segS1, S2, S3
format dintr-un singur strat de celule, aezate pe o mb. bazal
prelungit din zona capsulei Bowman
celulele sunt cilindrice, la polul apical: margine n perie dat de
numeroase microviloziti, cu multiple sisteme de cotransport. Contin
lizozomi si un RE bine dezv, ap Golgi iar la polul bazal, membrana
sufer numeroase invaginri, ce delimit n sectorul subnuclear
compartimente ce conin multe mitocondrii, asigura E necesara pt
mec de TA
Exista cili centralii cu rol in deplasarea lichidului tubular (LT)
TCP intervine n reabsorbia apei, NaCl, glucozei, amnoacizilor,
vitaminelor.

ANSA HENLE- form de tub n U

ram descendent - subire, alctuit din celule epiteliale turtite, f.


permeabil, la ap i puin permeabil pt uree i ionii adaptat pc
de difuziune
ram ascendent - 1 poriune este subire cu celule turtite care devin
cilindrice la limita de separare dintre medulara extern i
intern.Poriunea subire este impermeabil pt ap i permeabil pt
ionii, iar cea groas este impermeabil pt ap.i uree
Cel epiteliale ale AH por groas sunt similare TCP : sunt adaptate
pt TA de Na i Cl din LT n interstiiu. Nu contin margine in perie

Nefroni cu corpusculi renali situai n cele 2/3 externe ale corticalei, posed
AH scurte (14mm), iar cei care au corpusculi renali localizai juxtamedular au
AH lungi (26mm) - 15-20%

Secreta GP Tamm Horsfall (THP) 30-50mg/zi

Ram ascendent groas a AH n in unghiul dintre aa si ae - macula


densa (cel dense, nalte, mb.bazal incomplet,mitocondrii rare.
Rol osmo/chemoreceptor la fluctuaiile Na i Cl,urin

TCD-lg. 5-8mm, de 30-40 alcatuit din 3seg:

Tubul contort distal


Tubul de conectare, contine cel de legatura secreta
kalikreina si cel intercalate
Tubul colector initial

Epiteliul cuboidal este lipsit de marginea n perie dar prezint


margine lateral distinct.La ac niv. act hormoni pt ionii si apa

Tubul de conectare si tubul


colector initial sunt
identici ca structura. Conin 2 tipuri de celule :

1.principale 2/3, au mitocondrii, invaginati, cilii


centrali, apical exista canale pt K

Au rol in reabsorb de Na si Cl i secreia de K

2. cel. intercalate 1/3, nu dispun de cilii centrali.


Sunt subpopul A sau intercalate care secreta H si reabs
de K (utiliznd o prot.transp de H-ATPazalocaliz apical

Mai multe TCD se adun ntr-un TUB COLECTOR


Bellini (lg20) care stbate corticala i poriunea
medular pt a se deschide n calicele renale
are structur similar cu a TCD ultimile 2/3
Si tubul colector este impartit la niv celor 3 segmente :
corticala, medulara externa si medulara interna

i subpopulatia B sau SS intercalate care reabsorb HCO3

La ac niv numarul cel intercalate, scade.


Spre pelvisul renal cel cresc in inaltime

La acest nivel actionz. hormonii pt : ionii, apa si uree


TC are rol n procesul de concentrare a urinii
Un TC dreneaz n calice urina prod. de aprox. 2800
nefroni.

VASCULARIZATIA RINICHIULUI

Rinichiul prezint o vascularizaie abundent provenit din arterele


renale care se divid n interiorul R. n a. interlobare ce se ndreapt
spre cortical printre piramidele Malpighi. (vase de tip terminal) necroza es. tributar
La zona dintre medular i cortical, artera se cudeaz n unghi
drept - artere arcuate sau arciforme - formndu-se un plex arterial
Din a.arciforme se desprind n evantai a. interlobulare ce ptrund
printre piramidele Ferrein spre supraf.organului
A.interlobulare dau natere arteriolelor aferente , care se
capilarizeaza si vor forma glomerulul (gll)
Arteriola eferent ce prsete gll, se divide ntr-o nou reea
capilar peritubular, care irig tubul renal - sistem port arterial,apoi
se vars n venele interlobulare - venele arcuate - interlobare - vene
renal.

Acest tip de circulatie : arteriola-capilar-artetiola-cap = pres adacvate fct lor de


filtrare (60mmHg) si reabsorbtie (10mmHg)

Cea mai mare parte a reelei de capilare peritubulare se afl n


cortexul renal de-a lg TCP, TCD, TC corticali.
Ram din artera arcuata sau port proximala a arterelor interlobare
furnizeaza o popul de gll juxtamedulari (mai mari) la intersectia
dintre corticala cu medulara
gll. juxtamedulari - din a.ef pe lng capilarele pritubulare se
desprind ramuri capilare lungi, care formeaz anse, numite vasa
recta, ce ntr adnc n medular, nsoind AH pn la papilele
renale. La fel ca i AH se rentorc n cortex i se vars n venele
arcuate.
Vasele limfatice se gasesc mai ales in cortexul R. sunt o cale imp
de elim a proteinelor in LI.

contin cant de EPO


Limfaticele sunt absente in medulara previne indepartarea osmolaritati

La acest nivel - anomalia osmotic a medularei (P. osm.


1200- 1400 mOsm/l, excepie n organism)

APARATUL JUXTAGLOMERULAR

Alctuit din celule juxtaglomerulare i macula densa, este situat


n zona hilului fiecrui glomerul,
Cel granulare - celulele musculare din tunica medie a arteriolei
aferente i eferente la contactul cu macula densa, sunt mai
globuloase, afibrilare, conin granule de renin. Funcioneaz ca
baroreceptori, care cresc producia de renin cnd nu sunt
destinse.
macula densa - la locul de contact dintre tubul distal i aa i a
ef, celulele tubulare sunt mai dense, cu ap. Golgi plasat spre
arteriol, argument pentru secreia unor substane n arteriole .
Lichidul din TCD joac rol important n controlul funciei
nefronului, furniznd semnale de feedback att arteriolei aferente
ct i a eferente

Se regleaza FSR, RFG si indirect moduleaza excretia de Na si PA

CIRCULAIA RENAL

Rinichiul primete 25% din DC de repaus - 1,25l sg/min


Distribuia sg n R, este neuniform : 90% cortical, 10% medular
( 9% medulara ext. 1% medulara intern)
Rol : fluxul mic al medularei int. nu ,,spalactivitatea osmotic de
la acest nivel,
Msurarea debitului renal sanguin s-a fcut cu metode directe debitmetre aplicate pe vasele renale i indirecte care se bazeaz pe
1) principiul Fick :
debitul renal se calculeaz stabilind - cantitatea de subst. trasoare
preluat de rinichi n unitatea de timp i mprind valoarea la
diferena arterio-venoas.

Permite aprecierea vol mediu de sg ce traverseaza un organ, in care subs


transportata este captata. Debitul sg va fi egal cu debitul captarii de subst :
Qs ml/min raportat la dif A-V
DS ml/min = Qs ml/min / dif A-V (ml/100ml sg )

Determinarea clearance renal :

pt. a cuantifica eficacit cu care rinichii excret diferite substante


i evalueaz fc renal ; filtrarea gll, reabsb i secreia
Clearance sau indice de epurare se nelege volumul virtual
de plasm, exprimat n ml, din care rinichiul elimin complet
o anumit subs. n unit. de timp.
Dac o subst este complet epurat din plasm, val clearance
subst respective este = cu val FPR
Fluxul plasmatic renal, msurat dup acest raionament
reprezint clearance-ul renal dup formula : Cl = UV/P
U - concentraia urinar a subst. n mg/ml,
V - volumul de urin eliminat ntr-un minut ml/min,
P - concentraia plasmatic a subst. mg/ml

Cant de subst transp de circulaia sg la niv renal (FPR x Ps) este egal cu
cant excretat n urin (Us xV) FPR = UsxV/Ps

Substana utilizat : acid paraaminohipuric (PAH) sau diodrast


(iodopiracet), dozndu-se conc.lor plasmatica i urinar.
Substanele sunt filtrate prin glomerulii renali i secretate de ctre
celulele tubulare, coeficientul lor de extracie fiind f. mare la
concentraii sang reduse: 0,90 pt. PAH, 0,85 pt. diodrast.

Coeficientul de extractie a unei subst rezulta din raportul :


Conc arteriala - conc venoasa / conc arteriala

Tehnica de lucru, principii :


Conc C1 si V1 a subst administrate sunt cunoscute.
Produsul celor doua cantitatea injectata = Q
Aceasta cant se raspandeste in V2 necunoscut al compartimentului
de determinat intr-o C2 ce se masoara : C1xV1 = C2xV2
V2 = C1xV1/C2

PAH testul se face perfuzand PAH in ritm continuu in asa fel incat conc
plasmatica a subst sa fie mica dar constanta in timpul recoltarilor de sg,
Se cateterizeaza si vezica urinara
Atat recoltarea sg cat si a urinii se face la perioade stabilite

Debit plasmatic renal = 14x0,9/0,02 = 630ml/min


Flux plasmatic real = 630/0,9 = 700 ml/min

Ex. : conc. PAH n urin este de 14 mg/ml, volumul urinii de


0,9 ml/min, conc.PAH n plasm de 0,02 mg/ml

0,9 este coeficientul mediu de extracie a PAH

Flux sanguin renal se calculeaz dup formula :


FPRr.x100/100-Ht 700x100/(100-45) = 1273ml/min
Utilizarea gazelor radioactive (Kripton, Xenon) a
permis calculul fluxului sanguin n : cortical - 5ml/g de
esut/min, n medulara ext.- 2ml/g de esut/min, iar n
medulara intern sub 0,2ml/g de esut/min.
Timp de trecere eritrocit - 2,5s cortical, 27,7s
medular.

AUTOREGLAREA CIRCULAIEI RENALE

Rein n 1931, la cine a surprins constana debitului renal la


variaii ale presiuni de perfuzie ntre 80-200mmHg
teorii acceptate : miogen i macula densa
Autoreglarea debitului sanguin renal garanteaz o filtrare
glomerular constant
Fenomenul de autoreglare s-a observat n cortical, pe cnd irigaia
medularei variaz o dat cu variaia PA.
Procesul de autoreglare poate fi perturbat n anumite condiii :
efortul fizic prin noradrenalin crescut produce vc. pe aa,
reducnd debitul sanguin
iar substanele piretogene l mresc ( influiene nervoase i
umorale)

IL1 subst endogena ca si proteinele degradate, toxinele lipopolizaharidice


din membranele bacteriene pragul termostatului hipotalamic

CONSUMUL DE OXIGEN N R

Sg. venos renal conine cant mai mari de O2 dect sg venos


provenit din alte esuturi
Diferena arterio-venoas este de 1,4-1,7ml/% ( N = 4,5ml%)
i rmne const n cond unor largi variaii ale fluxului sang
Consumul mediu de O2 n R este de 400micromol/ min/100g
i reprezint 4-8% din consumul total de O2 al organismului
La un debit sg renal de 6-7ml/min/100g, consumul zilnic a
celor 2 R este de 18-21ml/O2/min
La niv corticalei consumul este mai mare ca la nivelul
medularei datorit transportului activ de Na
Consumul R de O2 este crescut datorit metab. tubular :

Cand fluxul sg si RFG si reabsorbtia de Na este scazuta si se consuma


mai putin oxigen,
In cond bazale consumul de oxigen la di cant de O consumata N

FUNCIILE NEFRONULUI

1. Segmentul de ultrafiltrare - glomerulul


2. Segmentul de contracie volumic izoosmotic : TCP
i prima parte a AH,
3. Segmentul de recirculare - AH,
4. Segmentul de diluie:part groas AH si prima TCD
5. Segmentul de finalizare a urinii concentraie /
diluie : a doua jumtate a TCD i TC
Formarea urinii respect cele 3 etape : ultrafiltrarea, reabsorbia
i secreia ( la niv tubului urinifer)

ULTRAFILTRAREA este un proces - pasiv selectiv n urma cruia


are loc formarea urinii primare.
Sediul - glomerulul cu 2 zone : mb ultrafiltrant si mesangiul

FILTRATION MEMBRANE

STRUCTURA MEMBRANEI FILTRANTE


GLOMERULAR
A. MFG este alctuit din :
1. Celulele endoteliale ale cap gll sunt inconjurate de
membr bazala. Exista in centrul gll o zona in care nu
exista membr bazala si nici podocite = cel mezangiale.
La ac nivel nu se produce filtrarea
sunt stbtute de mii de pori numii feneste cu
diametrul de 70nm care nu ofera restrictii subst dizolv
in plasma sunt bariera doar pt elem figurate
Pe suprafaa celulelor se distinge glicocalix = un strat
de glicozaminglicani incarcati negativ previne
scurgera de macromolecule incarcate negativ
2. Membrana bazal - alctuit din 3 staturi : lamina
densa este mrginita n zonele subendotelial i
subepitelial de lamina rara intern i lamina rara ext.

