Trombocitele

Trombocitele, cunoscute si cu denumirea de plachete sanguine, sunt cruciale in

procesul normal de coagulare a sangelui. Desi plachetele sanguine sunt, uneori, clasificate
drept celule sanguine, ele sunt de fapt fragmente ale unei celule mai mari, numita
megacariocit (care, literalmente, inseamna o celula gigant
Plachetele sanguine sau trombocitele iti ajuta sangele sa se coaguleze si controleaza
sangerarea.
Valorile normale ale trombocitelor ar trebui sa fie cuprinse intre 150,000 si
450,000/mcL (microlitru de sange).
Care sunt caracteristicile trombocitelor sau plachetelor sanguine:
• Forma: sunt celule de forma unui disc.
• Dimensiuni: trombocitele masoara aproximativ 2-3 micrometri in diametru.
• Structura: trombocitele sunt celule care sunt plate si fara nucleu. Fiecare celula este
legata sau fixata de o membrana si contine cateva structuri celulare.
• Formare: formarea trombocitelor se numeste trombopoieza. Trombocitele sunt
celule care se formeaza in maduva hematogena, care se gaseste mai ales in oasele late si
epifiza oaselor lungi. Trombocitele se formeaza din celule precursoare numite megacariocite.
Prin fragmentarea citoplasmei megacariocitelor se formeaza trombocite.
Un megacariocit normal poate da nastere la aproximativ 6 000 trombocite.
Productia de trombocite este reglata de un hormon numit trombopoetina,
sintetizat in ficat.

• Durata de viata: de regula trombocitele traiesc in jur de zece zile si, in majoritate,
sunt distruse in splina. In sange se gasesc intr-o concentratie de 150.000-450.000/mm cub.
Daca nu sunt folosite in procesul de hemostaza, trombocitele sunt fagocitate de catre
sistemul monocit - macrofag care se gaseste in splina si ficat.

Functia (sau rolul) trombocitelor este deosebit de importanta.

Trombocitele sau plachetele sanguine sunt o sursa de tromboplastina, o substanta

care este necesara pentru coagularea sangelui Trombocitele participa la hemostaza primara,
prima etapa a hemostazei, in formarea trombului initial plachetar, alb. Aceasta opreste initial
sangerarea, pana la formarea dopului definitiv, rezistent, solidarizat de catre reteaua de
fibrina.

Timpul de coagulare este acel interval necesar pentru ca sangele sa se coaguleze. De

regula, acest timp variaza de la 2 la 8 minute.
 Coagularea sangelui implica o secventa de patru stadii, care au drept rezultat formarea
de tromboplastina, trombina, fibrina si cheagul sanguin (trombus). Vitamina K (filochinona)
este necesara pentru sinteza factorului II (sau protrombina) necesar pentru coagularea
sangelui.

Functia plachetelor sanguine poate fi afectata de anumite medicamente, printre

care se afla si aspirina (si alte medicamente ce contin aspirina), medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul si naproxenul, ori
ticlopidina.
Alte medicamente care pot afecta functia trombocitelor: unele antiobiotice,
medicamentele pentru inima, medicamentele care subtiaza sangele (anticoagulantele),
antidepresivele, anestezicele, antihistaminicele.
Cresterea numarului de trombocite in sange se numeste trombocitoza.
Scaderea numarului de trombocite in sange provoaca aparitia trombocitopeniei.

Cauze trombocitopenie
1. Blocarea plachetelor sanguine in splina 
2. Productia scazuta de trombocite in maduva osoasa 
3. Distrugerea sau descompunerea sporita a plachetelor

Simptome trombocitopenie
• invinetirea cu usurinta a pielii sau echimoze excesive (vanatai pe anumite zone sau
purpura, o boala caracterizata prin aparitia unor eruptii hemoragice sub piele);
• sangerare superficiala in piele, care apare ca o eruptie cutanata sau iritatie de
marimea varfului unui ac, pete rosii-purpurii pe piele, de obicei in zona inferioara a
picioarelor;
• sangerare prelungita de pe urma taieturilor;
• sangerarea gingiilor sau sangerari nazale;
• sange in urina sau sange in scaun;
• menstruatii care sunt neobisnuit de abundente;
• oboseala;
• splina marita;
• icter.
Trombocitele sunt celule ale sangelui care indeplinesc o functie importanta – asigurarea hemostazei
(oprirea sangerarii).
Se formeaza in maduva 
Trombocitele (al caror nume provine de la tromb sau cheag), denumite si plachete sanguine, sunt
niste celule in forma de disc foarte mic, cu diametrul de 1-4 micrometri

Trombocitele se formeaza in maduva osoasa, provenind dintr-o celula mare, numita megacariocit,
care se fragmenteaza ulterior in maduva sau in sange in sute de plachete. Productia de trombocite
este reglata de un hormon numit trombopoetina, sintetizat in ficat. 

