GLANDELE SUPRARENALE

-situate bilateral deasupra rinichilor

-portiunea interioara : medulosuprarenala este un tesut neurologic,care
produce catecolamine: adrenalina,noradrenalina si dopamina
-portiunea exterioara: corticosuprarenala este un tesut glandular,care
produce hormonii steroizi:mineralocorticoizi,glucocorticoizi si h.
sexuali(fig 1)

MEDULOSUPRARENALA
-reprezinta 20% din greutatea glandei suprarenale
-este o component a SN simpatic,iar celulele numite feocromocite se
gasesc si in alte zone ale SNS(simpatic)
-este un mare ganglion simpatic,fara elemente postganglionare, care
descarca catecolamine direct in singe,cand fibrele preganglionare
elibereaza Ach.
-produsul secretor primar al MSR umane este adrenalina,dar si
noradrenalina si dopamina
-celulele cromafine care secreta acesti hormoni contin granule care
depoziteaza acesti hormoni si o proteina: cromogranina
-prin stimulare simpatica granulele sunt transportate la suprafata celulara
prin microtubuli(proces calciu-dependent)si continutul veziculelor este
eliberat prin exocitoza
-adrenalina circulanta deriva in totalitate din MSR
-doar 30% din noradrenalina provine din MSR,restul de 70% se
elibereaza din terminatiile nervoase spre sistemul vascular.
-acest tesut nu este essential pentru viata,deoarece MSR nu este singura
sursa de catecolamine.

Sinteza catecolaminelor:
-se realizeaza din TIROZINA care se transforma in
DOPA(dihidroxifenilalanina) sub influenta enzimei TIROZINHIDROXILAZA(fig 2)

-stimularea simpatica preganglionara creste activitatea enzimei care este

situata in citoplasma.
-DOPA este transportata activ in granule, unde se transforma in
DOPAMINA sub actiunea aminoacid-decarboxilazei
3

-etapa finala consta in conversia noradrenalinei in adrenalina care se

realizeaza din nou in citisol sub actiunea feniletanolamina N-metil
transferaza(PNMT)
-adrenalina este apoi din nou transportata activ in granule,unde este
depozitata intr-un complex cu ATP si cromogranina
-anumite granule contin doar noradrenalina, iar altele contin atit NA cit
si A(fig 3)

-eliberarea celor 2 tipuri de granule este controlata independent,astfel ca

raportul A/NA poate varia
-nivelul PNMT este indus de cortizol.Debitul sanguine al MSR parvine
dupa ce a trecut prin CSR. In absenta cortizonului raportul NA/A creste
-MSR si citeva regiuni din creier sunt singurele locuri din organism unde
se sintetizeza PNMT

Degradarea catecolaminelor (fig 3)

-2 enzime sunt implicate in degradarea catecolaminelor:

MAO(monoaminoxidaza) si COMP(catecol-O-metiltransferaza)
-MAO este prezenta in mitocondriile neuronale,dar si in ficat si
rinichi,unde stimuleaza dezaminarea
-COMP stimuleaza metilarea catecolaminelor in ficat si rinichi
-VAM(acidul vanilmandelic) urinar provine mai curind din
catecolaminele neuronale si este utilizat pentru a determina nivelul
productiei de catecolamine la pacienti.
5

Actiunile catecolaminelor
-se realizeaza pe receptorii alfa si beta
-adrenalina are efect mai putenic asupra receptorilor beta 2, decit
noradrenalina, dar ambii hormoni au efecte similare asupra receptorilor
beta 1,alfa 1 si alfa 2.
Actiuni metabolice:
-adrenalina are efecte dominante metabolice,deoarece NA circulanta
atinge rar nivele ridicate pentru actiuni metabolice, prin receptorii beta 2
-NA intervine in reglarea metabolica doar ca neurotransmitator al SNS
Metabolismul glucidic
-hiperglicemie prin stimularea glicogenolizei musculare si cresterea
gluconeogenezei in ficat(din lactatul produs in muschi)
-scad transportul insulino-mediat al glucozei in muschi si in tesutul
adipos, canalizind glucoza spre creier