Situata intre celulele endoteliale si pedicele ;

3.Epiteliul capsulei Bowman - la suprafaa gll, nu sunt celule


continuii, sunt prelungiri numite podocite care vin n contact cu
stratul ext. al mb.bazale, delimitnd nite fante nguste ,,fante-pori
de la 4-14nm

Nu trec anionii de marii dimensiunii

Pe suprafaa mb bazale ntre zonele de implantare a podocitelor se


afl o diafragm de fant ,,slit membrane cu rol de ataare i
meninere n poziie a pediculilor

Este alctuit din fibre de colagen i proteoglicani heparin sulfat cu puternic


ncrctur electic negativ (proteinele plasmatice ncrcate negativ sunt
astfel respinse).
Realizeaz spaii largi prin care lichidul filtreaz uor, restrictioneaza
elementele mai mari de 1KDa

Nefrin, neph1, podocin si alte membrane organizate pe plute lipidice


formeaza diafragma de fanta (nefroza lipoidica)

se formeaz o reea vast de canale intercelulare prin care


filtratul ajunge n spaiul Bowman. Tot ac traseu este facut
printr-o succesiune de filtre a caror dimensiunii sunt din ce in ce
mai mici.

B. CELULELE
celulele mezangiale
- se afl ntreMEZANGIALE
capilare, axial sunt nconjurate de
substana fundamental i mb axial bazal.

Mezangiul are o reea extins de filam compus din actin actinin


i miozin
Fc. principal a filam este de a mpiedica distensia pereilor cap.
sec. pres intracapilare
Sunt implicate n injuria gll

Secreta matricea extracelulara. Ac. retea este continua cu cel musculare netede
ale aa si aef. Matricea se extinde la cel mezangiale extra gll

prin prod de citokine : PDGF, IL1 i EGF( fc de epitelial)


proliferare celular local
sinteza de PG

Rolurii : fagocitoz (complexe imune, precipitate proteice) i prin


contracie /relaxare regl dim.porilor, secreie de renina

Glomerulonefrita : inflamatie si lez ale cap gll, prin retinerea de complexe AgAc la niv memb bazale, urmata de rc inflamatorie cu acumulare de leucocite.
Cel mezangiale prolifereaza iar gll devin permeabili si permit difuziunea
proteinelor si a eritrocitelor. In fct de ev. poate fi ac sau cronica

FACTORII DE CARE DEPINDE FILTRAREA


GLOMERULAR

A. permeabilitatea membranei filtrante gll


B. suprafaa de filtrare
C. gradientul de presiune hidrostatic i coloid
osmotic de o parte i alta a membranei gll.
A Permeabilitatea membranei
n pofida marii permeabiliti (100-500) a
membranei gll, ea prezint o mare selectivitate n
privina moleculelor ce trec prin ea.

Caracteristicile particulelor solvite n plasm


Greutatea molecular a particulelor solvite:
cele GM mic ( 6.000 ) sunt filtrate uor (ca apa) : ionii, compuii
organici mici ( ex : glucoza, inulina ),
cele cu GM mare sunt tot mai puin filtrate, pn aproape de 0 ( ex.
Albumina cu GM = 69.000).
Dimensiunea
particulele cu < 8 nm pot trece prin porii membranei gll
ncrctura electric a particulelor solvite
Cele ncrcate + sunt mai uor filtrate ca cele ncrcate - , chiar la
aceeai dimensiune, datorit negativitii membranei filtrante
Patologic : pierderea - membranei filtrante permite proteinelor cu greutate
molecular mic (albuminele) s fie filtrate apar n urin (Proteinurie cu
albuminurie ), naintea apariiei unor modificri histopatologice
Nefropatia cu modificri minime = dat unor rc imunologice anormale cu Ac
asupra membr bazale. Este frecv. La copil cu pierderea de 40g/proteine zi.
Conc pl ajunge = 2g/dl PCO la 10mmHg cu transudarea unor cant de
lichid in SI edeme

Moleculele cationice,strbat uor mb bazal cu ct sunt mai


puternic ncrcate pozitiv ns nu pot strbate diafragma de fant n
faa creia se acumuleaz.
Forma moleculelor : cele liniare fiind mai flexibile dect cele
globulare, traverseaz mai uor
Diafragma de fant are rol de a mpiedica ptunderea n spaiul
Bowman a moleculelor mai mari dect albuminele.
Macromoleculele ajunse n regiunea diafragmei de fant pot fi
captate prin pinocitoz de cel epiteliale.
Creterea permeabilitii gll pt. macromolecule are drept
consecin acumularea lor n cel mezangiale - det. Hipertrofia
mezangial i scleroza renal
Compoziia FG : este aceeai cu a lichidului care filtreaz n
interstiii la captul arterial al capilarelor - este o plasm care
nu conine proteine n cantitii semnificative

SUPRAFAA
DE FILTRARE
Depinde deB.numrul
nefronilor
n funcie, fiind egal la
om cu 1,2-1,5 m2, pt cei 2 rinichi
Kf - caracterizeaz permeabilitatea filtrului renal.
Kf depinde de suprafaa de filtrare i este influienat de
celule mezangiale

Variaii ale suprafeei de filtrare sunt posibile prin contracia


celulelor mezangiale sau alterarea podocitelor. Podocitele pot
deveni aplatizate i s acopere complet poriuni mai mari din
membrana bazal, scznd S de F

Angitensina II, tromboxanul A2, ADH, PAF (fc secretat


de macrofag), PG F2, determin contracia celulelor
mezangiale i scade suprafaa filtrant.
sunt relaxate ANP, PG E2 supraf filtranta

Scleroza renal, nefrectomie parial af. in care suprafaa


de filtrare din cauza distrugerii nefronilor

C: PRESIUNEA EFECTIV DE FILTRARE

Aceste fore sunt :


1. Presiunea hidrostatic intraglomerular a
sngelui - 60 mmHg
2. Presiunea din capsula Bowman - n exteriorul
capilarelor se opune filtrrii = 18mmHg
3. Presiunea coloidosmotic a proteinelor
plasmatice din capilare - se opune filtrrii
este de 28 mmHg la intrarea n capilarul gll dar pe
msur ce apa intravascular ultrafiltreaz P CO,
crete pn la 36 mmHg la ieirea din capilar. (PCO
medie 32mmHg).

4. Presiunea coloidosmotic a proteinelor din capsula Bowman favorizeaz filtrarea. n mod normal filtreaz puine proteine de aceea
acest factor este = 0
pef = Phg - (PCO + Phg B)
pef = 60 - (32 +18)= 10mmHg.
REZULTATUL ULTRAFILTRRII :

Are toi constituienii plasmei mai puin macromoleculele


Elementele minerale - ionii - nu se afl n concentraii
identice.Urina primar conine cu 5% mai muli anioni i
cu 5% mai puini cationi. (echilibrul Donnan).

Proteinele reinute in sg capilar se comport ca polianioni,


(proteoglicani sunt ncrcai negativ) se produce ef.Donnan
de aceea anionii sunt respini cationii reinui
In ultrafiltrat anionii difuzibili ca HCO3, Cl sunt cu 5% mai
multi decat in plasma iar conc unor subst neionizabile (ureea,

DEBITUL FILTRRII GLOMERULARE (RFG)

Cantitatea de filtrat glomerular care se formeaz n fiecare minut n toi nefroni


reprez. debitul filtrri glomerulare - 125 ml/min la brbai i de 110ml/min la
femei = 180l/zi

RFG este proportionala cu S corpului, varsta

RFG - se msoar indirect , prin det.clearance la inulin.Subst care se filtreaza in


totalitate la niv gll, nu se reabs, nu se secreta
Prin compararea Cl inulinei (care estimeaza RFG) cu Cl altor subst pot fi
efectuate urmatoarele generalizari :

Cand Cl subst este = cu Cl inulinei ca substanta este doar filtrata


Cand Cl subst este mai mic ca cel al inulinei ca subst a fost reabsorbita la niv tubilor R
Cand Cl subst este mai mare decat Cl inulinei ca subst a fost secretata in LT

Cl creatininei si conc pl a creatininei pot estima RFG : Clcr=135ml/min,

Creatinina este o subs ce se secreta incat cant excretata este mai mare ca cea filtrata.
Dar si niv plasmatic al creatininei este supraestimat (dat cr exogene) Cele 2 val se
anuleaza
In starea de echilibru rata de excretie urinara a cr este egala cu productia metabolica :
Se masoara creatinina pl care este invers proportional cu RFG. Sunt necesare
probe de sg venos si urina pt a det concentratia creatininei ;
RFG = Clcr = ( Ucr x V / Pcr )

Coeficientul de filtrare ci ml de UF se produc pe


minut la o presiune efectiv de filtrare de 1mmHg
Este o masura a produsului dintre conductivitatea
hidraulica si aria suprafetei membr gll. Nu poate fi
masurat direct, este estimat :
Kf = RFG/pef (presiunea net de filtrare)

125/10 = 12,5ml/min/mmHg ;
cand se exprima la 100g/tes.renal este 4,2ml/min/mmHg,
fiind de 400ori mai decat val medie pe 100g/tes de la alte
org 0,01ml/min/mmHg
Kf depinde de permeabilitatea membranei filtrante

- de suprafaa acesteia,
In afectiuni ca DZ, HTA Kf, prin ingrosarea membranei bazale a
cap gll si reducerea nefronilor
RFG = Kf Pef
12,5x10 = 125 ml/min

Fracia de filtrare este procentul din fluxul plasmatic renal ce


devine filtrat gll :
FF = RFG/FPR (125/650) FF este 1/5 (0,19) sau 20%

FC. CARE INFLUIENEAZ RFG

Debitul sanguin renal - crete fluxul renal, crete


debitul filtrrii glomerulare (RFG) i invers.
Variaiile de calibru a celor 2 arteriole : aa i ae
A. aferent : prin vasoc. ei, scade debitul renal,
scade RFG anurie, vasodilataia ef invers :
crete Phg si RFG.
A. efernt : vasoc., determin creterea rez la flux la
niv cap gll = presiuni gll si atata timp cat Rez in
ae nu reduce fluxul crete RFG pana la
momentul cand PCO creste f mult si forta neta de
filtrare cuRFG ( ef bifazic i tranzitor)
PA sistemic - relaie special.