Trombocitele traiesc in jur de zece zile si, in majoritate, sunt distruse in splina. In sange se gasesc
intr-o concentratie de 150.000-300.000-450.000/mm cub. Aproximativ o treime din trombocite sunt
depozitate in splina, chiar mai multe daca splina este marita. 

Ce rol au 
Trombocitele nu au nucleu si nu se pot reproduce, dar contin cantitati mari de proteine, enzime,
hormoni, calciu ionic etc., care contribuie la indeplinirea rolului lor fiziologic. De exemplu,
trombocitele produc un factor de crestere, care stimuleaza multiplicarea si dezvoltarea celulelor
endoteliale (care formeaza peretele intern al vasului de sange) sau dezvoltarea musculaturii netede
vasculare, contribuind astfel la repararea peretilor vasculari. Membrana trombocitului are un invelis
glicoproteic, care impiedica aderarea de endoteliul normal al vaselor, dar asigura aderarea la zonele
lezate ale peretelui. Trebuie precizat ca endoteliul normal sintetizeaza la randul sau substante care
inhiba activitatea si aderarea trombocitelor, impiedicand astfel fenomenul de tromboza. 

In cazul in care acesta este lezat, mai ales la contactul cu fibrele de colagen din peretele vascular,
trombocitele sufera niste transformari: ele isi maresc dimensiunile, capata o forma neregulata,
elibereaza granule ce contin factori activi si adera la locul lezat. 
Ele elibereaza o substanta, numita Tromboxan A2, care activeaza si trombocitele din jur, facandu-le
sa adere la trombocitele activate anterior. In acest fel se formeaza dopul plachetar. 

Cum se formeaza cheagul de sange

Daca ne referim la mecanismul hemostazei, formarea dopului plachetar este urmata de aparitia
trombului, prin procesul de coagulare, in care trombocitele intervin de asemenea. Trombul este
alcatuit din fibrina si formarea sa se face prin activarea unui sistem complex, alcatuit din mai multi
factori de coagulare. Procesul urmareste sa activeze protrombina in trombina, pentru ca aceasta sa
transforme in final fibrinogenul (o proteina din plasma) in fibrina. Reteaua de fibre de fibrina se
ataseaza strans de trombocitele din dopul plachetar si formeaza astfel cheagul de sange. Ulterior,
trombul se retracteaza si elimina cea mai mare parte din lichidul continut, devenind mai stabil,
fenomen in care trombocitele intervin de asemenea. 

Ateroscleroza
Din pacate, deseori, activarea trombocitelor nu se face doar in conditiile unei hemoragii. Orice
modificare a peretelui vascular, de exemplu, inflamatie, infectie si mai ales placa aterosclerotica
favorizeaza dezvoltarea unui tromb, care in timp va contribui la ingustarea diametrului vasului, iar
tesutul va suferi din cauza scaderii fluxului de sange daca il iriga. Daca apare un blocaj, mai ales in
lipsa unei circulatii colaterale, se ajunge la necroza, la moartea tesutului respectiv. Asa se intampla,
de pilda, in infarctul miocardic, in accidentul vascular sau in cangrena membrelor din arteriopatia
cronica obstructiva. In plus, instabilitatea placii va favoriza desprinderea unor fragmente de tromb,
care pot calatori la distanta, blocand alte teritorii vasculare. Mecanismul descris este valabil in
special in formarea trombilor pe artere, procesul fiind favorizat de cresterea colesterolemiei, diabet,
hipertensiune arteriala, fumat si mostenirea genetica. 