Metabolismul lipidic
-hipelipemie prin activarea lipazei hormone-sensibile(HSL) in tesutul
adipos
-HSL este o enzima AMPc-reglata (beta 2)care catalizeaza hidroliza
trigliceridelor depozitate in adipocit la acid gras si glicerol
-acizii grasi eliberati in circulatie cresc seric si sunt preluati de ficat si
metabolizati prin beta-oxidare

-catecolaminele sunt hormoni cetogenici :rezulta multi corpi

cetonici:acid acetoacetic,acid beta-hidroxibutiric si acetona
- au si efect calorigen (cresc efectul calorigen) dar numai impreuna cu
hormonii tiroidieni si cortizol
Actiuni cardiovasculare:
-stimularea alfa receptorilor musculaturii netede vasculare produce
vasocostrictie NA(fig 4)

-stimularea receptorilor beta 2 din muschii scheletici si ficat produce

vasodilatatie
-efectele A sunt variabile si depind de doza
-A. actioneaza pe receptorii alfa si produce vasoconstrictie,dar si pe beta
in muschii scheletici si ficat pentru a produce vasodilalatie
-pe receptorii beta 1 din miocard A si NA au efecte asemanatoare:
-intensifica ritmul cardiac(cronotop)
-creste contractilitatea miocardului(inotrop)
7

Efecte Catecolamine
1. Ca raspuns la stresul fizic creste secretia de adrenalina, ceea ce
duce la cresterea debitului sanguin in muschi.
2. Adrenalina relaxeaza musculatura bronsica bronhodilatatie, cu
cresterea volumului de O2 care intra in plamani.
3. Adrenalina, prin receptorii musculari, creste glicogenoliza
musculara.
4. Adrenalina stimuleaza lipaza hormon-sensibila pentru a aduce
energie in muschi (din catabolismul lipidic, cu formare de corpi
cetonici).
5. In ficat si muschi, adrenalina stimuleaza glicogenoliza, crescand
glicemia prin scaderea nivelului de insulina:
Adrenalina, prin receptori stimuleaza productia de insulina,
care ar trebui sa scada glicemia, ceea ce nu se intampla pentru ca in
pancreas receptorii duc la scaderea nivelului de insulina.
6. Glicoliza permite muschilor sa se contracte activ, dar si creierului
sa lucreze optim.
7. Bucla de feed-back nu exista ca sa opreasca sinteza de adrenalina
sau noradrenalina.
8. Secretia este controlata de SNC (Exp: daca avem hipoglicemie -3.5
mmoli/L, este stimulat simpaticul, care, prin fibrele preganglionare
celiace stimuleaza descarcarea de adrenalina, care inhiba insulina
hiperglicemie).

Actiuni pe SNC
8

-catecolaminele nu trec de bariera hematoencefalica si de aceea nu au

efecte directe pe SNC
-au actiuni indirect prin nivelele metabolitilor si electrolitilor din singe
care traverseaza bariera hematoencefalica, dar si prin afectarea functiei
cardiovasculare
-ambele catecolamine intensifica trezirea,dar administrarea de A produce
anxietate sau sentimental mortii iminente
-efectele comportamentale induse prin administrarea de A sunt mai mari
decit cele induse prin NA

CORTICOSUPRENALA
-reprezinta cea mai mare parte a glandei suprarenale
-este locul sintezei mai multor tipuri de hormoni steroizi
-stratul cel mai exterior al corticalei este zona glomerulara,singurul
strat din cele 3 care contine enzimele necesare convertirii
corticosteronului in h. mineralocorticoid: aldosteron
-lipseste aici enzima 17 alfa-hidroxilaza/17,20-liaza(CYP17)si deci nu
produce cortizol sau steroizi sexuali
-este reglata de angiotensina II,care stimuleaza crestera zonei
glomerulare si sinteza de aldosteron
-stratul mijlociu este zona fasciculata care produce glucocorticoizi
-stratul intern este zona reticulata care produce androgeni