Factori care scad RFG

Determinanti fizici (variatiile in sens opus conduc la RFG)


Kf = RFG
presiunii hidrostatice din capsula Bowman = RFG
presiunii coloid osmotice din cap gll = RFG
PA sistemice presiunea hidrostatica din cap gll (Phg)
Rez la niv arteriolei aferenta = Phg (prin activ simpatice)
Rez la niv arteriolei eferente = Phg (prin AgII)
Cauze patologice ;
Af renale, DZ, HTA = scad Kf
Obstructia de tract urinar (calculi) poate modifica presiunea
hidrostatica din capsula Bowman, o scade

PA sistemic - relaie special.

Este un mecanism intrinsec


R menine const.RFG
Cond necesar pt controlul
precis al excreiei R de ap
i solvii
PA < 75mmHg RFG
PA < 60mmHg anurie
PA > 160mmHg FSR si
RFG

1. MEC. MIOGEN : creterea brusc a PA, det creterea fluxului renal


dar dup 30-60 sec, apare la nivelul muchiului neted al aa, contracia
ca urmare a ntinderii produse, reducndu-se debitul arteriolei aferente.
R vasc FPR si implicit a RFG
P intinde siraza vasului. Se activ canalele Na Ca din musc
neteda vasc depolariz cu aflux de Ca si (+) contractia
2. FEEDBACK-UL TUBULOGLOMERULAR
Controleaz att RFG ct i FSR, dar n unele cazuri menine RFG pe
seama modificrii FSR (efect pe controlul RFG)
Protejeaza cap gll impotriva cresterilor de presiune de perfuzie
Asigura cant de filtrat si de subst solvite ce ajung in tubii uriniferi
Imp raspunsul aa la modif PA de peste zi ; schimbari posturale, effort,
somn
Are 2 componente, legate de aparatul juxtglomerular
Mecanismul de feedback pe arteriola aferent si eferenta
autoreglare eficient a RFG n condiiile unei largi variaii de PA

AUTOREGLAREA (intrisec) RFG

2. FEEDBACK-ul tubuloglomerular (rol imp.lichid TCD)


Mec. de feedback vasodilatator al arteriolei aferente : un
debit redus al fluxului tubular, produce reabsorbia crescut
a Na i Cl la niv AH asc. astfel nct conc sczut a acestora
det la niv MD un semnal dilatator al aa - crete RFG (
rez. n aa i pres hg cap)
Mec.de feedback vasoconstrictor al arteriolei eferente :
conc. redus a Na i Cl de la niv. MD va determina i
eliberarea de renin din celulele juxtagll cu formarea de
Ag IAgII cu rol vasoconstictor pe aef - crete Phg gll cu
revenirea la normal a RFG

In HTA sec stenozei de a renala, IC congestiva adm de captopril poate det


anuria
Constrictia preferentiale pe ae a AgII, contribuie la prevenirea reducerii phg
gll si RFG atunci cand perfuzia renala scade mult

Ap juxtagll mediaza mecanismul de feedback tubulo-gll.


Cand creste PA :
Cel MD din seg gros al AH sesizeaza o a RFG ceea ce va
vasoconstrictia aa cu Phg si RFG
PA det RFG care va livra o cant crescuta de Na si Cl la niv cel
MD ale ap juxtagll.
Dat Co-transp Na/K/2Cl din membr apicala a MD rezulta o reabs
marcata cu intracelulara a ac ioni.
Cresterea Cl intracelular in combinatie cu un canal de Cl din
memb bazo-laterala va duce la depolarizare. Se va activa un canal
cationic neselectiv care va permite Ca sa intre in cel MD
Ca intracelular va det eliberarea din ap Golgi a unor subst
paracrine (ATP, adenozina, Tx) cu rol in contractia cel musculare
netede

Rc A1adenozin de la niv cel musculare netede sunt implicati in ac raspuns

Ef net este rezistentei in aa RFG contracarand RFG

Sensibilitatea mec de feed-back este influienat de expansiunea volemic, diet


bogat n proteine, Hglicemie, masei renale

Urmatoarele se refera la relatia FPR cu RFG


Subs VD PCI2, ach, BK, histamina, DA, au ef asupra circulaiei renale o dar
RFG nu paralel cu FPR dat Kf (NO- rez vasc renal)

FSR si RFG cu 20-30% dupa o masa bogata in proteine, glucide :


Se refera la mec de reabsorbtie a acestora
cant de NaCl la niv MD se activ mec tubulogll

Au efect mai ales asupra aa, atenueaza ef vasoconstr ale n simpatici si AgII

Subst VC endotelinele, PGE2, TX, leucotriene (ca raspuns la inflam.) contr


aa si ae Kf RFG si FPR.
Ag II -FPR dar modif puin RFG pt c ac. prin R vasculare si a Phg gll la niv ae
Sinteza AgII creste n strii asociate cu PA, a volemiei cand RFG. Prin
mec de feed-back tubulogll pe ae, previne scaderea RFG. Constrictia pe ae va
induce un flux lent la niv tubular ce va determina reabsorbiei de Na care va
restabili volemia i PA
Hormonii ;
Glucocorticoizii - RFG prin R vasculare la niv aa
Noradrenalina - R vasc la niv aa (mai putin pe ae) cu FPR si a RFG
ADH influieneaz RFG prin contracia cel mezang.
PTH Kf i RFG
Glucagonul i STH - RFG
PNAvasodil aa si ae. Efect net FPR si RFG

Rolul SNC

Filetele nervoase simpatice reglementeaza ; FSR (fluxul sg renal),


RFG (filtrarea ggl), reabsorbtia tubulara
Rinichii - nu dispun de fibre n parasimpatice
N simpaticii provin din plexul celiac secreta NA si DA in tes
conj liber din apropierea aa si ae si la niv TCP
Stimularea simpatica are 3 ef.

Catecolaminele vasoconstrictie
Catecl. reabsorbtia Na in TCP
La niv ap juxta ggl secretia de renina

Exista si af senzoriale de la baroreceptorii si chemoR ce provin de la


niv renal

pres de perfuzie renala (+) baroR din artere si arteriolele interlobare


Ischemia renala si compozitia ionilor in L interstitial (+) chemoR din pelvisul
renal : Pt niv foarte de K si H modifica fluxul sg

Ischemia, anxietatea, schimbarile posturale si adm de barbiturice sau anestezice


FPR

EFECTUL STIMULRI SIMPATICE


asupra fluxului sanguin renal- fen. de ,,scpare

Nervii simpatici: acioneaz asupra aa i ae i parial la nivelul


tubilor renali, cu efect redus asupra filtrrii gll
Mecanismele intrinseci de autoreglare sunt mai eficiente dect
stimul. nervoas
Dup stimulare simpatic brusc, puternic anuria
Dac stimularea persist, cteva ore ,PA crete suficient pentru a
contracara efectele vasoconstric. simpatice se reiau FSR, RFG
Cind autoreglarea este afectataPA determina RFG

Diureza presional : De aceea orice cretere a ratei filtrrii gll


determin automat i creterea debitultui urinar. Acest efect
pronunat al presiuni arteriale asupra debitultui urinar se numete
diurez presional.

Diureza presionala

Cand in org se acumuleaza lichid in exces, cresc volemia si


implicit PA care la randul ei va avea efect direct asupra R care
vor elimina lichidul in exces aducand asfel presiunea la valorii
normale = sistemul reno-vascular in reglarea PA
La valorii ale PA de 75-160mmHg = mec de autoreglare, dar
la cresterii acute cu 30-50% peste aceste val. excretia de apa si
sare cresc, efect numit diureza de presiune si natriureza de
presiune
formarea de AgII i reabsorbiei de Na
PA in artera renala Phg n cap peritub ( la niv vasa
recta, mai ales) urmat apoi de Phg interstiiale i det
retrodifuziunea Na n lumenul tubular = reabsorbia de
Na i a apei i diureza
Ac mecanisme au ca rol de a mentine echilibrul intre aportul si
excretia de sare si apa

FUNCIA TUBILOR RENALI

Urina primar, rezultat al ultrafiltrri plasmei sanguine la niv ggl


renali, trece de la niv.capsulei Bowman n sistemul tubular :

n acelai timp cant. de FG se reduce f. mult :1200-1800ml /24ore.


Tubul renal intervine n 2 fc. majore :

TCP : urina primar este izoton cu plasma,


AH ram descendent : la captul lui, urina este hiperton,
AH segmentul gros i TCD : urina devine hipoton
TC : urina este hipo/hiperton, n fc de starea de hidratare a org.

de reabsorbie
de secreie - exist un grup de substane endogene care se cer mai rapid
eliminate dect o poate face abundentul Fg.

RFG det rinichii sa elimine din org subst a caror excretie depinde
de FG. Majoritatea prod de metab sunt slab reabsorbite la niv tubilor
si astfel sunt eliminati dependent de vola RFG

Totodata permite R sa controleze rapid volumul si compoz lichidelor din org.

Cant de plasma este procesata de 60ori/zi iar LEC de 12-14 ori

Reabsorbia lichidului n capilare peritubulare

Vehicularea urinii prin tubul renal depinde de gradientul


de presiune hidrostatic existent ntre capsula Bowman

Epiteliul tubular reabsoarbe peste 99% ap din filtrat,


precum cant mari de electrolii i alte subs. :

18mmHg i bazinet 0 ( la niv TCD 7mmHg )

P cap. peritub 13mmHg : P interstiial renal


6mmHg un de presiune pozitiv 7mmHg, care se opune
reabsorbiei
acest gradient este contracarat de PCO din plasm 32mmHg,
i PCO din interstiiu 15mmHg. Rezult o presiune net de
reabsorbie osmotic a lichidului n capilar 17mmHg
presiunea net de reabsorbie = 10mmHg
( 17mmHg - 7mmHg)

Aceast presiune mare de reabsorbie permite reabsorbia


unor mari cantiti de lichid din tubii n interstiiu.