Tromboza venoasa
In cazul trombilor venosi, desi este uneori prezenta o leziune a peretelui vascular, rolul esential este
reprezentat de incetinirea vitezei de curgere a sangelui. In felul acesta, aportul de oxigen catre
celulele peretelui vascular scade si acestea se activeaza, inducand procesul de coagulare a
sangelui. Trombii formati pe venele profunde ale membrelor inferioare (care reprezinta cea mai
frecventa forma de tromboza venoasa) prezinta un real pericol, deoarece ajunsi in sange calatoresc
spre inima si intra in plaman prin artera pulmonara, blocand fluxul de sange la un anumit nivel si
determinand o trombembolie pulmonara. Aceasta este o afectiune grava, care poate pune in pericol
viata. 

Tratament 
Trebuie precizat ca trombii au compozitie diferita: cei arteriali sunt formati in proportie mai mare din
trombocite, iar cei venosi – mai ales din fibrina si hematii. De aceea si medicamentele folosite in
tratarea si prevenirea lor sunt diferite. Astfel, in prevenirea trombilor arteriali, in care predomina
trombocitele se folosesc antiagregantele plachetare, desi in tratarea unui eveniment acut se recurge
la anticoagulante sau fibrinolitice. Cel mai folosit antiagregant plachetar, utilizat in intreaga lume,
este banala aspirina, administrata de obicei in doze de 75-100 mg/zi (maximum 325 mg/zi). Dozele
mai mari nu au efecte superioare, dar sunt insotite de reactii secundare, in special la nivel gastro-
intestinal. In prevenirea si tratarea trombozelor venoase, in care trombii sunt formati in special din
fibrina, se recurge la anticoagulante, iar in cazuri mai grave de tromboza la medicamente
fibrinolitice. Anticoagulantele se administreaza un timp prelungit, la recomandarea medicului, pe
cale injectabila sau orala. 

Trombocitopenia 
Trombocitopenia reprezinta scaderea numarului de trombocite din sange. Ea este uneori
asimptomatica, fiind depistata la un examen de laborator. Alteori se manifesta prin tendinta la
sangerare, cu formare de echimoze sau petesii (puncte rosii mai ales pe membrele inferioare),
sangerare prelungita in cazul unor rani, sangerari nazale sau gingivale, prezenta de sange in scaun
si urina, menstruatii abundente. Sangerarea apare cand trombocitele scad sub 50.000/mmc, la mici
traumatisme, dar daca scad sub 10.000-20.000/mmc, hemoragiile pot aparea si spontan.
Trombocitopenia se poate produce prin diferite mecanisme. Un prim exemplu este sechestrarea
trombocitelor intr-o splina marita din diferite cauze. In mod normal, o treime din trombocite sunt
depozitate in splina, de unde sunt folosite la nevoie, dar cand splina se mareste creste si procentul
de trombocite retinute, care poate ajunge pana la 90%. 

Scaderea productiei medulare de trombocite apare in: leucemii sau limfoame, anemii de diverse
cauze (in special in anemia prin deficit de vitamina B12 si folati), infectii virale (varicela, hepatita C,
HIV, mononucleoza etc.). Unele substante toxice, alcoolismul sau chimioterapia au acelasi efect.
Cresterea distructiei trombocitare apare in sarcina, in purpura trombocitopenica idiopatica (in care
sistemul imun isi ataca propriile trombocite), in boli autoimune (de exemplu, lupus sau poliartrita
reumatoida), in cazul administrarii unor medicamente (heparina, antibiotice, anticonvulsivante,
antiinflamatoare nesteroidiene, medicamente folosite in bolile cardiovasculare etc.). De fapt, lista
acestor medicamente este foarte lunga si in cazul aparitiei unei trombocitopenii inexplicabile trebuie
suspectat orice medicament pe care persoana respectiva il ia. 

Trombocitoza 
Trombocitoza inseamna cresterea numarului de trombocite in sange. Ea apare in: cancere, leucemii,
infectii, inflamatii cronice (lupus, poliartrita reumatoida, boala celiaca, afectiuni inflamatorii intestinale
ca boala Crohn etc.), pancreatita, dupa traumatisme sau interventii chirurgicale, infarct miocardic,
anemia feripriva. Desi pacientii au un risc crescut de tromboza, ei sunt de multe ori asimptomatici
sau prezinta simptomele afectiunii respective. Ei pot avea: dureri de cap, ameteala, slabiciune,
 tulburari de vedere, dureri toracice, amorteala la nivelul mainilor si picioarelor etc. In mod paradoxal,
cand trombocitele cresc foarte mult, peste 1,5 milioane/mmc, bolnavii au tendinta la sangerare.