-ultimile 2 zone par a functiona ca o unitate, pentru ca sunt reglate de

ACTH( hormonal adrenocorticotrop)ce stimuleaza crestera si sinteza de
steroizi
- CSR este esential pentru viata,supravietuirea necesita administrare
continua de mineralo si glucocorticoizi
-3 grupe de steroizi sunt produsi de CSR,clasificati in functie de
actiunile lor majore:mineralocorticoizi,glucocorticoizi si hormoni
sexuali.
-mineralocorticoizii:regleaza metabolismul mineral avind ca prototip
aldosteronul: stimuleza retentia renala de Na+ si secretia de H+ si K+.
-retentia de NaCl este insotita de reabsorbtia apei
-DOC deoxicorticosteronul este urmatorul mineralocorticoid cu 21 de
atomi de C
-glucocorticoizii:reglatori ai glucozei sanguine.
-cel mai puternic este cortizolul
-cortizolul are si activitate mineralocorticoida ,iar aldosteronul exercita o
activitate glucorticoida (minima)
-steroizii sexuali:sunt androgeni:dihidroepiandrosteron(DHEA) si
androstendionul,ce pot fi convertiti in androgeni mai puternici:
testosteron si estrogeni, in tesuturile periferice.
-ei nu pot inlocui androgenii testiculari,dar pot fi sursa de androgeni la
femeie,determinind crestera parului pubian.
-mineralo si glucocrticoizii pot intercationa cu receptorii reciproci,ceea
ce explica suprapunerea activitatii lor biologice

10

Sinteza de corticosteroizi
-colesterolul este precursorul steroizilor corticosuprarenalieni.
-enzima care limiteaza ritmul formarii steroizilor este hidroxilaza
CYP11A1 de clivaj a lantului lateral(SCC),care catalizeaza inlaturarea
celor 6 carboni din colesterol,pentru a produce pregnenolonul,steroid cu
21 atomi de C.(fig 5)

11

1. ALDOSTERONUL
-cel mai puternic mineralocorticoid la om
-Reglarea secretiei:se face prin reglare sintezei pentru ca traverseaza
liber membranele celulare si nu este depozitat in glanda.
-angiotensina II este un stimul puternic al productiei de aldosteron in
momentul cind :scade volumul vascular,cind este stimulat sistemul
nervos simpatic pentru secretia de renina,sau creste concentratia
potasiului seric.
-o scadere a volumului sanguine in arteriola aferenta renala in reg
aparatului juxtaglomerular, determina eliberarea de renina,produsa si
depozitata in celulele juxtaglomerulare.
-renina actioneaza asupra unei peptide plasmatice cu 14 aa numita
angiotensinogen,pentru a o converti apoi in angiotensina II(8 aa) ,in
plamini de catre o enzima angiotensin-convertaza (ACE).
-angiotensina II are multiple actiuni:
- vasoconstrictie puternica cu rol direct in compensarea pierderii
volumului sanguine
-crestere si vascularizarea zonei glomerulare,cu augmentarea sintezei de
aldosteron: care activeaza pompa sodiu-potasiu de pe suprafata
laterobazala a celulei renale,ce determian reabsortia de Na, Cl si apa si o
secretie de H si K.
Transportul in sange
-se face de o albumina plasmatica numita transcortina si de o globulina
specifica fixatoare de aldosteron
12

-afinitatea este scazuta si doar 50-70% din aldosteronul circulant este

fixat.
-timpul de injumatatire al aldosteronului este de 20 de minute,relativ
scurt
-este metabolizat si conjugat in ficat si excretat prin urina
Actiuni:
-mentine volumul extracelular prin promovare retentiei de sodiu
-actioneaza pe nefronul distal: ultima portiune a tubului contort distal si
in ductul colector cortical,pentru a creste retentia de Na
-creste numarul de canale sodiu-permeabileale ale membranei
luminale,marind sodiul intracelular
-creste activitatea pompei Na+ si K+ dependente la nivel latero-bazal
-stimuleaza si secretia de H+ si K+,astfel ca hiperaldosteronismul duce
la alcaloza hipokalemica.
-scade Na+ din secretia sudorala,salivara si din sucurile gastrice si
stimuleaza pompa Na K in muschi
-joaca un rol crucial in reglarea balantei de Na+
-adminstrarea continua de aldosteron determina scaparea de sub
influenta aldosteronului in 2-3 zile.
-initial retentia de Na+ creste volumul sanguin,care creste filtarea
glomerulara si transportul de Na+ in nefron,dar si ritmul de excretie a
Na+,ceea ce limiteaza capacitatea aldosteronului de a continua
expansiunea volumului extracelular.