Au rol si in aportul de subst nutritive si O la niv. cel epiteliale

FACTORI CARE POT INFLUENA


REABSORBIA CAPILAR PERITUBULAR

Pc Reabsorbia

c Reabsorbia

Raa Pc
Rae Pc
Presiunea arterial Pc
aa c
FF c

Kf Reabsorbia

Pc presiunea hidrostatic din capilarele peritubulare


R aa, R ae rezistena la niv. arteriolelor aferente i eferente
c presiunea coloid osmotic n capilarele peritubulare
aa presiunea coloid osmotic n plasma arterial
FF fracia de filtrare
Kf corespunztor membranelor capilarelor peritubulare

Dupa absorbia in lichidul interstitial, transportul apei si solvatilor prin peretii


cap peritubulare in circulatia sg se realiz prin pc de filtrare fortata care depinde
de presiunile hidrostatice si coloid-osmotice

REABSORBIA

Reabsorbia tubular =pc n care subst. trec prin:

1. membrana luminal a cel tubulare,unde exist


canale ionice i carrieri (pol apical), S absorbcu
jonciunii stnse
2. membrana bazolateralla acest niv pompe in nr.
pt TA (transp activ)
3. endoteliul capilarelor tubulare
Pc de Reabsb este :

Transcelular
Paracelular prin jonciunile stnse

Cea mai mare parte a reabsb.(FG) are loc la niv.TCP


= 80% (reabsb. obligatorie), 19%(reabsb. facultativ)
= TCD

Reabsorbia are loc prin mecanisme :

ACTIVE necesit ATP pentru a deplasa o


substan mpotriva unui gradient de conc. (sau
electric) prin membrana bazolateral

Transportul activ poate fii :


TA primar cuplat direct cu sursa de E :
1. ATP-aza Na/K din memb bazolat creeaz
electochimic :

ntre LT i cel exist un gradient electric () de -70mv

Favoriz transp la polul apical


Asigur TA sec

2. ATP-aza Ca controlat de PTH


3. ATP-aza H i H/K cu rol n EAB

TA secundar carrier cuplat indirect cu sursa


de E

Transport activ limitat de cap max de


transport a carrier-ului

Folosete electo-ch datorat TA I


Sunt de tip simport i antiport

Tr. max are o val caracteristic pt fiecare subst


Reabs. cu Tr max depirea ei substana
rmne n urin
Pt. glucoz, proteine, aa, Ca, Mg,

Pinocitoza variant de TA, necesit E pt


reaab macromoleculelor

Transportul pasiv - TP

PASIVE : nu necesit ATP, se face n sensul unui gradient


electrochimic
Fc determinani :
electro-ch pt. reabsb ionilor
osmotic solvatul trece de la conc spre conc
,,solvent drag trecerea pasiv a apei i a solviilor
micromoleculari neselectivi, paracelular din urin n sg pe baza
osmotic i oncotic peritubular
Difuziune dependent de Ph :

Formele neionizate ale acizilor i bazelor trec mai uor dect cele ionizate
de ph se realiz ntre LT i LPT(interstitial)

Permeabilitatea peretelui tubular


Timpul de pasaj dependent de debitul tubului urinar

REABSORBIA Na necesar 10-20 mEq/zi

600g de Na se filtreaz prin gll n 24ore, dar este


reabsorbit activ pe toat lg. nefronului cu excepia ram
descendente a AH.

Reabsorb are loc transcelular si paracelular

TCP : Transportul activ primar de Na, se produce n


extremitatea bazal, n zona spailor intercelulare laterale
prin pompa 3Na/2K

- consum 100- 200mEq/zi

expulzarea Na din celula tubular se face la schimb cu K ce


ptrunde n celul. Se creeaz un gradient electic, puternic
negativ,de 70mV.

Cei 2 fc ce det difuz Na din LT n interiorul cel sunt :

gradient de conc. : n LT 140mEq/l si 12 mEq/l intracelular


gradient electic de - 70mV
Trecerea Na se produce i paracelular in S2 si S3 dat unui ,, +
1/3 din Na patruns transcelular se reintoarce in lumen pe cale
paracelulara ,,back-leak

Transportul activ secundar - co-transport : nu folosete energie


furnizat direct din ATP, nsi micarea ionilor de Na activeaz
mai multe transporturi secundare :
simport : Na/ glucoz, Na/aminoacizi, (glucoza , aa, sau alte subst
care au trecut prin co-transport din lumenul tubular n cel.
epitelial
acestea stbat membr. bazolateral prin difuziune facilitat cu
ajutorul altei proteine transportoare
antiport : Na/H (o parte din cant de Na trece n sg la schimb cu H
rebsorbie izoosmotic).
La niv TCP se absoarbe 65% din cant de Na, reabsorbia este
obligatorie i hormono - independent.(!)

Transp de tip gradient durat, depinde de electo-ch, intervalul de timp


n care subst este n tubii renali i de rata fluxului tubular

Rata de reabsorb este proporional cu conc din lumenul proximal i cu ct


fluxul este mai .

ANSA HENLE, Na este reabsorbit 20 - 25%


AH seg desc. impermeabil pt ionii i uree
AH seg ascd reabs de Na se face paracelular prin
transp pasiv datorit osmotic
AH seg gros seg de diluie a urinii
Reabsorbia se realiz la polul apical :

TP dat osmotic i
TA co-transp Na/K/2Cl urmnd absorbia activ de Cl
( exist o pomp activ de Cl)

antiport Na/H

la pol bazal : TA Na/K ATP-aza

Exist canale de K apical ceea ce det aparitia unui pozitiv


la niv LT de aceia din Na reabsorbit se face paracelular
impreuna cu K, Ca, Mg
Tot la acest nivel exista hiposmolaritate seg de dilutie

TCD i TC la acest nivel se reabsorb doar 8-10% din Na


dependent de hormonii ( transcelular )
La polul apical aldosteronul permeabilitatea pt Na i K
Exista un Co transport Na /Cl (sensibil la diuretice tiazidice)
La polul bazal prezint Na/K ATP-aza

reabsb de Na i secreia de K
reabsb de Cl, HCO3 i ap

Na/H , Na/K controlat de aldosteron.


Cele dou funcioneaza corelat cu echilibrul ac-bazic :
n alcaloz Na/K
n acidoz Na/H
! In alcalozele asociate cu hipopotasemie, retinerea K este mai
pretioasa pentru organism decat retinerea H, de aceea, desi
exista alcaloza, se va elimina H ACIDURIE PARADOXALA
TC corticali si medulari Na intra in cel prin canale epiteliale de
Na ENAC (este un heteromer ce cuprinde subunit :, si )

REGLAREA REABSORBIEI DE Na

Depinde de urmtorii factori :


Gradul de expansiune a volumului lichidului extracelular
reabsorbia se face proporional cu solicitarea tubular: balana sau
echilibrul glomerulo - tubular capacit R de a rata reabsorbiei ca
rspuns la ncrcrii tubulare.

Mec. imp previne suprasolicitarea seg tubulare distale atunci


cnd RFG crete.

Cand RFG de la 125ml/min-150ml/min, rata reabs. la niv TCPde la 81ml/min


la 97,5ml/min = 65%

adaptarea reabs are loc numai ntre anumite limite : cnd RFG se reduce la 30-40%
din val normal, reabsorbia de ap i sruri este total anuria

Balana gll-tub este contolat de : PCO i Phg. din cap peritubulare

P hidrostatice i PCO diminu reabs de Na


P hidrostatice i PCO mresc reabs. de Na
fluxului tubular determina indoirea pronuntata a cililor centrali, semnaland
reabsorbtia de lichid
Alt fc ipotetic AgII care este filtrata gll si secretata de TCP reabsb de
Na prin AT1 din membr apicala si bazal (la niv TCP) si

(+) si Na/H din AH gr si (+) si canalele de Na din TC reabsorbtia de Na

Intervenia mineralocorticoizilor :

Ald. scade eliminarea de Na prin stimularea reabsorbiei la niv cel principale


din nefronul distal 2-3% din reabsorbtia de Na este controlata de Ald

Act pe nr de canale de Na si K din membr apicala si a nr de pompe din membr


bazala si metab mitocondrial

n cond de hiperaldosteronism cr, mai nti se instaleaz retenia sodat i


expansinea volemic PA diureza presionala (astfel se revine la nivelul
iniial al excreiei urinare de Na) Acesta este ,,fen. de scpare de sub
influiena ald. (care s-ar datora scderii reabsorbiei de Na n seg distale desi
Ald).
Din ac moment rata de incarcare cu NaCl si apa va fi zero, pastrandu-se un
echilibru intre aport si eliminare, dar s-a instalat HTA
Reabsorbia activ de Na stimulat de aldosteron are loc la niv. nefronului
distal, fiind cuplat cu secreia de K i H

Ali fc modulatori ai eliminri de Na :

PCE2, BK, DAreabsorb de Na prin (-) ENaCs


parathormonul scade reabsorbia de Na prin inhibarea canalelor de sodiu din
membrana lunimal
Hormoni tiroidieni - produc o RFG prin creterea debitultui sang renal
ADH (+) reabs de Na la niv AHgr act apical pe Na/K/2Cl si canale K.
In cel principale nr de canale de Na deschise din membr apicala

Peptidul natriuretic atrial(ANP)-elim de Na i diureza


eliberat de cel miocardice atriale, produce o natriurez
nsemnat prin intensificarea FG :

Alte efecte :

VD a aa i VC pe ae
Kf la niv MFG
Antagonist al SRAA renina secreiei de Ald = reabsorb
tubular de Na i sec de Cl det elim de Na

Pe vasele sistemice VD
PA prin ef vascular i renal
neurotransmitor

Activitatea simpatic

modific forele Starling din capilarele perif., volemia,


hemodinamica renal i stimuleaz eliberarea de renin :
(+) elib de renina, amplificand reab de Na si implicit elim
fluxul sanguin renal si RFG excretia de Na

DIURETICELE

Inhib reabsorbia de NaCl la diferite niveluri ale tubului renal


Acetazolamida (inhibitor al anhidrazei carbonice) acioneaz
mai ales la niv TCP, inducnd o excreie urinar crescut de Na
i bicarbonat - induce acidoz,
Diuretice de ans : furosemid, ac etacrinic, bumetanid (-)
reabsorb. activ de Cl,( sec Na) n braul gros ascendent al AH.

Diuretice tiazidice hidroclorotiazida, clortalidona, larg


utilizate Mecanismul de aciune : inhib transportul activ de
Na-Cl din memb lum

Ca urmare n TCD i TC rmn cant mari de NaCl ce mpiedic


reabsorbia apei.

Diuretice distale, acioneaz asupra rc. la niv TC reabsorb


de Na si secretia de K (economisesc K)

(-) co-transportul Na/K/2Cl

Eplerenona, Spironolactona antagonisti al aldosteronului

Blocante ale canalelor de Na inhib direct difuz. la niv TC


amilorid, triamteren

REABSORBIA K

K - ionul specific intracelular legat de fosfaii i proteine cu rol


important n activ f musc miocardice, n activ nervoas n reacile de
fosforilare
In conc de140mEq/l intracel140x28l=3920mEq iar n plasm conc
sa este meninut n limite nguste - 4,2mEq/l4,2x14l=59mEq
Daca dupa ingestia de alim K nu ar fi introdus in cel.ar duce la conc
plasmatice cu aprox 3mEq/l
Fc ce reduc K extracelular

Insulina (+) transportul K in cel (in DZconc plasmatica K dupa mese)!


Aldosteronul transp intracelular al K (in sdr Conn=hipoK iar in boala
Addison = hiperK)
Stimularea adrenergica epinefrina deplaseaza K intracel:

De aceea in trat HTA cu propranolol (blocanti de rc adrenergici HiperK

Tulb ac-bazice :ac metabolicaHiperK iar alcalozahipoK

Fc ce K extracelular :

Distructii cel lez musculare grave , liza eritrocitara masiva


Eforturile fizice intense hiperK moderata
Cresterea osmolaritatii LEC favorizeaza efluxul apei din cel prin mec osmotic
difuz de K

K este filtrat liber la niv gll i apoi este reabsorb.


n TCP, reabsorbie ce continu i n AH.
Nefronul distal poate reabsorbii sau secreta :

TCP 65 -80% , reabsorb pasiva (paracelular)


urmeaza miscarea Na si a apei
Cand se deprima reabs apei si reabsorb K
In S3 pot (+) este fav. electrodifuziunii paracelulare
rez la ac niv. Mec implicate :

Pompa Na/K ATP-aza bazal


Canalele apicale si bazo-lat pt K
Co-transportul K/Cl(KCC) bazolateral

K preluat prin pompa Na/K recicleaza prin canalele


bazale si co-transportorii Nu apare in lumen

Canalele de K apicale sunt in repaus cat mai mult timp

AH seg gros 25% ;TP paracelular si TA transcel.