REPARAREA VASELOR. Rolul trombocitelor este foarte important pentru organism, nu doar in

hemoragiile evidente, pe care le putem observa, ci mai ales in repararea rapida a unor orificii care
apar in vasele mici, fenomen care se produce literalmente de mii de ori pe zi.

BOALA RARA. Purpura trombocitopenica trombotica este o afectiune mai rara, manifestata prin:
anemie hemolitica, trombocitopenie, insuficienta renala, afectare neurologica si febra. Poate fi
congenitala sau dobandita, este mai frecventa la femei si se trateaza prin plasmafereza (schimbarea
plasmei pentru eliminarea unor elemente toxice).

GENETICA. Boala von Willebrand reprezinta cea mai raspandita tulburare de coagulare si este de
natura genetica. Dupa unele studii, ea afecteaza in diferite grade 0,1%-1% din populatie. In acest
caz, trombocitele sunt normale, dar ele nu pot functiona, adica nu pot adera de peretele vascular
lezat sau intre ele din cauza lipsei factorului cu acest nume sau a unei alterari structurale a acestuia.
Se manifesta prin tendinta la sangerare: hemoragii nazale sau gingivale, hemoragii in timpul
manevrelor stomatologice, menstruatii abundente sau prelungite (cu cheaguri peste 2,5 cm, nevoie
de a schimba tamponul la o ora sau mai des), anemie, prezenta de sange in urina sau scaun etc.

SIMPTOME. Sindromul HELLP se manifesta prin: hemoliza (distructia hematiilor), afectare hepatica,

cu cresterea enzimelor hepatice in sange si scaderea trombocitelor. Simptomele principale sunt:
oboseala, stare de rau, cefalee, greata, varsaturi, dureri abdominale (in partea superioara a
abdomenului), retentie de lichide (care duce la o crestere marcata in greutate), vedere incetosata,
mai rar, sangerari sau convulsii. Este foarte important ca, odata aparute aceste semne, gravida sa
se prezinte cat mai repede la medic, pentru inceperea tratamentului.

GRAVIDE. In ceea ce priveste sarcina, 5% dintre gravide prezinta trombocitopenie, care nu este de
obicei periculoasa. In alte cazuri insa trombocitopenia apare in cadrul sindromului HELLP. Acesta
este un sindrom de cauza necunoscuta, care apare in trimestrul III de sarcina (uneori si mai
devreme) sau in prima saptamana dupa nastere, fiind intalnit cu o frecventa de 1-2/1.000 sarcini, dar
la 10%-20% dintre gravidele cu preeclampsie sau eclampsie (eclampsia este o complicatie care
apare in timpul sarcinii si se caracterizeaza prin hipertensiune arteriala, prezenta de proteine in
urina, edeme si convulsii).

Trombocite - morfologie, numar, durata de viata

Trombocitele sunt celule mici, anucleate, de forma discoida.
Diametrul este de 2 - 3 microni.
In mod normal, numarul lor in sange este de 160 000 - 450 000 pe
millimetru cub.
Durata de viata este intre 9 si 12 zile, in medie 10 zile. Atunci cand exista o
sangerare, trombocitele se pot consuma in procesul de hemostaza in
primele ore de la aparitia in sange.
Trombocitele sunt celule care se formeaza in maduva hematogena, care se
gaseste mai ales in oasele late si epifiza oaselor lungi. Trombocitele se
formeaza din celule precursoare numite megacariocite. Prin fragmentarea
citoplasmei megacariocitelor se formeaza trombocite.
Un megacariocit normal poate da nastere la aproximativ 6 000 trombocite.
Daca nu sunt folosite in procesul de hemostaza, trombocitele sunt
fagocitate de catre sistemul monocit - macrofag care se gaseste
in splina si ficat.
Trombocitele participa la hemostaza primara, prima etapa a hemostazei, in
formarea trombului initial plachetar, alb. Aceasta opreste initial sangerarea,
pana la formarea dopului definitiv, rezistent, solidarizat de catre reteaua de
fibrina.