Examenul Final La Fizio Nou Document

Teste de pregătire pentru facultatea de farmacie
1.Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:

maturizarea întârziată a scheletului;
nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
nivele ridicate ale tireotropinei (TSH în sânge);
nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
retard mental;
2. Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde poartă numirea de:

miopie;
hipermetropie;
daltonism;
astigmatism;
presbitism;
3.Accelerarea VSH-lui este determinata de:

forma de disc biconcav a hematiilor;
creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei;
reducerea globulinelor și creșterea albuminei plasmatice;
creșterea numărului de hematii;
scăderea numărului de hematii;
4.Accelerarea VSH-ului este determinată de:

reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice;
reducerea globulinelor și creșterea albuminelor plasmatice;
creșterea hematocritului;
reducerea globulinelor și fibrinogenului plasmatice;
5.Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice;
anemie;
forma de disc concav a hematiilor;
reducerea globulinelor și creșterea albuminelor plasmatice;
6. Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul joncțiunii
neuromusculare:
alfa-1-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
muscarinici colinergici;
nicotinici colinergici;
7. Acetilcolina intervine în neuromediaţie la următoarele nivele:
sinapsele neuro neuronale din ganglionii simpatici;
sinapsele neuro neuronale din ganglionii parasimpatici;
sinapsele terminale, neuro efectoare simpatice din intestinul subțire;
sinapsele terminale, neuro efectoare parasimpatice din intestinul subțire;
sinapsele terminale, neuro efectoare somatice din intestinul subțire;
8.Acidificarea duodenului va determina:

scăderea secreției de suc gastric prin intermediul secretinei;
creșterea secreției de suc gastric;
scăderea evacuării gastrice;
creșterea contracției colecistului prin intermediul secretinei;
creșterea contracției sfincterului Oddi;
9.Acomodarea ochiului pentru vederea la distanţă presupune:

aplatizarea cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor;
contracția fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
bombarea cristalinului;
relaxarea fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
10.Acomodarea ochiului pentru vederea obiectelor apropiate presupune:

relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului;
tensionarea ligamentului suspensor al cristalinului;
relaxarea fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
bombarea cristalinului;
contracția fibrelor circulare a mușchiului ciliar;
11.Acomodarea se realizează prin contracția:

cristalinului;
ligamentului suspensor al cristalinului;
mușchiului ciliar;
mușchiului radial al irisului;
mușchiului circular al irisului;
12.Acomodarea se realizează prin:

variația convexității cristalinului;
modificarea unghiurilor de reflectare a luminii;
variația puterii de refracție a corpului vitros;
variația puterii de refracție a corneei;
variația puterii de refracție a umoarei apoase;
13.Acțiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
crește transportul de aminoacizi prin membrana celulară;
crește sinteza proteinelor;
produce catabolism proteic;
promovează mobilizarea grăsimilor din țesutul adipos;
promovează depunerea grăsimilor la nivelul țesutului adipos;
14. Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:

contactul cu colagenul;
contactul cu sticla siliconată;
tromboplastina;
trombină;
fibrină;
15. Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

contact cu suprafețele electropozitive;
fără prezenţa prekalikreinei;
prezenţa kininogenului cu greutate moleculara mică;
contact cu plăcuțe agregate și colagenul;
tromboplastina tisulara;
16.Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoacă:

eliberarea oxitocinei;
scăderea frecventei cardiace;
mărește temperatura corpului;
mărirea presiunii sangvine;
inhibiția motilitatll tractului digestiv;
17.Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoacă:

mărirea presiunii sangvine;
senzația de sațietate;
eliberarea oxitocinei și vasopresinei;
scăderea frecvenței cardiace;
micșorarea temperaturii corpului;
18.Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:

este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase la o distanță minimală intre ele;
are valoarea de 30 secunde de arc;
este maximă la nivelul foveei centrale;
este minimă la nivelul foveei centrale;
se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale și devine tot mai slabă la periferia retinei;
19.Adaptarea fotochimică la întuneric presupune:

creșterea concentrației de pigmenți vizuali;
scăderea cantității de pigmenți fotosensibili;
scăderea concentrației de vitamina A;
descompunerea pigmentului vizual;
creșterea concentrației de vitamina A;
20.Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin:

creșterea forței de contracție și debitului cardiac, fără modificarea dimensiunilor;
creşterea forţei de contracţie şi debitului cardiac prin creşterea lungimii fibrelor miocardice;
creșterea forței de contracție și debitului cardiac prin hipertrofia mușchiului cardiac;
forța de contracție depinde de lungimea inițială a sarcomerului;
faptul că este un mecanism intrinsec;
21.Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu EXCEPȚIA:

este un mecanism extrinsec;
frecvența și forța de contracție sunt controlate de sistemul nervos vegetativ;
este un mecanism intrinsec;
forța de contracție crește prin creșterea lungimii fibrelor miocardice;
pentru aceiași lungime inițială, forța de contracție este influențata de frecvența cardiacă și de
temperatură;
22.Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacității de:

stimulare a secreției glucagonului;
stimulare a glicogenolizei în mușchi și ficat;
stimularea secreției insulinei;
inhibiție a secreției insulinei;
stimularea glicogenogenezei;
23.Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

stimularea secreției de glucagon;
stimularea secreției de insulină;
stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
inhibarea secreției de cortizol;
inhibarea secreției de insulină;
24.Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că:

este un mecanism extrinsec;
frecvența și forța de contracție sunt controlate de sistemul nervos vegetativ;
forța de contracție crește prin creșterea lungimii fibrelor miocardice;
este un mecanism intrinsec;
pentru aceiași lungime inițiala, forța de contracție este influențată de frecvența cardiacă și de
temperatură;
25. Adrelina și noradrelina acționează pe receptorii:

alfa-adrenergici;
beta-adrenergici;
muscarinici;
nicotinici;
nu influențează receptorii mentionați;
26.Adrenalina și noradrenalina sunt secretate la nivelul:
corticosuprarenalei;
medulosuprarenalei;
fibrelor postganglionare simpatice;
hipofizei anterioare;
paratiroidelor;
27.Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția uneia:

corticale;
bulbo-ponto-mezencefale;
cerebeloase;
hipotalamice, palidale, limbice și corticale;
hipofizare;
28.Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

transportul de Cu2+ şi Fe2+;
transportul de hormoni liposolubili;
determină 80% din presiunea hidrostatică;
determină presiunea coloidosmotică în proporţie de 80%;
transport de antibiotice;
29.Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:

reabsorbția sodiului;
secreția de potasiu;
secreția ionilor de hidrogen;
reabsorbția potasiului;
reabsorbția calciului;
30.Alege afirmațiile corecte referitor la adaptarea ochiului la întuneric:

se realizează în 1-6 minute;
este completă după 1 oră;
se realizează prin descompunerea substanței fotochimice;
se realizează prin recompunerea substanței fotochimice;
pragul de excitabilitate al receptorilor vizuali crește;
31.Alege afirmațiile corecte referitor la ochiul adaptat la întuneric:

are o sensibilitate la lumină mai mare decât cel mai fin film fotografic;
sensibilitatea bastonaşelor crește de la 1 la 25000 ori;
sensibilitatea bastonaşelor crește de la 1 la 50 ori;
percepe bine culorile;
sensibilitatea conurilor creste de 50-70 ori;
32.Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile plămânilor:

prevenirea trecerii emboliilor spre aortă;
fibrinoliza;
conversia angiotensinei I în angiotensină II;
eliberarea în circulație a adrenalinei, vasopresinei și oxitocinei;
menținerea echilibrului fluido-coagulant;
33.Alegeți afirmația corectă cu referire la CO2.

facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;
este transportat în sângele arterial, în principal, în formă moleculară, dizolvată;
dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;
este transportat, în principal, ca compus carbaminic;
pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi;
34.Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui:

este determinată mai mult de solubilitatea O2;
este determinată mai mult de cantitatea de Hb;
este determinată mai mult de pH-ul sângelui;
este determinată mai mult de CO2 din hematii;
este determinată mai mult de temperatura sângelui;
35.Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic

Este esențial pentru a asigura ritmul respirator de bază;
Poate produce o inspirație prelungită în unele împrejurări ;
Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat;
Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat după secțiune mediopontină;
Reduce durata inspirației;
36.Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului;
este localizat în nucleul parabronhial în partea superioară punții;
este localizat în regiunea dorsală a bulbului rahidian;
este localizat în partea inferioară a punții
este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbului rahidian;
37.Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de difuziune a O2:

este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 se combina cu Hb;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare;
este mai mic comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este mai putin solubil;
nu diferă de cel al CO2;
este mai mare comparativ cu cel al CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată;
38.Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

scade în cursul efortului fizic intens;
scade în cursul acidozei metabolice;
nu se modifică în cursul efortului fizic;
crește la un subiect, care trece de la o dietă predominant glucidică la o dietă mai bogată în lipide;
crește în cursul efortului fizic;
39.Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația CO2

este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;
este cea mai mică în alveole la sfârșitul expirației;
este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației;
este cea mai mică în alveole la sfârșitul inspirației;
este cea mai mică în sângele arterial;
40.Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația O2:

este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației;
este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației;
este cea mai mare în alveole la sfârșitul expirației;
este cea mai mare în alveole la sfârșitul inspirației;
este cea mai mare în sângele arterial;
41.Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influențează:
capacitatea de saturare a Hb cu O2;
capacitatea de transport a CO;
afinitatea Hb pentru CO2;
capacitatea de disociere a HbO2;
gradientul de presiune parţială a CO2;
42.Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU afectează formarea HbO2:

PCO2;
PO2;
Viteza de circulație
2, 3- DPG şi pH;
temperatura;
43.Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
fizic dizolvată în plasmă;
bicarbonați de sodiu în plasmă;
carbamați (HbCO2);
legată de proteine;
acid carbonic;
44.Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:

40-60 resp/min;
30-40 resp/min;
12-16 resp/min;
22-26 resp/min;
20-22 resp/min;
45.Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O2:
este 5- 6 mm Hg între capilare și alveole;
este 5- 6 mm Hg între capilare și țesut;
este 64 mm Hg între alveole și capilarele;
între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr;
între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat;
46.Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:

este constituit în special de neuroni expiratori;
este responsabil în special pentru expirația forțata;
este implicat în generarea ritmului respirator de bază;
eferentele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii auxiliari;
activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic;
47.Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației forțate:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt pasive;
ambele faze sunt active;
expirația este pasivă în poziția clinostatică;
48.Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:

este activă numai inspirația;
este activă numai expirația;
ambele faze sunt active;
ambele faze sunt pasive;
expirația devine activă în poziţie ortostatică;
49.Alegeţi afirmația corectă referitor la modificările produse de hipoventilație:

hipercapnie, hiperoxie și acidoză respiratorie;
normocapnie şi hipoxie;
hipocapnie şi alcaloză respiratorie;
hipoxie, hipercapnie și acidoză respiratorie;
hiperoxie și acidoză metabolică;
50.Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală la inspirație:

este egală cu presiunea transpulmonară;
devine mai negativă;
devine mai pozitivă;
este egală cu presiunea intraalveolară;
este egală cu presiunea din atmosferă;
51.Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

este mai mica fața de presiunea atmosferica la inspirație și la expirație;
este mai mai mică fața de presiunea atmosferică la expirație;
este egală cu presiunea atmosferică la expirație;
este mai mică față de presiunea atmosferică la inspirație;
este mai mare fată de presiunea atmosferică la expirație și inspirație;
52.Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

este generat de centrul pneumotaxic;
este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cortexul motor;
este generat de hipotalamusul și sistemul limbic;
53.Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

este generat de centrul pneumotaxis;
este generat de centrul apneustic;
este generat de cerebel;
este generat de centrul respirator bulbar;
este generat de nucleul parabronhial;
54.Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantului:

asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa;
scade tensiunea superficială la interfața dintre lichidul și aerul alveolar;
excesul de de surfactant la copiii născuți prematur provoacă colabarea alveolelor
tensiunea superficială este direct proporțională cu concentrația de dipalmitoilfosfatidilcolină;
este format de alveolocite de tip I;
55.Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:

prin osmoză;
prin difuziune;
prin filtrare;
prin transport activ;
prin transport cu cărăuși;
56.Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2:

CO2 facilitează formarea HbO2;
este transportat mai mult ca compus carbaminic;
este transportat mai mult fizic dizolvat;
este transportat mai mult în formă de bicarbonați;
nu este corelat cu cantitatea de bicarbonaţi;
57.Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expirație normală:
este capacitatea inspiratorie;
este volumul expirator de rezervă și volumul curent;
este volumul inspirator de rezervă;
este volumul rezidual și volumul expirator de rezervă;
este capacitatea pulmonară totală;
58.Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

sunt în aerul atmosferic;
sunt în aerul expirat;
sunt în aerul alveolar;
sunt în sângele venos;
sunt în sângele arterial;
59.Alegeți afirmația corecta. AMPc:

este mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei, produsă de vasopresină, în
tubulcolector;
asigura excreția anormală de proteine din urină;
asigura constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale;
este mesagerul secund din celulele care sintetizează renină;
intervine în mecanismul dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din zona medulară renala;
60.Alegeți afirmația corecta. Autoreglarea circulației renale:

mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul
collector;
excreţia anormală de proteine în urină;
constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
celulele care sintetizează renină;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică ridicată
din medulară;
61.Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele cauze determina o creștere a pragului renal
pentru glucoza?
scăderea ratei de filtrare glomerulară;
scăderea numărului de cărăuşi pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal;
administrarea de medicamente care inhibă reabsorbţia glucozei;
dieta;
insuficienta renala cronica;
62.Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:

dieta în potasiu crește;
fluxul sanguin tubular distal crește;
nivelul circulant al aldosteronului creşte;
reabsorbția Na+ în nefronul distal scade;
excreția ionilor organici crește;
63.Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe permit măsurarea cea mai exactă a
filtratului glomerular la om?
clearance-ul inulinei;
clearance-ul PAH-lui;
clearance-ul creatininei endogene;
concentraţia creatininei plasmatice;
ureea sanguină exprimată în azot;
64.Alegeți afirmația corecta. Care din următoarele substanțe va fi mai concentrată la sfârșitul
tubului proximal decât la începutul acestuia?
Glucoza;
Creatinina;
Sodiul;
Bicarbonatul;
Fosfatul;
65.Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului în care debitul ultrafiltratului este
maxim?
capsula Bowman;
tubul contort proximal;
ansa Henle;
tubul contort distal;
tubul collector;
66.Alegeți afirmația corecta. Care este regiunea nefronului unde concentraţia Na+-lui din ultrafiltrat
este maximă?
capsula Bowman;
ramura descendentă a ansei Henle;
vârful ansei Henle;
ramura ascendentă a ansei Henle;
67.Alegeți afirmația corecta. Care porțiune a nefronului este impermeabila pentru apă indiferent de
controlul hormonal al permeabilității?
porțiunea subțire a ansei Henle;
porţiunea groasă a ansei Henle;
tubul collector;
68.Alegeți afirmația corecta. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
portiunea descendentă a ansei Henle;
portiunea ascendentă a ansei Henle;
tubul contort distal și tubul collector;
tubii colectori;
69.Alegeți afirmația corecta. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat este reabsorbita în:
tubul contort distal și tubul collector;
tubii colectori;
70.Alegeți afirmația corecta. Consumul de oxigen în rinichi:
scade, la creșterea fluxului sanguin;
este reglat de eritropoetina;
rămâne constant, la creșterea fluxului sanguin;
reflectă direct, nivelul de Na+ transportat;
este mai mare în zona medulară;
71.Alegeți afirmația corecta. Contratransportul Na+-lui în tubul contort proximal are loc cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonate;
72.Alegeți afirmația corecta. Creșterea potasemiei produce o creștere a:

secreţiei de renină;
secreţiei de hormon antidiuretic;
secreţiei de aldosteron;
secreției de hormon natriuretic;
producerii de angiotensina II;
73.Alegeți afirmația corecta. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular (180 1/24 ore)
se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizați la ce nivel al nefronului are
loc reabsorbția maximă a apei:
tubul colector;
74.Alegeți afirmația corectă. Ductul colector:

reabsorbție izotonică de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă nu depinde de osmolalitatea plasmei;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi;
regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;
75.Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

crește permeabilitatea tubului distal pentru apă;
crește rata filtrării glomerulare;
crește excreția de Na+;
crește excreția de apă;
creşte diametrul arterei renale;
76.Alegeți afirmația corecta. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:

Glomerulului;
tubului contort proximal;
porțiunii subțiri a ansei Henle;
porţiunii groase a ansei Henle;
tubul collector cortical;
77.Alegeți afirmația corecta. Factorul major care determină reabsorbția apei la nivelul tubului
contort proximal este:
reabsorbţia activă a glucozei;
reabsorbţia activă a amoniacului;
reabsorbţia activă a Na+-lui;
hormonul antidiuretic;
presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;
78.Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează prin:

Eritropoetină;
β2 – microglobulină;
PGF2α,
Urokinază;
Plasmină;
79.Alegeți afirmația corecta. Glomerulul:

regiunea unde are loc reabsorbția de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este aceeași ca pentru proteinele plasmei;
este o rețea capilară implicată în filtrare;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați;
regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urine concentrate;
80.Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită în:

ansa Henle;
tubul colector cortical;
tubul colector medular;
81.Alegeți afirmația corecta. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este reabsorbita în:
ramura descendentă a ansei Henle;
ramura ascendentă a ansei Henle;
tubul collector;
82.Alegeți afirmația corecta. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe
în:
tubul proximal;
ansa Henle;
tubul distal;
83.Alegeți afirmația corecta. In prezența hormonului antidiuretic:
cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal ;
cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector;
crește eliminarea apei libere;
crește clearance-ul osmolar;
scade filtrarea glomerulară;
84.Alegeți afirmația corecta. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinei tubulare, unde
presiune osmotică are aceleași valori ca cea a urinei finale?
vârful ansei Henle;
85.Alegeți afirmația corecta. Locul de acțiune a tiazidelor:

tubul collector;
86.Alegeți afirmația corecta. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este determinată de:
scăderea secreției hipotalamice de HAD;
scăderea capacității hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul;
creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care nu mai
pot fi reabsorbite tubular;
scăderea reabsorbției tubulare de Na+;
cresterea osmolaritații plasmei datorită deficitului de HAD;
87.Alegeți afirmația corectă. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare ca a plasmei:
88.Alegeți afirmația corecta. Membrana filtrantă glomerulară:

bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiul urinar dintre foițele capsulei
Bowman;
colector;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică ridicată
din medulară;
89.Alegeți afirmația corecta. Porțiunea ascendentă a ansei Henle:
reabsorbție izotonică de Na+;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă fată de osmolalitatea plasmei;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați;
90.Alegeți afirmația corecta. Porțiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton cu plasma:
capsula Bowman;
ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
tubul contort distal (porțiunea inițială);
tubul collector;
91.Alegeţi afirmaţia corecta. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este crescută:
tubul contort distal (porțiunea inițială);
tubul collector;
92.Alegeți afirmația corecta. Proteinuria reprezinta:

collector;
excreția anormală de proteine în urină;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică ridicată
din medulară;
93.Alegeți afirmația corecta. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește dacă are loc o creștere
a:
concentraţiei de K+ plasmatic;
volumului plasmatic;
presiunii arteriale medii;
debitului urinar;
osmolalităţii plasmei;
94.Alegeți afirmația corecta. Renina:

este secretată de celulele tubului proximal;
secreția sa duce la pierderea de Na+ și apă din plasmă;
secreția sa este stimulată prin presiunea arterială crescută;
convertește angiotensinogenul la angiotensina 1;
converteşte angiotensina 1, la angiotensina II;
95.Alegeți afirmația corecta. Scăderea secreției de aldosteron poate determina:

scăderea reabsorbției tubulare a Na+;
creșterea filtrării de Na+ la nivel glomerular;
creșterea reabsorbției tubulare a Na+;
scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular;
nu influențează reabsorbția și filtrarea de Na+;
96.Alegeți afirmația corecta. Secreția de H+ în tubul contort proximal este asociată primar cu:
excreția ionilor de K+;
excreția ionilor de H+;
reabsorbția ionilor de Ca2+;
reabsorbția ionilor de HC03‾;
reabsorbția ionilor de P043‾;
97.Alegeți afirmația corecta. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată de:
agenţi agonişti β-adrenergici;
creşterea presiunii în arteriolele aferente;
prostaglandine;
HAD;
Aldosteron;
98.Alegeți afirmația corecta. Sistemul contracurent:

colector;
excreția anormală de proteine în urină;
mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
ridicată dinmedulară;
99.Alegeți afirmația corecta. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
toate porțiunile tubului urinifer, dependente de tipul substanței;
ansa Henle;
100.Alegeți afirmația corecta. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului are loc pentru
următoarele substanțe, cu excepția:
Ureei;
glucozei;
Sodiului;
Potasiului;
Bicarbonatului;
101.Alegeți afirmația corecta. Tubul contort proximal:

regiune unde permeabilitatea pentru Na+ este cea mai mare;
regiunea unde permeabilitatea pentru apă este cea mai mare;
regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi;
102.Alegeți afirmația corecta. Ionii de H+, rezultați din CO2, sunt tamponați inițial de:
bicarbonatul de Na extracellular;
bicarbonatul de K intraeritrocitar;
hemoglobina intraeritrocitară;
proteinele plasmatice;
fosfatul plasmatic;
103.Alegeți afirmația corectă:

Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă noradrenalina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă acetilcolina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare inhibă neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos parasimpatic;
104.Alegeți afirmația corectă. Volumul de aer, implicat în schimbul de gaze în repaus este format
din:
Capacitatea inspiratorie minus volumul spațiului mort;
Volumul curent și capacitatea reziduală funcționala minus volumul spațiului mort;
Volumul curent și volumul rezidual minus volumul spațiului mort;
Volumul expirator de rezervă și volumul inspirator de rezervă minus volumul spațiului mort;
Capacitatea totală minus volumul spațiului mort;
105.Alegeți afirmația corecta:

Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise;
Perioada refractara relativa - corespunde repolarizarii finale a cardiomiocitului;
Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
Perioada refractara relativa - implica canalele de Na+ dependente de Ach;
106.Alegeți afirmația corectă: În hipercapnie prelungită ventilația se normalizează deoarece:

se reduc bicarbonații în sânge;
se reduc bicarbonații în lichidul cerebrospinal;
crește eliminarea bicarbonaților cu urina;
crește bicarbonatul în lichidul cerebrospinal;
se diminuează permeabilitatea pentru CO2 a barierei hematoencefalice;
107.Alegeți afirmația corectaă. Porțiunea tubulară, unde acționează aldosteronul:

tubul collector;
ansa Henle, porţiunea groasă descendentă;
108.Alegeți afirmația FALSA despre vâscozitatea sângelui:
vâscozitatea creşte, când temperatura scade;
vâscozitatea creşte proporțional cu concentrația fibrinogenului circulant;
vâscozitatea variază invers proporțional cu viteza de circulație;
scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității;
vâscozitatea scade, când temperatura creste;
109.Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la pneumotorax:

este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase;
presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis;
presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis;
poate fi asociat cu modificarea poziției organelelor mediastinului;
presiunea intrapleurală este mai mare decât cea atmosferica în pneumotorax valvular;
110.Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb, micșorând pH-ul eritrocitar și fixându-se de lanțul β a
dezoxi-Hb;
Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, cu reducerea cantității de Hb;
2,3- DPG constituie factor de adaptare în hipoxia produsă de tulburarea circulației în țesuturi;
creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2;
creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2;
111.Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la grupul respirator dorsal:

primește aferente pin intermediul nervului vag și glosofaringian;
este responsabil în special pentru expirația forțată;
este implicat în generarea ritmului respirator de bază;
eferentele sunt realizate prin moto-neuronii ce activează diafragmul;
activitatea este modulată de impulsaţia cu origine în chemoreceptori și baroreceptorii aortici;
112.Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la grupul respirator ventral:

conține neuroni inspiratori și expiratori;
este responsabil pentru expirația activă;
este responsabil pentru expirația pasivă;
sporește activitatea în cadrul unei ventilații mărite;
determină includerea mușchilor respiratori auxiliari;
113.Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la hiperventilaţia voluntară:

produce vasoconstricția vaselor cerebrale;
creste afinitatea Hb față de O2;
poate induce o pierdere a conștiinței din cauza unei hiperoxii cerebrale ;
produce hipoxie cerebrală;
diminuează stimularea chimică a centrului respirator;
114.Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la transportul CO2:

la nivelul țesuturilor HCO3- este transportat în plasmă și Cl- trece în eritrocit;
la nivelul țesuturilor H2O și Cl- trec din eritrocit în plasmă;
la nivelul țesuturilor anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2CO3;
Hemoglobina leagă H+ rezultat din disocierea H2CO3, contribuind la menținerea pH-ului;
Compușii carbaminici transportă 23% de CO2;
115.Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la transportul CO2:

la nivelul plămânilor HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă;
la nivelul plămânilor, anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2CO3 , ce
contribuie lamenținerea pH-ului sângelui;
la nivelul plămânilor anhidraza carbonică eritrocitară catalizează formarea H2O şi CO2 din
H2CO3;
abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contribuie la menținerea pH-
ului;
sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2;
116.Alegeți afirmația INCORECTĂ referitor la volumul respirator curent:

este inclus în capacitatea inspiratorie;
reprezintă ventilația de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator;
este de aproximativ 500 ml;
este inclus în volumul inspirator de rezervă;
are valori variabile în funcție de talia individului;
117.Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la aceeași valoare a
presiunii transpulmonare:
este același în timpul inspirației și expirației;
este mai mare în timpul inspirației;
este mai mare în timpul expirației;
se micșorează odată cu creșterea complianţei pulmonare;
se mărește odată cu creșterea complianţei pulmonare;
118.Alegeți afirmațiile CORECTE. Edemul extracelular:

prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;
poate rezulta din hipoproteinemie;
poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;
poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;
poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;
119.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Edemul extracelular:

prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;
poate rezulta din hipoproteinemie;
poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;
poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;
poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;
120.Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:

rezulta din funcția fusului muscular;
rezulta din funcția aparatului tendinos Golgi;
rezulta din funcția fusului muscular și a aparatului tendinos Golgi;
este cauzat de întinderea brusca a mușchiului;
este cauzat de tensionarea tendonului;
121.Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre reflexul de întindere musculara:

este declanșat de întinderea bruscă a mușchiului scheletic;
se mai numește reflexul miotatic;
se caracterizează prin contracția reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafusale;
se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafusale;
este declanșat de creșterea tensiunii in tendonul mușchiului scheletic;
122.Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala primara a fusului muscular:

reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a
fibreiINTRAFUSALE;
reprezinta o fibra nervoasa senzoriala mare dispusa circular in jurul regiunei centrale a fibrei
EXTRAFUSALE;
este o fibra nervoasa de tip Ia cu diametrul mediu de 17 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70-120 m/sec;
este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mic de 8 microni;
123.Alegeți afirmațiile ADEVĂRATE despre terminația senzoriala secundara a fusului muscular:

reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse bilateral de terminațiile primare;
reprezintă fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;
este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mic de 8 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza de 70 m/sec;
124.Alegeți afirmațiile ce NU caracterizează circulația pulmonară:

este un circuit cu presiune scăzută;
are o capacitate crescută de adaptare, prin creșterea fluxului;
în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative;
arterele au o musculatură netedă redusă;
este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate;
125.Alegeți afirmațiile ce NU sunt proprii volumului rezidual:

împreună cu volumul expirator de rezervă formează capacitatea funcționala reziduală;
aerul ce rămâne în alveole după expirație maximă;
aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze;
poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă;
aerul alveolar care este expulzat din plămâni parțial doar la deschiderea cutiei toracice;
126.Alegeți afirmațiile corecte:

Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular.
La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal.
Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport cuplat cu glucoza.
Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a tubului
contort proximal.
Tubii proximali asigura reabsorbția din urina primara a aminoacizilor.

Zgomotul 1 are o durată de 0,08-0,12sec ;
Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 3-4 parasternal stâng;
Zgomotul 1 se asculta cel mai bine în spațiul 5 intercostal stâng pe linia medio-claviculară cu
1,5 cm medial ;
Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda R;
Zgomotul 1 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda Q ;

Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70 Hz și o durata de 0,05-0,10 sec ;
Zgomotul 2 debutează odată cu închiderea valvelor semilunare aortica și pulmonara ;
Zgomotul 2 se asculta cel mai bine în spațiul 2 intercostal parasternal ;
Zgomotul 2 debutează la 0,02- 0,04 sec după unda P;
Zgomotul 2 se asculta cel mai bine în spațiul 3-4 parasternal stâng;
129.Alegeți afirmațiile corecte cu referința la inhibiția laterala in cazul motoneuronilor spinali:

stimularea unui motoneuron va determina inhibiția motoneuronilor adiacenți;
se realizează prin intermediul celulelor Renschaw;
este importanta pentru focalizarea sau amplificarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru dispersia sau diminuarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru propagarea laterala a semnalului;
130.Alegeți afirmațiile corecte despre celulele Renshaw:

Reprezinta niște neuroni situați în apropierea motoneuronilor;
Reprezinta niște neuroni situați în apropierea neuronilor senzitivi;
Au funcție excitatorie asupra neuronilor;
Au funcție inhibitorie asupra neuronilor;
Au funcție de a focaliza semnalul primar;
131.Alegeți afirmațiile corecte despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

este influențată de elementele figurate;
depinde de numărul de particule solvite;
depinde de volumul de apă plasmatică;
diferă de presiunea osmotică a sângelui;
este 80% din valoarea ei revine NaCl;
132.Alegeți afirmațiile corecte privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;
Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbției;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizează reabsorbției;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mmHg) se opune reabsorbției;
133.Alegeți afirmațiile corecte privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:
Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează reabsorbției;
134.Alegeți afirmațiile corecte privind receptorii auditivi:

sunt receptori cu sensibilitate primara;
sunt receptori cu sensibilitate secundara;
potențialul generator apare în celulele senzitive;
potențialul generator apare în terminațiunile nervului auditiv;
potențialul receptor apare în terminațiunile nervului auditiv;
135.Alegeți afirmațiile corecte privitor la secreția salivara:

pH-ul salivar este intre 6-8;
Bicarbonat (HCO3-) nu este secretat de celule ductale;
Contine haptocorina;
Bicarbonat (HCO3-) este secretat de celule acinare;
Contine fosfolipaza;
136.Alegeți afirmațiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorilor periferici:

sunt stimulați de Pa O2 80-90 mm Hg;
sunt stimulați la un pH arterial <7.25;
sunt stimulați de pH arterial 7.4;
sunt stimulați de Pa O2 <60 mm Hg;
sunt stimulați de creșterea Pa CO2;
137.Alegeți afirmațiile corecte referitor la căile respiratorii și alveole:

structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora;
căile respiratorii au rol important în purificarea aerului;
bronhiolele nu determină rezistența la fluxul de aer;
prezența surfactantului este importantă pentru micșorarea tensiunii superficiale;
alveolele servesc numai pentru schimbul de CO2;
138.Alegeți afirmațiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:

include volumul expirator de rezerva;
include volumul curent;
nu include volumul spațiului mort;
include volumul rezidual;
nu include volumul rezidual;
139.Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:

este localizat în partea inferioară a punții;
este localizat în partea superioară a punții;
la excitare are loc stop respirator;
întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;
la distrugere are loc stop respirator;
140.Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

este localizat în partea inferioară a punții;
este localizat în partea superioară a punții;
stimulează inspirația;
întrerupe inspirația, controlând volumul inspirat și frecvența respiratorie;
la excitare produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie;
141.Alegeți afirmațiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxemie:

sunt localizați în mușchi respiratori;
sunt localizați în corpusculii carotidian și aortic;
impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag și glosofaringian;
sunt localizați în organe cu metabolism intens;
sunt localizați în punte;
142.Alegeți afirmațiile corecte referitor la contracția diafragmului:

produce scăderea presiunii intrapleurale;
produce creșterea presiunii intrapleurale;
produce creșterea diametrului anteroposterior al abdomenului;
produce micșorarea tracțiunii elastice a plămânului;
micșorează presiunea intraabdominală;
143.Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2:

devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea pH-ului;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului;
devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2;
144.Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
este produsă de creșterea concentrației difosfogliceratului;
reflectă reducerea afinității Hb față de O2 ;
este produsă de creșterea pH-ului;
este produsă de scăderea pH-ului;
indică creșterea afinității Hb pentru O2;
145.Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2:

devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2;
146.Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei:

produce vasodilatație cerebrală;
produce vasoconstricție cerebrală;
reduce PO2 alveolar;
reduce pCO2 alveolar;
măreşte pO2 alveolar;
147.Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatație;
mărește rezistența opusă fluxului aerian prin bronhoconstricție;
dilată vasele pulmonare;
reduce volumul spațiului mort, mărind astfel ventilația alveolară;
constrictă vasele pulmonare;
148.Alegeți afirmațiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:

Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge;
Este afectată de pH-ul sângelui;
Se realizează conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge;
Este influențat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii;
Este afectată de conținutul de difosfoglicerat (2,3- DPG);
149.Alegeți afirmațiile corecte referitor la importanța surfactantului:

deficiența mărește complianţa pulmonară;
deficiența reduce tensiunea superficială;
deficiența reduce complianţa pulmonară ;
deficiența reduce elastanţa pulmonară;
deficiența mărește elastanţa pulmonară ;
150.Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul expirației obișnuite:

este pe seama contracției mușchilor toracali și abdominali;
se implică elasticitatea ligamentelor și cartilajelor costale;
este pe seama contracției mușchilor intercostali interni și a diafragmului;
este pe seama elasticitatii pulmonare;
expirația este pasivă numai în poziția clinostatică;
151.Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul respirației:

mușchii abdomenului participă la expirație normală;
mușchii intercostali externi participă la inspirație normală;
mușchii diafragmului participă numai în expirație forțata;
mușchii intercostali interni participă la inspirație normală și forțata;
mușchii intercostali interni participă la expirație forțata;
152.Alegeți afirmațiile corecte referitor la o inspirație normală:
presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală;
presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică;
presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică;
presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămânului;
tensiunea superficială alveolară se mărește;
153.Alegeți afirmațiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng:

este egală cu PaO2 din alveole;
este mai joasă ca PaO2 din alveole;
este 95 mm Hg;
depăşeşte PaO2 din alveole;
este 104 mm Hg;
154.Alegeți afirmațiile corecte referitor la presiunea pleurală:

Este egală cu presiunea transpulmonară;
Din diferența cu presiune intraalveolară rezultă presiunea transpulmonară;
Este mai negativă la inspirație;
Din diferența cu presiune atmosferică rezultă presiunea transpulmonară;
Din diferența cu presiune intraalveolară rezultă histereza;
155.Alegeți afirmațiile corecte referitor la reglarea respirației:

Chemoreceptorii centrali sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge;
Chemoreceptorii periferici sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge;
Chemoreceptorii centrali sunt afectați de PaO2 de 60 mm Hg;
Mecano-receptorii arteriali, și cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori;
CO2 stimulează chemoreceptorii periferici;
156.Alegeți afirmațiile corecte referitor la ritmul respirator:

centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizați în bulbul rahidian;
mușchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică;
respirația continuă și dacă toate aferentele nervoase sunt întrerupte;
principalul mușchi respirator este diafragma;
în cursul expirației, crește tonusul mușchilor intercostali externi;
157.Alegeți afirmațiile corecte referitor la rolul surfactantului:

micșorează complianţa pulmonară;
mărește tensiunea superficială intra-alveolară;
asigură stabilitatea alveolelor;
provoacă atelectaza alveolelor;
scade tensiunea superficială intraalveolară;
158.Alegeți afirmațiile corecte referitor la spațiul mort anatomic:

este identic cu capacitatea funcțională reziduală;
reprezintă 5% din capacitatea funcțională reziduală (150 ml);
reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort
anatomic în unele condiții patologice;
reprezintă 15% din capacitatea funcțională reziduală;
159.Alegeți afirmațiile corecte referitor la surfactant:

este o peliculă subțire de lipoproteine tensioactive;
nu asigură stabilitatea formei alveolelor;
împiedică filtrarea lichidelor din interstițiu și capilare spre alveolele pulmonare;
este secretat de celule epiteliale alveolare tip II;
este secretat de celule epiteliale alveolare tip I;
160. Alegeți afirmațiile corecte referitor la volumele și capacitățile pulmonare la o capacitate

pulmonară totală de 6,0 l:
capacitatea reziduală funcțională este de circa 2,5 l;
volumul curent 0,5 l;
volumul curent de repaus este de circa 1,0 l;
capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală;
volumul expirator de rezervă, poate fi de circa 1,5 l;
161.Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză metabolică :

pH plasmatic foarte ridicat;
pH plasmatic foarte scăzut;
pCO2 mărit;
pH plasmatic apropiat de normal;
conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;
162.Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză mixta:

pCO2 mărit;
163.Alegeți afirmațiile corecte. Acidoză respiratorie:

pCO2 mărit;
164.Alegeți afirmațiile corecte. Adenozina:

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
Efect vasodilatator cu mărirea fluxului sanguin local;
Efect vasoconstrictor cu micșorarea fluxului sanguin local;
Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezența O2;
Acționează pe receptori specifici-purinergici;
165.Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză metabolică:

pH plasmatic ridicat;
pH plasmatic scăzut;
pH plasmatic normal;
conținut crescut de bicarbonat plasmatic;
166.Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză mixtă:

pCO2 scazut;
167.Alegeți afirmațiile corecte. Alcaloză respiratorie:

pCO2 scazut;
168.Alegeți afirmațiile corecte. Aldosteronul:

acționează asupra unor receptori membranari și are ca mesager secund AMPc;
intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+;
acționează asupra unor receptori intracelulari;
produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru Na+;
produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influențând permeabilitatea pentru Na+;
169.Alegeți afirmațiile corecte. Apa extracelulara:

este repartizata în 3 subcompartimente;
reprezinta 20% din greutatea corpului;
conține preponderent ionul de Na+ ;
conține preponderent ioni proteici;
conține drept cation major ionul de K+ ;
170.Alegeți afirmațiile corecte. Apa intracelulara:

reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
se găsește sub doua forme – liberă și legată;
conține preponderent cationi de K+ și Mg 2+;
conține preponderent anioni de Cl-și de HCO3-;
are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;
171.Alegeți afirmațiile corecte. Autoreglarea circulației renale se caracterizează prin:
limite de reglare între 50-250 mm Hg;
menține filtrarea glomerulară constant;
asigură decuplarea funcțiilor renale de fluctuațiile presiunii sistemice;
poate fi menţinută pe rinichiul denervat;
nu include mecanismul miogen;
172.Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe au efect vasoconstrictor la nivel
renal?
Noradrenalina;
Acetilcolina;
angiotensina II;
eritropoetina;
kininele;
173.Alegeți afirmațiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra unor receptori bazo-
laterali tubulari şi au ca mesager secund AMPc:
parathormonul;
aldosteronul;
factorul natriuretic atrial;
angiotensina II;
174.Alegeți afirmațiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare şi diluare a urinii?

sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle;
autoreglarea circulației renale;
compoziția urinii primare;
schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta);
hormonul ADH;
175.Alegeți afirmațiile corecte. Clearance-ul glucozei:

la indivizii sănătoși are valoarea 0;
nu este influențat de nivelul glicemiei;
este influențat de nivelul glicemiei;
reprezintă 60% din clereance-ul inulinei;
la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă;
176.Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în tubul contort
proximal are loc împreună cu:
Glucoza;
ionul de H+;
aminoacizii;
apa;
bicarbonat;
177.Alegeți afirmațiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, are loc împreună cu:
glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal;
glucoza și aminoacizii în tubul contort distal;
fosfatul și lactatul în tubul contort distal;
clorul în tubul contort proximal;
clorul în segmentul descendent al ansei Henle;
178.Alegeți afirmațiile corecte. Diureza apoasă (hipotonă) survine în cazul:

diabetului zaharat;
secreţiei crescute de ADH;
sistării secreției de ADH;
diabetului insipid;
ingerării unor cantități mari de lichide hipotone;
179.Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de apă și
electroliți prin urină, se întâlnește în:
diabetul zaharat;
diabetul insipid;
după administrarea de medicamente diuretice;
după ingestia de alcool;
când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza;
180.Alegeți afirmațiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de apă, volumul urinii
finale crește. Ce parametri ai funcției renale se modifică?
filtrarea glomerulară;
reabsorbția tubulară de Na+;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului collector;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal;
permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal;
181.Alegeți afirmațiile corecte. Endotelina:

Are efect opus angiotensinei II;
Are efect asemănător angiotensinei II;
nu are efect pe vasele sanguine ;
Este un puternic vasodilatator;
Este un puternic vasoconstrictor;
182.Alegeți afirmațiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul contort distal:
diureticele tiazidice şi de ansă;
micșorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal;
acidoza acuta;
dietă bogată în K+;
secreţia crescută de aldosteron;
183.Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară este influențată de:

inervația parasimpatica a arteriolei eferente;
presiunea coloid-osmotică a plasmei;
concentrația crescută a glucozei sanguine;
concentrația CI‾ și Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa;
clearance-ul inulinei;
184.Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară NU depinde de:

permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;
schimburile în contracurent din vasele recta;
suprafaţa de filtrare;
presiunea efectivă de filtrare;
transportul maxim tubular;
185.Alegeți afirmațiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la secreția de:
Endoteline;
Catecolamine;
Kinine;
Urokinază;
Prostaglandine;
186.Alegeți afirmațiile corecte. HAD produce creșterea:

permeabilității apei în porțiunea distala a tubul distal și collector;
permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi collector;
reabsorbției izoosmotice a apei în tubul proximal în proporție de 1/3;
reciclării ureei;
reabsorbției de apă în porțiunea terminală a nefronului prin acțiune pe receptorii purinergici;
187.Alegeți afirmațiile corecte. In porțiunea ascendentă groasă a ansei Henle se reabsorb:

Na+;
Ca2+ Mg2+ şi HC03‾;
Aminoacizii;
K+;
Proteine;
188.Alegeți afirmațiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:

inhibă secreția de vasopresină;
stimulează secreția de aldosteron;
determină scăderea ratei filtrării glomerulare;
determină creșterea diurezei;
stimulează secreția vasopresinei;
189.Alegeți afirmațiile CORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular prezintă:

volum mai mare;
osmolaritate mai mică;
majoritatea anionilor sunt anorganici;
o concentrație molară a sodiului mai mare decît a potasiului;
pH mai mic;
190.Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+:
porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului;
porțiunea groasă a ansei Henle;
191.Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+:

porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului;
tubul collector;
192.Alegeți afirmațiile corecte. Rata reabsorbției de glucoza este determinată de:

cantitatea filtrată;
capacitatea de transport a celulelor;
concentratia apei in urina primara;
metabolizarea rapidă a glucozei;
insulin;
193.Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ şi HC03‾ este:
maximă în tubul contort proximal;
minimă în ansa Henle şi maximă în tubul collector;
maximă în ansa Henle;
minimă în tubul contort distal și tubul collector;
maximă în tubul contort distal și în tubul collector;
194.Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția glucozei:

este nelimitată;
este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;
se realizează în cotransport cu Na+;
necesită prezența insulinei;
are loc pe cale paracelulară;
195.Alegeți afirmațiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a homeostaziei prin

următoarele funcții:
eliminarea de proteine;
autoreglarea circulaţiei renale;
eliminarea de substanţe inutile şi toxice;
menținerea echilibrului acido-bazic;
menţinerea echilibrului osmotic;
196.Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină prin faptul că:
participă la metabolizarea unor hormoni sterolici;
este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-ciferol;
participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon,
calcitonină;
secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine;
participă la metabolizarea catecolaminelor;
197.Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul participă la combaterea alcalozelor prin:

sinteza de mono și bicarbonate;
eliminarea unei urini alkaline;
creșterea aminogenezei;
inversarea raportului fosfaţilor;
reducerea reabsorbţiei bicarbonatului;
198.Alegeți afirmațiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
vasoconstricție pe arteriola aferentă;
vasoconstricţie pe arteriola eferentă;
creșterea presiunii în capsula Bowman;
cresterea usoara a presiunii arteriale;
vasodilatație pe arteriola aferentă;
199.Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva a simpaticului renal produce următoarele

efecte:
Hipodiureza;
scăderea presiunii efective de filtrare;
creşterea clearance-ului PAH;
creșterea clereance inulină;
scăderea clereance inulină;
200.Alegeți afirmațiile corecte. Ureea:

provine în principal din dieta glucidică și lipidică;
este secretată în tubul contort distal;
are un clearance mai mare ca al inulinei;
are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte;
prezintă reciclaj medular;
201.Alegeți afirmațiile corecte. Volumul plasmatic:

aparține de subcompartimentul transcelular;
are valoarea de 4-5% din masa corpului;
are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apei extracelulare;
aparține subcompartimentului intravascular al apei extracelulare;
conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3- ;
202.Alegeți afirmațiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menținerea echilibrului

acido-bazic?
filtrarea glomerulară;
secreția tubulară a ionului de H+;
reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic;
concentraţia urinii prin contracurentul multiplicator;
acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) și de Ca+2 tip T,
deschise în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente), deschise în faza de
repolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated), activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach), deschise în faza de
repolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ), activate în timpul
DLD;

La creșterea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza
dedepolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated), ce determină faza DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - non-gated), ce determină faza DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(non-gated), ce determină faza DLD;

Răspunsul la ischemie al SNC este declanșat de scădera fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie, al SNC, este declanșat de creșterea fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în creșterea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în scăderea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC consta în scăderea excitabilității neuronilor centrului vasoconstrictor;

Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex depresor;
Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex presor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex presor;
Creșterea volumului de sânge din atriul stâng declanșează un reflex depresor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex depresor;

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza
dedepolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

Perioada refractara absoluta - miocardul nu răspunde nici la un stimul;
Perioada refractara absoluta - miocardul răspunde la stimul suprapragal;
Perioada refractara absoluta - miocardul răspunde la stimul subprapragal;
Perioada refractara absoluta în miocardul ventriculelor durează cât potențialul de acțiune;
Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se închide poarta de
inactivare;

Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în repaos este de 50 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în repaos este de 70
ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 70-75 ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 120
ml;
Cantitatea de sânge ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara în efort este de 50 ml;

Unda P - expresia pe EKG a depolarizării ventriculare;
Unda P - expresia pe EKG a depolarizării atriale;
Unda P - expresia pe EKG a repolarizării atriale;
Unda P - expresia pe EKG a proiecției vectorului atrial;
Unda P - expresia pe EKG a depolarizării apexului;

Unda T în toate derivațiile are cea mai mare amplitudine;
Unda T- proiecția vectorului de depolarizare a septului interventricular;
Unda T expresia pe EKG a repolarizării ventriculare;
Unda T expresia pe EKG a repolarizării atriale;
Unda T - proiecția vectorului de repolarizare ventriculara;

Emoții stres - presiunea arteriala creste;
La scăderea temperaturii mediului presiunea arteriala scade;
Emoții stres - presiunea arteriala scade;
La scăderea temperaturii mediului presiunea arteriala creste;
La variații de temperatura presiunea arteriala este constanta;

Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu puterea a 4-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu puterea a 2-a a razei vasului;
Rezistenta periferica vasculara este proporțională cu vâscozitatea sângelui;
Rezistenta periferica vasculara este invers proporțională cu lungimea vasului;
Rezistenta periferica vasculara este proporțională cu lungimea vasului;
215.Alegeți afirmațiile FALSE despre reflexul de întindere musculară:

rezulta din funcția fusului muscular;
rezulta din funcția aparatului tendinos Golgi;
rezulta din funcția fusului muscular și a aparatului tendinos Golgi;
este cauzat de întinderea bruscă a mușchiului;
este cauzat de tensionarea tendonului;
216.Alegeți afirmațiile FALSE despre reflexul de întindere musculară:

este declanșat de întinderea bruscă a mușchiului scheletic;
se caracterizează prin contracția reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafuzale;
se mai numește reflexul miotactic;
se caracterizează prin relaxarea reflexa a fibrelor musculare scheletice extrafuzale;
este declanșat de creșterea tensiunii în tendonul mușchiului scheletic;
217.Alegeți afirmațiile FALSE despre terminația senzoriala secundara a fusului muscular:

reprezinta fibre nervoase senzoriale mici dispuse bilateral de terminațiile primare;
reprezinta fibre nervoase senzoriale mici dispuse in mijlocul terminațiilor primare;
este o fibra nervoasa de tip II cu diametrul mediu de 8 microni;
transmite impulsuri senzoriale către măduva spinării cu viteza mai mare de 70 m/sec;
218.Alegeți afirmațiile GREȘITE cu referința la inhibiția laterală in cazul motoneuronilor spinali:

stimularea unui motoneuron va determina inhibiția motoneuronilor adiacenți;
se realizează prin intermediul celulelor Renschaw;
este importanta pentru focalizarea sau amplificarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru dispersia sau diminuarea impulsurilor spre o direcție;
este important pentru propagarea laterala a semnalului;
219.Alegeți afirmațiile INCORECTE privind reabsorbția la capătul venos al capilarului:

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția ;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;
presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează reabsorbției;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;
presiunea oncotică a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;
Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbtiei;
Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbtiei ;
presiunea oncotică a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;
222.Alegeți afirmațiile INCORECTE privind receptorii auditivi:

sunt receptori cu sensibilitate primara;
sunt receptori cu sensibilitate secundara;
potențialul generator apare în celulele senzitive;
potențialul generator apare în terminațiunile nervului auditiv;
potențialul receptor apare în terminațiunile nervului auditiv;
223.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la spirografie:

permite estimarea volumului curent;
permite estimarea volumului rezidual;
permite estimarea capacității vitale;
permite estimarea capacității reziduale funcționale;
permite estimarea capacității inspiratorii;
224.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la activitatea centrului pneumotaxic:

la distrugere sporește durata ciclului respirator;
la distrugere apare bradipnoe;
la distrugere apare tahipnoe;
la distrugere apare apnee la inspirație dacă a fost făcută vagotomia;
la distrugere se reduce volumul curent;
225.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la curba de disociere a HbO2:

devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului;
devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG;
devierea spre dreapta poate fi produsă de cresterea PaO2;
226.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la activitatea centrului pneumotaxic:

la excitare produce apneea la inspirație;
la excitare produce tahipnee;
la excitare produce bradipnoe;
la excitare reduce volumul curent;
la excitare reduce durata inspirației;
227.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectele măririi cantității de CO2:

scăderea afinității hemoglobinei pentru O2;
creșterea pH;
scăderea pH;
creșterea afinității hemoglobinei pentru O2;
vasodilatație în țesuturi;
228.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra

ventilației:
este cauzat de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal;
este potențat de sporirea pH-ului sângelui ;
este potențat de hipoxie ;
este cauzat de micșorarea H+ în lichidul cerebrospinal ;
cauzat de acțiunea H+ asupra receptorilor centrali şi periferici;
229.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la la centrul respirator bulbar:

Primește mesaje aferente de la chemoreceptori;
Nu este influențat de structuri suprapontane;
Este sursa ritmului respirator de bază;
Primește mesaje aferente de la mecanoreceptori;
Activitatea lui este mărită în sindromul Blestemului Ondinei;
230.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la hematii:

conțin circa 2 gr Hb/celulă;
nu au nucleu;
iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști;
se formează în circulație din celule imature numite reticulocite;
trăiesc circa 10 zile;
231.Alegeți afirmațiile INCORECTE referitor la schimbul de gaze în țesuturi:

creșterea de PCO2 scade pH-ul;
creșterea de PCO2 produce vasodilatația;
creșterea de PCO2 mărește pH-ul;
creșterea de PCO2 mărește afinitatea Hb către O2;
creșterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2;
232.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Adenozina:

Efect vasodilatator cu mărirea fluxului sanguin local;
Efect vasoconstrictor cu micșorarea fluxului sanguin local;
Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
233.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa extracelulara:

reprezintă 20% din greutatea corpului;
este repartizată în 3 subcompartimente;
conține drept cation major ionul de K+;
234.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa intracelulara:

reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
se găsește sub doua forme – liberă și legată;
conține preponderent cationi de K+ și Mg 2+;
conține preponderent anioni de Cl-și de HCO3-;
are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;
235.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Apa extracelulara:

reprezintă 20% din greutatea corpului;
este repartizată în 3 subcompartimente;
conține drept cation major ionul de K+;
236.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Lichidul extracelular comparativ cu cel intracelular prezintă:

volum mai mare;
osmolaritate mai mică;
un conținut mare de anioni anorganici;
o concentrație molara a sodiului mai mare decît a potasiului;
pH mai mic;
237.Alegeți afirmațiile INCORECTE. Volumul plasmatic:

aparține de subcompartimentul transcelular;
are valoarea de 4-5% din masa corpului;
are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apei extracelulare;
conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3-;
aparține subcompartimentului intravascular al apei extracelulare;
238.Alegeți afirmațiile INCORECTE:

Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
Ionii de hidrogen și bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
Ionii de hidrogen și bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatație ;
Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstricție ;

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de
depolarizare;
In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
faza dedepolarizare;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă noradrenalina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare secretă acetilcolina;
Neuronii ariei vasoconstrictoare inhibă neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos simpatic;
Neuronii ariei vasoconstrictoare excită neuronii sistemului nervos parasimpatic;

Răspunsul la ischemie al SNC este declanșat de scădera fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie, al SNC, este declanșat de creșterea fluxului sangvin cerebral;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în creșterea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC constă în scăderea presiunii arteriale sistemice;
Răspunsul la ischemie al SNC consta în scăderea excitabilității neuronilor centrului
vasoconstrictor;

Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex depresor;
Hipoxia determină prin intermediul chemoreceptorilor un reflex presor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex presor;
Creșterea volumului de sânge din atriul stâng declanșează un reflex depresor;
Creșterea afluxului venos prin venele cave declanșează un reflex depresor;

La creșterea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o creștere a presiunii arteriale (hipertensiune);
La scăderea elasticității arterelor se produce scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);
In scăderi ale volemiei se produce o scădere a presiunii arteriale (hipotensiune);
244.Alegeți afirmațiile proprii funcțiilor respiratorii ale plămânilor:

schimbul gazos respirator aer-sânge și sânge-aer;
eliberarea substanțelor volatile din sânge;
controlul presiunii sangvine pulmonare;
vehicularea de aer prin căile aeriene;
schimbul substanțelor liposolubile;
245. Alegeți combinațiile corecte de parametri ai echilibrului acido basic:

pH =7,5; HCO3 = 48 mEq/l; pC02= 44 mmHg– alcaloza metabolica ;
pH = 7,3; HCO3 = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg– acidoza respiratorie;
pH =7,3; HCO3 = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg– acidoza metabolica;
pH =7,3; HCO3 = 15 mEq/l; pC02= 50 mmHg– acidoza mixta ;
pH =7,4; HCO3 = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg – alcaloza respiratorie;
246.Alegeți factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei:

creșterea difosfogliceratului;
reducerea difosfogliceratului;
creșterea pCO2;
scăderea pCO2;
reducerea temperaturii;
247.Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secționarea măduvei spinării la nivelul C1:

apnee;
tahipnee;
bradipnee;
nu afectează respirația;
măreşte durata timpului de expiraţie;
248.Alegeți factorul ce NU afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie:
grosimea membranei;
mărimea suprafeței membranei;
volumul spațiului mort anatomic;
coeficientul de difuziune alveolo-capilar;
gradientele alveolo capilare de presiune parțiala a gazelor respiratorii;
249.Alegeți factorii ce măresc ventilaţia pulmonară:

adrenalina în doze mici;
presiunea parțiala crescuta a O2 în sânge;
presiunea parțiala crescuta a CO2 în sânge;
concentrația mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
concentrația redusă a ionilor de H+ în sânge;
250.Alegeți modificările respiratorii în timpul deglutiției:

Apnee de scurta durata;
tahipnee;
bradipnee;
expirația prelungită;
nu se modifica;
251.Alegeți modul corespunzător de excitație a receptorilor senzoriali mecanici cutanați:

efectele radiației electromagnetice;
modificarea temperaturii membranei receptorilor;
deformarea mecanica a receptorului;
aplicarea unei substanțe chimice pe membrana receptorului;
acțiunea undelor sonore;
252.Alegeți mușchii ce asigură expirația forțată:

mușchii abdominali;
diafragma;
mușchii sternocleidomastoidieni;
mușchii scaleni;
mușchii intercostali interni;
253.Alegeți pentru senzația gustativa primara de amar tipurile de substanțe chimice care determina
aceasta senzație:
substanțe organice cu lanț lung ce conțin azot, alcaloizi;
săruri ionizate;
acizi;
alcooli, aminoacizi, aldehide;
baze;
254.Alegeți răspunsurile caracteristice midriazei:

mărirea diametrului pupilei;
micșorarea diametrului pupilei;
contracția mușchiului radial al irisului de către nervul simpatic si adrenalina;
contracția mușchiului sfincter pupilar de către nervul parasimpatic;
se produce la întuneric;
255.Alegeți răspunsurile ce caracterizează hipermetropia:

globul ocular este mai lung;
globul ocular este mai scurt;
poate fi corectata cu lentile convexe;
scade elasticitatea cristalinului;
imaginea obiectului îndepărtat se localizează în spatele retinei;
256.Alegeți răspunsurile ce caracterizează miopia:

imaginea obiectului îndepărtat se focalizează în fata retinei;
globul ocular este mai scurt;
poate fi corectata cu lentile concave;
poate fi corectata cu lentile convexe;
globul ocular este mai lung;
257.Alegeți răspunsurile ce caracterizează mioza:

reflex fotomotor la excesul de lumina și la vederea de aproape;
dilatarea pupilei;
contracția mușchiului sfincter pupilar de către nervul parasimpatic;
îngustarea pupilei;
contracția mușchiului radial al irisului de către nervul simpatic;
258.Alegeti răspunsurile ce caracterizează potențialul receptor al bastonaselor:

reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
este determinat de scăderea conductanței pentru Na+ a membranei celulare;
reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
este determinat de creșterea conductanței pentru Na+ a membranei celulare;
este determinat de creșterea conductanței pentru Cl- a membranei celulare;
260.Alegeți trăsăturile caracteristice pentru durerea acuta (rapida):
e resimțita la 50 sec. după aplicarea stimulului;
e transmisa spre măduvă prin fibre de tip C;
e transmisa spre măduvă prin fibre de tip A delta;
e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
apare în principal la stimularea receptorilor de durere mecanica și termica;
261.Alegeți trăsăturile caracteristice pentru durerea cronica (lenta):

e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
localizarea ei de către SNC este foarte slaba;
e transmisa spre creier prin tractul paleospinotalamic;
se transmite spre măduvă prin fibre de tip A delta;
se transmite spre măduvă prin fibre de tip C;
262.Alegeți trăsăturile caracteristice pentru receptorii gustativi:

provin din celule epiteliale;
sunt receptori secundari;
sunt receptori primari;
conțin microvili;
recepționează senzația olfactiva;
263.Alegeți valorile normale ale presiunilor parțiale ale O2 și CO2:

pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg ;
pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg;
pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg;
pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg;
pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg;
264.Alegeți valorile normale ale presiunilor parțiale ale O2 și CO2:

pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg;
pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 60 mm Hg;
pO2 sânge arterial în capilare pulmonare 104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg;
265.Alegeți variantele corecte de denumire a arcului reflex din imagine:

Reflex de intindere;
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
266.Alegeți variantele INCORECTE de denumire a arcului reflex din imagine:

Reflex de intindere;
Reflex miotatic;
Reflex de retragere;
Reflex de scurtare;
Reflex nociceptiv;
267.Alfa și beta defensinele sunt:

Peptide mici;
Implicate în digestia amidonului;
Proteine antimicrobiene;
Stimulatoare ale secreției de mucus;
Sunt proteine cationice bogate in cisteina;
268.Aminoacizii sunt reabsorbiți din filtratul glomerular la nivelul:

tubului collector;
ansei Henle;
tubului proximal;
ubului distal;
pelvisului renal;
269.Amplitudinea PPSE depinde:

De numărul de canale pentru Na+ deschise;
de cantitatea de mediator;
de numărul de canale pentru Cl- deschise;
de numărul canalelor pentru K+ deschise;
de forța și durata excitării;
270.Analizați imaginea și alegeți varianta corecta:

Este arcul reflex al reflexului de întindere iar structura necunoscuta este organul tendinos
Golgi;
Estearcul reflex al reflexului de întindere iar structura necunoscuta este fusul muscular;
Este arcul reflex al reflexului de intindere iar structura necunoscuta este receptorul termic;
Este arcul reflex al reflexului nociceptiv iar structura necunoscuta este fusul muscular;
Este arcul reflex al reflexului de flexie iar structura necunoscuta este receptorul algic;
271.Analizați imaginea și alegeți variantele CORECTE:

A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D - rădăcina
posterioară;
B – interneuroni; C – motoneuroni;
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina posterioara;
A – motoneuroni gamma, B – interneuroni, C – motoneuroni alfa;
C – motoneuroni; D – rădăcina anterioara;
272.Analizați imaginea și alegeți variantele INCORECTE:

A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina anterioară; C – motoneuroni; D -
rădăcina posterioară;
B – interneuroni; C – motoneuroni;
A – fibrele neuronilor senzitivi care formează rădăcina posterioara;
A – motoneuroni gamma, B – interneuroni, C – motoneuroni alfa;
C – motoneuroni; D – rădăcina anterioara;
273.Angiotensina II:
stimulează secreția reninei;
are efect vasoconstrictor;
creste presiunea arteriala;
nu modifica presiunea sangvina;
este secretata de rinichi;
274.Anhidraza carbonică acționează:

în neuroni;
la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal;
în eritrocit;
în celulele parietale din mucoasa gastrică;
atât în plasmă, cât și în eritrocit;
275.Animalul decerebrat:
prezintă rigiditate de decerebrare;
este animal spinal;
se obține prin secțiunea mai sus de nucleul rosu;
este animal talamic;
se obține prin secțiunea mai jos de nucleul rosu;
276.Apa trece în saliva la nivelul:

Acinilor, pe cale paracelulara;
Acinilor prin secreție activa;
Ductelor striate;
Ductelor excretoare;
Ductelor intercalate;
277.Apărarea antibacteriana salivara este reprezentata de:

Apa oxigenata;
Lactoferina;
Peroxidaza ca antioxidant;
Radicalul tiocianat (SCN);
Lizozim;
278.Aplicarea unor stimuli subliminali (subpragali) determina următoarele modificări ale

potențialului de membrana:
răspuns local, propagat decremential;
răspuns local, propagat la distanta nedecremential;
răspuns local, cu amplitudine proporționala cu stimulul;
potențial de acțiune cu amplitudine constanta;
potențial de acțiune, prin sumația spatiala sau temporala a răspunsurilor locale;
279.Apneea apare în caz de secțiune:
la nivelul șanțului bulbopontin;
sub segmentul spinal C5;
la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala);
zona mediopontina;
între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia;
280.Apneea NU apare în caz de secțiune:

la nivelul șanțului bulbopontin;
sub segmentul spinal C5;
zona mediopontina;
între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia;
La nivelul segmentului spinal C1;
281.Aportul normal de apa, pentru un organism adult sănătos, în 24 ore, este:

1500 ml ;
2000 ml ;
2500 ml ;
25,00 l ;
2,000 l ;
282.Arcul reflex polisinaptic este:

Arc reflex complex;
arc reflex simplu;
este alcătuit din doi neuroni;
cu durata timpului reflexului mai mare;
cu durata timpului reflexului mai mic;
283.Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;
T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
un puls de 65 batai/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
încorporat întireoglobulină;
284.Aria integrativa pentru reflexele spinale este reprezentata de:

Teaca de mielina;
Substanța cenusie;
Substanța neagra;
Substanta alba;
Locus ceruleus;
285.Căile eferente ale reflexului salivar urmează nervii:

V (trigemen);
VII (facial);
IX (glosofaringian);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);
286.Arteriolele:
reprezintă zona de minimă rezistența a sistemului vascular;
participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale;
participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local;
prezintă o bogată inervație simpatică;
sunt influențate numai pe cale umorală;
287.Astigmatismul este determinat de:

alungirea globului ocular;
creșterea presiunii intraoculare;
forma alungita a corneei;
puterea de refracție a corneei nu e aceeași pe toate meridianele;
opacifierea cristalinului;
288.Astigmatismul este un viciu al:

cristalinului;
corneei;
corpului vitros;
umoarei apoase;
retinei;
289.Astigmatismul se corectează cu lentile:

Convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu lentile;
divirgente;
290.Asupra cărui proces are influența mai mare parasimpaticul, fața de simpatic:
vasodilatație;
motilitate și secreție gastrointestinală;
dilatația pupilei;
răspunsul apărare - atac;
arterioloconstricţie;
291.Asupra lipidelor emulsionate acționează :

sărurile biliare;
enterokinaza;
lipaza pancreatica;
lipaza intestinala;
pepsinele;
292.Asupra metabolismului glucidelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:

gluconeogeneza hepatica;
hiperglicemie;
glicogenoliza;
hipoglicemie;
nu influențează metabolismul glucidelor;
293.Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor;

alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
nicotinici colinergici;
294.Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

III;
II;
I;
IV;
V;
295.Axa electrică a inimii ne oferă informații cu privire la:

grosimea pereţilor cordului;
excitabilitatea inimii;
conducerea excitaţiei prin sistemul His-Purkinje;
poziţia inimii în torace;
conducerea atrio-ventriculară;
296.Bilanțul hidric negativ semnifica:

perturbarea echilibrului hidric cu acumularea de apa;
deshidratarea extracelulara;
deshidratarea celulara;
deshidratarea globala;
hiperhidratarea extracelulara și celulara;
297.Bilanțul hidric pozitiv semnifica:

o perturbare a echilibrului hidric prin acumularea apei;
hiperhidratarea extracelulara, celulara și globala;
deshidratarea celulara;
deshidratarea globala;
perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa;
298.Boala Addison este:
insuficienta corticosuprarenalei;
hiperfuncția corticosuprarenalei;
insuficienta medulosuprarenalei;
hiperfuncția suprarenalei in general;
hipofuncția hipofizei anterioare;
299.Boala Addison (insuficienta corticosuprarenală globală) este asociată cu:

hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;
hipoglicemie;
secreție scăzută de ACTH;
hiperkaliemie;
hiperpigmentare;
300.Boala Addison este determinata de:

hipertrofia cortexului adrenal;
atrofia cortexului adrenal;
distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
creșterea secreției de ACTH;
creșterea secreției adrenalinei;
301.Boala Bazedow se caracterizează prin:

mărirea metabolismului bazal;
scăderea metabolismului bazal;
sudorație exagerată;
mărirea excitabilității SNC;
bradicardie;
302.Boala Cushing este determinata de:

hiperplazia cortexului suprarenal;
hipoplazia cortexului suprarenal;
creșterea secreției de ACTH de către hipofiza anterioara;
scăderea secreției de ACTH de către hipofiza anterioara;
creșterea secreției de androgeni;
303.Ca2+ în plasmă se găsește in următoarele forme, CU EXCEPȚIA:

Ca2+ ionic;
solubilă;
combinații neionizabile;
insolubilă;
hidroxiapatite;
304.Căile aferente ale reflexului salivar urmează nervii:

V (trigemen);
VII (facial);
IX (glosofaringian);
XI (accesorius);
XII (hipoglos);
305.Arteriolele:
306.Calcitonina are următoarele efecte cu EXCEPȚIA unuia:

scade calcemia;
scade fosfatemia;
inhibă osteoblastele;
inhibă osteoclastele;
acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
307.Calcitonina este secretata de:

tiroida în compartimentul folicular;
tiroida în compartimentul interstițial;
paratiroida;
hipofiza anterioara;
ficat;
308.Calcitonina:
este hormon hipercalcemiant;
este hormon hipocalcemiant;
este hormon antagonist al parathormonului;
mobilizează calciu din oase;
favorizează depunerea calciului in oase;
309.Când are loc procesul de sincronizare a ritmului EEC:

la excitarea SNC;
la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
la trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
310.Când mușchiul ciliar ocular este complect relaxat:

ligamentele capsulei cristalinului se tensionează;
ligamentele capsulei cristalinului se relaxează;
puterea de refracție a cristalinului creste;
puterea de refracție a cristalinului scade;
cristalinul se aplatizează;
311.Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
uree ;
acid uric;
creatinină;
amoniac;
catecolamine;
312.Capacitatea Inspiratorie:
Volumul inspirat și expirat la o respirație normală;
Volumul care poate fi expirat după expirație maximală;
Volumul căilor aeriene;
Include Volumul Curent și Volumul Inspirator de Rezervă;
Volumul care mai poate fi inspirat pe deasupra Volumului Curent;
313.Capacitatea Pulmonară Totală:

Include Capacitatea Funcțională Reziduală și Capacitatea Inspiratorie;
Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximă;
Include Capacitatea Expiratorie și Capacitatea Inspiratorie;
Nu poate fi măsurat direct prin spirometrie;
Nu include volumul spațiului mort;
314.Capacitatea Reziduală Funcțională:

Include Volumul Expirator de Rezervă și Volumul Rezidual;
Volumul din plămâni după o expirație normală;
Volumul din plămâni după o expirație maximală;
Poate fi măsurat direct prin spirometrie;
Volumul care mai poate fi expirat după o inspirație maximală;
315.Capacitatea Vitală:
Include Capacitatea Expiratorie și Capacitatea Inspiratorie;
Volumul care poate fi expirat după o inspirație maximală;
Include Capacitatea Inspiratorie și Volumul Expirator de Rezervă;
Nu poate fi măsurat prin spirometrie;
Nu include volumul spațiului mort;
316.Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
ficat;
intestinul subțire;
rinichi;
317.Capilarele cu permeabilitatea cea mai mare se află în:

cortexul cerebral;
hipofiza posterioară;
intestinul subțire;
rinichi;
pulpa dentara;
318.Caracteristicele funcționale ale sinapselor cu transmitere chimica sunt CU EXCEPȚIA:

potențarea post sinaptica și fatigabilitatea;
inexcitabilitatea electrica a membranei postsinaptice;
întârzierea sinaptica;
uniderectionalitatea;
transmiterea bilaterala;
319.Caracteristicile acidozei metabolice sunt:

creșterea pH-ului peste 7.4;
creșterea pCO2;
scăderea bicarbonatului ;
scăderea pH-ului sub limita normală ;
compensator, eliminarea urinei acide ;
320.Caracteristicile ECG ale ritmului sinusal sunt:

prezența undelor T pozitive;
intervalele QT de durată normală;
fiecare complex QRS este precedat de unde P pozitive în Dl, DII;
prezența undelor q;
intervale R-R regulate;
321.Caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

tonusul muscular normal;
mișcări rapide a globilor oculari;
creste metabolismul total al creierului;
predomina undele delta;
scăderea tonusului muscular;
322.Caracteristicile salivei primare sunt:

Este izotonica cu plasma;
Este rezultatul activității ductelor;
Se produce la nivelul acinilor;
Nu conține component proteice;
Conține mai mult K+ decât plasma;
323.Caracterizați undele electrice cerebrale delta:

frecventa mai mare, amplitudine mai mică;
frecventa mai mica, amplitudine mai mare;
apar în starea de veghe în repaus;
apar în somnul foarte profund;
apar în boli cerebrale grave;
324.Caracterizați undele electrice cerebrale teta

frecventa 1-3 Hz;
frecventa 4-7 Hz ;
voltajul mai mare ca la undele alfa ;
apar în stresul emoțional și somnul ortodoxal ;
apar în somnul paradoxal;
325.Care afirmație este corectă:

dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin ligaturarea nervului;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin atingerea cu obiect incandescent;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține la acțiunea cu lidocaină;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține la acțiunea atropinei;
dereglarea integrității funcționale (reversibilă) se obține prin secționarea nervului și suturarea lui;
326.Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
327.Care canale s-au deschis pentru a genera fenomenul electric reprezentat pe acest grafic?
328.Care din afirmațiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:

bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin mișcări segmentare;
deglutiția este un act pur voluntar absolut (complet);
saliva conține o enzima, care degradează amidonul;
parasimpaticul crește rata secreției;
bila nu conține enzime digestive;

factorul intrinsec Castle este secretat de către celulele G din glandele gastrice;
secreția gastrica nu se declanșeaza pana când alimentele nu ajung în stomac;
secretina inhiba secreția gastrica;
HCl este secretat de către celulele parietale (oxintice);
In faza intestinala a secreției gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl și pepsinogen;

sărurile biliare sunt produși de degradare ai hemoglobinei;
reabsorbția sărurilor biliare în intestin stimulează secreția biliara;
cea mai mare parte a sărurilor biliare sunt reabsorbite în ileonul terminal;
scăderea sărurilor biliare duce la scăderea absorbției vitaminei E;
sărurile biliare sunt molecule hidrofobe;

celulele acinoase pancreatice conțin pepsina;
colecistokinina inhiba secreția exocrina a pancreasului;
în absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de către organism este
scăzuta;
Introducerea de acid în duoden stimulează secreția pancreatica;
conținutul de Cl al sucului pancreatic scade, dacă rata secreției creste la acțiunea secretinei;
carenta de vitamina K creste riscul de tromboza;
carenta de vitamina B12 duce la tulburări ale vederii nocturne;
alimentele de origine vegetala conțin toți aminoacizii esențiali;
hipotalamusul are un rol important în reglarea aportului alimentar;
prezenta unei cantități crescute de lipide in chimul stomacal accelerează evacuarea gastrica;
333.Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

Fusurile neuromusculare au rol în reglarea tonusului muscular;
Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi
răspund primar la modificările de lungime;
Fusurile neuromusculare conțin fibre nervoase aferente și eferente;
Sensibilitatea dinamică a terminațiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca cea
de la nivelul terminațiilor primare;
Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracției
musculare;

Reflexul monosinaptic implică unul sau mai multi interneuroni;
Reflexele de apărare se pierd după secțiunea cervicală medulară;
Șocul spinal se caracterizează prin suprimarea temporară a tuturor funcțiilor medulare,
distal fața de secțiune;
Excitația receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic;
Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele somatice;

Substanța albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali;
În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici;
Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive;
Rădăcinile spinale ventrală și dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal;
Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilității corespunzătoare zonei
deservite;

Cerebelul primește fibre eferente directe de la cortexul motor;
Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloși;
Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii;
Tremorul intențional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului;
Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase;

Hipotalamusul este implicat în menținerea temperaturii;
Hipotalamusul este implicat în reglarea osmolarității urinei;
Hipotalamusul nu este implicat în controlul sațietății;
Hipotalamusul este implicat în reglarea deglutiției;
Hipotalamusul este implicat în controlul aportului de apă;
338.Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și
intracelular după perfuzia 1 litru de NaCl 0,45%.
A
B
+C
D
E
339. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și
intracelular după perfuzia 1 litru de NaCl 0,9%.
A
+B
C
D
E
intracelular după perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
A
B
C
+D
E
intracelular după perfuzia soluției hipertonice.
A
B
C
+D
E
intracelular după perfuzia soluției hipotonice.
A
B
C
D
+E
intracelular după perfuzia soluției izotonice.
A
+B
C
D
E
intracelular după pierderea soluției hipotonice.
A
B
+C
D
E
intracelular după pierderea soluției izotonice.
A
+B
C
D
E
346. Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și
intracelular la un pacient cu diabet insipid.
A
B
C
D
+E
347. Care din elementele enumerate NU fac parte din urechea medie:
membrana vestibulara;
ciocanul;
scărița;
nicovala;
mușchiul tensor al timpanului;
348.Care din enzimele enumerate NU aparțin sucului pancreatic:

enterokinaza;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
ptialina;
349.Care din enzimele enumerate Nu intra în componenta sucului pancreatic;

tripsina;
pepsina;
chimotripsina;
carboxipolipeptidaza;
lipaza;
350.Care din enzimele enumerate Nu sunt componente ale sucului gastric la copii;
ptialina;
pepsinogenul;
gelatinaza;
chimozina ;
maltaza;
351.Care din factorii de mai jos Nu participă la eliminarea Na+-lui?

factorii renali hemodinamici și fizici;
sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
sistemul prostaglandinic şi kininic renal;
nervii renali parasimpatici;
nervii renali simpatico;
352.Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subțire;

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
353.Care din factorii umorali stimulează secreția pancreatica:
histamina;
adrenalina;
pancreozimina;
secretina;
tiroxina;
354.Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subțire;

colecistokinina;
gastrina;
secretina;
serotonina;
motilina;
355.Care din funcțiile enumerate ii aparțin enterochinazei:

activează tripsinogenul;
scindează proteinele;
servește ca excitant umoral în secreția sucului pancreatic;
scindează lipidele;
intensifica motorica stomacului;
356.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric:
crează mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
scindează proteinele;
transforma pepsinogenul în pepsina;
scindează lipidele;
provoacă denaturarea și tumefierea proteinelor;
357.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei;

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;
358.Care din funcțiile enumerate nu-i corespund salivei:

digestiva;
excretorie;
respiratorie;
facilitarea vorbirii;
termoreglare;
359.Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest
grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
360. Care din neurotransmițătorii enumerați a provocat fenomenul electric reprezentat pe acest
grafic?
GABA;
Glicina;
Acetilcolina;
Glutamat;
Serotonina;
`
361.Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:

adrenalina;
noradrenalina;
somatomedina;
somatostatina;
somatotropina;
362.Care din procesele enumerate NU au loc în intestinul gros:

absorbția apei;
formarea de indol și scatol;
secreția mucinei;
sinteza vitaminelor K și B1 (tiamina);
reabsorbția sărurilor biliare;
363.Care din secrețiile digestive nu conțin nici o enzima cu rol în digestie;

secreția glandelor parotide;
bila;
secreția glandelor sub maxilare și sublinguale;
secreția glandelor mucoase din intestinul gros;
secreția glandelor gastrice;
364.Care din structurile descrise sunt responsabile de apariția motivațiilor și emoțiilor;

cerebelul;
hipotalamusul;
nucleul rosu;
sistemul limbic;
măduva spinării;
365.Care din substanțele descrise este considerata neurotransmițătorul major implicat în producerea
somnului lent:
noradrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
serotonina;
366.Care din substanțele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic:

acetilcolina;
atropina;
adrenalina;
noradrenalina;
gastrina;
367.Care din substanțele enumerate sunt implicate în producerea somnului rapid (paradoxal):
catecholaminele;
GABA;
glicina;
acetilcolina;
serotonina;
368.Care din tipurile de fibre nervoase eferente, enumerate mai jos, sunt vasodilatatoare?
fibrele nervoase simpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din regiunea
toracica;
fibrele parasimpatice colinergice, care aparțin nervilor cranieni III, VII, IX, şi X și regiunea
medulara sacrală;
fibrele nervoase simpatice cu origine în coarnele laterale ale măduvei din regiunea
lombară;
nervii colinergici, care stimulați eliberează acetilcolină și peptidul intestinal vasoactiv;
fibrele simpatice colinergice ale vaselor din mușchii scheletici și glandele sudorale;
369.Care din următoarele afirmații este corectă?

potențialul plăcutei motorii este rezultatul eliminării de neuromediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul acțiunii unei singure molecule de neuro-mediator;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de Ca2+ în terminațiile
postsinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul creșterii conductanței ionilor de K+ în terminațiile post
sinaptice;
potențialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
tensiunea musculară este maximă la creșterea Mg2+ intracelular;
tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanțurile ușoare ale miozinei;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
contracția mușchiului neted este inițiata de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale miozinei;
372.Care din următoarele afirmații NU sunt corecte?

la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile A cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile I cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile H cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele subțiri cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime;
373.Care din următoarele afirmații sunt corecte?

la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile A cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile I cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic benzile H cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele subțiri cresc în lungime;
la alungire pasivă a mușchiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime;

fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un răspuns
local;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potențialul de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid canalele de
K+;
nivelul critic de depolarizare este vârful potențialului de acțiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează canalele
de Na+;

mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
mediatorul este eliminat de spațiul sinaptic al sinapsei neuromusculare;
mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

viteza de propagare a excitației prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, relaxare, contracție;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - perioada latentă, contracție,
relaxare;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - relaxare, contracție, perioada latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, relaxare, perioada latentă;
fazele contracției musculare unice sunt (în ordinea corectă) - contracție, perioada latentă, relaxare;

reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Na+;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru K+;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Ca2+;
membrana postsinaptică conține canale chemodependente;
membrana postsinaptică conține canale voltaj dependente pentru Cl-:

sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
sarcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
jonctiuniineuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a mușchiului;
sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

mușchiul striat are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul neted are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul cardiac are cea mai lungă durată de contracție;
mușchiul striat și mușchiul neted au aproximativ aceeași durata de contracție;
mușchiul neted și mușchiul cardiac au aproximativ aceeași durata de contracție;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sânge;

mușchiul striat posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul neted posedă cea mai mare viteză de contracție;
mușchiul striat și mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;
mușchiul cardiac și mușchiul neted au aceeași viteză de contracție;

oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul cardiac;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul scheletic;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted din viscere;
oboseala musculară este mai evidențiata în mușchiul neted vascular;
toți mușchii obosesc la fel;

ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în sarcolemă;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în mitocondrii;
ionii de Ca2+ sunt stocați în fibra musculară striată în ribozomi;

fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formației reticulate;

cuplarea miozinei cu actina este determinată de creșterea concentrației sarcoplasmice a
calciului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de creșterea concentrației sarcoplasmice a sodiului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentrației sarcoplasmice a calciului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentrației sarcoplasmice a potasiului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentrației sarcoplasmice a
magneziului;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este mușchiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mare labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana pre sinaptică;
miorelaxantii scindează acetilcolina;
miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
miorelaxantii blochează mișcarea moleculelor de acetilcolină în spațiul sinaptic;

fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele post ganglionare vegetative;

membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

filtrarea este mișcarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
osmoza este mișcarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
difuziunea apei are loc prin canale ionice;

excitabilitatea fibrelor nervoase și musculare este egală;
excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decât a fibrei musculare;
excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decât a fibrei nervoase;
labilitatea fibrei musculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;
labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decât labilitatea fibrei nervoase;

pragul de excitație este valoarea maximă a excitantului ce provocă potențialul de acțiune;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă potențialul de acțiune;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
pragul de excitație este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
pragul de excitație este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia mușchilor respiratori si asfixie;
miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;

în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
în timpul oboselii în mușchi se micșorează cantitatea de acid lactic;
in timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid lactic;
în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid piruvic;
în timpul oboselii în mușchi se mărește cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;
anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitație;

ionii de Mg2+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Na+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Cl- determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de Ca2+ determină cuplarea excitația - contracția;
ionii de H+ determină cuplarea excitația - contracția;

capul miozinei se unește cu troponina C;
capul miozinei se unește cu troponina T;
capul miozinei scindează ATP;
capul miozinei se unește cu troponina I;
capul miozinei scindează GTP

calsechestrina micșorează capacitatea de stocaj de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic ;
calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului sarcoplasmatic;
calsechestrina micșorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
calsechestrina mărește permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului sarcoplasmatic;
calsechestrina mărește cantitatea de Ca stocat în reticulul sarcoplasmatic;

tonusul muscular este determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
tonusul muscular este determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
tonusul muscular este determinat de numărul de miofibrile;
tonusul muscular este determinat de numărul unităților motorii în acțiune și frecventa lor de
descărcare;
tonusul muscular este determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

potențialul de repaus este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă a
membraneicelulare, în absenta excitării;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de repaus este diferența de potențial dintre suprafața internă și cea externă a membranei
celulare, în caz de excitare;
potențialul de repaus este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de excitare;

valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile este -60 - -90 V;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90 mV;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -120 - -150 mV;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -60 - -90 V;
valoarea potențialului de repaus a celulelor țesuturilor excitabile -200 - -300 V;

în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este mușchiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul și mușchiul au cea mai mică labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul și sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;
colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana pre sinaptică;
colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spațiul sinaptic;
colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
fibra musculară este inexcitabilă atât în timpul perioadei refractare absolute, cât și celei relative;

potențialul de acțiune este potențialul suprafeței externe a membranei celulare, în caz de excitare;
potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de acțiune este diferența de potențiale dintre suprafața internă și cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în absenta excitării;
potențialul de acțiune este potențialul suprafeței interne a membranei celulare, în caz de excitare;

depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de
Cl-;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de
K+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul
intracelular de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de
Na+;
depolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de
K+;

potențialul de repaus durează 10 msec;
potențialul de repaus durează 100 msec;
potențialul de repaus durează 1 min;
potențialul de repaus este permanent;
potențialul de repaus durează 2 sec;

repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul intracelular de
Cl-;
K+;
Na+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul extracelular de
Na+;
repolarizarea membranei în timpul potențialului de acțiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
spațiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

răspunsul local apare la excitație supraliminală;
răspunsul local apare la excitație subliminală;
răspunsul local apare la excitație liminală;
răspunsul local apare la excitație de 2 ori mai mare ca cea liminală;
răspunsul local apare la excitație de 3 ori mai mare ca cea liminală;

potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase este permanent;
potențialul de acțiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
418.Care din următoarele afirmații NU este corectă:

adrenalina acţionează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice;
noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor;
efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei;
receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt nicotinici;
acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici;

prin sinapsa chimică excitația se transmite unilateral;
la transmiterea excitației prin sinapsa are loc fenomenul de retenție sinaptica;
amplitudinea potențialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
la eliberarea mediatorului din terminațiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
potențialul postsinaptic se supune legii "totul sau nimic";

în mușchii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
mușchii netezi multiunitari sunt controlați de stimuli nervoși;
în mușchii netezi multiunitari fiecare fibră funcționează separat;
mușchii netezi multiunitari sunt mușchi viscerali;
421.Care din următoarele afirmații NU sunt corecte:

neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L3;
lanțul paravertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrale a
măduveispinării;
fibrele preganglionare simpatice secretă noradrenalină;
acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice;
diametrul venelor sanguine este reglat, în totalitate, de către sistemul nervos simpatic;

fibrelele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor);
nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii;
fibrele vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare;
fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta,
noradrenalină;
fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina;

fibrelele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor);
fibrele vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare;
fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta,
noradrenalină;

potențialul de acțiune se supune legii "totul sau nimic";
potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
potențialul de acțiune se sumează;
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) cu decrement;

există co-transport de Na+ și apă;
există co-transport de Na+ și H+;
există co-transport de Na+ și glucoză;
există co-transport de Na+ și Ca2+;
există co-transport de Na+ și aminoacizi;

transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substanțe pe un
transportor comun;
transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentrație;
energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecință a unui transport
activ primar;

miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
actina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
creatina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;
tropomiozina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;

prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă unilateral;
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă bilateral;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;
în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitațiilor;
are loc accelerarea propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;

există antiport pentru Na+/K+;
există antiport Na+/Ca2+;
există antiport Na+/H+;
există antiport Na+/glucoză;
există antiport Na+/aminoacizi;

excitația prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile
Ranvier;
propagarea excitației prin fibra nervoasă se supune legii integrității fiziologice;

pragul de excitație a fibrelor nervoase și musculare este egal;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mic decât a fibrelor nervoase;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mic decât a fibrelor musculare ;
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mare decât a fibrelor musculare;
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mare decât a fibrelor nervoase ;
432. Care din următoarele afirmații sunt corecte?

teaca mielinică propagă impulsul nervos;
teaca mielinică este un izolator electric ;
teaca mielinică are funcția trofică ;
teaca mielinică participa la creșterea fibrei nervoase;
teaca mielinică asigura transportul unor mediatori;
neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2;
lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală până în regiunea sacrală a
măduvei spinării;
fibrele preganglionare simpatice secretă noradrenalină;
acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice;
diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos parasimpatic;

fibrele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor);
fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare;
fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta, noradrenalină;

excitația prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
excitația prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile Ranvier;
propagarea excitației prin fibra nervoasă se supune legii integrității fiziologice;

suprarăcirea nervului duce la micșorarea pragului de excitație;
suprarăcirea nervului duce la micșorarea labilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea labilității;
suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitație;

difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
difuziunea simplă are loc prin canalele ionice;
difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;

hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește valoarea potențialului
de repaus;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează valoarea potențialului de
repaus;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește pragul de excitație;
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație;
micșorarea potențialului de repaus duce la mărirea pragului de excitație;
depolarizarea provoacă scăderea excitabilității;
hiperpolarizarea provoacă creșterea pragului de excitație;
mărirea pragului de excitație denotă o micșorare a excitabilității;
hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ
primar;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;

există cotransport de Na+ și apă;
există cotransport de Na+ și H+;
există cotransport de Na+ și glucoză;
există cotransport de Na+ și Ca2+;
există cotransport de Na+ și aminoacizi;

răspunsul local se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
răspunsul local corespunde legii "totul sau nimic";
răspunsul local corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului subliminal);
răspunsul local nu se propagă de-a lungul fibrei;
răspunsul local se sumează;

creatinina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;

creatinina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor;

ionii de Ca2+ cuplează excitația cu contracția;
ionii de Ca2+ împiedică contracția;
ionii de Ca2+ mențin contracția;
ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contracției;
ionii de Ca2+ opresc contracția;

în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior +;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă -;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior -;
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă +;
sarcina lipsește pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;

potențialul de acțiune se supune legii "totul sau nimic";
potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement;
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) cu decrement;

prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă unilateral;
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă bilateral;
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;
în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitațiilor;
are loc accelerarea propagării excitației prin sinapsa neuromusculară;

prin fibrele mielinice transmiterea excitației este saltatorie;
prin fibrele mielinice transmiterea excitației este continuă;
prin fibrele amielinice transmiterea excitației este saltatorie;
viteza de transmitere a excitației in fibrele amielinice e mai mare decât in cele mielinice;
viteza de transmitere a excitației e mai mare în fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:

potențialul de repaus depinde de diferența de concentrații a ionilor pe ambele parți ale
membranei;
intensitatea excitantului determină valoarea potențialului de repaus;
potențialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiți ioni;
activitatea pompei Na+/K+ menține potențialul de repaus;
potențialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se
micșorează;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se
mărește ;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitația;
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitația;
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;

există antiport pentru Na+/K+;
există antiport Na+/Ca2+;
există antiport Na+/H+;
există antiport Na+/glucoză;
există antiport Na+/aminoacizi;

potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului suprapragal;
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului subpragal;
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului pragal ;
potențialul de acțiune se supune legii "tot sau nimic";
455.Care din următoarele afirmații sunt INCORECTE? Fovea centralis este suprafața retinei unde:
concentrația celulelor cu conuri este maximă;
acuitatea vizuală este maximă;
lipsesc celule cu bastonaşe;
nervul optic părăsește globul ocular și arterele globului ocular intră;
sensibilitatea la lumină este mai mare față de alte arii din retină;
456.Care din următoarele asocieri sunt INCORECTE:

reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
reflex miotatic - monosinaptic;
reflex de extensie simplă - multisinaptic,
circuit Renshaw - adrenalină ;
reflex rotulian - reflex polisinaptic ;
457.Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
potențialul de repaus;
durata perioadei refractare;
viteza de conducere a potențialului de acțiune ;
amplitudinea potențialului de acțiune;
activitatea pompei de Na-K;
458.Care din următoarele celule formează cai eferente de la cortexul cerebelos:

celulele Purkinje ;
celulele stelate interne (celulele cu coșuleț);
celulele granulare;
celulele stelate externe;
celulele spinotalamice;
459.Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potențialului de
acțiune ventricular, fața de repaus:
g Na+;
g K+;
conductanță totală a membranei;
g Ca2+;
g CP;
460.Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală (microcirculatorie):

expunerea plachetelor sanguine la collagen;
conversia protrombinei la trombină;
conversia plasminogenului la plasmină;
conversia fibrinogenului la fibrin;
eliberarea de tromboxan A2;
461.Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală:

expunerea plachetelor sanguine la colagen;
conversia protrombinei în trombină;
conversia plasminogenului în plasmină;
conversia fibrinogenului în fibrină;
462.Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală:

expunerea plachetelor sanguine la colagen;
conversia protrombinei în trombină;
conversia plasminogenului în plasmină;
conversia fibrinogenului în fibrină;
463.Care din următoarele senzații NU sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase libere?
senzații tactile;
senzații de durere;
senzații termice;
senzația de gust;
senzația de gâdilat;
464.Care din următoarele structuri NU aparține de cohlee?

rampa vestibulară;
rampa medie;
rampa timpanică;
utricula;
membrana bazilară;
465.Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea
lor:
tromboxanul A2;
trombina;
adenozindifosfatul (ADP);
plasminogenul;
ionii de Ca+2;
466.Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și
substanța neagra, scad în concentrație în boala lui Parkinson:
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
467.Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și
substanța neagră, scad în concentrație în corea Hantington
acetilcolina;
dopamina;
histamina;
GABA;
melatonina;
468.Care din următoarele țesuturi conține cea mai mare proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;
469.Care din următoarele țesuturi conține cea mai mica proporție de apa:
țesutul muscular;
țesutul cartilaginos;
țesutul osos;
dentina;
smalțul dentar;
470.Care din următoarele tipuri de lentile au efect divergent:

biconcave;
biconvexe;
plan concave;
sferice concave;
sferice convexe;
…………………………………………………………………………………………………….
501.Care formațiuni intra în componenta mezencefalului:

talamusul;
hipotalamusul;
substanța neagra;
coliculii cvadrigemeni;
nucleii roșii;
502Care receptori NU pot fi activați prin acetilcolina:

receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici
receptorii beta-1-adrenergici;
receptorii nicotinici;
receptorii muscar-inici;
503Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină

receptorii alfa-1-adrenergici;
receptorii alfa-2-adrenergici;
receptorii beta-2-adrenergici ;
504Care receptori sunt parte componentă a canalelor ionice pentru Na+ și K+:
alfa-1-receptorii;
alfa-2-receptorii;
beta-1-receptorii;
receptorii nicotinici;
receptorii muscarinici;
505Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale:

hipotalamusul;
cortexul limbic;
talamusul;
sistemul limbic;
ganglionii bazali;
506Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete cu
frecventa înaltă:
segmentul de la baza cohleei;
segmentul mediu;
segmentul distal;
segmentul distal si mediu;
toate trei segmente vibrează cu amplitudine egala;
507Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de
scurtă durată in memoria de lungă durată:
nucleul supraoptic al hipotalamusului;
hipofiza;
cerebelul;
ganglionii bazali;
hipocampul;
508Care substanță din cele enumerate este cea mai dureroasa:

serotonina;
acetilcolina;
bradichinina;
histamina;
ioni de potasiu;
509Care sunt căile ce transmit informațiile senzitive ce provin de la segmentele somatice

ale corpului:
tractul rubrospinal;
sistemul lemniscal dorsal;
tractul piramidal;
tractul reticulospinal;
sistemul antero-lateral;
510Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și

parasimpatic:
lungimea fibrelor preganglionare;
neuromediaţia la nivel ganglionar;
receptorul nicotinic la nivel ganglionar;
lungimea fibrelor postganglionare;
originea fibrelor preganglionare;
511Care sunt efectele acțiunii colecistokininei în secreția biliara:

produce creșterea secreției de bila în ficat;
produce închiderea sfincterului Oddi;
determina contracția colecistului;
determina relaxarea sfincterului Oddi;
formează pigmenții biliari;
512Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ

parasimpatic:
neuromediaţia la nivelul ganglionilor;
receptorii la nivel de organ efector;
neuro mediatorii la nivel de organ efector;
receptorii la nivel ganglionar;
localizarea neuronilor în măduva spinării;
513Care sunt funcțiile de baza ale cerebelului:

reglează mișcările voluntare fine făcându-le precise;
participa la reglarea posturii corpului și echilibrului;
prognozarea mișcărilor;
influențează hipotalamusul;
influențează faza REM a somnului;
514Care sunt funcțiile de baza ale formațiunii reticulare:
stimulează cortexul cerebral;
inhiba cortexul cerebral;
inhiba reflexele spinale motorie;
stimulează musculatura neteda;
stimulează reflexele spinale motore;
515Care sunt principalele unde electrice cerebrale în stare de veghe:

gama;
alfa;
beta;
delta;
teta;
516Care sunt produșii finali de scindare a rodopsinei:

metarodopsina I;
batorodopsina;
scotopsina;
trans retinal;
metarodopsina II;
517Care suprafață a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refracție:
suprafața anterioara a corneei;
suprafața posterioara a corneei
suprafața anterioara a cristalinului;
suprafața posterioara a cristalinului;
corpul vitros;
518Care tip de celule NU face parte din celulele retinei:

celule orizontale;
celule ciliate externe;
celule amacrine;
celule bipolare;
celule ganglionare;
519Care trăsături NU sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
mărirea tonusului muscular;
scăderea presiunii sangvine;
mișcări rapide a globilor oculari;
scăderea frecventei cardiace;
520Care va fi adaptarea sensibilității acustice la diferite ambiante sonore:
în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea se va reduce;
în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitație va
scădea;
în condiții de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
în condiții de zgomot sensibilitatea va creste;
pragul de excitație va rămâne același;
521Care-i acțiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:

vasodilatație;
vasoconstricție;
nu acționează;
inițial vasodilatație apoi vasoconstricție;
inițial vasoconstricția apoi vasodilatația;
522Cataracta se manifesta prin :

modificarea curburii corneei;
alungirea globului ocular;
dereglarea inervației m.ciliar;
opacifierea cristalinului;
523Cauzele hipertiroidismului sunt:

secreția diminuata de hormon tireotrop;
prezenta în sânge a anticorpilor tireostimulina cu acțiuni similare TSH;
insuficienta nutritiei;
insuficienta iodului în hrana;
emoții negative;
524Ce acțiune are calcitonina?

hipofosfatemie ;
hipocalcemie ;
natriureză;
efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
hipercalcemie;
525Ce dereglări survin la extirparea hipocampului:

tremor intenționat;
dereglarea perceperii culorilor;
dizartrie;
amnezie anterograda;
amnezie retrograda;
526Ce efect NU are stimularea fibrelor parasimpatice care inervează glandele salivare
secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime ;
vasodilatație;
secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect
vascular;
secreție seroasa, de volum mare, săraca în enzime;
vasoconstricție ;
527Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care enervează glandele salivare
secreție mucoasa, de volum redus, bogata in enzime;
vasodilatație ;
secreție seromucoasă abundentă, cu conținut enzimatic variabil ;
secreție seromucoasă redusă;
vasoconstricție;
528Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare:
secreție mucoasa,de volum redus,bogata în enzime;

vasodilatație;
secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect vascular;
secreție seroasa, de volum mare, săraca în enzime;
vasoconstricție;
529Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

efect cronotrop negativ;
opresc inima în diastola;
intervin în mecanismul homeometric de reglare a cordului;
intervin în mecanismul heterometric de reglare a cordului;
determina repolarizarea în platou;
530Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

efect inotrop pozitiv;
cuplează excitația cu contracția;
determină repolarizarea lentă în platou;
hiperpolarizează atriile;
531Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

opresc inima în diastola ;
intervin în mecanismul homeometric de reglare a cordului;
intervin in mecanismul heterometric de reglare a cordului;
determina repolarizarea în platou ;
532Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

efect inotrop pozitiv;
stop cardiac în diastola;
cuplează excitația cu contracția;
determină repolarizare lentă în platou;
533Ce este timpul reflexului:

timpul excitației receptorilor;
timpul transmiterii excitației prin centrul nervos;
timpul excitației organului efector;
timpul de la excitarea receptorie până la apariția reacției de răspuns;
timpul transmiterii excitației de la receptor pana la organul efector;
534Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?

PPSE
PPSI
Potential de receptor
Potential local
Potențial de actiune
535Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic?

PPSE
PPSI
Potential local
Potential generator
Potențialul de actiune
536Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale?
scade treptat permeabilitatea pentru K+;
influx lent de Na+;
influx lent de Ca2+;
influx lent de Cl-;
influx lent de K+;
537Ce funcție îndeplinește talamusul:

asociativa;
transmite aferențele sensoriale;
activează cortexul cerebral.;
coordonarea mișcărilor fine;
comportament alimentar;
538Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare?

I 0;
II A;
III B;
IV AB;
I 0 și II A;
539Ce mediator se elimina în terminatiunile coardei timpanice, care inervează glanda
submaxilara:
noradrenalina;
adrenalina;
acetilcolina;
glicina;
dopamina;
540Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului de
broască:
excitarea electrică a nervului vag;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat;
administrarea de Ca Cl în exces, pe cordizolat și perfuzat;
administrarea de noradrenalină pe cordul izolat și perfuzat;
541Ce modificări ionice au loc în faza de depolarizare rapidă, a fibrelor miocardice?

crește conductanța membranei pentru Na+;
crește fluxul intracelular de CI-;
scade conductanța membranei pentru Ca+2;
crește permeabilitatea pentru Ca2+ și scade pentru K+;
influx lent de Cl- și eflux lent de K+;
542Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice
atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+ ;
creste fluxul intracelular de Cl- ;
scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2;
creste permeabilitatea pentru Ca2+;
creste conductanța pentru K+ ;
543Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
creste conductanța membranei pentru Na+;
creste fluxul intracelular de Cl-;
scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2;
creste permeabilitatea pentru Ca2+ ;
creste conductanța pentru K+;
544Ce numim anizocorie:

Anomalie a refracției ochiului;
dereglarea vederii cromatice;
diametrul diferit al pupilelor;
dereglarea acomodării;
545Ce numim helicotrema:
membrana pe care se găsesc receptorii auditivi;
orificiul ce unește rampa timpanică cu cea vestibulara;
orificiul ce unește rampa timpanică cu cea medie;
orificiul ce unește rampa medie cu cea vestibulara;
membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
546 Ce numim memorie:

capacitatea creierului de a recepționa informația;
capacitatea creierului de conservare a informației;
capacitatea creierului de recunoaștere a informației;
capacitatea creierului de evocare a informației;
toate răspunsurile corecte;
547Ce se înțelege prin automatism cardiac:

întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ;
producerea unor contracții ritmice, fără aferențe nervoase;
apariţia unor contracţii foarte frecvente;
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal;
generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice;
548Ce se înțelege prin automatism cardiac:

întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ;
producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației;
apariția unor contracții foarte frecvente;
generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal;
generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice;
549Ce structuri a SNC NU participa în percepția durerii:

formațiunea reticulara;
cerebelul;
talamusul;
cortexul cerebral;
nucleii vestibulari;
550Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:

muschii ciliari;
cristalinul;
retina;
irisul;
procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
551Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul antero-lateral

durere;
senzații de vibrație ;
senzații de poziție ;
senzații termice;
senzații sexuale;
552Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:

senzații de gâdilit ;
senzații de poziție;
senzatii vibratorii
senzații de durere ;
senzații termice ;
553Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
fibrilația ventriculară;
554Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea:
extrasistolele;
aritmia;
flutterul atrial;
fibrilația atrială;
asistolie cardiacă;
555Cea mai crescuta concentrație a proteinelor este în:

compartimentul intracelular;
compartimentul interstițial;
compartimentul de lichid transcelular;
plasma;
lichidul cefalorahidian;
556Cea mai mare cantitate din aportul zilnic de apa se realizează:

pe cale parenterală;
prin sinteza endogena, în urma oxidării hidrogenului ;
pe cale orala, prin ingestia de apa și alte lichide;
pe cale orala, doar prin ingestia de alimente;
prin sinteza endogena, în urma proceselor de hidroliză;
557Cea mai mare parte a CO2 transportat în sângele venos se află în:
carbo-Hb
carboxi-Hb
CO2 dizolvat în plasmă
hidrocarbonat de Na+
K2CO3
558Cea mai scăzută concentrație proteică este prezentă în:

compartimentul de lichid intracelular;
compartimentul de lichid interstiţial;
compartimentul de lichid transcelular;
plasma;
lichidul cerebrospinal
559Cel mai important component osmotic al spațiului extravascular este:

ureea;
albumina;
glucoza;
Na+;
K+;
560Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracție
menținerea activității aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracțiilor muscular
generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
protejarea mușchilor de creșterea forței muscular
561Cel mai mic procent de apa din organism, în cursul ontogenezei, se găsește la:
embrion;
făt;
copil în creștere;
adult;
bătrân;
562Celulele acinare prezintă următoarele sisteme de transport ionic membranar:

Canale pentru potasiu numai apical;
Canale pentru potasiu apicale si bazolaterale;
Canal anionic pentru Clor/carbonat acid (Cl-/ HCO3-) bazolateral;
Triplu cotransport electroneutral Na+/ K+/2Cl- bazolateral;
Pompa Na/K ATP-aza apicala;
563Celulele cu bastonaşe:
conțin rodopsină;
populează regiunea maculară;
populează periferia retinei;
sunt sensibile la intensități mici de lumină;
asigură vederea cromatica;
564Celulele olfactive se caracterizează prin:
sunt receptori secundari;
provin din SNC;
sunt receptori primari;
nu se adaptează;
conțin cili;
565Centrul Pneumotaxic.
Inhibă neuronii inspiratori bulbari;
Excită neuronii inspiratori bulbari;
Este localizat în partea de jos a punții și partea superioară a bulbului;
Controlează volumul inspirator și frecvența respirației;
Produce inspir prelungit la stimulare ;
566Cerebelul este important în controlul:

coordonării mișcărilor successive
stereognoziei
reflexelor voluntare
prognozării mişcărilor
menținerii tonusului, posturii, echilibrului și redresării corpului
567Chemoreceptorii respiratori centrali.

Sunt sensibili la variațiile pH-ului sângelui;
Sunt sensibili la variațiile O2 a sângelui;
Sunt sensibili la variațiile pH-ului lichidului cerebrospinal;
Sunt stimulați în alcaloză respiratorie;
Sunt stimulați în hiperbarie;
568Chemoreceptorii respiratori periferici.