(cotransport) Na/K/2Cl,
Dat gradientului ,,+ favorabil reabsorb cationilor, 50% din
cant de K se reabsoarb prin ac mec
Restul prin mec activ trancelular

La niv nefronilor juxta medulari exista o secretie pasiva in lumen, pt


ca este crescuta permeabilitatea pt K la niv ansei si creste conc acestuia
in lumen si intersritiu

TCD 1/3 i TC reabsorb 5% i SECREIE de K


cel intercalate la acest nivel in polul apical exist o pomp
activ H/K ATP-aza care reabs. K si secreta H.
La polul bazal func pompa Na/K ATP-aza care asigur efluxul
de Na din celul spre interstiiu i de K n sens invers

canal de K din membrana bazolat prin care se scurge K


In hipoK pot creste dramatic nr de pompe Na/H si sa det secretie
crescuta de H alcaloza cu hipoK

K care se elimin prin urin rezult din secreia acestuia la niv TCD i TC (cel
principale) prin intermediul pompei dependente de aldosteron

Cant. secretat egaleaz cant ingerat : 45-100mEq/zi

aportul alimentar de K/zi este de 50-100 mEq, (limite extreme 10-500mEq/zi)


din care 90% se elimin pe cale renal i restul prin tubul digestiv

Secreia K implic 2 etape :

Fc care (+) secretia de K : conc extracelulare de K, niv de Ald., LT la niv tubilor


renali
Fc ce diminueaza secretia de K conc de H

1. Captarea ionilor de K din lichidul peritubular ca urmare a activ. Na/KATPaza de la niv membranei bazolaterale,
2. Difuziunea K din cel n lichidul tubular se datoreaz :
migrri Na intracelular cu modificarea potenialilui la niv de lumen devine
puternic electonegativ. (-40mV)
Difuziune pasiva dat conc din cel. (principala) in LT, prin canale apicale KCC
TA sec la niv de membran apical, prin cotransp de K/Cl

Cu ct cant de Na care ajunge n TCD, crete cu att se stimuleaz


secreia de K (kaliureza dup adm de D)

Ef net miscare activa de K din sange in LT.


Capacit de secretie de la corticala spre medulara

Controlul secreiei de K
este asigurat de Aldosteron :

Aportul hidric: redus excreia de K, iar aportul hidric


crescut, stmuleaz excreia :

care intensific activ Na/K ATPaza, facilitnd captarea intracel a K


stimuleaz reabsorbia Na la nivel distal
crete permeabilitatea membranei luminale pt K

fluxului tub la niv TCD atunci cnd exist expansiune volemic , aport
de Na sau trat cu diuretice

Tulburrile echilibrului acido bazic :

acidoza metab sau resp instalat acut det reducerea brusc a secreiei de
K prin trecerea din cel tubulare n LEC kaliureza

Acidoza cronica determina pierdere de K pt ca este (-) reabsorbtia de NaCl si


apa la niv TCP

alcaloza metab sau resp acut det creterea brusc a eliminrilor de K.

ADH - favorizeaz acumularea de K n interst medularei renale i


crete permeabilitatea TC pt K - rezultatul final fiind creterea
kaliurezei

REABSORBIA Ca

Homeostazia Ca extracel este meninut n limite nguste 2,5mEq/l


9-11mg% dat rolurilor importante : coagularea sngelui,
excitabilit. neuromusc. permeabilitatea capilar, etc
n plasm Ca :

Reabsorbia lui are loc pe toat lungimea nefronului i 1% din cant filtrat se
va elimina prin urin (N: 5-10mEq/l)

TCP 65%Reab tub.a Ca este legat de a Na i are loc prin 2 mec :


la polul apical (transcelular) prin difuziune pasiv pe baza
gradient. de conc. La polul bazal prin mec. activ : transp primar
Ca ATP-aza si schimbator Na/Ca

(n cel. cant. sa este de cteva sute de ori mai mic dect n lumen)

In seg S2, S3 paracelular dat electric,,+ (cea mai mare cant)


vol LEC i PA reabs apei i a Na i implicit a Ca ceea ce det
eliminrii acestuia

40% Ca legat de proteinele (legarea lui in alcaloza) nu se filtreaz gll


50% Ca ionizat, (n acidoz) se filtreaz gll
10% Ca neionizat legat de anioni (fosfai, citrai) se filtreaz gll

AH seg gros 20% paracelular Val. pot. electric n LT (+8mV)este


mai dect n sp intersti si realiz reabsorb. cationilor : Mg, Ca, Na, K
TCD i TC 5-10% reabsorb transcelulara :
Exista canale apicale si bazal pompa Na/Ca , pompa de Ca

Controlul excretiei de Ca

La niv TCP reabsorb este in leg cu a Na si a apei. Cand vol LEC sau PA
reabsorbtia de Na si apa si implicit de Ca = excretia (si invers)

TA de Ca are capacit limitat Tmax = 0,125mM/min

La niv R, Ca este fitrat si reabsorbit, insa nu este secretat :


Rata excretiei de Ca = Cant filtrata de Ca Cant reabsorbita de Ca

PTH i vit D3 reabsorbia de Ca i excreia de fosfai


Fosfatul pl PTH reabs de Ca
EAB n acidoz reabsorb de Ca iar n alcaloz

PTH (R1 2 proteine G si (+) 2 kinaze)


prin canale apicale TRPV5/6 (ECaC1/2)

hipercalciuria din Hparatiroidism se dat creterii cant de Ca filtrat

Clinica diureticele : furosemidul reabs Ca se dat electric


Tiazidicele (-) Na-Cl apical si Amiloridul (-) apical canalele de Na

Aportul este de 250-300mg/zi iar excreia de 125-150mg/zi

Rinichii excret 10-15% din cat filtrat gll :


TCP se reabsoarbe 15%, paracelular
AH seg gr. 70%. paracelular (transcel incert - canale TRPV5/6)

Concentraia plasmatic 1,8mEq/ldar 50% este legat de proteine 0,8 1,0mEq/l ionizat

Implicat n pc. bioch. din org i n activ a numeroase enzime

Reabsorbia Mg

50% depozitat la niv sistemului osos


49% n sp intracel
1% n LEC

Bazal incert : Mg ATPaza sau schimbator Na/Mg

TCD i TC 10%
Fc de care depinde reabs :

conc extracelulare a Mg si hipercalcemia reabsorbtia


vol extracel reabsorbtia
Furosemid si manitol reabsorbtia
PTH ( glucagon, ADH) (+) reabsorbtia in AH gr TCD si TC

REABSORBIA FOSFAILOR

Fosfaii anorganici din plasm n concentratie de 8mg%


1-1,5mEq/l se afl sub form de fosfaii mono sau dibazici.
80-90% din cant de fosfai filtrat este reabsorbit
TCP TA sec = 2/3din fosfai filtraii,
prin cotransport cu Na SLC34A1 (3Na/1HPO3) dependent de
pH, iar prin membr bazala tot prin cotransport( ipoteza)

Reabsorbia continu i la nivelul AH seg gros


PTH (-)cotransp apicali, diminu reabsorbia fosfailor. Efecte
similare are i calcitonina :

T max 1mM/l

calcitonina acioneaz predominant asupra reabsorbiei de Na i nu asupra


transportului specific de fosfai.

Acidoza metab. si de glucocorticoizi = eliminarea


Hipercalcemia reabsorbia fosfailor dat. (-) secreiei de PTH.
Vit. D3 i metabolii si stimuleaz transportul transtubular al
fosfailor i excreia urinar.

Sdr. Fanconi

Tulb generalizat a reabsorb de aa, glucoz, ionii


fosfat, bicarbonaii cu acidoz metabolic,
excreiei de K i Ca +diabet insipid
Cauzele sdr.:

Defecte ereditare ale mec de transp


Prezena de toxine sau medicamente care produc lez cel la
niv TCP (mai ales)
Lez ischemice celulare

Hipofosfatemia pe termen lg conduce la decalcifiere


osoas i rahitism
Acest tip este refractar la trat cu vit. D3

REABSORBIA Cl

Este anionul principal care acompaniaz Na :


Prima port.TCP paracelular, ultima port. transcelular
n TCP, reabsorbie pasiv - urmeaz Na (dat ncrcturi sale
electrice)

In S2 si S3 concentatia de Cl mult in comparatie cu celula


tubulara reabs este paraceluara

Paracelular pasiv dat tensiuni lumen ,, generat electrogen de catre Na


la niv. S1

La ac niv lumenul este ,,+, se opune reab paracelulare dar de conc fiind f
mare det reabsorbtia

Alt mecanism implicat antiportul Na-H genereaza la niv luminal


schimbul pt anionii (oxalati, OH, SO4) cotransp Cl/anionii mediat
de CFEX (SLC26A6)
Poate fi un ex de transp activ tertiar care va sustine de Cl
la schimb anionic
Bazal transcelular, exista canale de Cl ce permit acestuia sa
ajunga in interstitiu si mai exista si co-transp K/Cl (KCC)

AH - segm.subire - difuziune pasiv a Cl spre


interstiiu pentru echilibrarea osmotic cu interstiiu
hiperton.
por groas - transport activ secundar. La nivelul
membranei apicale se afl un cru care transport din
lumen n cel epiteliale 2Cl/Na/K

Na este transportat activ n interstiiu, K difuzeaz pasiv n


lumen- menine dif de potenial se creeaz un pot + care
favorizeaz trcerea cationilor
1 Cl difuzeaz pasiv n interstiiu iar cel de-al 2-lea ajunge n
celula prin cotransport cu HCO3

TCD Mec de co-transp al Cl mpreun cu Na la niv


membranei luminale, bazal exista canale de Cl
TC prin 2 mec :

Cel principala paracelular (- 40mV = lumen)


Cel intercalata transcelular, la schimb cu ionul HCO3

BICARBONATE
RREABSORBTION MECHANISM

REABSORBIA GLUCOZEI

Reabsorbia glucozei ntrunete caracteristicele unui sistem


de transport activ cu capacitate limitat
n mod normal glucoza nu se elimin prin urin, ntreaga
cant filtrat este reabsorbit la niv TCP (100%)
La niv polului apical, glucoza este introdus n cel. prin
transport activ sec (simport cu Na) avnd un carrier comun
(cu un locus pt toate monozaharidele ce concureaz pt el,
glucoza avnd afinitatea maxim i un locus pt Na)
In S1 reabsorbtia glucozei este cea mai mare cantitativ
Exista 2 transportorii :
SGLT2 (high-capacity/low-affinity) 1-1 in S1
SGLT1 (high-affinity/low-capacity) 2-1 in S3
Florizina are afinitate pt carausi, (-) reabsb glucozei

Este o glucoza care are inlocuit 1 OH din C1 cu radicalul


oxicetona. Extrasa din coaja radacinilor de cires, mar
O doza de 0,01g glicozurie tranzitorire = diabet fluorizinic

La polul bazal, glucoza trece din cel n mediul intern prin


difuziune facilitat, dat gradientului de conc

Procesul este limitat de capacitatea de reabsorb a tubilor


exprimat prin Transport maxim al glucozei (Tmg)
care depinde de :

Exista transportorii din fam ; GLUT2 si GLUT1

conc plasmatic a glucozei, debit de filtrare gll, capacit de reab


tubular.