13

- mai mult crestera volumului vascular stimuleza eliberarea peptidului

natriuretic atrial(ANP)care favorizeaza excretia renala
2. CORTIZOLUL SI GLUCOCORTICOIZII
-cortizolul este produs in zona fasciculata si reticulata sub actiunea
ACTH, care stimuleza cresterea si vascularizarea acestor 2 zone
-cortizonul are efect de feedback negative asupra ACTH-ului si asupra
secretiei de CRH
-cortizolul este unul dintre hormonii de stress, efect mediat prin SNC
-stressul creste secretia de CRH,care stimuleaza SAA si secretia
hipofizara de ACTH
-stressul stimuleaza si secretia hipotalamica de ADH,care potenteza
efectul CRH asupra secretiei de ACTH,care poate fi stimulat chiar la
nivele ridicate de cortizol.
-hipoglicemia si hemoragia stimuleaza secretia de cortizol
-secretia de ACTH creste progresiv in timpul noptii,cu un virf care apare
dimineata,inaintea trezirii si scade apoi la valori scazute seara.Aceleasi
variatii le prezinta si cortizolul.Totul depinde de functia diurna a CRHului ,intretinuta 24 de ore de stimuli: lumina-intuneric,somn-veghe sau
alimentar.
-cand se schimba fusul orar este nevoie de 2 saptamini pentru ca ritmul
sa fie cuprins intr-o alta schema temporala.
-ACTH-ul actioneza pe receptorii membranari din zona fasciculata si
reticulata,prin crestera nivelelor de AMP c
-cortizolul difuzeaza in celulele tinta si interactioneaza cu receptorii
intracelulari,legati la o proteina a socului caloric(HSP)
14

-cortizolul disociaza apoi si se leaga la ADN-ul nuclear,actionind ca

factor de transcriptie a unei expresii genice si formand ARN mesager
specific.
-in sange cortizolul este legat de transcortina,numita si globulina
corticoid-fixatoare(CBG), in proportie de 75%
-de albumina mai sunt legate alte 15% din cortizol
-timpul de injumatatire circulant al cortizolului este de 70 min.
a. Actiuni metabolice:
-Hiperglicemie:creste glicemia ca si adrenalina si glucagonul prin 2
mecanisme:
-antagonizeaza actiunea insulinei de intrarea a glucozei in
muschii si tesutul adipos,economisind glucoza pentru creier
-creste intrarea glucozei in ficat si intensifica glicogenogeneza
-Lipogeneza:cresterea lipidelor corporale se face prin 2 procese:
-cortizolul stimuleaza apetitul(efect SNC)astfel ca obezitatea este
consecinta consumului caloric
-cortizolul creste glicemia care intensifica secretia de insulina.
-insulina este un hormon lipogenetic puternic ,in timp ce cortizolul este
un hormon lipolitic slab: efectul lipolitic al cortizonului este minor ,iar
cand este prezenta insulina in cantitate mare va predomina lipogeneza si
nu lipoliza
-in hipecorticism depunerea lipidelor este cu distributie centripeta,pe
trunchi si mai putin pe membre,cocoasa de bizon

15

-Catabolism proteic: pentru productia crescuta de glucoza

-creste azotul si ureea sanguine,scade alanina serica si creste
leucina,izoleucina si valina,datorita unei sinteze scazute de proteine
muscular si al proteolizei intense
b. Actiuni asupra osului:
- determina scaderea absorbtiei calciului intestinal si renal
-cand scade calcemia,PTH creste si mobilizeaza calciu din os atit prin
stimularea rezorbtiei osoase cit si prin sitmularea demineralizarii osoase
- actioneaza direct pe osteoblaste,inhibind formarea osoasa si formarea
de colagen|(osteoporoza)
c.Actiuni cardiovasculare:
- este permisiv pentru actiunea vasoconstrictoare a catecolaminelor;in
absenta lui rezistenta periferica scade si apare o hipotensiune
ortostatica,datorita unei vasoconstrictii reduse baroreceptor-mediata
-stimuleza sinteza de eritropoietina,marind productia de eritrocite
d. Actiuni asupra tesutului conjunctiv:
-cortizolul inhiba proliferarea fibroblastica si formarea de colagen
-in exces cortizolul subtiaza pielea,care poate fi mai usor afectata de
traumatisme si afecteaza si apararea capilarelor.
e. Actiunea asupra rinichiului:
-cortizolul inhiba secretia si actiunea ADH-ului
-in absenta cortizolului actiunea ADH-lui este potentata, marind riscul
incarcarii si intoxicarii cu apa
16