Sunt sensibili la variațiile pH-ului sângelui;
Sunt sensibili la variațiile O2 a sângelui;
Sunt sensibili la variațiile pH-ului lichidului cerebrospinal;
Sunt stimulați în acidoza metabolică;
Sunt stimulați în hiperbarie;
569Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce
perioadă
din cursul ciclului are durata cea mai scurtă?
sistola atrială;
umplerea rapidă diastolică;
protodiastola;
ejecția rapidă;
contracția izovolumetrică ventriculară;
570Ciclul cardiac reprezintă:
numărul bătăilor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor și diastolelor cardiace pe minut;
suma duratelor sistolelor ventriculare pe minut;
ansamblul funcțional format dintr-o sistolă și diastolă cardiacă;
ansamblul format dintr-o sistolă atrială și o sistolă ventriculară;
571Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp”
se afla la nivelul:
Cortexului prefrontal;
Cortexului frontal;
Măduvei spinării;
Trunchiului cerebral;
Cortexului frontal și trunchiului cerebral;
572Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

lega factorul XII;
împiedica activitatea factorului XII;
lega vitamina K+;
fixa ionii de Ca2+;
se metaboliza foarte lent;
573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de

K+/ Na+, pentru că are loc:
blocarea trombinei;
fixarea Ca2+;
aglutinarea trombocitelor;
blocarea fibrinogenului;
blocarea tromboplastinei;
574Cohleea:
nu conține mecanoreceptori, pentru detectarea vibrațiilor sonore;
conține rampa timpanica și rampa vestibulara, care conțin perilimfa bogata în ioni de K+;
conține organul lui Corti situat pe membrana bazilara și acoperit de membrana
tectoria (Corti) acelulara;
conține membrana bazilara, care vibrează cu frecventa variabila, în funcție de frecvența
sunetului;
conține numai rampa timpanica cu perilimfa bogata in ioni de Na+;
575Colesterolul endogen este un component al:

salivei;
sucului gastric;
bilei;
sucului pancreatic;
sucului intestinal;
576Concentrația unui singur ion rămâne crescuta în saliva indiferent de debitul salivar:
Na+;
Cl-;
K+;
HCO3-;
Ca2+;
577Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație

prin stimularea receptorilor:
alfa-1-adrenergici;
alfa-2-adrenergici;
beta-1-adrenergici;
beta-2-adrenergici;
578Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației:

oxidului nitric (NO);
angiotensinei II;
factorului natriuretic atrial (FNA);
β1 blocanţilor;
H+ - ionilor;
579Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de:
NO;
angiotensinâ II;
factor natriuretric atrial (FNA);
ioni de hidrogen (H+);
bradikininâ;
580Conținutul de apa din organism este influențat de:

funcția splinei
sex și vârsta;
aportul de lichide;
activitatea psihica;
funcția renala;
581Conținutul de apa din organism NU este influențat de:

funcția splinei;
sex și vârsta;
aportul de lichide;
activitatea psihica;
funcția renala;
582Contracția mușchiului uterin este stimulata de următorii hormoni:

gonadotropine;
oxitocina;
slab de hormonul antidiuretic;
hormonii estrogeni;
hormonii androgeni;
583Controlul autonom al acomodației ochiului este asigurat de:
sistemul nervos simpatic;
sistemul nervos somatic;
sistemul nervos parasimpatic;
mecanisme hormonale;
sistemul limbic;
584Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
secreția de stimuline și inhibine din aria hipofizotropă
secreția de hormon antidiuretic și oxitocină în neuronii magnocelulari
585Controlul voluntar explicit al respirației este realizat:

în cadrul reacțiilor posturale;
hipertermie și febră;
direct prin căile corticospinale;
în actul deglutiției;
în reflexele de tuse și strănut;
586Corecția astigmatismului poate fi efectuata:

cu lentile concave;
prin îndepărtarea chirurgicala a cristalinului;
cu lentile cilindrice;
folosind preparate farmacologice;
cu lentile convexe
587Corpul galben:
se formează în faza foliculara a ciclului menstrual;
se formează în faza luteala a ciclului menstrual;
secreta hormoni estrogeni si progesteron;
se formează sub acțiunea hormonului foliculostimulant;
se formează sub acțiunea hormonului luteinizant;
588Corpusculii Pacini sunt:

termoreceptori;
algoreceptori;
mecanoreceptori;
receptori cu adaptare rapidă;
receptori cu adaptare lentă;
589Creșterea forței de contracție a miocardului este determinată de:

creșterea presarcinei;
creșterea postsarcinei;
stimularea β2-receptorilor din miocard;
creșterea ventilației pulmonare;
stimularea n. vag;
590Creșterea temperaturii la nivel tisular nu determină:

disocierea HbO2;
efectul Bohr;
vasodilatație;
vasoconstrictie;
mărirea afinității Hb pentru O2;
591Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I:

unda P;
unda Q;
unda R;
unda T;
segmentul T-P;
592Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului II?

unda P;
unda Q;
unda R;
segmentul P-Q;
segmentul T-P;
593Cu un spirometru NU putem determina direct:

volumul inspirator de rezervă;
capacitatea funcționala reziduală;
volumul curent;
capacitatea vitala;
volumul expirator de rezerva;
594Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal:
nu acționează;
mărește;
micșorează;
acționează numai în prezența bilei;
la început mărește, apoi micșorează;
595Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal:
nu acționează;
mărește;
micșorează;
acționează numai în prezenta bilei;
la început mărește apoi micșorează;
596Cum se modifica sensibilitatea auzului când se înlătură timpanul și sistemul oscilator:
nu se modifica;
se dereglează transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
apare surditatea totala;
scade esențial;
creste esențial;
597Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC:

axo-somatice;
axo-dendritice;
axoaxonice;
motorii;
senzitive;
598De ce depinde trecerea conținutului din intestinul subțire în cel gros:

de starea sfincterului piloric;
de calitatea și cantitatea conținutului intestinului subțire;
de gradientul de presiune dintre intestinul subțire și gros;
de starea valvulei iliocecale;
de starea sfincterului Oddi;
599De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculați laterali:

fotoreceptorii retinei;
urechei interne;
pielei;
mușchilor;
tendoanelor;
600De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculați mediali:

de la receptorii retinei;
de la receptorii urechii interne;
de la receptorii pielei;
de la proprioreceptorii mușchilor;
de la termoreceptori;
601De la nivelul receptorilor tendinoşi Golgi sunt inițiate:

reflexele miotatice propriu-zise
reflexele miotatice positive
reflexele miotatice negative
reflexele miotatice inversate
reflexele de flexie
602Deficitul de vasopresina (ADH) produce:

diabetul zaharat;
diabetul insipid;
maladia Cushing;
eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
retenția de apa in organism;
603Deficitul glucocorticoizilor provoacă:

intensificarea gluconeogenezei;
scăderea gluconeogenezei;
intensificarea mobilizării proteinelor și lipidelor;
reducerea mobilizării proteinelor și lipidelor;
micșorează nivelul de zahar în sânge;
604Deficitul mineralocorticoizilor provoacă:

hipernatriemie;
hiperkaliemie;
hiponatriemie;
scăderea volumului de lichid extracelular;
mărirea volumului de lichid extracelular;
605Dendritele:
recepționează semnalele pe o arie extinsa în jurul moto neuronului;
transmit potențialele de acțiune;
transmit semnalele prin conducere electronica spre soma;
prezintă un număr mare de canale de Na+ voltaj dependente;
prezintă o conducere decrementala electrotonica;
606Denervarea completă a intestinului subțire produce:

creșterea peristaltismului de repaus;
scăderea peristaltismului de repaus;
are un efect redus asupra peristaltismului datorită sistemului mienteric;
produce obstrucție intestinală;
produce peristaltism haotic și neregulat;
607Depolarizarea
este asociată cu creșterea permeabilității membranere pentru ionii de sodiu;
se finisează atunci când se inactivează canalele voltaj dependente de potasiu;
este urmată de relaxarea musculară;
este cauzata de fluxul ionilor de potasiu;
în cazul mușchilor presupune perioada de latență;
608Despre saliva este adevarat ca:

Poate fi tampon pentru acidul clorhidric gastric;
Secreția sa este reglata neuro-umoral;
Conține calciu și fosfor;
Este esențiala pentru digestia polipeptidelor;
Are rol în digestia proteica;
609Deutreanomalia este:
lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;
610Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de:

hipersecreția glucocorticoizilor;
hiposecreția glucocorticoizilor;
hipersecreția adrenalinei și noradrenalinei;
insuficienta de insulina;
insuficienta de hormon antidiuretic;
611Diabetul zaharat tip I se datorește:

excesului de insulina;
lipsei de insulina;
lipsei de glucagon;
excesului de glucagon;
excesului de mineralocorticoizi;
612Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte:

ureea și acidul uric;
ureea și acidul uric;
γ-globulinele;
albuminele;
indicanul și amoniacul;
613Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte:

arterelele;
venulele;
aorta;
trunchiul arterei pulmonare;
cordul drept;
614Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:

arterele;
venele
aorta;
trunchiul arterei pulmonare;
cordul drept;
615Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
eritrocitele;
limfocitele T cu memorie;
monocitele;
polimorfonuclearele;
trombocitele;
616Dintre vitaminele enumerate sintetizate de către bacteriile intestinale și absorbite în

cantități semnificative fac parte:
vitamina K;
vitamina B1;
riboflavina B2;
acidul folic;
vitamina D;
617Distanța focală a lentilei este:

distanța între obiectul privit și centrul ei optic;
distanța între obiectul privit și focarul ei principal;
distanța între centrul optic al lentilei și focarul principal;
½ din distanța între obiectul privit și focarul ei principal;
½ din distanța între obiectul privit și centrul ei optic;
618Dispariția percepției vizuale în diferite arii a câmpului vizual poarta denumirea de:
presbiopie;
acromazie;
astigmatism;
miopie;
hemianopsie;
619Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:

paralizie spastică contralateral leziunii
fasciculații muscular
hiporeflexie
hipotonicitate ipsilaterală
ticuri (contracții stereotipe, repetitive, necontrolate)
620După ce semnalul senzorial a pătruns prin coarnele posterioare in măduva spinării acesta
poate sa circule direct spre:
un motoneuron;
un interneuron;
al doilea neuron din calea senzitiva;
spre mușchi;
621După exocitoza neuromediatorului membrana veziculelor este:

distrusa;
fagocitată;
transformata în neurofilamente;
transformata în neurotubuli;
intra în componenta membranei presinaptice;
622După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa,

tripsina prin:
enterokinaza;
procarboxipeptidaza;
lipaza pancreatica;
tripsina secretata anterior;
un pH alcalin;
623Durata medie de viaţă a unei hematii este

patru zile;
patru săptămâni;
patru luni;
patru ani;
şapte ani;
624Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori cu EXCEPȚIA:
presiunea hidrostatica din capilare crescuta;
scăderea presiunii oncotice plasmatice;
obturarea capilarelor limfatice;
creșterea coeficientului filtrării capilare;
scăderea coeficientului filtrării capilare;
625Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori:

intensificarea activității pompei Na-K;
scăderea presiunii oncotice plasmatice;
obturarea capilarelor limfatice;
crestarea coeficientului filtrării capilare;
scăderea coeficientului filtrării capilare;
626Edemul tisular poate fi cauzat de:

creșterea presiunii hidrostatice peste 35 mm Hg, în capilarele arteriale;
scăderea presiunii coloidosmotice sub 11 mm Hg, în capilare;
blocarea căilor limfatice;
scăderea presiunii hidrostatice sub 15 mm Hg, în capilarele arteriale;
creșterea presiunii coloidosmotice peste 30 mm Hg, în capilare;
627Efectele cardiovasculare ale adrenalinei și noradrenalinei:

tahicardia;
bradicardie;
vasoconstricție în vasele sistemice;
creșterea presiunii arteriale;
scăderea presiunii arteriale sistemice;
628Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

stimularea gluconeogenezei;
scăderea utilizarii glucozei de către celule;
creșterea glicemiei;
hipoglicemia;
629Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:

captarea rapida a glucozei de către celule;
captarea lenta a glucozei de către celule;
creșterea glicolizei;
creșterea secreției de insulina;
630Efectele hormonului tireostimulant asupra secreției tiroidiene sunt:

creste proteoliza tireoglobulinei;
scade activitatea pompei de iod;
creste iodarea tirozinei;
creste mărimea și activitatea celulelor tiroidiene;
scade numarul de celule tiroidiene
631Efectele insulinei asupra celulelor ținta sunt:

scăderea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza;
mărirea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza;
creșterea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi;
scăderea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi;
stimularea sintezei glicogenului;
632Efectele metabolice ale adrenalinei:

glicogenoliza hepatica si musculara;
activează glucogeneza;
hiperglicemie;
produce hipoglicemie;
nu influențează metabolismul glucidelor;
633EGF (Epidermal Growth Factor) are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

Este un polipeptid cu 53 aminoacizi;
Are rol protector antiulceros;
Inhiba secreția gastrica;
Prezintă receptori specifici;
Se secreta inclusiv în glandele salivare;
634EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec. Care
dintre următoarele afirmații explică starea lui?
Are febră;
Are o frecvență cardiacă crescuta;
El are o stimulare parasimpatica în exces a nodului sinoatrial;
El este un atlet antrenat în repaus;
El are o hiperpolarizare a nodulului sinoatrial;
635Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:

hiposalivatie;
hipersalivatie;
xerostomie;
sialoree;
bulemie;
636Endolimfa:
se afla în scala vestibulara;
este localizata in scala timpanica;
este secretata de stria vestibularis;
este localizata în scala medie;
are compoziție similara cu a lichidelor extracelulare;
637Enumerați principalele tipuri de receptori de durere:

mecanici;
electromagnetici;
chimici;
termici;
tactili;
638Enumerați tipurile fundamentale de receptori senzoriali :

Mecanoreceptori
termoreceptori;
nociceptori;
chemoreceptori;
toate răspunsurile corecte;
639Estrogenii favorizează:
dezvoltarea organelor sexuale;
dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
contracția uterului;
secreția endometrului;
relaxarea uterului;
640Excitarea căror nuclee duce la accentuarea regiditatii de decerebrare:

nucleelor nervului frenic;
nucleelor cvadrigemeni;
nucleelor bazali;
nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
nucleelor nervului vag
641Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei neuronului

asupra excitabilității lui :
scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face membrana neuronului mai
excitabila;
creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai putin excitabil;
scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face neuronul mai putin excitabil;
creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai excitabil;
modificarea voltajului nu influențează excitabilitatea;
642Factorii care determina sensul de deplasare al apei în organism sunt:

membranele celulare și tisulare;
presiunea hidrostatica;
presiunea osmotica;
presiunea coloidosmotica;
structura moleculara a apei;
643Factorii ce cresc întoarcerea venoasă în atriul drept sunt:

pompa muscular
gradientul presional dintre aorta ascendentă şi atriul drept
poziţia ortostatică
scaderea presiunii intraabdominale
pompa toracică
644Factorii vasoactivi de control pentru circulația locală pot fi:

circulatori, endotelio-dependenți;
circulatori, endotelio-independenți;
derivați din endoteliu;
neuro-mediatori;
metabolici;
645Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt următorii, cu EXCEPȚIA:

factorului natriuretic atrial (FNA);
angiotensina II;
noradrenalina;
NO;
Prostoglandinele (PG);
646Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt:

superoxidul;
angiotensina II;
endotelina 1;
NO;
Prostoglandinele (PG);
647Factorul XII activ determină activarea:

factorului XI ;
coagulării prin mecanism extrinsec;
căii clasice a cascadei complementului;
plasminogenului în plasmină ;
coagulării prin mecanism intrinsec ;
648Factorul XIII poate fi activat de:

factorul VIII;
factorul V + Ca2+;
factorul XII;
factorul X activ;
trombina și Ca2+ ;
649Fibrinoliza are loc prin:

activarea plasminogenului pe filamentele de fibrină;
tripsina;
factorul XI al coagulării și kalikreina;
proteina C;
trombomodulina;
650Fluxul sanguin cerebral se intensifică la creșterea:

ventilației pulmonare;
presiunii venoase centrale;
pH-ului sângelui;
presiunii sanguine arteriale;
pCO2;
651Fluxul transmembranar de Na+ este:

absent în cursul depolarizării rapide;
mărit în cursul depolarizării rapide;
mai redus în condiții de repaus, fata de cel al K+;
crescut de 500 ori în cursul repolarizării;
absent în cursul repolarizării rapide;
652Fovea centralis este:

zona cu acuitate vizuală maximă;
zona cea mai bogată în celule cu bastonașe;
zona în care se găsesc numai celule cu conuri;
zona cu sensibilitate înaltă la intuneric
depresiunea centrală de la nivelul maculei lutea (petei galbene);
653Funcția primara a ganglionilor bazali este:

integrarea senzoriala;
memoria de scurta durata;
realizarea mișcărilor complexe invațate;
controlul neuroendocrin;
somnul lent
654Funcția primara a oscioarelor din urechea medie la om este:
transmiterea oscilațiilor sonore către cohlee;
filtrarea sunetelor cu frecventa înaltă din stimulii sonori;
detectarea direcției sunetelor;
diferențierea sunetelor cu frecvente diferite;
protejarea urechii de deteriorări;
655Funcțiile ganglionilor bazali sunt:

integrarea senzoriala;
menținerea tonusului muscular
executarea mișcărilor deprinse prin repetări;
controlul neuroendocrin;
somnul lent;
656Funcțiile hipotalamusului:
este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
control vegetativ și endocrin;
asigura modificările vegetative ale emoțiilor;
coordonează mișcările voluntare;
reglează tonusul muscular;
657Funcțiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:

reabsorbția tubulara a sodiului;
excreția potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
micșorarea reabsorbției apei;
indirect, mărirea reabsorbției apei;
mărirea reabsorbției calciului;
658Fusurile musculare sunt:

implicate in inhibiția laterala;
localizate la nivelul tendonului muscular;
transmit informația spre SNC despre viteza de alungire a mușchiului;
transmit informația spre SNC despre gradul de modificare a lungimii mușchiului;
transmit informația despre tensiunea in tendon;
659Gastrina este secretată de:

neuroni din hipotalamus și bulbul rahidian;
celulele principale ale glandelor gastrice;
celulele G de la nivelul antrului piloric;
epiteliu duodenal;
celulele argentofile din mucoasa intestinului subțire;
660Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

durează 25 sec;
se realizează sub acțiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid ;
activează factorul XIII - fibrinstabilizator ;
activează fosfolipide;
stabilizează agregarea plachetară ;
670Guşa endemică este caracterizată prin:

hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
absenta congenitală a TSH;
exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;
671Haptocorina:
Se secretă de glandele salivare;
Nu este secretata de glandele salivare;
Este o glicoproteina care leagă vitamina B12 la nivel stomacal;
Protejează vitamina B12 de aciditatea sucului gastric;
Cedează vitamina B12 transcobalaminei II;
672Hemeralopia se caracterizează prin:

deficit al celulelor cu conuri ;
deficit al bastonaşelor;
bolnavii se orientează greu la intensități mari de lumină ;
bolnavii se orientează greu noaptea;
deficit al celulelor ganglionare;
673Hemianopsia binazala apare când semnalele senzitive vizuale nu se transmit:

prin nervul optic stâng;
prin nervul optic drept;
prin fibrele încrucișate din chiazma optica;
prin fibrele neîncrucișate din chiazma optica;
prin nervul vag;
674Hemianopsia bitemporala apare când semnalele senzitive nu se transmit:

prin nervul vag;
675Hemianopsia bitemporala apare când semnalele senzitive nu se transmit:

prin nervul vag;
676Hemoglobina are afinitate ridicată pentru O2.

La pCO2 mai joasă de 40 mm Hg;
La pCO2 mai mare de 40 mm Hg;
La pH-ul sângelui arterial mai înalt de 7.4;
La pH-ul sângelui arterial mai mic de 7.4;
La mărirea temperaturii;
677Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:

hemul are în structura sa Fe2+;
participa la transportul de O2 şi CO2;
se poate leagă cu CO;
fixează K+ pe lanțurile β;
fixează 6 molecule de O2;
678Hemoliza fiziologică poate avea loc în:

splină;
ficat;
rinichi;
muschi;
compartimentul extravascular;
679Hiperglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

stimulează secreția de glucagon;
stimulează secreția de insulina;
inhiba secreția de insulina;
inhiba secreția de glucagon;
nu influențează secreția celor doi hormoni;
680Hipermetropia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;
681Hipersecreția de hormon somatotrop produce:

nanismul hipofizar la copil;
gigantismul la copil;
acromegalia la adult;
boala Basedow;
cretinismul la copil;
682Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la:

acromegalie,
hipoglicemie;
inhibitia transportului aminoacizilor;
stimularea formarii ureei;
atrofia gonadelor;
683Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:

stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
distrugerea nucleelor vestibulari (în special Deuters);
transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
stimularea moto neuronilor α;
stimularea moto neuronilor γ;
684Hipocoagulabilitatea apare în caz de:

hemofilie A şi B;
boala Willebrand;
exces de vitamină K;
lipsa vitaminei K;
trombocitoza;
685Hipoglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

stimulează secreția de insulina;
stimulează secreția de glucagon;
inhiba secreția de insulina;
inhiba secreția de glucagon;
nu influențează secreția celor doi hormoni;
686Hipotalamusul NU este implicat în reglarea:

aportului de apa;
temperaturii;
osmolaritatii urinei;
contracția musculaturii scheletice;
comportamentului emoțional;
687Hipovolemia normocitemică apare:

la altitudine;
posthemoragic imediat;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
688Hipovolemia normocitemică apare:

la altitudine;
posthemoragic imediat;
posttransfuzional;
în sarcină;
în efort fizic;
689Hipoxia stimulează respirația prin:

Stimularea chemoreceptorilor periferici și centrali;
stimularea baroreceptorilor aortici și caratodieni;
Diminuarea pH-ului în lichidul cerebrospinal;
Stimularea corpusculilor aortali și carotidieni de PaO2 scăzut;
Stimularea corpusculilor aortali și carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui;
690Hormonii androgeni sunt:

aldosteronul;
testosteronul;
testosteronul;
dehidrotestosteronul;
cortizolul;
691Hormonii care participa la menținerea corpului galben sunt:

hormonul foliculostimulant;
hormonul luteinizant;
androgenii;
progesteronul;
692Hormonii care pot provoca bilanțul azotat negativ:

hormonul creșterii;
surplusul de hormoni tiroidieni;
hormonii glucocorticoizi;
insulina;
mineralocorticoizii;
693Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:

glicoproteine;
glucide;
steroizi;
proteine;
amine biogene;
694Hormonii derivați de la colesterol sunt:

hormonii sexuali;
hormonii glucocorticoizi;
hormonii mineralocorticoizi;
parathormonul;
calcitonina;
695Hormonii estrogeni sunt secretați la nivelul:

medulosuprarenalei;
hipofizei posterioare;
ovarului;
tiroidei;
696Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:

gonadelor;
hipotalamusului;
pancreasului endocrin;
697Hormonii hipofizari sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
698Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

peptide, proteine;
steroizi;
lipide;
glicoproteine;
glucide;
699Hormonii medulosuprarenalei sunt ca structura:

dirivați din aminoacizi;
steroizi;
provin din colesterol;
glicoproteici;
provin din vitamina C;
700Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

pancreasului endocrin;
hipotalamusului;
tiroidei;
701Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul acționează la nivelul:

tubului contort proximal;
ansei lui Henle;
tubului contort distal;
tubului colector;
glomerulului renal;
702Hormonii pancreasului endocrin sunt:

insulina;
somatotropul;
glucagonul;
aldosteronul;
calcitonina;
703Hormonii pancreatici sunt ca structura:

peptide-proteine;
steroizi;
amine biogene;
glicoproteine;
glucide;
704Hormonii pot fi metabolizați la nivelul:

ficatului;
miocardului;
țesuturilor ținta;
plămânului;
rinichi;
705Hormonii sexuali sunt produși de:

corticosuprarenala;
ovar;
testicul;
medulosuprarenala;
706Hormonii tiroideni:
inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;
inhibă receptorii adrenergici;
inhibă lipoproteinlipaza;
determina scăderea concentrației plasmatice de colesterol, fosfolipide si triglyceride
cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
707Hormonii tiroidieni sunt:

tireoglobulina;
monoiodtirozina;
triiodotironina;
tetraiodotironina;
calcitonina;
708Hormonii tubului digestiv sunt:
colecistokinina;
oxitocina;
gastrina;
secretina;
prolactina;
709Hormonul foliculostimulant (FSH):

stimulează creșterea și maturizarea foliculara;
promovează secreția endocrina la nivelul gonadelor prin acțiune directa;
stimulează spermatogeneza;
produce ovulația;
formează corpul galben;
710Hormonul intestinal enterogastronul îndeplinește următoarele funcții:

intensifica secreția pancreatica exocrina;
inhiba secreția gastrica ;
intensifica motilitatea intestinului;
inhiba motilitatea stomacului ;
contribuie la absorbția grăsimilor;
711Hormonul luteinizant (LH) la bărbat:

stimulează spermatogeneza;
stimulează secreția de testosteron în testicul;
inhiba secreția de testosteron;
stimulează secreția de hormoni sexuali în corticosuprarenala;
nu influențează secreția hormonala;
712Hormonul luteinizant (LH) la femeie:

promovează secreția endocrina în ovar;
stimulează lactația;
produce ovulația;
formează corpul galben;
maturizează foliculul;
713Hormonul paratiroidian determină:

creșterea depozitelor minerale osoase;
creșterea cantității de calciu în sânge;
creșterea eliminării calciului din oase,
creșterea absorbției calciului la nivel intestinal;
nici unul din efectele menţionate;
714Hormonul somatotrop produce:

creșterea țesuturilor;
creșterea oaselor în lungime;
creste catabolismul proteic;?
creșterea viscerelor;
inhibiția creșterii țesuturilor;
715Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de:

hipotalamus;
hipofiza posterioara;
tiroida;
pancreas;
716Hormonul tireotrop (TSH):

stimulează secreția glandei corticosuprarenalei;
stimulează secreția glandei tiroide;
inhiba secreția glandei tiroide;
stimulează secreția hipofizei anterioare;
stimulează secreția hipofizei posterioare;
717Hormonul tiroidian este cel mai activ sub formă de: (in circulatie)
triiodotironină;
tiroxină;
tireoglobulină;
tirotropină;
factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
718Imaginea unui obiect pe retina este:

virtuala;
micșorata;
mărita;
inversata;
reala;
719Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitației:

Asigura eliminarea mediatorului din presinapsa;
inhiba eliminarea mediatorului;
interacționează cu receptorii membranei postsinaptice;
deschid canalele pentru Na+;
nu participa la eliminarea mediatorului din presinapsa;
720În astigmatism:
corecția se obține cu lentile cilindrice;
se produc deformări ale retinei;
se produc deformări ale corneei;
corecția se obține cu lentile divergente;
se produc deformări ale corpului vitros;
721In care din țesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
mușchiul cardiac;
creer;
mușchiul scheletal;
epitelui renal;
epiteliu intestinal;
722In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:

lipidelor;
glucozei ;
zaharozei;
amidonului preparat;
proteinelor;
723In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatică a:
lipidelor;
glucozei;
maltozei;
amidonului fiert;
proteinelor;
724In cazul alcalozelor metabolice:

se produce hipoventilaţie ca mecanism de compensare;
scade PCO2 în sânge;
creşte bicarbonatul standard;
scade reabsorbţia renală a bicarbonatului ca mecanism de compensare;
creşte potasiemia;
725In cazul animalului decerebrat, trunchiul cerebral este secționat in regiunea:

la nivelul talamusului;
parții mijlocii sau inferioare a mezencefalului;
deasupra nucleelor pontini si vestibulari;
sub nucleii pontini și vestibulari;
la nivelul maduvei spinării;
726 În cazul în care un pacient în vârstă de 21 de ani, de sex masculin are o rezervă cardiacă
de 300% și un debit maximă cardiac 16 L / min, care este debitul lui cardiac de repaus?
3 l / min
4 L / min
5,33 L / min
6 l / min
8 l / min
727În cazul ochiului emetrop:

axul optic al ochiului este mai lung comparativ cu ochiul miop;
imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clară, fără acomodare ;
refracția optică este excesivă;
imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare ;
imaginea obiectelor plasate mai aproape de 6 m de ochi este clară, cu acomodare ;
728În cazul ochiului emetrop:

avem de a face cu un ochi cu eroare de refracție;
imaginea obiectelor se formează pe retina ( pata galbenă);
imaginea se formează înaintea retinei;
imaginea este virtuala și e inversata;
imaginea reala și nu e inversata;
729În cazul ochiului hipermetrop:

axul ochiului este mai lung
imaginea se formează dupa retina
corneea este deformată;
cristalinul devine opac
puterea de refractie a ochiului creste
730În cazul ochiului hipermetrop:

punctul proxim al vederii clare se depărtează;
imaginea clară se formează după retina;
axul optic al ochiului este mai scurt;
corecția se obține cu lentile divergente;
corecția se obține cu lentile cilindrice;
731În cazul ochiului miop:

axul ochiului poate fi mai lung;
imaginea se formează dupa retina;
axul ochiului este mai scurt;
corecția se realizează cu lentile convergente;
corecția se realizează cu lentile cilindrice;
732În cazul ochiului prezbit:

scade elasticitatea cristalinului;
crește contractilitatea mușchilor ciliari;
cresc limitele de acomodare;
creste axul ochiului;
cristalinul devine opac;
734In ce consta rolul de protecție al salivei:

reglarea pH-ului mediului intern;
lavajul cavitații bucale de resturi alimentare;
acțiunea anti-microbiana;
acțiune antifungică;
scindarea amidonului;
735In ce faza a potențialului de acțiune membrane este hiperexcitabila?

perioada de latenta;
depolarizare;
repolarizare rapida;
postpotential negativ;
postpotential pozitiv;
736 În compoziția materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:

bacteriile;
lipidele;
proteinele;
produșii nedigerați, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenți;
glucide;
737În cursul absorbției:

crește nivelul insulinei plasmatice;
crește captarea de aminoacizi în celule;
crește oxidarea acizilor grași și cetogeneza;
crește glicogeneza hepatică;
insulina stimulează captarea glucozei în neuroni;
738In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că:
valvele sigmoide sunt deschise;
are loc umplerea atriilor cu singe;
planșeul atrioventricular bombează spre atrii;
valvele atrioventriculare sunt închise;
valvele atrioventriculare sunt deschise;
739In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
30-40 ml;
50-60 ml;
70-80 ml;
90-100 ml;
100-110 ml;
740In cursul unui exercițiu fizic prelungit NU creste pierderea de apa prin:
piele (pierderi insensibile);
sistemul respirator (pierderi insensibile);
materiile fecale;
urina;
sudoare;
741In diabetul zaharat se produce:

hiperglicemie;
hipoglicemie;
poliurie;
glucozurie;
anurie;
742In ducte, celulele epiteliale striate elaborează saliva finala, astfel:

Sodiul nu se absoarbe;
Bazolateral sodiul e transportat active prin ATP-aza Na+/ K+;
Clorul se absoarbe apical activ (antiport Cl-/ HCO3-) si bazolateral prin canale de Cl-;
K+ si HCO3- se secreta;
Joncțiunile intercelulare permit pasajul glucozei;
743In formula leucocitară normală la adult întâlnim:

l% - eozinofile;
65% - limfocite;
8% - monocite;
60% - neutrofile;
10% - bazofile;
744In hipervolemie:
Crește debitul cardiac;
Scade întoarcerea venoasă;
Scade debitul cardiac;
Crește întoarcerea venoasă;
Scade secreția de aldosteron;
745În inspirație plămânii urmează mișcările cutiei toracice datorită:

surfactantului;
scăderii presiunii intrapleurale;
scăderii presiunii intrapulmonare;
bronhomotricităţii;
țesutului pulmonar elastic;
746In mod normal, hematiile se caracterizează prin cu EXCEPȚIA:

nu au nucleu;
iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști;
se formează în circulație din celule imature numite reticulocite;
747In mod normal, hematiile:

nu au nucleu;
iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaşti;
se maturizează în circulație din celule imature numite reticulocite;?
748In reglarea eritropoezei intervin:

eritropoetinele cu rol stimulant;
interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor;
lactoferina cu rol stimulator;
prostaglandinele E cu rol stimulator;
eritropoetinele cu rol inhibitor;
749În reglarea reflexă a respirației NU participă:

Receptorii alveolari;
Baroreceptorii vasculari;
Receptori viscerali din rinichi și ficat;
Propriorceptori musculari;
Chemoreceptori vasculari;
750In saliva și în sucul gastric sunt substanțe organice comune:

Mucoproteinele (mucina);
acidul uric, urea;
Lipaza;
Pepsinogen;
Factor intrinsic;
751În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină reabsorbția la

capătul venos capilar.
Care este forța neta de reabsorbție capilară?
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
752În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină filtrarea la

capătul arterial capilar.
Care este forța netă de filtrare capilară?
13mmHg
7mmHg
14mmHg
15mmHg
20mmHg
753In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii cu EXCEPȚIA:

volumului de aer curent;
debitului sistolic;
frecventei cardiace;
circulației în regiunea splanhnică;
presiunii sistolice;
754In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

activitatea sistemului nervos parasimpatic;
volumul sistolic;
frecvența cardiacă;
scade presiunea sistolică;
presiunea sistolică;
755In timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin, cu EXCEPȚIA:

stimularea parasimpatică a rezistenței vaselor;
dilatarea vaselor venoase;
volum diastolic final crescut;
presiune arterială sistemică scăzută;
contractilitate ventriculară crescută;
756.In timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin:

creșterea rezistenței vasculare periferice;
dilatarea vaselor venoase;
volumul diastolic final scăzut;
presiunea arterială sistemică scăzută;
contractilitatea ventriculară crescută;
757.In timpul înregistrării complexului QRS pe EKG, activitatea electrică a miocardului

include următoarele, cu EXCEPȚIA:
fazei de platou a potențialului de acțiune pe fibra miocardică izolată;
depolarizării septului interventricular;
depolarizării sistemului Purkinje;
depolarizării miocardului ventricular, în afara de bazei ventriculului stâng;
repolarizării atrială;
758.In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

depolarizarea ventriculară;
depolarizarea nodulului a-v;
depolarizarea atrială;
începutul repolarizării ventriculare;
repolarizarea apexului;
759.În timpul inspirației obișnuite are loc:

scăderea presiunii pleurale;
creșterea presiunii alveolare;
revenirea toracelui la dimensiunile de repaus;
relaxarea diafragmului;
scăderea presiunii alveolare;
760.În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite
sistemului nervos central informații despre:
lungimea mușchiului;
intensitatea mișcărilor;
irigaţia muşchiului;
tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării;
modificările unghiului articulaţiilor în mişcare;
761.In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida
numita:
bol alimentar;
chim gastric;
chim intestinal;
bol fecal;
substanța alimentara;
762.In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:

temperatură;
oxigenul din lichidul de perfuzie;
concentrația unor ioni;
mediatorii;
inervația vegetativă;
763.In zona postsinaptica are loc:

difuziunea mediatorului;
eliberarea mediatorului;
legarea mediatorului cu receptorii specifici;
inactivarea mediatorului;
generarea potențialului postsinaptic;
764.Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
segmentul P-Q;
complexul QRS;
segmentul izoelectric S-T;
unda T;
765.Închiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
intervalul T-P;
segmentul P-Q;
complexul QRS;
segmentul izoelectric S-T;
unda T;
766.Incizura pe sfigmograma arterei carotide semnalizează:

începutul diastolei izovolumetrice a VS;
începutul sistolei izovolumetrice a VS;
începutul diastolei izovolumetrice a VD;
închiderea valvulelor aortice;
începutul sistolei izovolumetrice a VD;
767.Indicați localizarea centrilor corticali:

girusul postcentral - centrul vizual;
girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
girusul occipital - centrul vizual;
girusul frontal - centrul auditiv;
girusul temporal - centrul auditiv;
768.Influenta stresului fizic sau psihic:
creștere apreciabila de ACTH;
creștere secreției cortizolului;
scăderea secreției cortizolului;
creșterea secreției adrenocorticoliberinei;
nu influențează asupra secreției ACTH;
769.Informația despre lungimea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata

de:
Organele tendinoase Golgi;
Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
770.Informația despre lungimea, tensiunea și viteza de modificare a lungimii mușchiului

este generata de :
Celulelor Renschaw;
Fusurile muscular;
Interneuroni;
Motoneuroni;
771.Informația despre tensiunea mușchiului este generata de:

Celulelor Renschaw;
Fusurile musculare;
Interneuroni;
Motoneuroni;
772.Inhibiția postsinaptica rezulta prin:

creșterea conductanței K+-lui;
creșterea conductanței Na+-lui;
creșterea conductanței Ca2+-lui;
scăderea conductanței K+-lui;
creșterea conductanței Mg2+-lui;
773.Insulina produce următoarele efecte:

utilizarea crescută a glucozei în celulele insulinodependente ;
lipoliza crescută;
hiperpolarizarea celulară;
gluconeogeneză scăzută ;
cetogeneză scăzută ;
774.Intensitatea sunetelor se măsoară:

în daltoni;
în volti;
în pascali;
în decibeli;
în amperi;
775.Întoarcerea venoasă sistemică este favorizată de următorii factori, cu EXCEPȚIA:

contracțiile musculaturii scheletice;
creșterea presiunii abdominale;
negativitatea accentuată a presiunii intratoracice;
scăderea presiunii în atriul drept;
scăderea presiunii abdominale;
776.Intr-o hipovolemie izotonă sunt stimulate următoarele mecanisme corectoare, cu

EXCEPȚIA:
creșterea secreției de HAD;
apariția senzației de sete;
creșterea secreției de renină;
creșterea secreției de factor natriuretic atrial;
creșterea conținutului de albumine;
777.Izotonia semnifica valoarea constanta a osmolarităii egala cu:

300 atm;
300 mosmol/l;
300 mosmol;
300 osmol/l;
300 mg%;
778.Kalikreina:
Este un hormon steroid;
Descompune kininogenul;
Are rol vasodilatator;
Creste reabsorbția de Na+ în ducte;
Este un factor de creștere;
779.La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:

unt;
pâine;
pesmeți;
cartofi;
carne;
780.La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:

zahar;
lapte;
carne;
pâine;
egal;
781.La ce nivel al tubului digestiv acționează predominant mecanismul nervos de reglare a

secreției digestive :
stomac;
cavitate bucala;
intestin subțire;
intestin gros;
cavitatea bucala și stomac;
782.La femeie secreția de gonadotropine este reglata de :

adrenalina;
estradiol prin feed-back negativ;
tiroxina prin feed-back pozitiv ;
hormonul de eliberare hipotalamic;
aldosteron prin feed-back negativ;
783.La întuneric:
crește cantitatea de pigment depozitat;
pupila se dilata;
cristalinul se aplatizează;
scade pragul de excitabilitate al celulelor receptoare;
crește pragul de excitabilitate al celulelor receptoare;
784.La un adult normal, plasma:

reprezintă 10% din greutatea corporală;
are o osmolalitate de circa 300 mOsm;
are circa 140 mmoli Na+/L;
albumină circa 40-45 g/l;
conține albumină circa 8 % din greutatea corporală;
785.La un adult normal, plasma:

reprezintă 10% din greutatea corporal;
are circa 140 mmol/L Na+;
conține albumină circa 40-45 g/l,;
conţine albumină circa 8 % din greutatea corporal;
786.La un adult sănătos, plasma are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

reprezintă 10% din greutatea corporală;
are circa 140 mmol/L Na+;
conține albumină circa 40-45 g/l;
conține albumină circa 8 % din greutatea corporală;
787.La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135 g/L sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
13 ml 02 /% ;
15 ml 02 /%;
17 ml 02 /%;
19 ml 02 /%;
22 ml 02 /%;
788.Lentilele sferice convergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
789.Lentilele sferice divergente se utilizează pentru corectarea:

hipermetropiei;
miopiei;
prezbiopiei;
daltonismului;
astigmatismului;
790.Lezarea căror arii corticale provoacă apariția afaziei motorie:

aria Broca;
aria limbica de asociație;
aria Wernicke;
aria vizuala secundara;
aria prefrontala de asociație;
791.Lezarea căror nuclee duce la dispariția regiditatii de decerebrare:

nucleelor nervului facial;
nucleelor nervului trigemen;
nucleelor nervului vag;


794.Liberinele si statinele se secreta la nivelul:

nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
hipotalamusul posterior;
795.Lichidul intraocular cuprinde, cu EXCEPȚIA:

cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
796.Lichidul intraocular cuprinde:

cristalinul;
umoarea apoasa;
corneea;
umoarea vitroasa;
corpul ciliar;
797.Limfocitele:
cooperează în producerea răspunsului imun;
sintetizează limfokine și interleukine;
au durata de viaţă de 1-2 săptămâni;
de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% (din totalul de leucocite) în sângele
persoanelor sănătoase;
798.Manifestările clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:

atetoza;
boala Parkinson;
corea Huntington;
rigiditatea de decerebrare;
agnozia;
799.Manifestările electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:

predomina undele beta;
predomina undele alfa;
are loc sincronizarea ritmului;
are loc desincronizarea ritmului;
800.Manifestările electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:

este prezentă atonia musculară;
predomina undele beta;
are loc desincronizarea ritmului;
are loc sincronizarea ritmului;
801.Manifestările specifice ale socului spinal sunt:

scăderea brusca a tensiunii arteriale;
blocarea completa a activității reflexe a mușchilor striați;
reflexele micțiunii și defecației complet suprimate;
tensiunea arteriala nu se modifica;
tonusul mușchilor scheletali nu se modifica;
802.Marcați asocierile corecte:

pH acid salivar (sub 5,0) – favorizează apariția tartrului dentar;
Fumători – concentrație salivara mare de SCN (tiocianat);
Parotina – efect hipercalcemiant;
Boli renale cronice – uree, acid uric, creatinina salivare crescute;
Concentrație crescuta de Fluor în saliva – concentrație scăzută a calciului în smalț;
803.Mărirea ventilației NU poate fi produsă prin stimularea:

chemoreceptorilor periferici;
receptorilor I de iritație (receptori cu adaptare rapidă);
presoreceptorilor pulmonari;
algo-receptorilor periferici;
receptorilor J (juxta-capilari);
804.Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt

asigurate de:
reflexe inițiate de baro receptori arteriali;
sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic;
mecanisme renale de control a volemiei;
intervenția HAD;
805.Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt

asigurate de:
deplasarea lichidului din interstițiu în vas la creșterea presiunii arteriale;
stimularea β2-receptorilor din cardiomiocite;
reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian;
intervenția ADH-ului;
806.Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid în circulația sistemică sunt

asigurate de:
eflexe inițiate de baroceptorii arteriali;
sistemul renină - angiotensină aldosteron;
reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian;
intervenția aldosteronului;
807.Mediatorii excitanți (în mai multe cazuri )sunt:

acetilcolina;
dopamina;
noradrenalina;
glicina;
acidul gama-amino-butiric (AGAB);
808.Mediatorii excitanți:
provoacă hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
provoacă depolarizarea membranei postsinaptice;
deschid canalele pentru Na+;
deschid canalele pentru K+;
deschid canalele pentru Ca++;
809.Mediatorii inhibitori (în mai multe cazuri ) sunt:

dopamina;?
acetilcolina;
glicina;
acidul gama-amino-butiric;
adrenalina;?
810.Mediatorii inhibitori provoacă:

deschiderea canalelor pentru Na+ pe membrana postsinaptica;
deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica;
depolarizarea membranei post sinaptice;
hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
nu modifica potențialul membranei;
811.Mediatorii SNC sunt distruși de către următorii fermenți:

acetilcolina de către colinesteraza;
acetilcolina de către colinacetilaza;
noradrenalina de către monoaminoxidaza;
noradrenalina de către colinacetilaza;
nu sunt distruși de fermenți;
812.Medicamentele care au efect agonist acetilcolinei, favorizează răspunsurile simpatice și

parasimpatice pentru că:
acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi;
acetilcolina participă la neuromediaţia vegetativă în sinapsele postganglionare;
receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative;
acetilcolina este unicul neuro mediator în sistemul nervos periferic;
acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice şi simpatice colinergice;
813.Membrana luminală a celulelor tubulare conține un cărăuş co-transportor pentru Na+-

Cl, selectați segmentul:
tubul contort distal (portiunea initială);
tubul colector;
814.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a

lichidului extracelular.
aport hidric deficitar;
aport hidric excesiv;
exces de Na+ în lichidul extracelular;
pierderi hidrice zilnice crescute;
concentrația scăzuta a sodiului în lichidul extracelular;
815.Menționați care din următoarele condiții NU determina creșterea presiunii osmotice a

lichidului extracelular;
aport hidric deficitar;
aport hidric excesiv;
exces de Na+ în lichidul extracelular;
pierderi hidrice zilnice crescute;
concentrația scăzuta a sodiului in lichidul extracelular;
816.Miopia se corectează cu lentile:

divergente;
convergente;
cilindrice;
biconvexe;
nu se corectează cu astfel de lentile;
817.Mixedemul se caracterizeaza prin:

mărirea metabolismului bazal;
retinerea apei în organism;
scăderea excitabilității SNC;
tahicardie;
818.Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric

reprezentat pe acest grafic?
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
819.Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric
reprezentat pe acest grafic?
Na+
K+
Cl-
Ca2+
Mg2+
820.Modificarea potențialului de membrana al receptorului la acțiunea stimulului senzorial

poarta numele de:
potențial de acțiune;
potențial postsinaptic de excitatie;
potențial vestigial;
potențial de receptor;
potențial postsinaptic de inhibiție;
821.Motilina:
este hormon tisular;
inhiba motilitatea gastrica;
stimulează motilitatea duodenala;
are acțiuni similare glucagonului;
stimulează tranzitul alimentelor;
822.Motoneuronii A alfa :
împreuna cu fibrele musculare inervate formează unități motorii;
inerveaza fibrele musculare scheletice extrafusale;
inerveaza fibrele musculare scheletice intrafusale;
transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mare in comparație cu fibrele
motoneuronilor de tip gamma;
transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mic in comparație cu fibrele
motoneuronilor de tip gamma;
823.Motoneuronii gamma:
se situează in coarnele anterioare ale măduvei spinării;
se situează in coarnele posterioare ale măduvei spinării;
numărul lor este mai mic decât cel al neuronilor alfa;
transmit impulsuri prin fibre motorii cu diametrul mare;
inervează fibrele intrafusale;
824.Motoneuronii spinali α au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

primesc impulsuri de la neuronii din coarnele laterale ale măduvei spinării;
primesc impulsuri de la cortexul contra-lateral;
pot fi inhibați de neuroni intercalari inhibitori;
inervează o singura fibra musculara;
inerveaza fibrele musculare extrafusale ;
825.Motoneuronul:
enervează doar o singură fibră musculară;
axonii motoneuronilor sunt mielinizați;
corpul său celular este situat în coarnele anterioare ale măduvei spinării;
poatea primi aferențe senzitive direct de la fibrele de tip I a din fusurile musculare;
poate fi stimulat prin aplicarea glicinei pe corpul celular;
826.Neurofizinele I şi II:
sunt neuromodulatori;
sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
827.Neurofizinele:
sunt enzime plasmatice;
sunt hormoni;
sunt proteine transportoare;
transporta oxitocina și vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
transporta oxitocina și vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
828.Neuromediatia specifica evidențiata în sistemul ganglionilor bazali este:

dopaminergica;
GABAergica;
colinergica;
noradrenergica, serotoninergica;
enkefalinergica și prin substanța P;
829.Neuronii simpatici:
care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari;
care produc noradrenalina sunt preganglionari;
cei postganglionari eliberează noradrenalină;
cei preganglionari produc acetilcolină;
acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și
forței de contracție;
830.Nictalopia (cecitatea nocturna):

deficit al celulelor cu conuri;
deficit de funcționare al bastonaşelor;
bolnavii se orientează greu la intensității mari de lumină;
bolnavii se orientează greu noaptea;
poate fi provocata de deficit de vitamina A;
831.Nodul sinoatrial este focarul principal de automatism deoarece:

este localizat în peretele posterior al atriului drept;
este dotat cu automatism;
vagul drept face sinapsă la acest nivel;
are o frecvența spontană de descărcare mai mare ca restul formațiunilor nodale;
se depolarizează și repolarizează ciclic;
832.Noradrenalina determină contracția fibrelor musculare netede din:

bronhiole;
mușchiul piloerector;
intestin;
arteriole;
corpul ciliar;
833.Notați principalele tipuri de celule ganglionare:
celule W;
celule Z;
celule B;
celule Y
celule X
834.Numărul leucocitelor crește în/după:

Viroze;
boli parazitare;
ingerare de alimente;
inaniție proteica;
iradieri masive cu raze X;
835.Numărul leucocitelor NU creşte în/după :

Viroze;
boli parazitare;
ingerare de alimente;
inaniție proteica;
iradieri masive cu raze X;
836.Numiți cele mai importante arii de asociere ale cortexului:

aria parieto-occipito-temporala;
aria prefrontala;
aria auditiva secundara;
aria auditiva secundara;
aria limbica;
837.Numiți centrii bulbului rahidian:

respirator;
cardiovascular;
deglutiție;
foamei;
setei;
838.Numiți erorile de refracție ale ochiului:

miopia;
cataracta;
glaucomul;
hipermetropia;
astigmatismul;
839.Numiți grupele de nuclee ale talamusului optic:

nuclei specifici (comutanti);
nuclei supraoptici;
nuclei asociativi;
nuclei nespecifici;
nucleul caudat;
840.Numiți principalele trăsături ale reflexului condiționat:

este înnăscut;
este dobândit;
se elaborează pe baza reflexului necondiționat;
poate fi elaborat la diferiți stimuli;
se elaborează fără participarea cortexului;
841.O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;
842.O alcaloza metabolică poate fi determinată de:

hipoventilaţia pulmonară;
deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
deshidratarea prin diaree;
hemoragie;
coma diabetica;
843. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min,

presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama
Presiune -Volum al ventriculul stâng este prezentata.
Care este debitul ei cardiac în mililitri pe minut?
2000
3000
4000
6000
7000
844.O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea
arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normală. Diagrama Presiune -
Volum al ventriculul stâng este prezentata.
Indică punctele din relația presiune-volum când apare al doilea zgomot cardiac?
La punctul C
Între punctul A și punctul B
Între punctul B și punctul C
Între punctul C și punctul D
Între punctul D și punctul A
845.O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii, cu EXCEPȚIA:

vasoconstricţie arterială;
vasoconstricţie venoasă;
creșterea secreției factorului natriuretic atrial (FNA);
creşterea eliberării de hormon antidiuretic;
bradicardie;
846.O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:

vasoconstricție arterială;
vasodilatare venoasă;
creșterea secreției de catecolamină;
creșterea eliberării de HAD;
bradicardie;
847.O persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de
frecventa:
5000-8000 Hz;
500-3000 Hz;
200-5000 Hz;
500-10000 Hz;
20-20000 Hz;
848.O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

volumului bătaie;
tonusului nucleului nervului vag;
rezistenței periferice totale;
activității sistemului nervos simpatic;
activității sistemului nervos parasimpatic;
849.O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:

volumului bătaie;
ritmului cardiac;
rezistenţei periferice totale;
secreției factorului natriuretic atrial (FNA);?
activității sistemului nervos parasimpatic;
850.Ochiul emetrop se caracterizează prin următoarele cu EXCEPȚIA:

putere de refracţie statică medie de 60 D;
focar principal pe retină, la privirea la (infinit);
putere de refracţie statică medie de 43 D;
focar principal în afara retinei la privirea la distanța (infinit);
punctul remotum al vederii clare este situat la infinit;
851.Ochiul emetrop se caracterizează prin:

putere de refracție statică medie de 60 D;
focar principal pe retină, la privirea la distanța (infinit);
putere de refracție statică medie de 43 D;
focar principal în afara retinei la privirea la distanța (infinit);
punctul remotum al vederii clare este situat la infinit;
852.Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:

perceperea și selectarea hranei;
favorizarea reflexelor secretorii digestive;
evitarea locurilor cu aer viciat;
evitarea alimentelor alterate;
recunoașterea partenerului sexual la animale;
853.Ovarul secreta:
hormoni estrogeni;
androgeni în cantități mici;
aldosteron;
progesteron;
hormonul foliculostimulant;
854.Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:

contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
ejecţia laptelui;
lactogeneza;
contracţia miometrului uterin;
855.Oxitocina provoacă:
lactogeneza;
contracția miometrului;
eliberarea laptelui;
contracția mioepiteliului din canalele galactofore;
relaxarea uterului;
856.Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul:

nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
centrului setei;
857.Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

proteine;
steroizi;
glicoproteine;
glucide;
amine biogene;
858.Parathormonul:
este hormon hipercalcemiant;
este hormon hipocalcemiant;
favorizează depunerea calciului in oase;
creste reabsorbția calciului la nivelul tubului urinifer;
mărește eliminările urinare de fosfor;
859.Parotina:
Este o globulina secretata de parotide;
Are efect hipercalcemiant;
Inhibă calcificarea dentinei;
Facilitează osificarea endocondrala;
Este clasificata ca hormon;
860.Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC:

transmiterea unilaterala;
retenția sinaptica;
divergența;
iradierea excitației;
convergenta;
861.Pe receptorii intracelulari acționează următorii hormoni:

proteici;
steroizi;
adrenalina;
tiroidieni;
862.Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:

hormonii proteici;
adrenalina;
hormonii steroizi;
hormonii tiroidieni;
hormonii sexuali;
863.Pedunculul cerebelos mijlociu conține fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:

spinocerebelos direct;
spinocerebelos încrucişat;
tectocerebelos;
pontocerebelos;
vestibulocerebelos;
864.Pentru a măsura potențialul de repaus al membranei:

folosim un voltmetru special;
amplasăm ambii electrozi pe partea exterioară a membranei celulare;
trebuie să stimulăm fibra nervoasă cu un stimul pragal;
amplasăm ambii electrozi pe partea interioară a membranei celulare;
amplasăm un electrod pe partea exterioară a membranei celulare și altul în interiorul
celulei;
865.Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la

distanta de:
20m;
8m;
15m;
5m;
2m;
866.Pentru formarea de micelii este necesară prezența:

fierului;
colesterolului;
sărurilor biliare;
alcoolului;
vitaminei B 12;
867.Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele

afirmații:
volumul sanguin total este de 5 1;
pH-ul sanguin este 7,0;
numărul hematiilor este aproximativ de 4,5-5 x 10 la puterea a 12-a/1;
numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1;
sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp;
868.Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

numărul hematiilor este de 5 x I0 la puterea 12/l;
numărul leucocitelor este de 1 x IO la puterea 9/l;
869.Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

pH-ul sanguin arterial este 7,4;
numărul hematiilor este aproximativ de 5 x 10 la puterea a 12/1;
numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1;
870.Perioada de contracție izovolumetrică se caracterizează prin următoarele, cu

EXCEPȚIA:
corespunde cu începutul sistolei ventriculare;
începe odată cu închiderea valvelor semilunare;
începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare;
începe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare;
corespunde cu începutul sistolei atriilor;
871.Perioada de contracție izovolumetrică:

corespunde cu începutul sistolei ventriculare;
începe odată cu închiderea valvelor semilunare;
începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare;
începe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare;
este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor semilunare;
872.Pigmenții biliari (bilirubina și biliverdina) sunt produși de degradare ai:

trombocitelor;
leucocitelor;
hemoglobinei ;
sărurilor biliare;
mioglobinei;
873.Plachetele au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:

sunt produse în măduva osoasă roșie, din megacariocite;
sunt în număr mai mare ca hematiile;
pot adera la peretele vascular lezat;
secretă factori cu rol in hemostaza microcirculatorie;
sunt celule nucleate;
874.Plachetele:
sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
pot adera de peretele vascular lezat;
875.Plachetele:
sunt produse în măduva osoasă roşie, din megacariocite;
pot adera la peretele vascular lezat;
secretă factorilor cu rol in hemostaza primară (microcirculatorie);
sunt celule nucleate;
876.Postactiunea (reverberația ) este:

proprietatea sinapsei;
proprietatea centrului nervos;
iradierea excitației;
circulația excitației printr-un «inel» neuronal;
răspunsul efectorului și după întreruperea excitației receptorilor;
877.Potențialele de acțiune axonale:

se propagă decremențial;
se transmit mai rapid în axonii cu diametrul mare;
se propaga saltator în axonii amielinizati;
sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau corpul
neuronal;
determina creșterea permeabilității pentru ionii de Ca2+ în butonul axonic;
878.Potențialul de acțiune a unei singure fibre nervoase:

este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru sodiu;
nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive;
se poate suma cu un alt potențial de acțiune;
se amplifica, dacă intensitatea stimulului depășește pragul;
se supune legii "tot sau nimic";
879.Potențialul de acțiune al fibrei miocardice se deosebește de al fibrei musculare

scheletice prin:
durată mai lungă (250-300 ms);
durata mai scurtă sub 2 ms;
intensitatea mai mare;
amplitudinea mai mare;
perioada refractară mai scurtă;
880.Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru se caracterizează prin următoarele, cu

EXCEPȚIA:
are o fază de platou în cursul căreia permeabilitatea pentru Ca2+ este scăzută;
este precedat de o depolarizare lentă diastolică;
începe prin deschiderea canalelor de Na+;
durează 0,25-0,30 s în fibra ventriculară;
durează mai putin în fibra musculară atrialâ, decât în cea ventriculară;
881.Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru:

are o fază de platou în cursul căreia g Ca++ este scăzută;
este precedat de o depolarizare lentă diastolică;
începe prin deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente;
durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară;
durează mai puțin în fibra musculară atrală, fața de cea ventriculară;
882.Potențialul de acțiune:
este un potențial gradat;
este produs de stimulii subpragali;
începe cu repolarizarea declanșată de efluxul ionilor de clor;
are o viteză de propagare mai lent în fibrele nervoase groase;
se propagă fără decrement;
883.Potențialul de repaus a unei fibre nervoase

este determinat de distribuția egală a ionilor pe ambele părți ale membranei;
este determinat de permeabilitatea selectivă a membranei pentru ioni;
pompa sodiu-potasiu-ATPaza nu are nici un rol;
este determinat de influxul ionilor de calciu;
este determinat de ionii de potasiu;
884.Potențialul de repaus al membranei este determinat de:

Difuzia liberă a ionilor de potasiu în ambele direcții;
Difuzia ionilor de sodiu spre interiorul celulei;
Deschiderea canalelor ligand (chimic) - dependente;
Deschiderea canalelor voltaj dependente;
Deschiderea tuturor canalelor;
885.Potențialul membranar de repaus:

este de 80 mv în neuron;
este negativ;
este determinat de conductanța crescuta a K+ în repaus
este determinat de conductanța scăzuta a Ca++ în repaus;
este menținut de contribuția indirecta a pompei de Na-K;
886.Potentialul postsinaptic de excitație (PPSE):

este capabil sa se sumeze în timp;
nu se sumează;
amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
se supune legii «tot sau nimic»;
nu se supune legii «tot sau nimic»;
887.Potențialul retinian de receptor:
este rezultatul creşterii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium:
este rezultatul refacerii pigmenţilor fotosensibili;
este rezultatul scindării pigmenţilor fotosensibili;
este un potenţial hiperpolarizant;
este rezultatul micşorarii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru
sodium
888.Precizați asocierile INCORECTE:

reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
reflex bineuronal - reflex de flexie;
reflex monosinaptic - reflex miotatic;
reflex necondiționat - reflex înnăscut;
reflex vegetativ - reflex de clipire;
889.Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele:

participă într-o mare măsură la reglarea tensiunii arteriale;
prezintă o bogată inervație parasimpatică;

participă într-o mare măsură la reglarea tensiunii arteriale;
tonusul muscular este reglat atât pe cale umorală cât și pe cale nervoasa;

reprezintă zona de minimă rezistenta a sistemului vascular;

reprezintă zona de maxima rezistența a sistemului vascular;
prezintă o bogată inervație parasimpatică;
893.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE, în miocard:

potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
potențialul de acțiune în mușchiul cardiac are o durată mai mare, ca în mușchii
scheletici;
Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potenţialului de acţiune;
doar nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap.
894.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

vâscozitatea crescută a sângelui mărește presiunea arterială;
vâscozitatea crescută a sângelui micșorează presiunea arterială;
elasticitatea pereților arteriali nu are rol in menținerea presiunii arteriale;
arteriolele sunt vase rezistive;
scăderea bruscă a presiunii arteriale determină creșterea frecventei cardiace;
895.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. Miocardul:

cel atrial și cel ventricular formează două sinciții funcționale;
prezintă PA cu aceeaşi durată, la nivel atrial şi ventricular;
prezintă o viteză de conducere între 0,3 -0,5 m/s, atât la nivel atrial, cât şi ventricular;
este refractar la stimulare timp de 0,20 sec, atât la nivel atrial, cât şi ventricular;
prezintă o perioadă refractară relativă de 0,1 sec la nivel ventricular;
896.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. In miocard:

potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice;
potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune;
numai nodulul sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap;
897.Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
cuprinde numai baro (preso) receptori;
este aferentă nervului vag;
este aferenta nervului glosofaringian;
conține atât baro cât și chemoreceptori;
de la baroreceptori se declanșează reflexe depresoare;

Potențialele de acțiune din miocard sunt mai lungi ca durată, faţă de cele
din mușchiul scheletic;
Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV;
Potențialul de acțiune este condus prin miocardul lucrător prin fibre nervoase;
Viteza de conducere prin musculatura lucrătoare atrială, este în jur de 0,3 - 0,5 m/sec;
Sistemul excito-conductor este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni
gap;
899.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:

Lichidele circulă între capilare și țesuturi, prin filtrare și reabsorbție;
Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide;
Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară;
Toate lichidele; care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația
limfatică;
Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune oncotică mai mică.
900.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:

Dacă presiunea arterială scade brusc, reflexul presor baroreceptor determină
creșterea frecventei cardiac;
Creșterea presiunii arteriale determină vasoconstricție periferică, mediată parasimpatic;
Mecanoreceptorii cardiaci sunt responsabili, mai ales, pentru reglarea pe termen lung a
presiunii arteriale sistemice;
Fluxul sanguin coronar este reglat, mai ales, de necesitățile metabolice;
Presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;

Unda P pe EKG reflectă contracția atrială;
Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;
Amplitudinea undelor pe EKG, se măsoară în mV;
Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare;
Intervalul PQ măsoară 0,5 sec;
902.Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135 mm Hg;
In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventricul este ejectat;
In contracția izovolumetrică volumul ventricular nu se modifică;
Valva mitrală nu se închide in sistola ventriculară pentru că presiunea din ventriculul stâng
depășește presiunea din atriul stâng;
903.Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:

Zgomotul I este cauzat de închiderea valvelor mitrale și tricuspide;
Zgomotul I precede unda R pe EKG;
Zgomotul II este cauzat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară);
Zgomotul II are loc în cursul undei P;
Zgomotul I corespunde pauzei generale a cordului;

Unda P pe EKG reflectă contracția atrială;
Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;
Amplitudinea undelor, pe EKG, se măsoară în mV;
Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare;
Intervalul PQ reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare;

Potențialele de acțiune din miocard sunt de 2 ori mai lungi ca durată, fața de cele din
mușchiul scheletic;
Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV;
Potențialul de acțiune este condus în miocardul lucrator, prin fibre mielinice;
Viteza de conducere prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec;
Țesutul sistemului excitoconductor din miocard este format din miocite specializate,
legate prin joncțiuni gap;
906.Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

în cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135mm Hg;
în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat;
volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul sistolic;
presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;
907.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE. În miocard:
potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase
simpatice;
potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici;
Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune;
numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker;
potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap;
908.Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE:

în cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;
în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maxim la 135mm Hg;
în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat;
volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul systolic;
presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac;
909.Precizați care este locul de secreție al hormonului gastrina:

cavitatea bucala;
porțiunea pilorica a stomacului;
duodenul;
pancreasul;
tot traseul tubului digestiv;
910. Precizați concentrația corecta a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

4 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
100 mEq/1 HCO3-;
70 mEq/1 Na+;
155 mEq/1 K+;
911. Precizați concentrația corectă a următoarelor substanțe din fluidului intracelular:

95 mEq/1 Cl-;
80 mEq/1 Ca2+;
100 mEq/1 HCO3-;
70 mEq/1 Na+;
155 mEq/1 K+;
912.Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici:

țesutul osos;
smalț;
rinichi;
glandele endocrine;
embrion;
913.Precizați in care din structurile enumerate se găsește apa in cantitate mare:

țesut osos;
mușchi;
rinichi;
smalț dentar;
splina;
914.Precizați răspunsurile corecte referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):

inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal;
stimulează secreția de renină;
inhibă eliberarea de vasopresină;
inhibă eliberarea de renina;
stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal;
915.Precizaţi răspunsurile corecte:

erecția este un reflex simpatic;
erecția apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
fertilizarea normală are loc în uter;
fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;
916.Precizați răspunsurile INCORECTE referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):

inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal;
stimulează secreţia de renină;
inhibă eliberarea de vasopresină;
stimulează eliberarea de aldosteron;
stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal;
917.Presbiopia apare în rezultatul:

alungirii globului ocular;
scăderii elasticității cristalinului;
creșterii tensiunii intraoculare;
dereglării inervației mușchiului ciliar;
opacifierii cristalinului;
918.Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la:

inhibiția secreției hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
micșorarea secreției hormonilor tiroidieni;
micșorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
mărirea consumului de oxigen in creier;
stimularea secreției hormonului tireotrop;
919.Presiunea arteriala este întreținuta de următorii factori, cu EXCEPȚIA:

forța de contracție a inimii;
debitul cardiac;
elasticitatea vaselor;
presiunea osmotica a sângelui;
rezistenta vasculara;
920.Presiunea arteriala este întreținută de:

forța de contracție a inimii;
debitul cardiac crescut;
elasticitatea vaselor mari;
volumul, viscozitatea și presiunea osmotica a sângelui;
rezistenta vasculara;
921.Presiunea coloidosmotică a plasmei:

creşte în hiperproteinemii;
creşte după o ingestie de apă în exces;
este determinată în primul rând, de albumine;
creşte în proteinurie;
creşte în hipoproteinemii;
922.Presiunea coloidosmotică a plasmei:

este mai mică faţă de cea din spațiul interstițial;
creşte după ingestia de NaCl în exces;
este determinată în primul rând de lipide;
este determinată 80% de albumine;
este determinată de către macromoleculele proteice;
923.Presiunea osmotica în condiții normale în lichidul din compartimentul extracelular NU

este determinat de:
glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
924.Presiunea osmotica în spațiul extracelular în condiții normale este determinata de:

glucoza;
Na+;
Cl-;
lipide;
aminoacizi;
925.Presupunând că vasele de la A la E sunt de aceeași lungime, dar gradientul de presiune,

raza vasului și vâscozitatea sângelui variază, care vas are cel mai mare flux?
Gradientul de presiune=100mmHg, Raza vasului=1, Vâscozitatea sângelui=10;
926.Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:

facilitarea motoneuronilor α ce inervează același mușchi;
contracția musculaturii antagoniste;
reflexul tendinos Golgi;
inhibiției motoneuronilor α ce inervează mușchii corespunzători;
inhibiția reciproca;
927.Prin AMPc acționează următorii hormoni:

hormonii hipotalamici;
hormonii hipofizei anterioare;
parathormonul;
estradiolul;
tiroidieni;
928.Prin ce se caracterizează afazia auditiva Wernike:

incapacitatea de a vorbi;
surditate;
incapacitatea de a înțelege cuvintele auzite;
afectarea receptorilor auditivi;
incapacitatea analizei informației vizuale;
929.Prin ce se caracterizează afazia Wernicke:
incapacitatea de a înțelege cuvintele rostite;
incapacitatea de a înțelege cuvintele scrise;
incapacitatea de a interpreta gândul exprimat de cuvintele rostite;
dementa totala;
incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
930.Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale alfa:

frecventa 20-30 Hz;
se înregistrează în timpul somnului;
se înregistrează în starea de veghe in repaus;
frecventa 8-13 HZ;
apar în încordare nervoasa;
931.Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale beta:

frecventa mai mare de 14Hz;
frecventa mai mica de 14Hz;
apar în timpul stimulării sistemului nervos central;
apar în somnul paradoxal;
apar în stare de veghe în repaus;
932.Prin presiune sistolică se înțelege:

presiunea arterială la începutul sistolei ventriculare;
presiunea arterială la începutul diastolei;
valoarea maximă a presiunii în artere, în sistola;
valoarea medie a presiunii în artere, în sistola;
presiunea în timpul contracției izovolumetrice;
933.Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta:

hormonii de eliberare hipotalamici;
hormonii de inhibiîie hipotalamici;
oxitocina;
vasopresina;
neurofizinele;
934.Principalele substanțe neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sunt:

bradikinina;
enkefalina;
opioizii;
histamina;
beta-endorfina;
935.Procentul de saturație a Hb cu O2 va crește:

la mărirea pCO2 arterial;
la mărirea pO2 arterial;
la mărirea concentrației de Hb;
la mărirea temperaturii;
la scăderea pH-ul arterial;
936.Progesteronul este secretat la nivelul:

foliculuilui ovarian;
corpului galben;
testiculului;
placentei;
937.Progesteronul favorizează:
proliferarea endometriului;
secreția endometrului;
contracția uterului;
relaxarea uterului;
proliferarea alveolelor sânilor;
938.Progesteronul:
este secretat de corpul galben;
este secretat de corpul galben;
este scăzut în timpul menstruațiilor;
prezintă nivele constante după implantare;
prezintă nivele scăzute după ovulație;
939.Prolactina este secretata de:

hipofiza posterioara;
hipotalamusul medial;
testicul;
ovar;
940.Propagarea potențialul de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
musculatura atrialâ;
nodul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
reţeaua Purkinje;
musculatura ventriculară
941.Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
musculatura atrială;
nodulul atrio-ventricular;
fasciculul Hiss;
rețeaua Purkinje;
musculatura ventriculară;
942.Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se reține la nivelul:

musculaturii atriale;
nodulului atrio-ventricular;
fasciculului Hiss;
reţelei Purkinje;
musculaturii ventriculare;
943.Protanomalia este:
lipsa de percepere a culorii roșii;
perceperea defectuoasă a culorii roșii;
lipsa de percepere a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii verzi;
perceperea defectuoasă a culorii albastre;
944.Protecția țesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:

secreția de proteaze sub forma de pro-enzime inactive;
secreția de antienzime ca antitripsina;
inactivarea pepsinei;
conținutul crescut de bicarbonat;
acțiunea lenta a enzimelor proteolitice;
945.Proteinele glandulare din saliva sunt:

pepsina;
Amilaza;
Mucinele;
Lipaza linguala;
tripsina;
946.Proteinele glandulare din saliva sunt următoarele:

lizozimă;
amilaza;
HCl;
substanțele de grup sanguin (aglutinogenule din sistemul ABO);
acidul lactic;
947.Răspunsul DINAMIC al fusului muscular apare atunci când:

zona receptoare a fusului muscular este întinsa lent;
zona receptoare a fusului muscular este întinsa brusc;
numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste
proportional cu gradul de întindere;
terminațiile nervoase primare sunt stimulate deosebit de intens;
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe
minute;
948.Răspunsul local se caracterizează prin:

amplitudine proporționala cu stimul;
amplitudine și durata constanta;
propagare locala decrementionala;
sumare temporospatiala;
propagare activa fără decrement;
949.Răspunsul STATIC al fusului muscular se caracterizează prin:

zona receptoare a fusului muscular este întinsa lent;
zona receptoare a fusului muscular este întinsa brusc;
numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare
creste proportional cu gradul de întindere;
terminațiile nervoase primare sunt stimulate deosebit de intens;
terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe
minute;
950.Răspunsurile postsinaptice :
pot fi modulate de neuromodulatori și cotransmițători;
pot fi de tip excitator sau inhibitor;
nu se supun legii "tot sau nimic';
au aceeași baza ionica la răspunsul excitator și inhibitor;
se supun legii "tot sau nimic";
951.Receptorii nicotinici se găsesc:

la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici;
la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici;
la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic;
la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic;
la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic;
952.Receptorii pulmonari de destindere:

Recepționează mărirea volumului pulmonar;
Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian;
Inhiba faza de inspirație;
Transmit impulsurile aferente prin nervul vag;
Măresc durata inspirației;
953.Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:

în prezbiopie;
la creșterea elasticității cristalinului;
la scăderea elasticității cristalinului;
în miopie;
în astigmatism;
954.Referitor la metabolismul glucozei:

gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
glicogenoliza și glicogeneza sunt funcții hepatice;
glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
glicogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
955.Reflexele de flexiune se caracterizează prin următoarele elemente cu excepția faptului

ca:
sunt reflexe mono sinaptice;
arcul reflex este multineuronal;
cuprind 6-10 neuroni intercalări dispuși în lanț închis sau deschis;
sunt reflexe inițiate de la nivelul exteroceptorilor cutanați; tactili; termici și dureroși;
neuronii intercalări fac sinapsa cu moto neuronii ipsi- si controlaterali;
956.Reflexele medulare segmentare sunt :

reflexul de ascensor;
reflexul de redresare;
reflexul de flexie;
reflexul de flexie si extensie încrucișata;
reflexul de extensie;
957.Reflexele posturale și locomotorii a măduvei spinării sunt:

reacția pozitiva de susținere a pozei;
reflexul de pășire ritmica;
reflexul de galop;
reflexul de micțiune;
reflexele stato-kinetice;
958.Reflexul de convergența presupune:

marcarea corectă a poziției obiectelor în spațiu ;
suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi;
modificarea poziției axelor optice ;
mișcarea ne concomitentă a celor doi ochi;
suprapunerea parțiala a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi ;
959.Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:

segmentar;
intersegmentar;
suprasegmentar;
polisinaptic;
monosinaptic;
960.Reflexul de umflație (Herring - Breuer):

Prelungește inspirația;
Inhibă inspirația și previne extinderea excesivă a plămânilor;
Produce volume curente mai ample;
Micșorează faza inspiratorie;
Este inițiat de stimularea receptorilor de întindere;
961.Reflexul Hering-Breuer la adulți:

Implică chemoreceptorii pulmonari;
Întrerupe inspirația la volume respiratorii mărite;
Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari;
Implică chemoreceptorii centrali și periferici;
Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii normale;
962.Reglarea aportului hidric se realizează prin:

senzația de sete;
micșorarea presiunii oncotice;
prin progesterone;
creșterea osmolaritatii plasmatice;
uscăciune in cavitatea bucală;
963.Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de

litere corect:
A – motoneuron alfa cu terminațiunea motorie, C – fibre musculare scheletice;
A, B,C – fusul muscular;
A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare scheletice;
A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice;
A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi;
964.Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de

litere corect:
A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare cardiace;
A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare netede;
A, B,C – unitate motorie;

litere INCORECT:
A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare cardiace;
A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare netede;
A, B,C – unitate motorie;

litere INCORECT:
A – motoneuron alfa cu terminațiunea motorie, C – fibre musculare scheletice;
A, B,C – fusul muscular;
A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare scheletice;
967.Relaxarea ventriculară izovolumetrică corespunde pe ECG:

undei P;
complexului QRS;
undei R;
undei T ;
segmentului ST;
968.Renina:
este secretata de aparatul juxta-glomerular;
este secretata de interstițiu renal;
este secretata în ficat;
transforma angiotensinogenul în angiotenzina I;
transforma angiotensina I în angiotensina II;
969.Repolarizarea fibrei nervoase:

în prima fază este lentă apoi devine rapidă;
apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea
canalelor pentru potasiu;
pe imaginea grafică a potențialului de acțiune este reprezentată de panta ascendentă;
este asociată cu creșterea conductanței pentru Ca++;
este asociată cu creșterea conductanței pentru K+;
STUDII DE CAZ (VARIANTELE CORECTE)
1.Femeie de 43 de ani, acuză dureri sub rebordul costal pe dreapta, instalate acut după
consum de alimente bogate în grăsimi. La USG s-au depistat calculi biliari și semne de
colecistită acută.
1. Alimentele bogate în grăsimi cresc secreția de CCK
2. CCK duce la contractarea vezicii biliare și relaxarea sfincterului Odii
3. CCK este eliberată de mucoasa jejunală
4. CCK este cel mai puternic stimulator al contracțiilor vezicii biliare
5. CCK este eliberată ca răspuns la prezența în duoden a alimentelor bogate în lipide
6. Contracția vezici biliare este stimulată de nervii vagi, cât și de sistemul nervos enteric
12.Bărbat de 45 de ani, acuză dureri în regiunea epigastrică sub formă de arsură,ce apar
postprandial, inapetență, pierdere în greutate.
1. Conținut acid și peptic crescut
2. Aport sangvin deficitar la nivel de perete gastric
3. Hipersecreție a celulelor oxintice
4. Hipersecreție a celulelor parietale
5. Hiposecreția glandelor pilorice secretante de mucus
6. Hipersecreție de gastrină
7. Creșterea activității celulelor ECL ce indice eliberarea de histamină
8. Aport sangvin deficitar
21. Un tînăr de 23 ani acuză dureri abdominale în anamneză, balonare, flatulență și diaree
instalată după consum de înghețată.
1. Galactoza este absorbită prin același mecanism ca și glucoza
2. Galactoza este absorbită prin mecanism de cotranspot cu sodiul
3. Lactaza-enzimă localizată în enterocite, specializată în digestia lactozei
4. Galactoza este absorbită de 2 (două) ori mai rapid decât fructoza
5. Iesirea glucozei,galactozei și fructozei prin membrana bazolaterală utilizează un transportor
facilitate de glucoză – GLUT 2
6. Activitatea lactazei este considerabil mai mică ca a altor oligozaharidaze.
7. La nivel de jejun proximal activitatea și ambundența oligozaharidazelor este cea mai mare
8. Pacientul prezintă diareie osmotică
42.F/80 ani, cu acuze: pierdere în greutate,dificultăți la înghițirea alimentelor solide și

lichide, regurgitări.Rx torace-esofag lărgit.Manometria esofagiană-absența contracțiilor
musculare în 1/3 inferioară și relaxarea insuficientă a SEI.
1. Undele peristaltice secundare esofagiene asigură golirea completă a acestuia
2. SNE asigură peristaltismul esofagian.
3. Refexul de deglutiție este unul involuntar la nivel de esofag
4. Relaxarea SEI este mediată de NO
5. Relaxarea SEI este mediata de VIP
51.B/38 de ani acuză dureri severe în epigastru.Consumator de alcool.Prezintă vome,
abdomen mărit în volum, tegumentele palide, reci, icterice. CT: parenchimul pancreatic
lărgit, Proba maselor fecale – lipide.
1. Tripsina și chimotripsina scrindeză proteinele în peptide de dimensiuni variabile
2. În pancreatita acută, elevarea temperaturii corpului-simptom prezent în contextul procesului
inflamator
3. Tripsinogenul este activat de enterokinază-enzimă din mucoasa duodenală
4. Inhibitorul tripsinei previne activarea tripsinogenului în interiorul acinilor și ductele
pancreatice
5. Acetilcolina stimulează secreția pancreatică
6. Secretina și colecistokinina-produse de mucoasa duodenului și jejunului proximal
stimulează secreția pancreatică
7. Secretina determină o secreție pancreatică bogată în bicarbonat și soluții apoase
8. Acetilcolina și colecistokinina determina o secreție pancreatică bogată în enzime digestive
9. Nivelul crescut al amilazei și lipazei serice indică o distrucție acinară
10. Colecistokinina induce o secreție de enzime pancreatice, ca răspuns la prezența produsilor
proteici și acizi grași cu lanț lung din chimul provenit din stomac
67.B/56 ani acuză incontinență de mase fecale.Cu 6 luni în urmă a suportat

hemoroidectomie.Proctosigmoidoscopie-deteriorarea sfincterului anal.Elecromiografie
anală – deteriorarea inervației.
1. Cel mai adesea rectul, nu conține materii fecale,datorită sfincterului slab între sigmoid și
rect la care se adaugă o angulație abruptă tot la acest nivel
2. exteriorizarea continuă de materii fecaleeste împiedicată datorită prezenței funcționle a
sfincterului anal intern și extern .
3. În procesul eficient al actului de defecație se implică atât reflexul intrinsec mienteric cât și
reflexul parasimpatic de defecație.
4. Sfincterul anal extern este controlat de n.rușinos deci, control voluntar, coștient
5. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului mienteric
6. Sfinceterul anal intern se relaxează sub acțiunea plexului Auerbach
7. N.pelvieni în contextul reflexului de defecație parasimpatic inervează colonul descendent,
sigmoid, rect, anus
Selectați substanțele (?) ce lipsesc pe schema transportului de CO2.
HCl;
HCO3-;
Ca++;
H2CO3;
+Cl-;
Selectați substanțele (?) ce lipsesc pe schema transportului de CO2.
HCl;
+HCO3-;
Ca++;
+H2CO3;
Cl-;
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular
după perfuzia 1 litru de NaCl 0,45%
A
B
+C
D
E
după perfuzia soluției hipertonice.
A
B
C
+D
E
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular la un
pacient cu diabet insipid.
A
B
C
D
+E
după pierderea soluției hipotonice.
A
B
C
D
+E
după perfuzia A 300ml de NaCl 10%.
A
B
C
+D
E
după perfuzia soluției hipotonice.
A
B
+C
D
E
Care din diagramele (A-E) arată modificările volumului și osmolarității lichidelor extra- și intracelular după
perfuzia soluției izotonice.
A
+B
C
D
E
Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare?
0;
+II A; III
B; IV
AB;
I 0 și II A
după perfuzia 1 litru de NaCl 0,9%.
A
+B
C
D
E
Analizatorii. Activitatea nervoasa superioara.
1.csModificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial se

numeste: G-310
A.potential de actiune;
B.potential postsinaptic de excitatie;
C.potential vestigial;
D!.potential de receptor;
E.potential postsinaptic de inhibitie;
2.csAlegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici: G – 310, 311

A.efectele radiatiei electromagnetice;
B!.deformarea mecanica a receptorului;
C.modificarea temperaturii membranei receptorilor;
D.aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului;
E.actiunea undelor sonore;
3.!csCare substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa: G -325
A.serotinina;
B.acetilcolina;
C!.bradichinina;
D.histamina;
E.ioni de potasiu;
4.!cs Selectati afirmatiile corecte cu referire la sistemul opioid al creerului: G - 327

A.este calea de transmitere a durerii viscerale;
B!.face parte din sistemul de analgezie a creierului;
C.percepe durerea acuta;
D.asigura aparitia durerii reflectate;
E.percepe durerea fantom;
5.!cmSemnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii nervi
cranieni :G-363, H-978
A.nervul trigemen;
B!.nervul facial;
C!.nervul vag;
D!. nervul glosofaringian;
E.nervul hipoglos;
6.!csCare suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie: B-461,
H - 973
A!.suprafata anterioara a corneei;
B.suprafata posterioara a corneei;
C.suprafata anterioara a cristalinului;
D.suprafata posterioara a cristalinului;
E.corpul vitros;
7.csControlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de: G-333

A.sistemul nervos simpatic;
B.sistemul nervos somatic;
C!.sistemul nervos parasimpatic;
D.mecanisme hormonale;
E.sistemul limbic;
8.cs Selectati afirmatiile corecte: G-333

A. presbiopia apare in rezultatul alungirii globului ocular;
B!. presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului;
C. presbiopia apare in rezultatul cresterii tensiunii intraoculare;
D. presbiopia apare in rezultatul dereglarii inervatiei muschiului ciliar;
E. presbiopia apare in rezultatul opacifierii cristalinului;

A. cataracta se manifesta prin cresterea presiunii intraoculare;
B. cataracta se manifesta prin modificarea curburii corneei;
C. cataracta se manifesta prin alungirea globului ocular;
D. cataracta se manifesta prin dereglarea inervatiei m.ciliar;
E!. cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului;
10.csPentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la

distanta de: G-336
A.20m;
B.8m;
C.15m;
D!.5m;
E.2m;

A. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile concave;
B. corectia astigmatismului poate fi efectuata prin indepartarea chirurgicala a cristalinului;
C!. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice;
D. corectia astigmatismului poate fi efectuata folosind preparate farmacologice;
E. corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile convexe;
12.csCe structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase: G-337

A.muschii ciliari;
B.cristalinul;
C.retina;
D.irisul;
E!.procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
13.!csCum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie: G-334

A.se indeparteaza;
B!.se apropie;
C.nu se modifica;
D.se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
E.A si D corecte;
14.!csCum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie: G-333

A.nu se modifica;
B!.se indeparteaza;
C.se apropie;
D.se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:
E.C si D corecte;
15.csSubstanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste: G-340

A.melanina;
B.iodopsina;
C!.rodopsina;
D.fotopsina;
E.bilirubina;
16.csCare este cauza hemeralopiei(orbire nocturna): G-341

A.insuficienta enzimei retinal -izomeraza;
B.opacifierea cristalinului;
C.dereglarea vascularizarii retinei;
D.lipsa pigmentului melanina;
E!.insuficienta severa de vitamina A;
17.csSistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de: G-343,

344
A.cantitatea pigmentului melanina;
B.viteza de scindare a rodopsinei;
C!.proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;
D.intensitatea fluxului de lumina;
E.cantitatea rodopsinei;
18.csCare este cauza defectelor vederii color: G-344

A.insuficienta rodopsinei;
B.lipsa bastonaselor;
C!.lipsa diferitor tipuri de conuri;
D.insuficienta de melanina;
E.scaderea elasticitatii cristalinului;

A.celule orizontale nu fac parte din celulele retinei;
B!.celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei;
C.celule amacrine nu fac parte din celulele retinei;
D.celule bipolare nu fac parte din celulele retinei;
E.celule ganglionare nu fac parte din celulele retinei;
20.csDisparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de:
H-958, C
A.presbiopie;
B.acromazie;
C.astigmatism;
D.miopie;
E!.hemianopsie;
21.csHemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit: H-958,

C
A.prin nervul optic drept;
B.prin nervul optic sting;
C!.prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
D.prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;
22.csHemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit: H-958,

C
A.prin nervul optic stang;
B.prin nervul optic drept;
C.prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
D!.prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
E.prin nervul vag;
23.csCe numim anizocorie: B-466

A.Anomalie a refractiei ochiului;
B.dereglarea vederii cromatice;
C.cresterea presiunii intraoculare;
D!.diametrul diferit al pupilelor;
E.dereglarea acomodarii;
24.csCare din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie: G-356, H-945
A!.membrana vestibulara;
B.ciocanul;
C.scarita;
D.nicovala;
E.muschiul tensor al timpanului;
25.csCare este mecanismul de protejare a analizatorului auditiv de zgomotele nocive:

G-356, H-945
A.relaxarea muschiului tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice;
B.inhibitia celulelor cu cili;
C.relaxarea muschiului scaritei;
D.extinderea reflexa a membranei bazilare;
E!.contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului;
26.csCum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator: G-

356, H-936
A.nu se modifica;
B.se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
C.apare surditatea totala;
D!.scade esential;
E.creste esential;
27.csCe numim helicotrema: G-358

A.membrana pe care se gasesc receptorii auditivi;
B!.orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
C.orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie;
D.orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara;
E.membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
28.!csCare segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu
frecuenta inalta:
A!.segmentul de la baza cohleei;
B.segmentul mediu;
C.segmentul distal;
D.segmentul distal si mediu;
E.toate trei segmente vibreaza cu amplitudine egala;
29.!csO persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de
frecventa:
A.5000-8000 Hz;
B.500-3000 Hz;
C.200-5000 Hz;
D.500-10000 Hz;
E!.20-20000 Hz;
30.!csCare din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea ariilor de asociatie: B-541-

543
A.aria limbica;
B.aria Wernicke;
C!.aria somatosenzitiva;
D.aria prefrontala;
E.aria lui Broca;
31.csCare este functia de baza a ariei Broca: G-382

A.analiza senzatiilor auditive;
B.controleaza miscarile voluntare ale corpului;
C.este responsabila de emotii si motivatii;
D!.este responsabil de formarea cuvintelor;
E.analiza senzatiilor vizuale;
32.csLezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie: G-382, 397, 399 H-1014
A!.aria Broca;
B.aria limbica de asociatie;
C.aria Wernicke;
D.aria vizuala secundara;
E.aria prefrontala de asociatie;
33.csCare este functia majora a ariei Wernicke: G-396, 397, 399

A.analiza informatiei vizuale;
B.analiza informatiei auditive;
C.formarea cuvintelor;
D!.intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
E.e responsabila de compartament;
34.csPrin ce se caracterizeaza afazia auditiva: G-396, 397, 399

A.incapacitatea de a vorbi;
B.surditate;
C!.incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
D.afectarea receptorilor auditivi;
E.incapacitatea analizei incapacitatea analizei informatiei auditive;
35.csCare structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de scurta
durata
in memoria de lunga durata: G-402
A.nucleul supraoptic al hipotalamusului;
B.hipofiza;
C.cerebelul;
D.ganglionii bazali;
E!.hipocampul;
36.csCe dereglari survin la exterparea hipocampului: G-402

A.tremor intentionat;
B.dereglarea perceperii culorilor;
C.dizartrie;
D!.amnezie anterograda;
E.amnezie retrograda;
37.csCirculatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit reverberant) este un

mecanism al memoriei: G-401
A.tertiare;
B.de lunga durata;
C.senzoriale;
D!.de scurta durata;
E.A si B corecte;
38.csModificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei: G-402

A.senzoriale;
B.de scurta durata;
C.tertiare;
D.de lunga durata;
E!.C si D corecte;
39.csAmnezia retrograda se caracterizeaza prin: G-402

A.incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
B.incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
C!.incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
D.incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata;
E.A si B corecte;
40.csCare trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente): G-410
A.micsorarea tonosului muscular;
B.scaderea metabolismului bazal;
C.scaderea presiunii sangvine;
D!.miscari rapide a globilor oculari;
E.scaderea frecventei cardiace;
41.csCare trasaturi nu sunt caracteristice pentru faza REM al somnului: G-410

A.visele;
B.frecventa cardiaca neregulata;
C.miscari rapide ale globilor oculari;
D!.metabolismul total al creierului scade;
E.miscari musculare neregulate;
42.!!!csCare din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in

producerea somnului lent: G-410
A.noradrenalina;
B.acetilcolina;
C.glicina;
D.dopamina;
E!.serotonina;
43.csEnumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali : G-310

A.mecanoreceptori;
B.termoreceptori;
C.nociceptori;
D chemoreceptori;
E!.toate raspunsurile corecte;
44. !cmCare sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale
corpului:G-310
A.tractul rubrospinal;
B!.sistemul lemniscal dorsal;
C.tractul piramidal;
D. tractul reticulospinal;
E!.sistemul antero-lateral;
45.!!!cmCe tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral: G-322, 323

A.durere;
B!.senzatii de vibratie;
C!.senzatii de pozitie;
D.senzatii termice;
E.senzatii sexuale;
46.!cmCe tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal: G-322, 323
A!.senzatii de gidilit;
B.senzatii vibratorii;
C!.senzatii de durere;
D.senzatii de pozitie;
E!.senzatii termice;
47.cmEnumerati principalele tipuri de receptori de durere: G-324

A!.mecanici;
B.electromagnetici;
C!.chimici;
D!.termici;
E.tactil;
48.!cmCe structuri a SNC nu participa in perceptia durerii: H-1105

A.formatiunea reticulara;
B!.cerebelul;
C.talamusul;
D.cortexul cerebral;
E!.nucleii vestibulari;
49!.cmPrincipalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint:

G-327
A.bradikinina;
B!.enkefalina;
C!.serotonina;
D.histamina;
E!.beta-endorfina;
50.cmSensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori: G-324

A.chimici;
B!.receptori pentru frig;
C!.receptori pentru durere;
D!.receptori pentru cald;
E.receptori mecanici;
51.cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi: G-362, H-

975-977
A!.sunt receptori secundari;
B!.provin din celule epiteliale;
C.sunt receptori primari;
D!.contin microvili;
E. receptioneaza senzatia olfactiva;
52.!cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive: G-363, 364 H- 989,
985
A.sunt receptori secundari;
B!.provin din SNC;
C!.sunt receptori primari;
D.nu se adapteaza;
E!.contin cili;
53.!cm Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul: H-988-990

A!.formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei;
B.provoaca hiperpolarizarea membranei biologice;
C!.sunt substante volatile;
D!.sunt hidrosolubile;
E. toate raspunsurile corecte;
54.cm Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina: G-332

A. este virtuala;
B!. este micsorata;
C!. este marita;
D!. este inversata;
E. este reala;
55.cmCind muschiul ciliar ocular este complect relaxat: G-332, 333

A!.ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
B.ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza;
C.puterea de refractie a cristalinului creste;
D!.puterea de refractie a cristalinului scade;
E!.cristalinul se aplatizeaza;
56.cmNumiti erorile de refractie ale ochiului: G-333, 334

A!.miopia;
B.prezbiopia;
C.glaucomul;
D!.hipermetropia;
E!.astigmatismul;
57.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia: G-334

A!.imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
B.globul ocular este mai scurt;
C!.poate fi corectata cu lentile concave;
D.poate fi erectata cu lentile convexe;
E!.globul ocular este mai lung;
58.cmAlegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia: G-334

A.globul ocular este mai lung;
B!.globul ocular este mai scurt;
C!.poate fi corectata cu lentile convexe;
D.scade elasticitatea cristalinului;
E!.imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;
59.cmAstigmatismul este determinat de: G-334

A.alungirea globului ocular;
B.cresterea presiunii intraoculare;
C!.forma alungita a corneei;
D!.forma alungita a cristalinului;
E.opacifierea cristalinului;
60.cmLichidul intraocular cuprinde: G-337

A.cristalinul;
B!.umoarea apoasa;
C.corneea;
D!.umoarea vitroasa;
E.corpul ciliar ;
61.cm Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei: G-341

A.metarodopsina I;
B.batorodopsina;
C!.scotopsina;
D!.trans retinal;
E.metarodopsina II;
62.!!!cmAlegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor:

G-341, 342
A.reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
B!.este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
C.este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
D!.reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
E!.durata 1 - 1,5 sec;
63.!!!cm Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM): G-343,

H-1073
A.predomina undele alfa;
B.predomina undele delta;
C!.predomina undele beta;
D!.are loc desincronizarea ritmului;
E.are loc sincronizarea ritmului;
64.cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral: G-349,
345 H- 955
A!.retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual;
B.retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv;
C!.functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
D.este centrul superior de perceptie a durerii;
E.retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici;
65.!!!cm Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul vestibular:
G-375, 376, 377
A!.detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala;
B.detecteaza orientarea capului fata de corp;
C!.detecteaza acceleratia lineara a corpului ;
D!.participa la mentinerea echilibrului static;
E.determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie;
66.cmCind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular?: G-376, 377

A.la o rotatie brusca a capului;
B!.la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala;
C!.la o miscare liniara accelerata a corpului;
D.la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante;
E!.la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului;
67.cm Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele semicirculare:
G-377
A!.detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie;
B.participa la reglarea echilibrului static;
C.participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare;
D.participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante;
E!.preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;
68.!cmNumiti cele mai importante arii de asociaţie ale cortexului: G-396

A!.aria parieto-occipito-temporala;
B!.aria prefrontala;
C.aria auditiva secundara;
D.aria somatica secundara;
E!.aria limbica;
69.!cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke: G-397, 398,

399, B-613
A.incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
B.incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
C!.incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
D!.dementa totala;
E.incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
70.!cmCare sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe: G-411, H-

1228
A.gama;
B!.alfa;
C!.beta;
D.delta;
E.teta;
71.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa:

A.frecventa 20-30 Hz;
B.se inregistreaza in timpul somnului;
C!.se inregistreaza in starea de veghe in repaus;
D!.frecventa 8-13 HZ;
E.apar in incordare nervoasa;
72.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta: G-411,
412 H-1228,
A!.frecventa mai mare de 14Hz;
B.frecventa mai mica de 14Hz;
C!.apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
D!.apar in somnul paradoxal;
E.apar in stare de veghe in repaus;
73.cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale delta:

G-412,
A.frecventa 8-13 HZ;
B!.frecventa mai mica de 3Hz;
C.apar in starea de veghe in repaus;
D!.apar in somnul foarte profund;
E!.apar in boli cerebrale grave;
74.!cm Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta:

G-412, H-1
A.frecventa 1-3 Hz;
B!.frecventa 4-7 Hz;
C!.voltajul mai mare ca la undele alfa;
D!.apar in stresul emotional si somnul ortodoxal;
E.apar in somnul paradoxal;
75.cmNumiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat: H-1118, 1117 B-

578, 579
A.este innascut;
B!.este dobandit;
C!.se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat;
D!.poate fi elaborat la diferiti stimuli;
E.se elaboreaza fara participarea cortexului;
76.cm Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor conditionate:
H-1117, 1118 B-578
A.excitantul conditionat urmeaza dupa excitantul neconditionat;
B!.importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
C!.starea de veghe a organismului;
D!.lipsa afectiunilor grave ale scoartei;
E. importante fisiológica a excitantului conditionat este mai mare decit a celui neconditionat;
77.!!!cm Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor: G-

406, 407
A.cerebelul;
B!.hipotalamusul;
C.nucleul rosu;
D!.sistemul limbic;
E!.formatiunea reticulara;
78.!!cm Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice ale
cortexului:
A!.in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus;
B!.trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
C.trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal;
D.la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus;
E.in stare de narcoza;
79.cs Selectati afirmatiile ce caracterizeaza memoria: H-1110

A.capacitatea creierului de a receptiona informatia;
B.capacitatea creierului de conservare a informatiei;
C.capacitatea creierului de recunoastere a informatiei;
D.capacitatea creierului de evocare a informatiei;
E!. toate raspunsurile corecte;
80.cm Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG: B-
536,537 H-1130, 1080,
A.la excitarea SNC;
B!.la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
C!.la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
D!.la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
E. la tercerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
81.csIndicati celule retinei ce transmit semnalele vizuale electrotonic: G-345, 346

A.conurile si bastonasele;
B.celulele bipolare;
C.celulele orizontale;
D.celulele amacrine;
82.csCare segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu
frecventa joasa: G-358, 357, 359
A.segmentul la baza cohleei;
B.segmentul mediu;
C!.segmentul distal;
D.membrana bazilara in intregime;
E.A si B corecte;
83.cm Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio: H-936, C
A!.asigura vibratia perfecta a timpanului;
B!.egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
C.micsoreaza gradul de vibratie al timpanului;
D.mareste gradul de vibratie al timpanului;
E.nu influenteaza asupra gradului de oscilatie a timpanului;
84.cm Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi : G-359 H-947, 946
A.sunt receptori cu sensibilitate primara;
B!.sunt receptori cu sensibilitate secundara;
C.potentialul generator apare in celulele senzitive;
D!.potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
E.potentialul receptor apare in terminatiunile nervului auditiv;
85.cm Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la diferite ambiante
sonore: G-356,352, 359,
A.in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce;
B!.in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
C!.in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
D.in conditii de zgomot sensibilitatea va creste;
E.pragul de excitatie va ramine acelasi;
86.cm La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere:

H-911
A!.la temperatura, la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura;
B!.peste 45 C;
C.la 30 C;
D.la 5 C;
E.toate raspunsurile corecte;
87.cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza: G-354, B-466

A!.reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
B.dilatarea pupilei;
C!.ingustarea pupilei;
D!.contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;
E.contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic;
88.cmAlegeti raspunsurile caracteristice midriazei: G-354

A!.marirea diametrului pupilei;
B.micsorarea diametrului pupilei;
C!.contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina.;
D.contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic;
E!.se produce la intuneric;
89.cmIndicati localizarea centrelor corticali: G-380, 381, 382, 395, 396, 397, 398
A.girusul postcentral- centrul vizual;
B!.girusul postcentral - centrul sensorial somatic;
C!.girusul occipital - centrul vizual;
D.girusul frontal - centrul auditiv;
E!.girusul temporal - centrul auditiv;
90.cmSelectati caracteristicile regiunii foveale ale retinei: G-338, 339

A!.are un diametru de 0,4 mm;
B!.este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5
microni;
C!.vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera
conurile;
D!.fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;
E.este pata oarba;
91.cs Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului lent (non-REM): H-1070, 1071, 1072,
B-604, 605
A.predominarea proceselor anabolice;
B.scaderea tonusului muscular;
C.scaderea tonusului simpatic;
D.scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine;
92.!!!cmSelectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM):

H-1073, 1074
A.predomina undele beta;
B. predomina undele alfa;
C!. predomina undele delta;
D!.are loc sincronizarea ritmului;
E. are loc desincronizarea ritmului;
93.csSelectati caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (REM): G-410 H-

1070-1074
A.pragul de trezire este ridicat;
B.miscari rapide a globilor oculari;
C.creste metabolismul total al creierului;
D.predomina undele beta;
94.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza endolimfa : H-940

A.se afla in scala vestibulara;
B.este localizata in scala timpanica;
C!.este secretata de stria vestibularis;
D!.este localizata in scala medie;
E.are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare;
95.cm Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie:

G-361 H-948
A.apare la lezarea nucleului cohlear;
B.apare la lezarea cortexului primar;
C!.apare in traumatisme ale timpanului;
D.apare in intoxicatii cu monoxid de carbon;
E!.apare in flamatii ale urechii medii;
96.cs Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza cohleea: G-356, 357,
354
A!. contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
B.contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K+;
C!.contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria
acelulara;
D.contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor
celulelor receptoare;
E.prezinta sensibilitate maxima la sunete cu frecventa peste 20000 herti;
97.csCare din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex? G-364, 365 H-986, 987
A.tactil;
B.acceleraţie;
C.gust;
D!.miros;
E.proprioceptive;
98.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza umoarea apoasă: G-337

A.este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min);
B.este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare;
C.circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a
ochiului;
D.contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg;
E!.toate răspunsurile sunt corecte;
99.cmCe particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor? G-341,
342
A.este un potenţial de depolarizare;
B!.este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
C!.descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na+, la nivelul membranei segmentare
externe, datorită unei cascade de excitaţie;
D!.durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;
E.nici un raspuns corect;
100.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza mugurii gustativi: H-976,

977
A.prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi;
B.reprezintă receptorii gustativi;
C.sunt foarte sensibili şi la stimuli de contact, temperatură, durere;
D.prezintă o mare adaptabilitate;
101.cm Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza corpusculii Pacini: G-311, 312

A. sunt termoreceptori;
B. sunt algoreceptori;
C!. sunt mecanoreceptori;
D!. sunt receptori cu adaptare rapidă;
E. sunt receptori cu adaptare lentă;
102.csCare din următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
C
A.senzatii tactile;
B.senzatii de durere;
C.senzaţii termice;
D.senzaţia de gâdilat;
E!.senzatia de gust;
103.csVitamina A este un precursor pentru sinteza: G-341

A!.retinenului 1;
B.scotopsinei;
C.pigmenţilor irisului;
D.melatoninei;
E.colesterolului;
104.!!!csIntensitatea sunetelor se măsoară: G-360

A.în daltoni;
B.în volti;
C.în pascali;
D!.în decibeli;
E.în amperi;
105.!!!csCare din următoarele afirmaţii este incorectă? G-358, 359, 360

A.sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore;
B!.intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
C.timbrul undei sonore este determinat de vibraţiile armonice supraadăugate;
D.scăriţa se sprijină cu talpa pe fereastra ovală;
E.calea auditiva nu trece prin talamus;
106.!csUn nucleu din bulb, care primeşte fibre aferente primare de la cohlee este: G-360
A!.nucleul cohlear dorsal;
B.ganglionul spiral;
C.corpul trapezoidal;
D.coliculul cvadrigemen inferior;
E.corpul restiform;
107.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare senzoriale cohleare:

G-358, 359
A.sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II;
B.nu au kinocil;
C.au stereocili prinşi în membrana tectoria;
D.sunt scăldaţi de endolimfă;
108.!!!cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă frecvenţă, in

concordanţă cu teoria localizării (tonotopie):
A.stimulează selectiv numai celulele ciliate externe;
B.fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon;
C.stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul
cvadrigemen inferior;
D!.produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;
109.csCare din următoarele structuri nu aparţine de cohlee? G-356, 357

A.rampa vestibulară;
B.rampa medie;
C.rampa timpanică;
D!.utricula;
E.membrana bazilară;
110.csCe ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa?

H-938, 940
A.K+;
B!.Na+;
C.Cl-;
D.Ca2+;
E.nici unul;
111.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza potenţialul microfonic: H-938,

939
A. este produs la stimularea electrică a celulelor ciliate;
B. este produs la stimularea chimică a celuleleor ciliate;
C!. este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate;
D. este produs la stimularea nervoasă a celuleleor ciliate;
112.cs Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza canalele semicirculare: H-938,

939
A!. sunt esenţiale în detectarea accelaratiei angulare;
B. sunt esenţiale în detectarea sunetelor;
C. sunt esenţiale în menţinerea refelxelor auditive;
D. sunt esenţiale în fixarea obiectelor în spaţiu;
113.!!!csSurditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a: G-360

A.cortexului auditiv;
B.nucleului geniculat medial;
C!.nucleilor cohleari;
D.lemniscului lateral;
E.coliculului cvadrigemen inferior;
114.!!! Alegeţi răspunsurile corecte:
a. ! Diferite tipuri de receptori specializaţi răspund mai uşor la stimuli specifici.
b. ! Frecvenţa unui grup (tren) de potenţiale de acţiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă intensitatea stimulării asupra receptorului.
c.Un stimul constant, aplicat pe un receptor
tactil, va determina o rată constantă de descărcări în axonul neuronului corespunzător receptorului.
d. Prima treaptă în transducerea senzorială este generarea potenţialului receptor.
e. ! Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinaţi coincid în parte.
115. Alegeţi răspunsurile corecte:

a. Toţi receptori tactili sunt incapsulaţi
b. Receptorii tactili sunt repartizaţi uniform pe tegument.
c. ! Termoreceptorii cutanaţi sunt terminaţii nervoase libere.
d. ! Informaţiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanaţi, ajung la scoarţa cerebrală via deutoneuronii din coarnele medulare posterioare.
e. ! Tractul spinotalamic lateral transmite informaţii de la termoreceptorii cutanaţi.
a. Semnalele de la sistemul somatosenzitiv ajung în girusul precentral.
b. Senzaţiile de durere pot fi amplificate prin stimularea cortexului somatosenzitiv primar.
c. ! Algoreceptorii sunt terminaţii nervoase libere.
d. ! Algoreceptorii pot fi activaţi consecutiv eliberării de bradikinină.
e. ! Durerea viscerală este neplăcută şi în acelaşi timp, de obicei, slab localizată.