In situatiile cand conc. glucozei peste un anumit nivel


critc prag renal, determinat de gradul de saturatie al
cruului, glucoza apare n urin

Cnd glicemia este 80-100mg% i filtrarea gll125ml/min,


nseamn c prin filtratul gll trec 100-125 mg/glucoz/min

Transportul maxim transtubular pt glucoz este la brbai de


375mg/min iar pt femei de 300mg/min
Pragul renal = reprezint concentraia plasmatic la care glucoza
ncepe s se elimine reanal. El poate fi calculat :

conc prag glucoz = 300(375)x100/125 = 240-300mg%, acesta este pragul


teoretic la care apare glicozuria.

Pragul renal variaz invers proporional cu debitul de filtrare i


direct proporional cu Tmg

n DZ la vrstnici,cu glicemie crescut (prag renal


crescut) glicozuria nu apare deoarece filtratul gll este
sczut dat angiosclerozei (cant de glucoza filtrat este
mic i poate fi reabsorbit n totalitate ).
Transport. transtubar alterat al gluc. - diabet renal
(normoglicemie i glicozurie)

reabs este izoosmotic i e urmat de contracia volemic a UF

REABSORBIA AMINOACIZILOR(aa)

aa filtrai fr restrici, sunt reabsorbii activ la niv TCP


Na fiind necesar pt transportul lor pe crui
reabsorbia aa este aproape complet, urina conine 1-2%
aa din cant filtrat
Exist T max 1,5mM/min
se admite existena mai multor sisteme de transport ale aa,
unele se suprapun ca specificitate.
pentru aa neutrii exist trei sisteme de transport : unul pt
aa neutri (cu excepia cistinei), al doilea pt prolin i
hidroxiprolin, al treilea betaaminoacizi
Ac.aminoneutrii apical SLC6A19,
bazal SLC7A8/SLC3A2
Prolina : apical impreuna cu H SLC36A1,
bazal SLC7A8/SLC3A2
Tirozina iese prin SLC16A1

Cistinuria defect ereditar al reabs tubulare a aa care se pierd prin


urin : arginin, lizin, ornitin

Apar calculi de cistina si se depun in SRE, cristalin, rinichi, se impiedica


reabsorbtia de aa, glucoza, fosfati

Este afectat trans apical SLC7A9/SLC3A1

pt. aa diaminici : arginin, lizin , ornitin i aa


dicarboxilici, reabsorbia se realizeaz prin 2 sisteme de
transport diferite :
Lizina si arginina apical : SLC7A9/SLC3A1
bazal SLC7A7/SLC3A2 (care preia Na si un ac aminat)
Hiperaminoaciduria intoleranta la proteine prin reabsb. redusa
de lizina si arginina

Se afecteaza ciclul ureei hiperamonemie cu afectarea pulmonara,


cauzatoare de deces.

Hepatosplenomegalie
Tulb. psihice
Este afectat transportorul bazal

glutamatul apical : SLC1A, acesta preia si Na-H/K si


bazolat. SLC1A4/SLC1A5
Cel mai comun transp bazal pt aa SLC38A3

REABSORBIA PROTEINELOR

Aproximativ 30g proteine trec prin filtrul renal n 24/ore. Se


elimina doar 30mg/zi reabsorbtia fiind de 96-99%
Proteimele cu MM mai mic de 68000D, care se regsesc n
filtratul gll, prin pinocitoz la niv. TCP (100%) :
ele se ataeaz pe memb celular de rc (megalin, cubilin )ce se
invagineaz dnd natere la o vezicul ce fuzioneaza cu
lizozomi n interiorul crora are loc descompunerea proteinelor
n aa care apoi sunt absorbii n lichidul peritubular.
Exist T max 30mg/min
Proteinuria - prezena proteinelor n urina final poate fi :
fiziologic, nu depete 150mg/zi (0,07mg/min) i poate fi
consecina efortului fizic, sarcin, (300mg/zi)
patologic : de afectare a membr gll 1.glomerulonefrite

tubular 2. pielonefrite, 3. nefrogen (renal).


Proteinuria include : 40% albumine serice, 5% alte prot serice, 15% Ig i
40% proteine din esutul renal.
Sdr NEFROTIC = pierderea in urina a proteinelor

REABSORBIA UREEI

Forma principal de elim a azotului. Se sintetiz in ficat, conc seric 15-60mg/%


Zilnic se formeaz 25-30g uree care se filtreaz prin gll i se reabsoarbe n
proporie variabil prin tubi renalii.

Reabsorbia depinde de conc plasmatic i RFG

n cond de antidiurez cnd se reabsoarbe 99% din FG (adic debit urinar


de 1ml/min) 60-70% din ureea filtrat retrodifuzeaz n sg.
n diureza intens cu debit urinar de 2ml/min, retrodif 40%.

TCP 40% se reabsoarbe pasiv (difuziune)

Eliminarea urinara de uree = 450mm/zi

Membr tubular este f permeabil pt uree


de aceea pe msur ce apa se reabsoarbe din tubi, conc. ureei creindu-se
un de conc. : tub urinifer lichid peritub cu difuziunea ureei n capilar.

In nefronii juxtamedularii:
AH desc. la varf ureea in interst medularei, fiind mai conc
fata de LT. La ac nivel ureea este secretata prin difuz. facilit.
mediata de UT-A2

AH gr, TCD, TC-por cortic impermeabili pt uree


TC ultima parte, necesit prezena ADH,
Sub ac ADH apa din seg incipiente ale TC trece in interst

n prez ADH, cel tubulare devin permeabile pt uree. Se


prod difuz subt n intersti medularei dat de conc
Din interstiiu ureea difuz n AH por asc i ajunge din
nou n urin procesul de recirculare al ureei pentru mec
de concentrare al urinii

ureea ce avea o conc de 4,5mOsm/l n urina primar la niv TCP,


progresiv se va conc pn la 400 - 450mOsm/l

Se acumuleaz ureea n zona papilar unde rmne blocat dat mec


de contracurent din vasa recta

Pc de difuziune este facilitat de molec specifice (la niv TC)


cu rol n transportul ureei UT-A1 (apical) activ de ADH
Dar NU act. si asupra UT-A3 de la niv bazal

Malnutriia conc de uree i afecteaz fc de conc a urinii


La indiviz cu dieta bogata in proteine urina este mai concentrata

Cl ureei este de 75ml/min la debit urinar de 2ml/min, dac debitul


urinar crete, retrodifuziunea este limitat pn la 75% din rata de
filtrare
AC. URIC rezult din metab bazelor purinice.

90% din uraii filtrai sunt reabsorbii la niv. S1 si S3 si la niv S2


pc de secreie (asemntor excreiei K)
Reabsorb este : paracelular pasiv
Trancelular activ la schimb cu anionii intracelulari

Conc plamatic 4-5mg%.

Astfel apical prin URAT1 pt monocarboxilaze (lactat)


OAT4 pt decarboxilaze
La polul bazal difuz facilitata prin intermediul OAT2
Sau la schimb cu un anion organic prin OAT1 sau OAT3

Secretia invers.

Bazolat este mediata la schimb cu anionii organici prin inversarea de


OAT1/OAT3 si difuz facilit OAT2
Apical OAT4/DC si UAT

n urina alcalin ac uric se afl sub form de urai


solubili
In urina acid (pH - 5) ac uric.

De aceea n tratamentul litiazei urice un rol important l are


alcalinizarea urinei.

Medicamentele uricozurice, care mpiedic


reabsorbia urailor : cincofenul, probenecidul,
fenilbutazona, salicilai sunt utilizate n trat. Gutei,
boal caracterizat prin precipitarea cristalelor de
urai n articulaii, ci urinare.
Rolul lor (-) URAT1
Tiazidele i pirazinamida reduc uraturia (ceea ce a
permis studiul mec de reabs si secretie a ac uric)

REABSORBIA APEI

Din imensul volum 180l urin primar, filtrat n 24/ore, se elimin 11,5 l/zi = diureza

Apa se reabsoarbe (99%) pe toat lg tubului cu excepia seg de diluie.


Pasiv, prin osmoz, urmnd Na, Cl,

Reabsorbia solicit capilarele peritub. caracterizate prin porozitate mare, P Hg


mic (13mmHg) i PCO mare (36mmHg) ceea ce prod. reabs. osmotic rapid
Debit urinar normal : 1-2ml/min, limite 0,5- 20ml/min

TCP: 65%, reabsorbie obligatorie,


AH bra descendent subire -15%,
TCD seg de legatura i TC - 19%, reabs. facultativ , hormonodependent.

Rinichiul uman poate conc urina pn la max.1400mOsm/l

n 24 ore se excret aprox. 600mOsm de micromolecule sub form de prod de


catab. (ure,ac.uric,fosfai etc).
Cant minim de ap pt excreia lor n cond de conc maxim a urinii,este :
600mOsm/zi / 1400mOsm/zi = 0,444l/zi.
Limite extreme ale osmolaritii urinare : 50-1200mOsm/l (1400 mOsm/l)

TCP- difuziune pasiv, urina primar - 300mOsm/l.

Solvent drag : apa + constituienii micromoleculari, pe baza osmotic i oncotic


Transcelular aquaporine,(AQ1 apical si bazal in nr ) dat electric de Na

AH a nefronilor juxtamed.coboar adnc n piramidele medulare


nainte de a drena n TC.
Se nregistreaz o cretere gradat a osm interstiiului piramidelor
dinspre cortical spre medular ajungnd la 1200mOsm/l
AH, seg. desc (20%) - adaptat pt difuziune, Se reabsorb dat
osmotic corico - papilar
AH, por ascend - implicat n mec de conc a urini
AH gr. adaptat pt trans activ de Na/K/2Cl din lumenul tub n
interstiiu, impermeabil pt ap, uree care rmn n tub.

Dat acestor schimbri de permeabilitate, cea mai mare parte a ionilor aflai n
tub sunt transp n interstiiu, care devine hiperton iar lichidul tub.de la niv
AH gr. devine hipoton. Rol imp n mec de diluie i conc a urini
Co-transportul de la ac niv creeaza un de conc de aprox 200mOsm/l intre LT
si lichidul interstitial
AHgr. realiz disocierea apei de ionii

TCD i TC se completeaz reabsorbia apei, sub influiena ADH h. antidiuretic


ADH-ul rspunde de reabsorbia facultativ prin care se asigur
diluarea/concentrarea urinii n fc de necesiti
TCD- extensie a seg gros al AH, impermeabil pt ap i contribuind
la ndeprtarea srurilor duce la diluarea lichidului tubular
n prezena ADH, apa din tubul de conectare i TC trece n
interstiiu, urina se conc progresiv, pres ei osmotic egaliznd-se
cu cea a lichidului interstiial.