-cortizolul are o activitate mineralocorticoida slaba ,stimulind

reabsorbtia de Na+ si apa
-mareste filtrarea glomerulara prin intensificarea debitului cardiac
f. Aciuni asupra muschiului:
-fatigabilitate cind nivelele de cortizon sunt mari,prin proteoliza
excesiva,sau prin hipokalemie, care produce o hiperpolarizare si o
stabilizare a membranei celulei musculare, facind-o dificil de stimulat
g. Actiuni gastrointestinale:
-cortizolul are un efect trofic asupra mucoasei gastro-intestinale
- in absenta lui scade motilitatea,productia de acizi si enzime ,iar
mucoasa degenereaza
-stimuleaza apetitul ,iar adimistrarea de cortizol determina crestera in
greutate.
-stimuleaza secretia de acid clorhidric si pepsina,crescind riscul
dezvoltarii ulcerului
h.Actiuni antiinflamatorii:
-raspunsul inflamator consta in dilatarea capilarelor,marirea
permeabilitatii capilare,edem local si acumulare de leucocite
-aceste actiuni sunt mediate prin prostaglandine,tromboxan si
leucotriene.
-cortizolul inhiba fosfolipaza A2,stabilizind membranele
lizozomale,micsorind eliberarea de enzime proteolitice,care cresc
inflamarea locala

17

-cortizolul scade numarul de eozinofile circulante,iar proliferarea

fibroblastica implicata in inflamatie ,este si ea inhibata
-se formeaza o bariera inpotriva extinderii agentilor patogeni
-terapia glucocorticoida este asociata cu antibioterapie din cauza
inhibarii mnecanismelor de aparare si a favorizarii infectiilor
-cortizolul in concentratii crescute scade numarul limfocitelor circulante
(limfocite T helper) si reduc capacitatea acestora de a migra spre
situsurile antigenice
- nu afecteaza productia de limfocite B si deci de anticorpii
i. Actiuni psihologice:
-modifica dispozitia si comportamentul,dar numai la crestera sau scadera
dozelor de cortizon
-crestera cortizonului produce initial o stare de multumire,dar cu timpul
se intaleaza labilitatea emotionala si depresia
-cortizolul creste tendinta spre insomnie si scade perioada de somn REM
-deficitul de cortizon predispune la apatie,deprimare si irascibilitate
3. HORMONII ANDROGENI:
- sunt produsi in zona reticulata si sunt reprezentati de
dehidroepiandrosteron(DHEA) si androstendion.
-desi sunt androgeni slabi ei pot fi convertiti la androgeni mai
puternici,ca tesosteron sau chiar estrogeni, in tesuturile periferice
-la barbat androgenii adrenali se adauga celor secretati de testicul
avind activitate biologica minima,servind ca precursori pentru conversia
periferica in hormoni androgeni activi
18

-la femei acesti hormoni androgeni au o contributie importanta la

productia totala de androgeni prin conversia periferica a androstendionei
in testotosteron
-ei stimuleaza dezvoltarea parului pubian si axilar la femei,in perioada
pubertara
-in anumite conditii patologice se pot produce masculinizarea femeilor si
pubertate precoce la barbati
-in faza foliculara precursorii adrenali raspund cu 2/3 din productia de
testosterone si cu 1/3 din productia de dihidrotestosteron.
-la mijlocul cicului creste productia ovarian si ca urmare precursorii
adrenali raspund doar cu 40% din productia de testosteron
-la menopauza androgenii sunt convertiti in testul adipos si muscular in
estrogeni
-actiunea metabolic: efect puternic anabolic proteic, intervenind in
sintezele proteice tisulare
-stimuleaza osteogeneza,crescind absorbtia intestinala de calciu si
fixarea lui pe os
-creste continutul de glicogen al ficatului avind actiune sinergica cu
insulina
-dezvolta masa somatica stimulind inchiderea si maturarea cartilajelor de
crestere
-au actiune tonica si stenica asupra SNC intervenind in echilibrul
vegetativ al individului si in maturarea si diferentierea sexula a SNC
-corticosuprarenala prin hormonii sexoizi reprezinta o glanda sexuala
accesorie, avind mai ales rol in diferentierea sexual.
19