!
a. Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg.
b. Umoarea apoasă este un ultrafiltrat plasmatic.
c. ! Mioza se produce pentru vederea de aproape.
d. ! La lumina puternică, ambele pupile se contractă.
e. Diametrul pupilar este controlat exclusiv de inervaţia parasimpatică.
a. Cristalinul este cel mai important element din sistemul de refracţie a ochiului.
b. Dacă ochiul focalizează un obiect la distanţă, muşchii ciliari se contractă.
c. ! Focalizarea ochiului este controlata de inervaţia parasimpatică a corpului ciliar
d. ! În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei şi corecţia se face cu lentile divergente.
e. Hipermetropia se poate corecta cu lentile divergente, pentru că imaginea se focalizează după retină.

a. ! În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală.
b. ! Adaptarea completă la întuneric necesită 30 min.
c. În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuala este optimă în centrul câmpului vizual.
d. Vederea cromatică completă este posibilă în lumina obscură.
e. Protanopii nu pot distinge roşu de verde, pentru că nu au pigment pentru detectarea luminii verzi.
120.cmAlegeţi răspunsurile corecte:

a. ! Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz şi 20 kHz.
b. ! Urechea este mai sensibilă la frecvenţa între 1 kHz şi 3 kHz.
c. ! Oscioarele din urechea medie sunt esenţiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre cohlee.
d. Endolimfa din rampa timpanică are o compoziţie similară cu plasma.
e. Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienţii la care pierderea conducerii osoase şi a conducerii aeriene a sunetelor este similară.

a. ! Canalele semicirculare au rol esenţial în menţinerea echilibrului.
b. ! Utricula răspunde la deceleraţia mişcării vehiculelor.
c. Canalele semicirculare conţin perilimfă.
!
d. Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic.
e. La deplasarea rectilinie uniformă se stimulează celulele ciliate din creasta ampulară.
122. cmCare dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile convexe:

a. miopia
b. ! astigmatismul hipermetropic
c. ! hipermetropia
d. astigmatismul miopic
e. ! prezbiţia
123. cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul Corti:
a. funcţionează ca amplificatori
b. utilizează acetilcolina ca mediator chimic principal
c. ! sunt aranjate pe un singur rând
d. nu primesc fibre eferente
e. ! reprezintă receptori auditivi propriu-zişi
124. cs În care din situaţiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:

a. are pupila în mioză
b. are tulburări de acomodaţie
c. ! are leziuni retiniene în regiunea maculară
d. are pupila în midriază
e. are leziuni în retina periferică
115. cm Care dintre viciile de refracţie se corectează cu lentile divergente:

a. hipermetropia
b. ! astigmatismul miopic
c. astigmatismul hipermetropic
d. ! miopia
e. prezbiţia
125. cs Funcţia primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:

a. ! amplificarea stimulilor sonori şi conducerea lor spre cohlee
b. filtrarea sunetelor cu frecvenţă înaltă din stimulii sonori
c. detectarea direcţiei sunetelor
d. diferenţierea sunetelor cu frecvenţe diferite
e. protejarea urechii de deteriorări
126. cs Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a transmisiei sonore?
a. urechea externă
b. ! muşchiul scăriţei şi tensor al timpanului
c. urechea internă
d. membrana tectoria
e. membrana bazilară
127. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre celulele ciliate din organul lui Corti?
a. vibraţiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări mecanice la contactul cu membrana tectoria
b. înclinarea cililor într-o direcţie, determină depolarizarea celulelor şi creşterea frecvenţei potenţialului de acţiune
c. înclinarea cililor în direcţie opusă, determină hiperpolarizarea celulelor şi reducerea frecvenţei potenţialului de acţiune
d. cilii auditivi situaţi la nivelul polului apical ai celulelor auditive externe pătrund în membrana tectoria
e. ! toate răspunsurile corecte
128. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura pigmenţilor vizuali:
a. ! este grupare neproteică
b. ! este o aldehidă a vitaminei A, aceeaşi pentru toţi pigmenţii vizuali
c. ! există sub 2 forme izomere: cis şi trans; trecerea din forma cis în trans se face sub acţiunea energiei luminoase şi trecerea din trans în cis are loc la întuneric
d. forma trans se combină uşor cu opsinele formând pigmentul caracteristic
e. ! retinenul + scotopsina = pigment vizual
129.Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari bulbari controlează echilibrul static şi dinamic?
a. vestibulospinal
b. vestibulonuclear
c. ! vestibulocerebelos
d. a şi b corecte
e. toate răspunsurile corecte
130.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de aproape:
a. ! creşterea convergenţei cristalinului
b. scăderea convergenţei cristalinului
c. ! miozâ
d. midriază
e. ! convergenţa axelor oculare
131.cm Ca urmare a absorbţiei energiei radiaţiei luminoase electromagnetice, cu lungimi de undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea translocare a pigmenţilor vizuali:
a. ! descompunerea în retinen şi scotopsină
b. disocierea scotopsinei şi metarodopsinei
c. disocierea scotopsinei
d. ! transformarea formei cis în forma trans a retinenului
e. transformarea vitaminei A în retinen
132.cm Dacă o persoană se roteşte încet spre dreapta:

a. stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de kinocil
b. ! atât ochiul drept, cât şi ochiul stâng deviază spre stânga
c. celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal stâng se depolarizează
d. ! se poate observa componenta lentă a nistagmusului, iniţiată de impulsuri vestibulare
e. a, b şi c corecte
133. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la prezbiopie:

a. acuitatea vizuală creşte
b. ! punctul proxim creşte
c. punctul remotum scade
d. puterea totală de refracţie creşte
e. capacitatea de a vedea obiectele la distanţă scade
134. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:
a. creşte conductanţa sodiului la nivelul fotoreceptorilor
b. creşte frecvenţa impulsurilor transmise de fotoreceptori
c. creşte concentraţia de rodopsină din fotoreceptori
d. ! creşte potenţialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
e. creşte concentraţia GMPc
135. Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:

a. inactivarea celulelor cu bastonaşe
b. conversia GTP în GMPc
c. formarea de cis-retinol din rodopsină
d. depolarizarea celulelor cu conuri
e. ! activarea fosfodiesterazei
136. Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele mecanisme:

a. secreţia de noradrenalină, în fibrele nervoase simpatice
b. scăderea convergenţei cristalinului de la 30 la 15 dioptrii
c. ! covergenţa axelor vizuale
d. contracţia fibrelor musculare radiare ale irisului
e. ! contracţia fibrelor musculare circulare ale irisului şi ale muşchilor ciliari sub control vegetativ parasimpatic (nervul III cranian)
137. Midriaza implică următoarele procese, cu excepţia:

a. contracţiei fibrelor musculare radiare ale irisului
b. relaxării fibrelor musculare circulare ale irisului
c. ! stimulării nucleului Behterev
d. descărcărilor nervoase simpatice
e. transmiterii impulsurilor prin ganglionul cervical superior
138. Următoarele afirmaţii despre ochi sunt adevărate, cu excepţia:

a. punctul focal la ochiul hipermetrop este înapoia retinei
b. punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este înaintea retinei
c. punctul focal la ochiul emetrop este pe retină
d. ! cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
e. ! cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia
139. Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

a. capacitatea de a detecta acceleraţia liniară, prin receptorii din macula
b. capacitatea de a detecta acceleraţia angulară, prin receptorii din creasta amputară
c. prezenţa endolimfei în canalele semicirculare membranare
d. ! adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar şi în absenţa mişcărilor capului
e. ! potenţialele de acţiune
de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii motori ai nervilor cranieni şi spre paleocerebel, prin nucleii vestibulari bulbari
140. Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la ochi:

a. pata galbenă (macula lutea) este în dreptul axului vizual
b. umoarea apoasă este secretată în camera posterioară şi este drenată în cea anterioară
c. ! numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric
d. lumina determină un reflex pupiloconstrictor parasimpatic
e. aparatul dioptric ocular este format din cornee şi cristalin şi are o putere totală de refracţie de 60 dioptrii
141. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor fotoreceptori:

!
a. conţin pigmenţi vizuali numiţi rodopsină în celulele cu bastonaşe şi iodopsinâ în celulele cu conuri
b. fac sinapsă direct cu ganglionii multipolari din retină
c. ! produc potenţiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenţilor, ceea ce determină modificări ale conductanţei ionice
d. prezintă pigmenţi cu aceeaşi absorbantă pentru energia luminoasă
e. ! prezintă mecanisme comune de fotorecepţie, amplitudinea potenţialului generator este proporţională cu logaritmul intensităţii luminoase
142. Care dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale?

a. miopia
b. hipermetropia
c. ! presbitismul
d. astigmatismul
e. strabismul
143. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte? Fovea centralis este suprafaţa retinei unde:
a. concentraţia celulelor cu conuri este maximă
b. acuitatea vizuală este maximă
c. lipsesc celulele cu bastonaşe
d. ! sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină
e. ! nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră
144 Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?

a. pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul ocular şi este situată medial şi inferior de pata galbenă.
b. corpul celulelor vizuale receptoare este situat mai departe de coroidă,faţă de segmentele externe ale celulelor
c. ! stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari şi celulele ganglionare
d. muşchii irisului şi muşchii corpului ciliar sunt muşchi netezi care constituie muşchii intrinseci ai globului ocular
e. pata oarbă nu participa în fotorecepţie
145, Care din următoarele enunţuri sunt incorecte?

a. punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, cu efort acomodativ maxim
b. punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poale fi văzut clar, fără efort acomodativ
c.! puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului
d. nictalopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric
e. vederea diurnă colorată, la lumină puteinică este asigurată de celulele cu conuri
146. Dacă lumina pătrunde într-un ochi:

a. ! pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
b. este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic
c. ! este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic
d. au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secţionat bilateral
e. nici un răspuns corect
147. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?

a. mioza este produsă de substanţe ca morfina
b. midriaza este produsă de substanţe parasimpaticolitice ca şi atropină
c. midriaza este produsă prin ischemfe cerebrală
d. mioza este produsă la acomodarea la distanţă
e. ! mioza este produsă de anxietate
148. Transecţiunea pe calea optică produce:

a. pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală şi interesează chiasma optică
b. ! pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a efectuat la nivelul nervului optic respectiv
c. ! pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral şi în câmpul nazal al ochiului ipsilateral, dacă secţiunea interesează tractul optic
d. pierderea vederii în câmpurile temporale ipsilaterale şi temporale contralaterale, dacă s-a efectuat transecţiunea totală a nervului optic
e. nici un răspuns corect
149.Selectati afirmatiile corecte:

a. ! amplitudinea vibraţiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 feţe ale sale sunt egale
b. trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea din urechea internă
c. ! contracţia muşchiului ciocanului reduce vibraţiile timpanului la sunete prea puternice.
d. ! căile şi centrii acustici au o organizare tonală
e. ! distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive secundare provoacă afazie auditivă
150.Selectati afirmatiile corecte:

a. endolimfa se găseşte în labirintul osos
b. endolimfa are o concentraţie de Na+ şi de K+ asemănătoare lichidului extracelular
c. endolimfa are o concentraţie de Na+ mai mare ca în lichidul extracelular
d. endolimfa comunică prin apeductul vestibulului osos cu lichidul cefalorahidian
e. ! endolimfa prezintă variaţii de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a avut loc transmisia prin urechea externă, medie şi perilimfă
151.Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:

a. ! sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti
b. ! sunt transmise spre nucleii cohleari
c. rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic
d. rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital
e. a şi c corecte
152.Selectaţi afirmaţiile corecte:

a. senzaţia de tact este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
proiectează în neocortex
b. senzaţia de acceleraţie este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex
c. senzaţia de gust este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
d. ! senzaţia de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu
e. senzaţia de gust şi miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în neocortex
153.Selectaţi formulările incorecte:

a. ! rinencefalul îndeplineşte în totalitate funcţiile olfactive
b. iritantele nazale ca menta, mentolul şi clorul stimulează neuronii trigeminali şi iniţiază lăcrimare, strănut şi inhibiţie respiratorie
c. ! mugurii gustativi sunt situaţi numai pe limbă
d. primul neuron situat pe segmentul de conducere gustativ face sinapsă în nucleul solitar
e. fibrele protoneuronului gustativ sunt cuprinse în nervii cranieni VII, IX şi X.
f. neuronul receptor olfactiv face sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv
154.cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la acuitatea vizuală normală a ochiului uman:
a. este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase
b. are valoarea de 45 secunde de arc
c. este maximă la nivelul foveei centrale
d. se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale, şi devine tot mai slabă la periferia retinei
e. ! a, b, c, d corecte
155.cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la umoarea apoasă:
a. este permanent formată la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/ min)
b. este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare
c. circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a ochiului
d. contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20 mm Hg
e. ! toate răspunsurile sunt corecte
156. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei (purpurul vizual):
a. cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o trilionime de secundă (psec)
b. cuprinde resinteza sa, catalizată enzimatic de retinal-izomerază
c. depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina şi regenerează rodopsină
d. depinde de prezenţa vitaminei A pentru formarea de novo a retinalului
157. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează potenţialul receptor al bastonaşelor:
a. este un potenţial de depolarizare
b. ! este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei
c. ! descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na , la nivelul membranei segmentare externe
+
d. ! potenţialul receptor durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase
e. doar b şi d corecte
158.cm Selectaţi enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul bastonaşelor, care explică sensibilitatea deosebită a acestora la întuneric:
a. ! rodopsină activată
b. ! fosfodiesteraza activată
c. ! rodopsinkinaza
d. adenilat ciclaza
e. transducina
159 cm Neuromediaţia sinaptică din retină se realizează cu următoarele substanţe:

a. ! acetiicolinâ, dopamină, serotonină
b. ! GABA, glicină, glutamat

c. TRH, GnRH, enkefaline şi beta-endorfine
d. PIV, CCK, neurotensinâ, histamină
e. noradrenalină, adrenalină, histamină
160. cm Resinteza GMPc, în citoplasmă fotoreceptorilor, depinde de:

a. creşterea concentraţiei de Ca2+ în fotoreceptori
b. creşterea concentraţiei de Na+ în fotoreceptori
c. ! activarea guanilil ciclazei
d. ! inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină
e. toate răspunsurile sunt corecte
161 cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a celor 3 tipuri de conuri, conform teoriei tricromatice pentru per-
cepţia culorilor:
a. ! este asemănătoare curbelor de absorbţie a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenţi fotosensibili
b. ! este determinată de pigmenţii din conuri (combinaţii de retinal şi fotopsină), care le conferă sensibilitate la culorile albastru, verde şi roşu
c. poate fi influenţată de absenţa conurilor receptoare, pentru o anumită culoare şi de numărul crescut compensator al conurilor, pentru celelalte culori
d. b şi c corecte
e. a şi c corecte
162. cs Selectaţi afirmaţiile incorecte:

a. circuitul neuronal al retinei este organizat dinspre coroidă astfel: fotoreceptori → celule orizontale → celule bipolare → celule amacrine → celule ganglionare
b. transmiterea majorităţii semnalelor din retină se face prin conducere electronică, nu prin potenţialul de acţiune, ceea ce permite conducerea gradată a intensităţii semnalului
c. ! celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X şi Y; celulele W reprezintă peste 50% şi au rol în transmiterea imaginilor vizuale şi percepţia culorilor
d. inhibiţia laterală prin celulele orizontale, determină creşterea acuităţii vizuale
e. inhibiţia laterală suplimentara prin unele celule amacrine, contribuie la creşterea contrastului vizual
163. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează neuronii bipolari din retină:

a. ! asigură un mecanism secundar de inhibiţie laterală
b. ! pot fi depolarizanţi şi, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
c. ! pot fi hiperpolarizanţi şi în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
d. doar a şi b corecte
e. doar b şi c corecte
164. cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează celulele ganglionare din retină:

a. au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică şi tractusul optic
b. transmit semnal sub formă de potenţiale de acţiune continue, spontane
c. semnalele vizuale se suprapun pe fondul potenţialului de acţiune
d. prezintă un răspuns „on-of" în funcţie de modificările intensităţii luminoase
e ! toate răspunsurile corecte
165. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat dorsolateral (corpul geniculat lateral):
a. ! este un nucleu de releu între axonii tractului optic şi neuronii ai căror axoni formează tractul geniculocalcarin
b. ! are 6 straturi celulare care primesc diferenţiat semnale de la retina temporală ipsilaterală şi cea nazală heterolaterală
c. ! filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
d. conţine neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X şi neuroni parvocelulari care primesc semnale de la celulele ganglionare Y
166.cs Selectaţi enunţurile incorecte:

a. cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine şi se întinde către polul occipital, pe faţa medială a emisferei
b. semnalele din diferite părţi ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria maculară →polul occipital; semnalele periferice din retină→ anterior de polul
occipital, în cercuri concentrice
c. cortexul vizual percepe în principal linii şi margini, în locul suprafeţelor plane din cadrul imaginii vizuale
d. între ochi - creier-muşchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care determină fixarea ochilor într-un punct anume din câmpul vizual
e. ! fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-un mecanism neuroumoral
167.cs În transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:

a. membrana timpanică
b. sistemul osicular
c. muşchii scăriţei şi tensor al timpanului
d. reflexul de atenuare
e. ! cohleea
168.cs În procesul de rezonanţă, care apare în cohlee, participă în mod diferit următoarele elemente:
a. lungimea şi rigiditatea fibrelor bazilare
b. cantitatea de lichid din rampa vestibulară
c. cantitatea de lichid din rampa timpanică
d. cantitatea de lichid din rampa medie
169cs Principiul localizării în determinarea înălţimii (frecvenţei) sunetului, se referă la detectarea diferitelor frecvenţe sonore, în raport:
a. ! de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată.

b. de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)
c. de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată
d. de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată
e. a şi d
170 cm Hărţile tonotopice din cortexul auditiv primar şi ariile auditive de asociaţie, se referă la analiza sunetelor, după caracteristicile lor specifice:
a. ! după frecvenţe
b. ! după direcţie
c. ! după secvenţialitate (secvenţă de tonuri)
d. după intensitate
e. c şi d
171. cm Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează mugurii gustativi:

a. ! prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
b. ! conţin celule gustative
c. ! sunt sensibili şi la stimuli termici şi de durere
d. nu prezintă adaptabilitate
e. sunt chemoreceptori pentru substanţe sapide, insipide, odorante şi inodore
172. ! cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează simţul gustativ:

a. are rol în controlul dietei în raport de preferinţă
b. împreună cu olfacţia, are şi o componentă emoţionala, contribuind la elaborarea unor stări afective complexe de plăcere şi neplăcere
c. oferă informaţii asupra calităţii alimentelor introduse în gură
d. intervine în reflexele salivare necondiţionate
173. cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează senzaţiile primare ale mirosului:

a. au fost grupate în baza testelor fiziologice şi în funcţie de agenţii stimulanţi în 7 clase
b. în baza studiilor genetice senzaţiile primare depăşesc numărul de 100
c. sunt parţial şi încă puţin cunoscute
d. sunt mirosurile putrid, pătrunzător (înţepător) eteric, mentolat, floral, de camfor şi de mosc
174. Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv urmează traseul:
a. membrana olfactivă → bulb olfactiv →
tract olfactiv → cortex
b. membrana olfactivă → nerv olfactiv → bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
c. ! cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
d. bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
e. axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
175.cs Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive foarte vechi ( arhicortexul olfactiv):
a. analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. ! reflexe olfactive primitive
c. controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi b
176.cm Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive vechi( paleocortexul olfactiv):

a. analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. reflexe olfactive primitive
c. ! controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. !
reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. a şi c
177.cs Selectaţi caracteristicile ariilor corticale olfactive noi (neocortexul olfactiv):

a. ! analiza conştientă a mirosului şi perceperea corectă a olfacţiei
b. reflexe olfactive primitive
c. controlul învăţat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice;
d. reflexe condiţionate olfactive mai complicate
e. b şi d
178.Care sunt localizările ariilor olfactive foarte vechi (arhicortexul olfactiv)?

a. talamus (nucleul dorsomedial) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. ! aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c
179.cs Care sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)?

a. talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. ! aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c
180.cs Care sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)?

a. ! talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal
b. aria olfactivă medială: nuclei situaţi anterior şi superior de hipotalamus
c. aria olfactivă laterală: cortexul piriform şi prepiriform, porţiunea corticală a nucleilor amigdalieni
d. a şi c
e. b şi c
181cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la rolul simţului olfactiv:

a. are rol în detectarea prezenţei sau absenţei agenţilor
odoranţi
b. are rol în detectarea intensităţii agenţilor odoranţi
c. are rol în mecanismele stimulatorii sau inhibitorii în
relaţiile intersexuale
d. are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanţelor alimentare în putrefacţie şi a substanţelor toxice poluante
182.cs Selectaţi afirmaţiile corecte ce se referă la s timularea celulelor olfactive prin stimuli chimioolfactivi:
a. are loc la nivelul cililor
b. se face cu participarea unor proteine de legare a substanţelor odorante, situate la nivelul membranelor cililor
c. poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori membranari) → activarea proteinei G s cuplată cu proteina receptoare →activarea
adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice membranare→influx de Na+ → depolarizarea membranei celulei receptoare
d. este posibilă dacă substanţele sunt volatile şi dacă se dizolvă în lichidul care acoperă mucoasa olfactivă
183.cm Olfacţia şi simţul gustului au următoarele roluri comune:
a. ! procurarea şi selectarea hranei
b. ! favorizarea reflexelor secretorii digestive
c. evitarea locurilor cu aer viciat
d. evitarea alimentelor alterate
e. recunoaşterea partenerului sexual la animale
184.cm Analizatorii olfactiv şi gustativ au următoarele elemente comune:

a. ! receptorii sunt chemoreceptori
b. ! stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanţelor excitante, care interacţionează specific cu receptorul
c. ! adaptarea receptorilor este rapidă
d. prezintă aceeaşi importanţă la om
e. sunt rudimentare la om
185.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de acru:
a. sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
b. sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
c. sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
!
d. sunt acizi organici şi anorganici
e. a şi c adevărat
186.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de sărat:
c. !sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
e. b şi c adevărat
187.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de dulce:
b. ! sunt substanţe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
e. b şi d adevărat
188.cs Alegeţi afirmaţiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzaţia primară de amar:
a. ! sunt substanţe organice cu lanţ lung, care conţin azot şi alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina, chinina)
e. a şi b adevărat
189. cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării mugurelui gustativ:
!
a. nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari şi secundari
b. fiecare tip de receptor răspunde la cel puţin 2 tipuri de substanţe sapide, proprietate ce permite potenţarea gusturilor
c. ! depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potenţialului de repaus în potenţial de recepţie pentru gust
d. ! că substanţele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei microvililor, în consecinţă se deschid sau se închid unele canalele ionice şi
membrana celulei se depolarizează
190.cs Adaptarea la un stimul senzorial produce:

a. diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat intermitent
b. amplificarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat repetat
c. localizarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat în acelaşi loc
d. ! diminuarea senzaţiei, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
e. oboseala receptorului
191 cs Care dintre următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
a. atingerea
b. durerea
c. senzaţia de rece
d. senzaţia de gâdilat
e. ! gustul
192.cs Senzaţia de atingere a unei mâini nu poate fi produsă prin stimularea:
a. neuronilor aferenţi de la mână spre măduva spinării
b. ! neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
c. suprafeţei corticale a mâinii din aria somestezică I de partea opusă zonei stimulate
d. suprafeţei talamice a mâinii de partea opusă zonei stimulate
e. a şi c corecte
193.cs Precizaţi asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:

a. celule ciliate - organ Corti
b. ! celule ciliate - epiteliu olfactiv
c. celule ciliate - epiteliu gustativ
d. presoreceptori - sinus carotidian şi aortic
e. chemoreceptori - corpuscul carotidian şi
aortic
194.cs Care din următoarele senzaţii sunt supuse facilitării şi inhibiţiei în sistemul nervos central?
a. atingerea
b. senzaţia de cald
c. ! durerea
d. auzul
195.cs Acomodarea vizuală la vederea de aproape implică:

a. creşterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului
b. relaxarea muşchiului circular al irisului
c. ! contracţia muşchiului ciliar
d. scăderea curburii cristalinului
e. creşterea presiunii intraoculare
196. cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a conurilor :
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. ! fovea centralis
d. regiunea parafoveală
e. întreaga retină
197. cs În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a bastonaşelor :
a. pata oarbă
b. pata galbenă
c. fovea centralis
d. ! regiunea parafoveală
e. întreaga retină
198. csVitamina A este un precursor pentru sinteza:

a. ! retinenului
b. scotopsinei
c. pigmenţilor irisului
d. melatoninei
e. colesterolului
199.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la fovea centralis:

a. ! este zona cu acuitate vizuală maximă
b. este zona cea mai bogată în celule cu bastonaşe
c. ! este zona în care se găsesc numai celule cu conuri
d. este zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut
e. este depresiunea centrală, cu suprafaţă de 1,5 mm2 de la nivelul maculei lutea
200.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?

a. unitatea funcţională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele bipolare şi fotoreceptoare aflate în relaţii sinaptice
b. ! vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru este caracteristică retinei centrale
c. adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă şi apoi o fază lentă, care durează împreună 20 de minute
d. dacă suprafaţa retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele din jur
e. ! imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă şi egală cu obiectul
Digestia
1.csUnde este localizat centrul salivar: G441

A.in mezencefal;
B.in diencefal;
C!.in bulbul rahidian;
D.in cerebel;
E.in talamus;
2.csLa care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva: G441
A.unt;
B.piine;
C!.pesmeti;
D.cartofi;
E.carne;
3.csLa ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive :
A.stomac;
B!.cavitate bucala;
C.intestin subtire;
D.intestin gros;
E.cavitatea bucala si stomac;
4.csCe mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara: G
A.noradrenalina;
B.adrenalina;
C!.acetilcolina;
D.glicina;
E.dopamina;
5.csCare-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare: G441, C.

A.vasodilatatie;
B!.vasoconstrictie;
C. nu actioneaza;
D.initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie;
E.initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia;
6.csCare dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric: G442
A.oxintice (parietale);
B!.peptici (principale);
C.mucoase (auxiliare);
D.primele doua;
E.toate trei
7.csCare dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric: G442

A.peptice (principale);
B.mucoase (auxiliare);
C!. oxintice (parietale);
D.primele doua;
E.toate trei;
8.csCare dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina: G442
A.oxintice (parietale);
B!.mucoase (auxiliare);
C.peptice (principale);
D.primele doua;
E.toate trei;
9.csLa ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala: G442,443; C.

A.zahar;
B.lapte;
C!.carne;
D.piine;
E.egal;
10.csPrecizati care este locul de secretie al hormonului gastro-gastrinei: G442

A.cavitatea bucala;
B!.portiunea pilorica a stomacului;
C.duodenul;
D.pancreasul;
E.tot traseul tubului digestiv;
11.csCare din functiile enumerate ii apartin enterokinazei: G444

A!.activeaza tripsinogenul;
B.scindeaza proteinele;
C.serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic;
D.scindeaza lipidele;
E.intensifica motorica stomacului;
12.csValoarea pH-ului sucului pancreatic: G445

A.7,0-7,8;
B.6,5-7,0;
C!.7,8-8,4;
D.1,8-2,5;
E.8,8-9,0;
13.csCare din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic: G444

A.gelatinaza;
B.pepsina;
C.chimotripsina;
D.carboxipolipeptidaza;
E!.primele doua;
14.csReglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos: G445; C.

A.somatic;
B.simpatic;
C.parasimpatic;
D!.corect B si C ;
E.corect A si B;
15.csIn reglarea umorala a secretiei pancreatice participa: G445

A.acetilcolina;
B.gastrina;
C.colecistokinina;
D.secretina;
16.csIn componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de fermenti: G444

A.proteaze;
B.lipaze;
C.carboxipolipeptidaze;
D.primele doua;
E!. A,B,C-corect;
17.csMiscarile de foame ale stomacului se datoreaza: G432

A.lipsei alimentelor din stomac;
B!. contractiei musculaturii stomacului gol;
C.senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac;
D.secretiei crescute de suc gastric;
E .nici un raspuns corect;
18.csIn cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a: G447; C.

A.lipidelor;
B.glucozei ;
C.zaharozei;
D! amidonului preparat;
E. proteinelor;
19.csCare din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva: G444
A.pepsina;
B.tripsina;
C.chimotripsina;
E!.Toate raspunsurile corecte;
20.csIn urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita: G432
A.bol alimentar;
B!.chim gastric;
C.chim intestinal;
D.bol fecal;
E.substanta alimentara;
21.csEvacuarea continutului gastric in duoden depinde de : G433

A.pH-ul continutului gastric si intestinal;
B.consistenta continutului gastric;
C.presiunea osmotica a continutului gastric;
D.gradul de umplere a duodenului;
22.csSarurile biliare au rol in : G447; C.

A.emulsionarea grasimilor;
B.activarea lipazelor pancreatice;
C.stimularea secretiei biliare;
D.favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile;
23.csPigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai: G446

A.trombocitelor;
B.leucocitelor;
C!.hemoglobinei ;
D.sarurilor biliare;
E.mioglobinei;
24.csUnde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv: G455

A.stomac;
B.jejun;
C.ileon;
D!.colon;
25.csCare din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ: G45,44, 453,454
A.glucoza, fructoza, galactoza;
B.aminoacizii;
C.ionii de Ca ++;
D.ionii Na+, K+;
26.csCare din functiile enumerate nu-i corespund salivei; G441

A.digestiva;
B.excretorie;
C!.respiratorie;
D.facilitarea vorbirii;
E.termoreglare;
27.csSenzatia de satietate este determinata de: G489

A.volumul lichidului extracelular;
B.presiunea sangvina;
C.concentratia proteinelor plazmatice;
D.concentratia sodiului plasmatic;
E!.concentratia intracelulara a glucozei;
28.csCatre hormonii intestinali se atirna:

A.secretina;
B.pancreozimina;
C.polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP);
D.enterogastronul;
29.csCe are loc cu glucoza absorbita din intestin in sânge;

A.se transforma in glicogen;
B.se transforma in grasimi;
C.se oxideaza eliminând energie;
D.circula prin sânge;
E!.toate raspunsurile corecte ;
30.cmCare din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic;

A!.atropina ;
B.acetilcolina;
C.gastrina;
D!.adrenalina;
E. noradrenalina;
31.csCare este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei:

A.stimularea simpatica;
B.umplerea vezicii urinare;
C!.destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale;
D.contractia musculaturii peretelui abdominal;
E.contractia diafragmului;
32.csIn intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari: G434; C; H589.

A.segmentare;
B.tonice;
C.pendulare;
D.peristaltice;
33.csCare din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros: G449, 455

A.absorbtia apei;
B.formarea de indol si scatol;
C.secretia mucinei;
D.sinteza vitaminelor K si B1 (tiamina);
E!.reabsorbtia sarurilor biliare;
34.csIn ce consta rolul excretor al salivei; G441

A.eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
B.eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
C.eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
D.eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
35.csCum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal;
A.nu actioneaza;
B!.mareste;
C.micsoreaza;
D.actioneaza numai in prezenta bilei;
E.la inceput mareste apoi micsoreaza;
36.csCare din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros:

A.vitamina K;
B.vitamina B12;
C.tiamina (B1) ;
D.riboflavina (B2);
37.csSecretia pancreatica este stimulata de : G444

A.acetilcolina ;
B.gastrina;
C.pancreozimina;
D.secretina;
38.csCare din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic; G444

A.tripsina;
B!.pepsina;
C.chimotripsina;
E.nici una din enzimele enumerate;
39.csCare din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire; G435

A.gastrina;
B.colecistokinina;
C!.secretina;
D.insulina;
E.serotonina;
40.csCare din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire;

A.segmentare regulata;
B.segmentare izolata;
C.segmentare neregulata;
D.segmentare regulata slaba;
41.csSucul gastric «de apetit» se elimina in urmatoarele faze: G443

A.stomacala;
B!.cerebrala;
C.intestinala;
D.in toate trei faze;
E.numai in faza cerebrala si stomacala;
42.csCe efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare;
A.secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;
B!.vasodilatatie;
C.secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
D!.secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime;
E.vasoconstrictie;
43.cmCare dintre fazele deglutitiei este involuntara: G431

A.toate;
B.bucala;
C!.faringiana;
D!.esofagiana;
E.nici una;
44.cmCare din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric; G442
A.creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
B!.scindeaza proteinele;
C. transforma pepsinogenul in pepsina;
D!.scindeaza lipidele;
E.provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor;
45.cmCare din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric;

A!.ptialina;
B.pepsinogenul;
C.gelatinaza;
D.chimozina ;
E!.maltaza;
46.cmCare din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie;

A.secretia glandelor parotide;
B!.bila;
C.secretia glandelor gastrice;
D.secretia glandelor submaxilare si sublinguale;
E!.secretia glandelor mucoase din intestinul gros;
47.cmCare sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara: G447

A.produce cresterea secretiei de bila in ficat;
B.produce inchiderea sfincterului Oddi;
C!.determina contractia colecistului;
D!.determina relaxarea sfincterului Oddi;
E.formeaza pigmentii biliari;
48.cmAsupra lipidelor emulsionate actioneaza : G442,444,448

A.sarurile biliare;
B!.lipaza gastrica;
C!.lipaza pancreatica;
D!.lipaza intestinala;
E.pepsinele;
49.cmDe ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros: G434,435
A.de starea sfincterului piloric;
B!.de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
C!.de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
D!.de starea valvulei iliocecale;
E.de starea sfincterului Oddi;
50.cmSubstantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:

A!.lizozimul;
B!.mucina;
C.amilaza si lipaza;
D!.ureea,acidul uric;
E.pepsina;
51.cmIn ce consta rolul de protectie al salivei:

A.reglarea pH-ului mediului intern;
B!.lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare;
C!.actiunea antimicrobiana;
D!.umectarea mucoasei cavitatii bucale;
E.scindarea amidonului;
52.cmScindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:

A.cavitatea bucala;
B!.stomac;
C!.intestinul subtire;
D.intestinul gros;
E.esofag;
53.cmHormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:

A.intensifica secretia pancreatica exocrina;
B!.inhiba secretia gastrica;
C. intensifica motilitatea intestinului;
D!.inhiba motilitatea stomacului;
E.contribuie la absorbtia grasimilor;
54.cmCare din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica: G444; H857;C

A!.gastrina;
B.adrenalina;
C!.pancreozimina;
D!.secretina;
D.tiroxina;
55.cmColesterolul endogen este un component al: G440,447; H578,525

A!.salivei;
B.sucului gastric;
C!.bilei;
D.sucului pancreatic;
E.sucului intestinal;
56.cmEliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de: G441; H528; C.

A.hiposalivatie;
B!.hipersalivatie;
C.xerostomie;
D!.sialoree;
E.bulemie;
57.cmCare din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte

A.deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
B.bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
C!.saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
D!.pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
E!.bila nu contine enzime digestive;
58.cmCare din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corect

A.factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
B!.colecistokinina inhiba secretia gastrica;
C.secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
D!.HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
E.In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
59.csSunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca:
A.pH-ul sau este aproximativ 8,0;
B.are un continut ridicat de bicarbonat;
C.se secreta in jur de 1000 ml/zi;
D.contine colesteraza;
E!.secretia sa este numai sub control nervos;
60.csSecretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia: G443-444

A.acetilcolina;
B.cafeina;
C.gastrina;
D.histamina;
E!.noradrenalina;
61.cmDupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina
prin: G444
A!.enterokinaza;
B.procarboxipeptidaza;
C.lipaza pancreatica;
D!.tripsina secretata anterior;
E.un pH alcalin;
62.csProtectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin: G444

A!secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive;
B!.secretia de antienzime ca antitripsina;
C.inactivarea pepsinei;
D.continutul crescut de bicarbonat;
E.actiunea lenta a enzimelor proteolitice;
63.cmMotilina: C; H862.
A!.este hormon tisular;
B.inhiba motilitatea gastrica;
C!.stimuleaza motilitatea duodenala;
D.are actiuni similare glucagonului;
E!.stimuleaza tranzitul alimentelor;
64.cmSubstantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru: G445, 447

A!.neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
B!.digestia hidratilor de carbon;
C!.digestia lipidelor;
D.reglarea nivelului glucozei in singe;
E.reglarea absorbtiei intestinale;
65.cmAcidifierea duodenului va determina: G433, 442

A!.scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei;
B.cresterea secretiei de suc gastric;
C!.scaderea evacuarii gastrice;
D!.cresterea contractiei colecistului prin intermediul secretinei;
E.cresterea contractiei sfincterului Oddi;
66.cmDintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in

cantitati semnificative fac parte: G455
A!.vitamina K;
B!.vitamina B1;
C!.riboflavina B2;
D.acidul folic;
E.vitamina D;
67.csCare faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie: G443; C

A.bazala;
B.cefalica;
C.gastrica;
D.intestinala;
68.csVitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:

A.stomac;
B.duoden;
C.jejun;
D!.ileon;
E.colon;
69.csVezica biliară este contractată cel mai puternic de: G447

A.enterogastron;
B!.colecistokinina;
C.insulină;
D.secretină;
E.glucagon;
70.csGastrina este secretată de: G443

A.neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
B.celulele principale ale glandelor gastrice;
C!.celulele G de la nivelul antrului piloric;
D.epiteliu duodenal;
E.celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
71.cmHormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt.