ADH reabsorb de ap elim de urin cu osmolritate = oligourie


(urin concentrat)
ADH reabsorb de ap = poliurie cu osmolaritate (urin diluat)

Proteine transmembranare = canalele pt apa cu struct


oligopeptidica (269-301aa) cu dispunere tetramerica cu exceptia
AQ4 multimerica

AQ1 pt TCP si AH, vasa recta, endotelii capilare ggl


AQ2 la niv.TC, dependent de ADH, stocate in veziculele subapicale
AQ2 si AQ4 la niv pol bazal

n antidiureza maxim, se reabsoarbe 99,7% din apa filtrat, iar conc


urinii finale ajunge la 1200-1400mOsm/l
Cnd ADH lipsete, cel TC sunt impermeabile pt ap
lichidu hipoton din seg gros al AH 100mOsm/l din care cel TCD i
TC continu s sustrag Na ajunge la conc final 30-40mOsm/l
Reabsorbia intens a solviilor la niv segmentelor distale ale
nefronului cu pstrarea apei n tubi reprezint : mec renal de
excreie a urini diluate
Procesul de concentrare a urinii este complex

depinde de dispoziia anatomic special a AH i vasa recta din medulara renal.


presiune osmotic mare n lichidul interstiial din medulara int - dat reabsb
repetitive a NaCl de la niv AH gr i a influxului continuu de sare din TCP.
Niv de ADH

Se explic prin :
AH care funcioneaz ca un sistem de multiplicare n contracurent
i vasele recta - ca un schimbtor n contracurent

MEC. MULTIPLICATOR n contracurent

Transportul activ de Cl, Na i K n cel AH gr, constituie sursa de


energie pt multiplicarea n contracurent
Permeabilitatea diferit a celor 2 brae ale AH ct i forma de U
poriunea subire a AH, permeabil pt ap care trece n interstiiu dat
gradientului, iar Na,Cl difuzeaz n ans, retotransport, conc lor
crescnd spre vrful AH, maxim:

La niv AH gr, Na este transp activ n interstiiu,crescnd osmolaritatea


lichidului interstiial i realiznd un gradient cortico-medular fapt ce det o
cretere progresiv a conc de Na n AH descendent
pe msur ce lichidul tubular progreseaz de-lg ansei (ce ptrunde n mediu
hiperton),apa difuzeaz din ansa desc spre mediul interst hiperton iar Na
difuzeaz pasiv din ansa ascend pn la echilibrare osmotic
Se pastreaza o dif de 200mOsm intre AH ram asc si interstitiu !!

urina intr izoton n AH descen.i ptrunde hiperton n AH


ascendenta
la vrful ansei, ureea difuz din TC (segm medular) n AH

MEC. SCHIMBULUI prin CONTRACURENT

Este asigurat de fluxul sang redus din medulara profund.


Capilarele vasa recta n form de U, func ca un mec de schimb prin
contracurent.
Perii tubului fiind f permeabili :
ram descend: NaCl i ureea difuzeaz (pasiv , dat grad de conc)
din interstiiu n sg n timp ce apa iese n interstiiu (osmoz) .
Aceste schimburi de ap i sare det creterea progrsiv a
osmolariti sg capilar pn la conc max din vrful ansei vasa
recta de 1200mOsm/l
ram.ascendent a capilarului : sarea i ureea difuzeaz n
lichidul interstiial, n timp ce apa ptrunde n sg.
La ieirea din medular osmolaritatea sg este uor mai mare
dect a avut-o la intrare n vasa recta
Izostenuria incapacitatea R de a dilua sau concentra urina
Capacit de a conc.:

Fluxul tubular rapid la niv TC impiedica reabs apei


Fluxul tubular rapid la niv AH impiedica factori implicati pt mec
multiplicator osmolaritatea urinii = filtratul gll

THE COUNTER CURRENT


MECHANISM

DIUREZA APOAS

Ingerarea n scurt timp a unor cant crescute de lichide hipotonice (12 l), det o reducere a reabsorbiei tubulare a apei dup 15 min.
Efectul max este la 45min cnd fluxul urinar ajunge la 12-15
ml/min, avnd o Posmotic redus - fen numit diurez apoas
lichidele absorbite reduc Posm cu 10mOsm/l n plasm, ceea ce
inhib secreia de ADH
alcoolul etilic acioneaz direct asupra hipotalamusului mpiedicnd
secreia de ADH - diureza apoas

Ef. Similare n DI, hipopotasemia i Hcalcemie,

ingerarea unor cant de lichid hipoton ntr-un ritm ce depete


capacitatea maxim de eliminare renal - 16ml/min are drept
consecin hipotonia lichidului interstiial cu ptrunderea apei n
interiorul celulelor :

det tumefierea i apariia simptomelor intoxicaiei cu ap : convulsi, com,


moarte.
EXP- prin adm de ADH , fr suprimarea aportului hidric.

DIUREZA OSMOTIC

Substanele micromoleculare care nu sunt reabsorbite n TCP, pe


msur ce volumul urini primare nu se reduce, se concentraz i prin
presiunea osmotic pe care o exercit rein apa n tub :

retenia apei n TCP scade gradientul de conc. al Na din lichidul tubular i cel
tubular impiedicnd-i reabsorbia

AH - la acest niv ajunge un vol crescut de lichid izotonic


TC - la acest nivel, prezena unei cant crescute de subst ce nu au fost
reabsorbite, va det scderea reabsorbiei de ap avnd drept urmare
eliminarea unui volum crescut de urin - diurez osmotic (cant
crescut de ap +electrolii/Na)
Comparativ cu diureza apoas, n care reabsorbia este normal la niv
TCP, n diureza osmotic,reabsorbia la acest nivel este redus
Experimental : manitol , zaharoza. Clinic adm de manitol (in HTA
craniana dat tumorilor sau abcese cerebrale,in hemoragii, hematoame,
edeme) atrage osmotic apa din tesutul cerebral in sistemul vascular
rinichiul o va elimina = diureza

EXPLORAREA rinichiului- funcia de


concentrare

Pentru a cuantifica ctigul sau pierderea de ap prin excreia unei urini


concentrate sau diluate se calculaez Clearance-ul apei libere (CH20)
care reprezint :
Diferena dintre volumul urinar i clearance osmolar ( Cosm)

CH2O = V - (Uosm x V/Posm )

Cosm=Uosm x V/Posm = 5ml/min

unde : V=debit urinar, Uosm i Posm reprezint osmolaritatea urinar i respectiv


plasmatic

Clearance-ul osmolar reprezint cant de ap necesar pentru a excreta


ncrctura osmotic ntr-o urin izoton cu plasma
Cnd urina este izoosmotic cu plasma, Cl-ul Osm este egal cu volumu
urinar (Closm=UV/P) deci R nu concentr. i nici nu dilueaz. (are
valoarea zero)

n urina diluat (hipoton ) CH2O are val. +,


iar n urina cocentrat (hiperton) are val. negativ

ROLUL RINICHIULUI n controlul osmolaritii

90% din osmolaritatea LEC se datoreaz Na, iar glucoza i urea


(subst neionice osmotic active) reprezint doar 3%, Reglarea
conc Na n LEC :

1. Sistemul osmoreceptor - hormon antidiuretic


2. Mecanismul setei
3. Mec apetitului pt. sare

Sistemul osm-ADH, mec de feedback care acioeaz asfel:

creterea osm cu 1%, stimuleaz osm din H ant,lng nc suproptici


se determin eliberarea de ADH,
care la niv renal (TCD por cortical i TC), se fixeaz pe rec V2,
crescnd permeabilitatea tubului, prin canale stocate n endozomii din
celulele tubulare.
conservarea apei i elimina Na i a altor subst osmotic active ,
corecteaz osm LEC

MECANISMUL SETEI

Reglarea osmolaritatii i apei n org este n orice moment reglat


de echilibrul ntre aport i pierderile de ap
senzaia de sete apare la creteri ale Posm peste 285mOsm/l
centri setei din reg H lat - aria preoptic, sunt stimulai de orice
factori ce produc deshidratarea intracelular

creterii ale Na n LEC


pierderi de K, cu scderea coninutului intracel din neuronii centrului
setei i micorarea volumului acestora

la creterea conc de Na cu 2mEq/l peste normal (sau cu


4mOsm/l) este amorsat mecanismul de ingestie a apei : aceea
persoan a atins un nivel de sete suficient de important pt a
activa efortul motor necesar pt a bea - momentul denumit pragul
setei.
Consumul de lichide se face pn la starea de saietate,
corespunztoare normalizrii osmolaritii LEC

APETITUL PENTRU SARE

Meninerea Na extracelular la val N necesit nu numai un


control al excreiei dar i al aportului de Na
Mec apetitului pt sare este similar mecanismului setei n
controlul aportului de ap, cu diferena c setea apare imediat n
timp ce dorina pt sare dup cteva ore.
Factorii ce controleaz acest mecanism sunt:scderea conc Na n
LEC i insuficiena circulat. det mai ales de hipoV
centri implicai sunt situai n reg AVaV3 din creier

reg anteroventral a ventricului 3, centru setei ,( neuroni de la acest nivel


sunt osmoreceptori ce trimit impulsuri nervoase nc supraoptici pt a
contola ADH)

Apetitul pt sare se manifest prin creterea consumului de sare pt


meninerea unei conc extracelulare sodate normale i a
volumului LEC

B Addison nu exista secretie de aldosteron ceea ce det depletie de Na


prin urina cu de Na extracelular si a volemiei. Se stimuleaza f mult
dorinta de sare

IZOVOLEMIA
R are rol fundamental n meninerea constant a
volemiei : PA = DC x Rp : volemia controleaz PA, care
la rndul ei acioneaz asupra R :

volemiei det creterea DC i implicit a PA,producnd


diurezei,
cnd volemia f mult, DC i PA scad, R rein lichidele i n
timp, aduc la normal volemia

Factorii ce intervin n aceste mec sunt :

Reflexul de volum : PA det tensionarea barorec arteriali i a


altor rc de ntindere din zone de joas P det inhibiia reflex a
SNS, cu vasodilat a renale i debit urinar (modif V puin)
ANP - creterea diurezei
Sist RAA
ADH

REGLAREA PRESIUNII ARTERIALE

Mec. rapide sec.min.(rspunsuri i reflexe nervoase)

Mec pe termen mediu min. ore

Mec feed back baroreceptor


Mec ischemic al SNC
Mec chemoreceptori
Mec vasoconstrictor al sist RAA
Stress-relaxarea vaselor sang
Transferul bidirecional de lichid prin peretele cap n i
dinspre arborele circulator pt reajustarea vol sg.

Mec de reglare pe termen lg

Mec reno-vascular (rinichi lichidele extracelulare)


Mec RAA

Rolul R n reglarea pe termen lung a presiunii


arteriale

I. Mecanismul R lichide extracelulare :

Cnd vol lich.extrac , PA i ea det diurez i natriurez presional


Curba fc renale (debitului urinar) :

Principiul ,,eficienei nelimitate n controlul PA de ctre mec


R lichide extracelulare

La PA 50mmHg diurez 0
La PA 100mmHg diurez N
La PA 200mmHg diurez de 6-8ori fa de N

1) curba debitului renal pt ap i sare


2) dreapta ce reprezint aportul de ap i sare
Pct de echilibru unde eliminarea echivaleaz aportul

Cnd PA, debitul renal de ap i sare este de 3ori >aport,


de aceea vol sg i PA
Cnd PA, aportul de ap i sare va fi > dect eliminarea.
Vol sg i PA pn ating pct de echilibru

Aceast revenire a PA la pct de echilibru principiul eficienei nelim.

Rolul NaCl n mec. R LEC n reglarea PA

aportului de ap i sare este mai eficient n


PA dect aportul de ap
Prin acumularea n org. sarea vol LEC:

Sare n exces, osmolaritatea i stimuleaz centrul


setei i aportul de ap vol LEC
osmolaritii stimuleaz eliberarea de ADH care
det reabsorbia apei vol LEC

HTA prin creterea vol extracelular

vol extracel. determin DC iar fluxul de sg n toate


es i prin mec de autoregl va vasoconstric periferic
cu R vascul periferice i implicit PA
n zilele urmtoare Rez periferic total i DC la N,
prin fen de autoreglare
Paralel cu DC, vol LEC i vol sg revin la N deoarece :

1) rez arteriolare presiunea capilar ceea ce permite


revenirea lichidelor n vase
PA det. rinichii s elimine volumul n exces

Dup cteva sptmni de la debutul ncrcrii


volumice rezult :

HTA
rezistenei periferice
Revenirea la N a vol LEC, vol de sg, i a DC

HTA determin:
Suprasolicitare cardiac :

PA det ruptura vaselor cerebrale + coagularea


sngelui infarctul cerebral(AVC)

Insuficien cardiac congestiv


Boal coronarian
Infarct miocardic

Paralizie, demen, amauroz, etc

PA det hemoragii la niv R zone de necroz

Se agraveaza leziunile si apar tulb a fct renale la niv


vaselor de sg si a gll :
Scleroza renala R vasculara renala cu FPR si a RFG
Gllnefrita cr boala lent progresiva dat inflamatiei si
lezarii cap gll ingrosarea si fibroza Kf
Hipersc. de Aldosteron
Insuficien renal : retentie lichidiana (edeme) uremie,
acidoza, anemie, osteomalacie moarte

SISTEMUL RAA n controlul PA

Renina, eliberat de R cnd PA ac asupra AgI Ag II


cu rolul de a PA prin mai multe mec :

Vasoc la niv arteriolar ce det PA i vasoc la niv venos,


determinnd ntoarcerii venoase DC
Ag II - eliminarea de ap i sare cu vol LEC i PA

Este puternic vasocons la niv arteriolelor mici,


La niv TCP (+) antiportul, AHgr(+) Na-H, la niv TC (+)canalele de Na

HTA Goldblatt pe R unic, clamparea arterei renale

Celalalt este indepartat

PA este det de mec vasoconstictor al SRAA :


prin clampare flux sg renal i R elib. renin cu AgII i PA
Secreia de renin dureaz cteva zile iar PA revine la N i
nltur ischemia
PA se dat i reteniei de lichid dat PA iniial n a renal dar n
5-7 zile vol de lichid suficient pt aPA

HTA de tip vasoconstrictor dat Ag II


HTA prin ncrcare volumic - de fapt Rez. Periferic total

SECREIA TUBULAR

Secreia tubular const n completarea depurrii de subst


exogene i endogene, nceput la niv gll,cu eliminarea
subst din circulaia peritubular n lumenul tubular
tubi renali secret n urin :
H, amoniac, K, saruri biliare, oxalatii, uratii, catecolamine
precum i numers subst stine org, ptrunse accidental sau
terapeutic (medicamente si toxine) :
Sunt transportate in LT direct prin cel tubulare incat se
realizeaza rapid epurarea sg

anioni organici : rou fenol, PAH, penicilin, probenecid,


furosemid, acetazolamid (diamox), creatinin
cationi organici : histamin, cimetidin, cisplatin,
noradrenalin, chinin, tetraetilamoniu, creatinin (conine n
molec gr + i -)

mecanismele implicate n secreie :

transp pasiv difuziune simpl :


K la niv apical TCD i TC (sec ATP-aza Na/K la
polul bazal
ureea - AH por subire medular,
difuziune neionic : NH3, la niv TCP,TCD, TC,
proces sec secreiei de H
transp activ - primar : H i K la niv TCD i TC
apical controlat de aldosteron
trans activ sec (antiport) - la niv TCP apical : H/Na

FIZIOLOGIA URETERELOR

Ureterele sunt conducte musculare care provin din pelvisul renal i


se vars n VU,
ptrunderea se face oblic pt a preveni refluarea urinii
La niv ureterelor si a VU cel musc netede au un PR= - 60mV det de
K prezinta permeabilit membranara
canalele de Na si mai ales de Ca PA (pot de act)
Ureterele musc neteda sincitiala cu jonct gap. Activ electrica de
la o cel la alta se transmite cu o viteza de 2-6cm/sec
Undele peristaltice provin prin (+) electrica din port proximala a
pelvisului renal cu o frecv de 2-6/min si o vitez de 3cm/s
Presiunea Hg intraureterala este 0-5cm H2O in momentul initial si
de la 20-80cm H2O in timpul valurilor perstaltice
Cand exista piatra la R, ureterul se dilata P Hg la 70-80cm H2O
pe o per de 1-3 ore

litiaza ureteral prin semnal algic (reflex uretero-renal)


stimuleaz f simpatice care det constricia arteriolelor renale cu
diminuarea sau chiar blocarea prod de urin.
Hidronefroza dilatarea pelvisului si calicelor renale poate
evolua ore-zile
Pacientii acuza durerii severe colica renala
Daca piatra nu este eliminata disfunctie renala = IR ac

Se produce anurie dar filtrarea gll continua in ritm aratand echilibrul


intre filtrare si reabsorbtie

trecerea urini n VU se face n jeturi intermitente odat


cu undele de contracie :
sunt (+) de distensia ureterului i creterea cant de urin
Funcioneaz fra inervaie dar sunt prevzute cu
numeroase fibre vegetative :

simpatice care (-) activ contr.


i parasimpatice ach (rc muscarinici) n doze mari (+)
perstaltica

VEZICA URINAR
Este organ musculo-cavitar, cu mare plasticitate, alctuit
din : corp (distensibil i contractil) i col.
Posterior, deaspra colului se afl o zon triunghiular prin
care trec ureterele i uretra trigon (muc este neted)
Muchiul neted vezical este alctuit din fascicule care se
mpletesc n toate direciile i n profunzimea peretelui
vezical detrusor

Are structur sinciial , prezint zone de joas rez. electic


conduc rapid potenialul de aciune i det contracia simultan a
tuturor regiunilor VU

Muchiul colului vezical are rol prin tonusul su natural de


a mpiedica ptrunderea urinii la niv colului i a uretrei
nainte ca pres. s ating val prag rol de sfincter
intern.
Uretra stbate diafragma urogenital care conine sfincterul
extern al VU este m scheletic controlat voluntar de SN

INERVAIA VEZICII URINARE

SNVS n. hipogastrici

Ef principal pe vascularizaia vezicii


Ef. redus relaxeaz detrusorul i contract sfincterul int
Rol n senz de ,,plin i uneori durere
SNVP n pelvini din plexul sacrat

Provin de la niv S2, S3, S4 i f pregll ajung la VU


Receptorii de ntindere localiz n detrusor trimit stimuli la centrii medulari

Rol : contracia detrusor i relaxarea sfincterului int


Control cortical centrii n punte i cortex

provin din coarnele lat ale mduvei lombare ( L2)


trec prin lanul simpatic paravertebral, gll celiac i mezenteric sup, se
unesc n n. presacrat n hipogastrici

Aferenele pe cile spino-talamice


Eferenele prin n ruinoi ctre sfincterul extern

aferenele senzitive nociceptive sunt

dirijate spre mduva spinri prin fibre simpatice anexate n hipogastrici iar
cele de distensie sunt parasimpatice i intr n alctuirea n pelvieni

UMPLEREA VEZICII

Mucoasa VU prezint numeroase cute ceea ce permite o dilatare


considerabil n timpul depozitri urinii
nmagazinarea urinii ntre anumite limite nu se nsoete de o
mrire semnificativ a presiunii intravezicale
VU evacuat PintraV este = 0, la un vol de 30-50 ml P
intraV = 5-10 cmH2O, ntre 200-300ml presiunea variaz f puin
acest nivel aproape constant este prop intrinsec de adaptare
a detrusorului

independent de mecanismele nervoase i legea Laplace P = 2T/r


lg arat c presiunea ntr-un org cavitar este direct propor cu de 2 ori
tensiunea peretelui i invers proporional cu raza
umplerea vezicii mrete raza cavit i totodatp tens pereilor fr a modif
pres intracavitar

La vol urinar de 400ml PintraV = 20cmH2O, ceea ce det


apariia de contr ritmice pt miciune dar controlul sf ext mpiedic
miciunea
Normal n VU se pot acumula 500-600ml de urin fr s se
ajung la distensie dureroas
PintravV=70cmH2O limita de rezisten a sfincterului ext

MICIUNEA

Miciunea este un act reflex medular de evacuare a urini facilitat


sau inhibat de centrii nervoi sup
Reflexul este iniiat de presoreceptorii la distensia peretelui
atunci cnd VU se umple cu urin la P intraV mari :

calea aferent est reprez de f senzitive din n pelvieni


centrul reflexului se afl n mduva sacrat S2-S4
calea eferent : f parasimp ce intr n alctuirea n pelvieni

impulsurile nervoase se transmit prin cii ascendente centrilor


miciuni din trunchiul cerebral, hipotalamus, scoar
Reflexul de miciune o dat iniiat se autoamplific. Contrac
iniial a VU determin descrcarea de impulsuri pn se ajunge la
o contracie puternic a detrusorului, apoi n cteva sec ciclul
reflex se stinge i detrsorul se relaxeaz
Dup nceperea evacuri urinii reflexul de miciune se
autontreine

CONTROLUL REFLEXULUI DE MICIUNE


Este un act reflex vegetativ medular pn la 12-18-30 lunii
parasimpaticul contract detrusorul i relaxeaz sfinc. int
este un reflex voluntar dup mielinizarea cilor nervoase
Centri nervoi sup exercit controlul fin al miciunii :

CN sup menin reflexul de miciune parial inhibat atunci cnd


miciunea nu este dorit,
CN sup previn miciunea chiar i atunci cnd apare reflexul de
miciune prin contrc tonice continue ale sfincterului vezical ext
pn cnd miciunea este posibil.
Cnd miciunea este posibil centri corticali ajut centri sacrai ai
miciuni iniieze reflexul de miciune i inhib sfincterul
vezical ext astfel ca miciunea s se produc
mec voluntar efector contribuie la relaxarea planeului pelvin i
tracionarea detrusorului pt iniierea contraciei i la contracia
voluntar a muchiului peretelui abdominal i diafragmului cu
creterea P intraabdominale i intraV pc facultative
controlul voluntar poate fi meninut pn cnd P intraV la
70-100cmH2O, cnd miciunea se declaneaz involuntar.

TULBURRII ALE MICIUNII

Vezica urinar aton - se datoreaz distrugerii fibrelor


sezitive care trimit impulsurii de la VU la mduv, dispare
controlul reflexului de miciune.

Celelalte elemente ale reflexului sunt integre. VU nu se mai


golete periodic, ea se umple complet i apoi n uretr se scurg
cteva pic de urin : incontinen urinar prin prea plin

Vezica urinar automat - cnd transeciunea medular are


loc deasupra centrilor sacrai reflex. de miciune nu dispare.
Se ntrerup leg cu CN sup. VU este evacuata periodic dar
pc mictiunii nu poate fi controlat voluntar
Vezica neurogena blocarea transmiteri impulsurilor (-) de
la niv cerebral:

Cauza lez la niv maduvii spinari sau trunchi cerebral


Se manifesta prin mictiuni frecv si relativ necontrolate.

Retenia de urin poate fi produs prin :

calculi renali : srurile din urin pot precipita


formnd cristale, care cresc genernd pietre (trat :
chirurgical, litotripie - ultrasunete)
adenom de prostat ,
tumor vezical

Pielit : imflamaia pelvisului renal i a


calicelor (E.coli)
Cistit :inflamaia /infecia VU, prezint
disurie, lombalgii