A.motilina;
B!.colicistokinina;
C.substanţa P;
D!.secretina;
E!.somatostatina
72.cmMasticaţia: G430
A!.este un act reflex cu centrul în bulb;
B!.este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
C!.poate fi controlată cortical;
D.este coordonată de SN vegetativ;
E.nu stimulează secreţia salivară;
73.csCare din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului: G433

A.acetilcolina;
B.motilina;
C.gastrina;
D!.secretina;
E.histamina;
74.csÎn formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat
cu transportul de:
A!.K+;
B.Cl-;
C.HCO3-;
D.H+;
E.Na+;
75.csDigestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele substanţe:
A!.proteine;
B.grăsimi;
C.glucide;
D.vitamine;
E.minerale;
76.csFactorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către: G443
A.celulele principale;
B!.celulele parietale (oxintice);
C.celulele "clare" din regiunea antrală;
D.celulele auxiliare;
E.celulele G şi D;
77.csFactorul intrisec Castle: G443

A.activează vitamina B12;
B.stimulează secreţia de HCl;
C.inhibă secreţia de mucus;
D.stimulează absorbţia fierului în ileon;
E!.nu are nici unul din rolurile enumerate;
78.csContracţiile de foame: G432

A.apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar;
B.continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului;
C.sunt percepute în mod normal ca forme "dureroase";
D!.dispar după administrare de glucagon;
E.dispar după administrare de insulină;
79.cmBila, prin acizii biliari, are rol: G447 ; C

A!.coleretic;
B.în neutralizarea acidităţii chimului gastric;
C.absorbţia unor metale grele;
D!.emulsionarea lipidelor;
E!.activarea lipazei pancreatice;
80.csCare din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros :

A.absorbţia apei;
B.formarea de acid folic, vitamina B1;
C.formarea de NH3;
D.secreţia de mucină şi K+;
E!.resorbţia de Fe2+;
81.cmPrin mecanisme active se absorb: G454

A!.monozaharidele de tipul pentozelor;
B.glicerina;
C.vitaminele hidrosolubile;
D.acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
E!.aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
82.cmCare sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie: G436, 431

A!.sunt declanşate de mecanoreceptori;
B!.implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
C!.implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
D.sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
E.sunt procese controlate voluntar, în totalitate;
83.cmMasticaţia: G430
A!.previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
B.permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
C!.facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare
fragmentate;
D.facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă);
E.este ultima etapa a procesului digestiv;
84.cmFuncţia de depozit a ficatului se referă la: G436; H574

A!.stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu
morfina, stricnina, curara;
B!.depozitarea de fier sub forma feritinei;
C.reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
D.depozitarea albuminelor;
E!.depozitarea glucidelor;
85.cmEnzimele proteolitice din sucul enteric (intestinal) sunt: G448; C

A!.aminopeptidazele;
B.colagenaza;
C.elastaza;
D!.enteropeptidaza;
E!.peptidaze diverse;
86.cmUndele peristaltice primare: G434; H589; C

A!.apar în timpul esofagian al deglutiţiei;
B.sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei;
C!.sunt iniţiate în cursul timpului faringian;
D.apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar;
E!.favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag;
1c.s.Selectati afirmatia corecta referitor la transmiterea excitatiilor in muschiul neted al

intestinului: G427
a.prin sinapse chimice;
b.!prin jonctiuni de tip gap;
c.prin neuroni;
d.prin muschii striate;
e.excitatia nu se transmite.
2c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor netezi ai tractului
gastrointestinal:G427
a.unde lente;
b.spike-uri;
c.nu poseda activitate electrica;
d.!unde lente si spikeuri;
e.activitate electrica cu frecventa mare.
3c.m. Selectati afirmati corecte referitor la valoarea potentialului membranar in celulele TGI:
a.nu se modifica;
b.se modifica la orice actiuni;
c.!se modifica la 1. intinderea fibrei musculare; 2.la stimularea parasimpatica si secretia
acetilcolinei;3.la stimularea simpatico si secretia noradrenalinei;
d.!variaza in jurul -56 mv;
e.este de 120 mv.
4c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al tractului

gastrointestinal se realizeaza cu contributia: G428
a.fosforului;
b.!calmodulinei;
c.!ionilor de Ca++;
d.Mg++;
e.Fe++.
5c.m. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G.428
a.!este propriu tractului gastrointestinal;
b.reprezinta sistemul nervos central;
c.reprezinta maduva spinarii;
d.reprezinta ganglionii paraverterbrali;
e.!se intinde in peretele intestinal de la esofag pina la anus.
6c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la controlul activitatatii tractului gastrointestinal:

a.! se afla la nivel intestinal clocal;
b.! se afla la nivelul ganglionilor prevertebrali;
c.! se afla la nivelul sistemului nervos central;
d.este efectuat de nervul frenic;
e. este efectuat de nervii tactili.
7c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:G.430

a.!etapa voluntara ce initiaza procesul deglutitiei;
b.!etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag;
c.!etapa esofagiana involuntara, ce determina trecerea din esofag in stomac;
d.a,b,corecte;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
8c.s. Selectati afirmatiile corecte referitor la durata deglutitiei: G.431

a.10 minute;
b.!1- 2 secunde;
c.este nelimitat;
d.1-2 minute;
e.depinde de numarul de dinti.
9c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la deglutitie: G.431

a.! in timpul deglutitiei respiratia este oprita;
b. in timpul deglutitiei respiratia este intensificata;
c.deglutitia nu influenteaza respiratia;
d. in timpul deglutitiei are loc inspiratia;
e. in timpul deglutitiei are loc expiratia.
10c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea esofagiala: G431

a.!miscari peristaltice primare;
b.!miscari peristaltice secundare;
c.miscari antiperistaltice;
d.miscari convulsive;
e.nu poseda automatism;
11c.m. Selectati afirmati corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului provoaca in stomac:
a.contractie;
b.!relaxare;
c.fara modificari;
d.!cresterea volumului stomacal;
e.micsorarea volumului stomacal.
12c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica): Functiile motorii
ale stomacului sunt:G.432
a.antiperistaltice;
b.!de depozitare a unor cantitati de alimente;
c.!de amestec a alimentelor cu sucul gastric;
d.!contractii de foame;
e.!de golire lenta a alimentelor din stomac in intestinal subtire.
13c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-Evacuarea

gastrica este determinata de :G 433
a.motilitatea esofagului;
b.!factori gastrici;
c.grosimea peretelui stomacal;
d.!factorii duodenali;
e.motorica intestinului gros.
14c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Muschuiul neted

gastrointestinal functioneaza:G 427
a.la comanda;
b.!independent;
c.!ca un sincitiu;
d.ca muschii scheletici;
e.in mod reflex conditionat.
15c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Stratul de muschi

gastrointestinali longitudinali si circulari:G 427
a.!au conexiuni intre ele;
b.nu au conexiuni intre ele;
c.functioneaza separat;
d.!functioneaza impreuna;
e.sint muschi striati.
16c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a cavitatii
bucale consta in: G 427
a.!prelucrarea mecanica a hranei;
b.protejarea limbii materne;
c.!prelucrarea chimica a hranei;
d.a asigura fumatul;
e.secretia salivei..
17c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI-
Potentialul membranar de repaus a fibrei musculare gastrointestinale netede apare cu o
frecventa de : G 428
a.!3 pe minut la nivelul stomacului;
b.!12 pe minut la nivelul intestinului subtire;
c.3 pe minut la nivelul intestinului gros;
d.12 pe minut la nivelul intestinului gros;
e.nu se modifica.
18c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI -
Potentialul de spike (virf) sunt potentiale de actiune adevarate a fibrei musculare a
intestinului ce apar: G.428
a.!cu o frecventa de 1-10 virfuri secunda;
b.50 virfuri secunda;
c.!automat;
d.la comanda;
e.prezinta potentiale de repaus;
19c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI -
Potentialul de membrana a fibrei musculare a intestinului: G 428
a.este stabil;
b.!se poate modifica;
c.!este aproximativ – 56 mv;
d.!depinde de intinderea fibrei musculare;
e.!depinde de stimularea simpatica si parasimpatica.
20c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare ale TGI - La
contractia muschiului intestinal participa: G.428
a.!ionii de calciu;
b.!calmodolina;
c.magneziu;
d.substantele nutritive;
e.nitratii.
21c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G428
a.!are un sistem nervos proporiu numit enteric;
b.!poseda automatism;
c.este reglat numai pe cale umorala;
d.activeaza dependent de mediul ambient;
e.!c, d – raspuns incorrect.
22c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G429
a.! este format din 2 plexuri;
b. este format din 3 plexuri;
c. este format din 4 plexuri;
d. este format din 5 plexuri;
e. este format din 6 plexuri;
23c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G429
a.! este format din plexul extern mienteric Auerbach;
b.! este format din plexul intern Miissher;
c. este format din ganglionii paravertebrali;
d. este format din ganglionii prevertebrali;
e. are functie exocrina;
24c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul extern
mienteric Auerbach controleaza: G.429
a.!in special, motilitatea gastrointestinala;
b.secretia;
c.pH intestinal;
d.temperatura chimului intestinal;
e.compozitia sucului intestinal;
25c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul enteric
submucos Meissner controleaza: G429
a.motilitatea gstrointestinala;
b.pH intestinal;
c.!secretia epiteliala locala gastrointestinala;
d.!fluxul sangvin local;
e.regleaza deglutitia;
26c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - Receptorii din
peretele intestinal trimit fibre aferente:G429
a.!ambilor plexuri enterice Auerbach si Meissner;
b.!ganglionilor prevertebrali simpatici;
c.!maduvei spinarii;
d.!prin nervii parasimpatici catre trunchiul cerebral;
e.la scoarta cerebelului.
27c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea motilitatii si secretiei intestinale:

a.! are loc cu participarea reflexelor locale la nivel intestinal;
b.! are loc cu participarea reflexelor lungi cu centrii in ganglionii prevertebrali;
c.! are loc cu participarea reflexelor cu centrii in sistemul nervos central;
d. are loc fara participarea sistemului nervos;
e.reglarea are loc in mod constient.
28c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -Neuronii enterici
secreta urmatoarele tipuri de neurotransmitatori: G429
a.!acetilcolina si noradrenalina;
b.!adenozin trifosfatul, serotonina, dopamine;
c.!colecistokinina, substanta P, polipeptidul vasoactiv(VIP), somatostatina;
d.!len-enkefalina, met-enkefalina si bombezina;
e.adrenalina;.
29c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI: G429
a.nu influenteaza functia tractului gastrointestinal;
b.frineaza functia tractului gastrointestinal;
c.!mareste activitatea tractului gastrointestinal;
d.frineaza motilitatea stomacului plin;
e.nu enerveaza intestinul;
30c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei : G.430
a.etapa intestinala;
b.!etapa voluntara orala;
c.!etapa faringiana;
d.!etapa esofagiana;
e.etapa gastrica;
Excreția
1. cmAlegeţi afirmaţiile corecte
a!. Fluxul plasmatic renal se măsoară prin clearance-ul PAH.

b!. Rinichii primesc 1/5 din debitul cardiac de repaus.
c. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal creşte.
d!. Fluxul sanguin renal este menţinut în limite strânse prin autoreglare.
e. Creşterea activităţii nervilor renali simpatici determină o creştere a fluxului
renal.

a. Filtratul glomerular are o compoziţie identică cu a plasmei.
b!. Rata filtratului glomerular poate fi măsurată cu ajutorul clearance-ului
inulinei,
c. O substanţă cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna
reabsorbită la
nivel tubular renal.
d!. Rata filtrării glomerulare este de circa 125 ml/min la un bărbat adult.
e!. Rata filtrării glomerulare depinde de presiunea din. arteriolele aferente.

a. Reabsorbţia moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele
transportoare specifice.
b!. Apariţia glicozuriei reflectă saturaţia transportorilor de glucoza în tubul
proximal.
c!. Transportul glucozei şi aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale
este asociat cu sodiu.
d!. Transportul maxim de glucoza este de circa 260 mg/min.
e!. Dacă clearance-ului renal al unei substanţe depăşeşte pe cel al inulinei, în
acest caz ea este secretată în tubi

a!. Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-
tubular.
b!. La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în
tubul proximal.
c. Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport de anioni.
d. Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima
jumătate a tubului contort proximal.
e!. Tubii proximali epurează urina primara de aminoacizi.

a. Toţi nefronii au o ansă Henle, ce penetrează adânc în membrană.
b!. Porţiunea descendentă subţire a ansei lui Henle este permeabilă pentru
apă.
c!. Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăşi 1200
mOsm/l.
d. Porţiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na +, în acelaşi
fel ca şi în tubul proximal.
e!. Porţiunea subţire ascendentă a ansei lui Henle este impermeabilă pentru
apă.

a. Reabsorbţia ionilor de Na+ este realizata în tubul contort proximal.
b!. Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentraţia plasmatică a
ionilor de Na scade.
c. Angiotensina II se formează din renină, în prezenţa unei enzime de conversie,
din
endoteliul vaselor sanguine pulmonare.
d. Angiotensina II acţionează asupra glandei medulosuprarenale.
e!. Glandele corticosuprarenale secretă aldosteron, ca răspuns la stimularea
prin angiotensina II.

a!. După ingestia unei cantităţi mai mari de apă, o persoană normală poate
produce urină cu osmolalitate sub 100 mOsm/ kg.
b. Medulara renală are un gradient osmotic care scade de la limita cu cortexul, spre
papilele renale.
c!. Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de
Na+ şi CI‾, din porţiunea ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul
interstiţial.
d. HAD este secretat de hipofiza anterioară, ca răspuns la scăderea osmolalităţii
sângelui.
e!. HAD acţionează la nivelul tubilor colectori, pentru creşterea
permeabilităţii lor pentru apă.

a!. Nefronii juxtamedulari (25-30% din totalul nefronilor) prezintă o ansă
Henle lungă, care ajunge până la medulară.
b!. Comparativ cu plasma, urina conţine mai mult K +, creatinină, uree şi acid
uric.
c!. Dacă debitul cardiac creşte în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se
modifică.
d. Osmolalitatea plasmei este mai mică ca a urinii, pentru că proteinele nu trec în
urină.
e. PTH influenţează reabsorbţia de Ca2+, în tubul contort proxima! şi de fosfaţi, în
tubul contort distal.
9. csAlegeţi afirmaţiile corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

a!. creşte permeabilitatea tubului distal pentru apă
b. creşte ritmul filtrării glomerulare
c. creşte excreţia de Na+
d. creşte excreţia de apă
e. creşte diametrul arterei renale
10.csAlegeţi afirmaţiile corecte. Capacitatea rinichiului de a excreta urina concentrată

va fi crescută dacă:
a. permeabilitatea tubului proximal pentru apă scade
b!. ritmul fluxului sanguin prin medulară scade
c. ritmul fluxului prin ansa Henle creşte
d. activitatea pompei Na-K în ansa Henle scade
e. permeabilitatea tubului colector pentru apă scade
11.csAlegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este
reabsorbita în:
a!. tubul contort proximal
b. ramura descendentă a ansei Henle
c. ramura ascendentă a ansei Henle
d. tubul contort distal
e. tubul colector
12.cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele

proprietăţi:
a!. inhibă reabsorbţia de sodiu la nivel renal
b!. inhibă secreţia de renină
c. creste eliberarea de vasopresină
d!. inhibă eliberarea de aldosteron
e. stimulează reabsorbţia de Na+ la nivel renal
13.csAlegeţi afirmaţiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al

nefronului este urmată de:
a!. scăderea pH-ului mediului intern
b. creşterea concentraţiei Na+ seric
c. creşterea eliminării urinare de NH3
d. creşterea eliminării urinare de NaH2PO4
e. scăderea eliminării urinare a HCO3‾
14.cmAlegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcalozelor prin:

a. sinteza de novo de bicarbonat
b!. eliminarea unor urini alcaline
c. creşterea aminogenezei
d. inversarea raportului fosfaţilor
e!. reducerea reabsorbţiei bicarbonatului
15.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrarea glomerulară este influenţată de

a. sarcina osmotică a rinichiului
b!. presiunea coloid-osmotică a plasmei
c! concetraţia CI‾ si Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa
d!. concentraţia crescută glucozei sanguine
e. clearance-ul inulinei
16.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance-ul glucozei:

a!. este influenţat de nivelul glicemiei
b!. la indivizii sănătoşi are valoarea 0
c. nu este influenţat de nivelul glicemiei
d. reprezintă 60% din clereance-ul inulinei
e!. la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă
17.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce

urmatoarele efecte:
a!. hipodiureza
b!. scăderea presiunii efective de filtrare
c. creşterea clearance-ului PAH
d. creşterea clereance inulină
e!. scăderea clereance inulină
18.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In prezenţa hormonului antidiuretic:

a!. cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort
proximal
b. cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector
c. creşte eliminarea apei libere
d. creşte clearance-ul osmolar
e. scade filtrarea glomerulară
19.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:
a!. inhibă secreţia de vasopresină
b. stimulează secreţia de aldosteron
c. determină creşterea filtrării glomerulare
d!. determină creşterea diurezei
e!. stimulează secreţia de hormon natriuretic
20.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In porţiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se

reabsorb:
a!. Na+
b!. Ca2+ Mg2+ şi HC03‾
c. aminoacizii
d!. K+
e. proteine
21.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia glucozei:

a. este nelimitată
b!. este limitată de o capacitate maximă de transport tubular
c!. se realizează în cotransport cu Na+
d. necesită prezenţa insulinei
e. are loc la polul apical al nefrocitului
22.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. In absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de
apă se reabsoarbe în:
a!. tubul proximal
b. ansa Henle
c. tubul distal
d. tubul colector cortical
e. tubul colector medular
23.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din
filtratul glomerular prin transport activ la nivelul:
a!. ansei Henle
b. tubului proximal
c. tubului distal
d. tubului colector
e. pelvisului renal
24.cs Alegeţi afirmaţiile corecte.Secreţia de H+ în tubul proximal este în principal

asociată cu:
a. excreţia de ionii de K+
b. excreţia de ioni FT
c. reabsorbtia de ionii de Ca2+
d!. reabsorbţia de ioni de HCO3‾
e. reabsorbţia de ioni de HPO4 2‾
25.cm Alegeţi afirmaţiile corecte:

a!. în tubul proximal se reabsoarbe 65% de Na+
b. Na+ - reabsorbţie prin contratransport cu fosfatul şi lactatul
c. balanţa glomerulotubulară este realizata de catre tubul colector medular
d!. in porţiunea ascendentă a ansei Henle se reabsoarbe 25% de Na+
e!. secreţie distală de K+ crescută poate fi cauzata de K+ crescut în dietă
26.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Renina:

a. este secretată de celulele tubului proximal
b. secreţia sa duce la pierderea de Na şi apă din plasmă
c. secreţia sa este stimulată prin presiunea arterială crescută
d!. converteşte angiotensinogenul la angiotensina 1
e. converteşte angiotensina 1, la angiotensina II
27.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe va fi mai concentrată
la sfârşitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
a. glucoza
b!. creatinina
c. sodiul
d. bicarbonatul
e. fosfatul
28.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. HAD produce creşterea:

a. permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi colector
b!. reciclării ureei
c!. permeabilităţii apei în portiunea distala tubul distal şi colector
d. reabsorbţiei izoosmotice a apei în tubulproximal în proporţie de 1/3
e. reabsorbţiei de apă în porţiunea terminalăanefronului prin acţiune pe receptorii
Vi
29.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanţe, care este filtrată
liber, este mai mic de 125 ml/ min:
a!. are loc o reabsorbţie netă a acesteia, la nivel tubular
b. are loc o secreţie netă a acesteia, la nivel tubular
c. nu are loc nici reabsorbţia şi nici secreţia netă a acesteia, la nivel tubular
d. substanţa se fixează pe proteine, la nivel tubular
e. substanţa este secretată în tubul contort proximal, mai mult ca în tubul contort
distal
30.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glucoza ete reabsorbită în:

b. ansa Henle
c. tubul contort distal
d. tubul colector cortical
e. tubul colector medular
31.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia

nivelul:
a. glomerulului
b. tubului contort proximal
c. porţiunii subţiri a ansei Henle
d. porţiunii groase a ansei Henle
e!. tubului colector cortical
32.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Calculaţi clearance-ul unei substanţe cunoscând că

fluxul urinar = 3 ml/min, concentraţia ei plasmatică - 20 mg/dl, concentraţia ei
urinară = 50 mg/dl
a!. 7,5 ml/min
b. 333 ml/min
c. 1,2 ml/min
d. 1,2 l/min
e. 125 ml/min
33.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat).

a. este inhibată acţiunea vasopresinei la nivel tubular
b. osmolalitatea urinii este mai mare faţă de cea a plasmei, pentru că retenţia apei
în tubul contort proximal scade gradientui de concentraţie a Na +, între fluidul
tabular şi celulele tabulare, împiedicându-i reabsorbţia
c!. reabsorbţia apei în tubul contort proximal este redusă
d!. are loc pierderea unei mari cantităţi de apă şi electroliţi prin urină
e. osmolalitatea urinii este crescută şi se produce intoxicaţia cu apă
34.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a furosemidului

a. tubul contort proximal
b. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
c!. porţiunea groasă a ansei Henle
e. tubul colector
35.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul de acţiune a tiazidelor

c. porţiunea groasă a ansei Henle
d!. tubul contort distal
e. tubul colector
36.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai
mare ca a plasmei
b!. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului
e. tubul colector
37.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+
e. tubul colector
38.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este secretat K+

e!. tubul colector
39.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

e. tubul colector
40.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în
lipsa vasopresinei
e. tubul colector
41.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Filtrare reprezinta

a. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică
concentraţia osmotică ridicată din medulară
b. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde
până în medulara internă
c. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
d. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre
foiţele capsulei Bowman
e!. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante
glomerulare
42.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Celule granulare

a. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de
vasopresină, în tubul colector
b. excreţia anormală de proteine în urină
c. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară,
independent de modificările presiunii arteriale
d!. celulele care sintetizează renină
e. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică
43.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

a. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară,
b. celulele care sintetizează renină
c. mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică
d!. nefronul cu ansă Henle lungă, care începe din apropierea corticalei şi se
întinde până în medulara internă
e. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
44.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Clearance reprezinta

a. nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei şi se întinde
până în medulara internă
b. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
c. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar dintre
foiţele capsulei Bowman
d. proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante
glomerulare
e!. volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină
complet o anumită substanţă în unitatea de timp
45.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Proteinurie reprezinta

b!. excreţia anormală de proteine în urină
d. celulele care sintetizează renină
46.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale

c!. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară,
47.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. AMPc este

a!. mesagerul secund care mediază creşterea permeabilităţii apei produsă de
48.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Diureza osmotică

b!. creşterea fluxului urinar determinată de substanţe osmotic active
49.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

b!. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spaţiu! urinar
dintre foiţele capsulei Bowman
50.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sistemul contracurent

c!. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică
e. constanta relativă a fluxului sanguin renal şi ratei de filtrare glomerulară,
51.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele cauze determina o creştere a
pragului renal pentru glucoza?
a!. scăderea ratei de filtrare glomerulară
b. scăderea numărului de cărăuşi pentru transportul glucozei, în tubul contort
proximal
c. administrarea de medicamente care inhibă reabsorbţia glucozei
d. dieta
e. insuficienta renala cronica
52.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata reabsorbţiei de glucoza este determinată de:
a!. cantitatea filtrată
b!. capacitatea de transport a celulelor
c. concentratia apei in urina primara
d. metabolizarea rapidă a glucozei
e. insulina
53.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Care din următoarele substanţe permit măsurarea cea
mai exactă a "filtratului glomerular la om?
a!. clearance-ul inulinei
b. clearance-ul PAH-lui
c. clearance-ul creatininei endogene
d. concentraţia creatininei plasmatice
e. ureea sanguină exprimată în azot
54.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Factorul major care determină reabsorbţia apei în
celulele epiteliale ale tubului contort proximal este:
a. reabsorbţia activă a glucozei
b. reabsorbţia activă a amoniacului
c!. reabsorbţia activă a Na+-lui
d. hormonul antidiuretic
e. presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare
55.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a

deficitului de HAD), osmolalitatea urinii şi rata fluxului urinar au valori tipice înjur
de:
a!. 50 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
b. 100 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
c. 300 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
d. 300 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
e. 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore
56.!!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia în proporţie de 65% a Na+-lui şi apei

filtrate se realizeaza la nivelul
a!. tubul contort proximal.
b. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
d. tubul colector
e. tubul colector cortical
57.!!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine

un cărăuş cotransportor pentru Na+-K+-2Cl‾
a. tubul contort proximal.
b!. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă
d. tubul colector
58.!!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conţine

un cărăuş cotransportor pentru Na+-Cl‾
c!. tubul contort distal (portiunea initiala)
d. tubul colector
59.!!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care permeabilitatea apei

este crescută
c. tubul contort distal (portiunea initiala)
d. tubul colector
e!. tubul colector cortical
60.!!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna
izoton cu plasma
a!. tubul contort proximal.
c. tubul contort distal (portiunea initiala)
d. tubul colector
61.!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea tubulară, unde acţionează aldosteronul

c!. tubul contort distal
d!. tubul colector
62.!cm Alegeţi afirmaţiile corecte

a!. nu toţi nefronii sunt activi
b!. rata filtrării glomerulare este determinatăde forţele Starling
c. profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din
capilarele comune
d. ansa lui Henle acţionează ca schimbător în contracurent
e. vasa recta acţionează ca multiplicator în contracurent
63.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină

pentru că:
a!. este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25
dihidroxicolecal-ciferol
b. participă la metabolizarea unor hormoni sterolici
c!. participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina,
glucagon, parathormon, calcitonină
d!. secretă substanţe cu proprietăţi de hormoni: renina, prostaglandine, kinine
e. participă la metabolizarea catecolaminelor
64.cs Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?

a. factorii renali hemodinamici şi fizici
b. sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c. sistemul prostaglandinic şi kininic renal
d!. nervii renali parasimpatici
e. nervii renali simpatici
65.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a

a. vasoconstricţiei pe arteriola aferentă
b. vasodilataţiei pe arteriola aferenta
c. compresiei capsulei Bowman
d!. hipoproteinemiei
e. scăderii fluxului sanguin renal
66.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Secreţia de H+ în tubul contort proximal este asociată
primar cu:
a. excreţia ionilorde K+
b. excreţia ionilor de H+
c. reabsorbţia ionilor de Ca2+
d!. reabsorbţia ionilor de HC03‾
e. reabsorbţia ionilor de P043‾
67.!!!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:

a. scade, la creşterea fluxului sanguin
b. este reglat de eritropoetina
c. rămâne constant, la creşterea fluxului sanguin
d!. reflectă direct, nivelul de Na+ transportat
e. este mai mare în medulară
68.!!!cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Diferenţa între concentraţia de Na+ şi cea a

anionilor majori este egală cu concentraţia anionilor minori din plasmă. Care din
următorii ioni contribuie la deficitul anionic (anion gap)?
a. Cl‾
b. HCO3‾
c!. fosfat
d!. sulfat
e!. lactatul
69.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Reabsorbţia Na+ în tubul contort distal, creşte dacă
are loc o creştere a:
a!. concentraţiei de K+ plasmatic
b. volumului plasmatic
c. presiunii arteriale medii
d. debitului urinar
e. osmolalităţii plasmei
70.!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Creşterea potasemiei produce o creştere a:

a. secreţiei de renină
b!. secreţiei de aldosteron
c. secreţiei de hormon antidiuretic
d. secreţiei de hormon natriuretic
e. producţiei de angiotensina II
!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbţia aproape completă
alaminoacizilor din filtratul glomerular, prin transport activ?
b. ansa Henle
d. tubul colector
e. pelvis renal
71.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Producţia zilnică de ioni de H+ din CO2 este
tamponată iniţial de:
a. bicarbonatul de Na extracelular
b. bicarbonatul de K intraeritrocitar
c!. hemoglobina intraeritrocitară
d. proteinele plasmatice
e. fosfatul plasmatic
72.!!!cm Alegeţi afirmaţiile corecte

a!. distrugerea nucleului supraoptic determină creşterea volumului urinar şi
eliminarea unei urini foarte diluate
b!. renina determină transformarea angiotensinogenului în angiotensina
c!. corecţia renală a hiperkaliemiei se face prin secretia aldosteronului
d. cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul
contort distal
e. celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul
contort distal; ambele sunt prevăzute apical cu numeroşi microvili
73.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade

dacă:
a. dieta în potasiu creşte
b. fluxul sanguin tubular distal creşte
c. nivelul circulant al aldosteronului creşte
d!. reabsorbţia Na+ în nefronul distal scade
e. excreţia ionilor organici creşte
74.!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este

inhibată de:
a. agenţi agonişti β-adrenergici
b. prostaglandine
c. HAD
d. aldosteron
e!. creşterea presiunii în arteriolele aferente
75.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. In cazul insuficienţei renale, concentraţia plasmaticâ
a ureei (uremia) este foarte ridicată pentru că:
a. ureea se reabsoarbe în proporţie de 80-90%'
b. ureea se sintetizează în ficat în proporţie foarte mare
c. (-)ureea este secretată în cantitate scăzută în tubul contort distal
d!. rata filtrării glomerulare scade
e!. ureea este filtrată în cantitate redusă
76.cm Alegeţi afirmaţiile corecte. Aldosteronul:

a. acţionează asupra unor receptori membranari şi are ca mesager secund AMPc
b!. intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu
ionul de Na+
c!. acţionează asupra unor receptori intracelulari
d!. produce efecte la nivelul tubului contort distal influenţând permeabilitatea
pentru Na+
e. produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea
pentru Na+
77.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Glomerulul reprezinta

a. reabsorbţie izotonică de Na+
b. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea plasmei
c. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini
concentrate
d. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi
e!. regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală
78.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Tubul contort proximal

a!. reabsorbţie izotonică de Na+
concentrate
e. regiunea unde se găseşte o reţea capilară numai în corticala renală
79.!cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Porţiunea ascendentă a ansei Henle

c!. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei
urini concentrate
80.cs Alegeţi afirmaţiile corecte. Ductul colector

b!. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă faţă de osmolalitatea
plasmei
concentrate
81.cm Alegeţi asocierile corecte.

a. hormon antidiuretic - produce relaxarea musculaturii netede vasculare
b!. aldosteron - secreţia sa are loc în zona glomerulară a corticosuprarenalei şi
este controlată de angiotensina II
c. factor natriuretic atrial - secreţia sa este inhibata de creşterea volumului de
lichid extracelular
d. 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D 3, format la nivel
renal, sub controlul parathormonului
e!. parathormon - determină creşterea excreţiei urinare de fosfaţi
82.!!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acţionează asupra
unor receptori bazo-laterali tubulari şi au ca mesager secund AMPc?
a!. parathormonui
b!. hormonul antidiuretic
c. aldosteronul
d. factorul natriuretic atrial
e. angiotensina II
83.!cm Alegeţi afirmatiile corecte.

a!. cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare x concentraţia în plasmă
b. rata excreţiei = fluxul urinar + concentraţia substanţei în urină
c!. rata reabsorbţiei = cantitatea filtrată - rata excreţiei
d. rata secreţiei = rata excreţiei + cantitatea filtrată
e. cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare - concentraţia în plasmă
84.!!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în

tubul contort proximal are loc împreună cu:
a!. glucoza
b. ionul de H+
c!. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
85.!!!cs Alegeţi afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbţiei Na+-lui în

tubul contort proximal are loc împreună cu:
a. glucoza
b!. ionul de H+
c. aminoacizii
d. apa
e. bicarbonat
86.cs Alegeţi afirmatiile corecte. Direcţia de deplasare izoosmotică a fluidului tubular

reabsorbit în tubul contort proximal este:
a. lumen → spaţiu intercelular → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare
peritubulare
b. lumen → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare peritubulare
c. lumen → celulă tubulară → capilare peritubulare
d!. lumen → celulă tubulară → spaţiu intercelular lateral → capilare
peritubulare
e. lumen → celulă tubulară → lichid interstiţial → capilare glomerulare
87.cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite
în:
b. porţiunea ascendentă a ansei Henle
c. tubul contort distal şi tubul colector
d. portiunea descendenta a ansei Henle
e. colectori
88.cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite
în:
b!. porţiunea ascendentă a ansei Henle
c. tubul contort distal şi tubul colector
d. portiunea descendenta a ansei Henle
e. colectori
89.!!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea

reabsorbţiei, are loc împreună cu:
a!. glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal
b. glucoza şi aminoacizii în tubul contort distal
c. fosfatul şi lactatul în tubul contort distal
d!. clorul în tubul contort proximal
e. clorul în tubul contort distal
90.!cs Alegeţi afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreţia urinară
de K+ între 1-110% sunt următorii:
a. conţinutul de K+ din dietă
b. rata fluxului urinar
c. nivelul de aldosteron
d. echilibrul acido-bazic
e!. nivelul de HAD
91.!!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreţia de K+ în tubul contort
distal
a!. diureticele tiazidice şi de ansă
b. micsorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal
c. acidoza acuta
d!. dietă bogată în K+
e!. secreţia crescută de aldosteron
92.cm Alegeţi afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma
ingestiei, pacientul X va prezenta
a!. o creştere a volumelor de lichid intra- şi extracelular;
b!. o scădere a osmolarităţii plasmei
c!. o suprimare a secreţiei de HAD
d. o cresterea osmolaritatii plasmei
e. o creştere a osmolarităţii urinii
93.cm Alegeţi afirmatiile corecte. Y bea 2 litri de soluţie izotonică de NaCl. In urma
ingestiei, pacientul va prezenta
a!. o creştere a volumului de lichid extracelular
b. o scădere a ratei fluxului urinar
c. o creştere a osmolarităţii urinii
d!. lipsa modificărilor osmolarităţii plasmei
e. o micsorarea a osmolarităţii urinii
94.cs Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. filtrarea glomerulară se opreşte, dacă presiunea netă efectivă de filtrare prin
membrana filtrantă este zero
b. reabsorbţia ionului de HCO3 filtrat este inhibată în principal, prin scăderea
pCO2
c. menţinerea unei balanţe normale de H+ este posibilă, dacă excreţia totală zilnică
de H+ este egală cu producţia zilnică şi ingestia zilnică de acizi nonvolatile
d!. dacă concentraţia plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul
maxim rata excreţiei de glucoza scade
e. clearance-ul apei este pozitiv, dacă o persoană bea 2 litri apă distilată în 30
minute
95.cs Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. presiunea capilară glomerulară la un adult sănătos, scade în cazul
vasoconstricţiei arteriolei aferente
b!. la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări
importante în compoziţia filtratului glomerular
c. transportul glucozei din fluidul tubular este dependent de Na+
d. celulele tubului contort distal conţin cantităţi mari de anhidrază carbonică, cu rol
în secreţia de H+ şi reabsorbţia de Na+, prin schimb cu secreţia H+
e. în cazul pacienţilor trataţi cu inhibitori de anhidrază carbonică se elimină mai
puţin H+ şi se reabsoarbe mai puţin HC03‾
96.!!!cs Alegeţi afirmatiile corecte.

a. clearance-ul renal al Na+ creşte după administrarea de aldosteron
b. la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează
capsula glomerulară
c!. ureea nu are transport maxim
d. raportul între cantitatea de inulină excretată pe minut şi concentraţia de inulină
în plasma arterială, în condiţii de repaus, la un subiect examinat, scade ca
răspuns la scăderea presiunii coloidosmotice a plasmei
e. dacă o substanţă are un clearance renal de 20 ori mai mare ca al inulinei, ea este
numai secretată în tubi
97.!!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ureea:

a!. provine în principal din dieta proteică
b. este secretată în tubul contort distal
c. are un clearance mai mare ca al inulinei
d!. are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte
e!. prezintă reciclaj medular
98.!!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică

a!. pH plasmatic ridicat
b. pH plasmatic scăzut
c. pH plasmatic apropiat de normal
d. pH plasmatic normal
e!. conţinut crescut de bicarbonat plasmatic
99.!!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie

b!. conţinut scăzut de bicarbonat plasmatic
e. conţinut crescut de bicarbonat plasmatic
100. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Alcaloză mixta

b!. pCO2 scazut
101. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză metabolică

a. pH plasmatic foarte ridicat
b!. pH plasmatic foarte scăzut
d!. pCO2 scazut
e!. conţinut scazut de bicarbonat plasmatic
102. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie

d. pCO2 scazut
103. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Acidoză mixta

c. pCO2 scazut
e!. conţinut scazut de bicarbonat plasmatic
104. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul

baroreceptorilor sinocarotidieni, are loc:
a. o scădere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
b!. o creştere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
c!. o vasoconstricţie renală
d!. o creştere a secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
e. o scădere a secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
105. cm Alegeţi afirmatiile incorecte.

a. Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o
substanţă la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
b. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele capilarelor
glomeru-lare.
c. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu ajutorul
unor sisteme de transportori, caracterizate prin transport maxim.
d!. In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort
proximal.
e!. Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice.
106. cm Alegeţi afirmatiile corecte.

a! Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi
epurat de o substanţă la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
b!. Filtrarea glomeruiarâ determină creşterea hematocritului în sângele
capilarelor glomeru-lare.
c!. In tubul contort proximal are loc absorbţia de glucoza şi aminoacizi, cu
ajutorul unor sisteme de transportori, caracterizate prin transport maxim.
d. In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
e Sinteza de renină creşte la creşterea presiunii arteriale sistemice.
107. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care porţiune a nefronului este impermeabili
pentru apă?
b. porţiunea subţire a ansei Henle
e. tubul colector
108. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Creşterile fiziologice ale diurezei sunt

determinate de:
a. căldură
b!. frig
c. efort fizic
d!. aportul hidric crescut
e. numărul micţiunilor
109. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Care din următoarele substanţe au efect

vasoconstrictor la nivel renal?
a!. noradrenalina
b. acetilcolina
c!. angiotensina II
d. eritropoetina
e. kininele
110. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Autoreglarea circulaţiei renale se

caracterizează prin:
a. limite de reglare între 50-250 mm Hg
b!. menţine filtrarea glomerulară constantă
c!. asigură decuplarea funcţiilor renale de fluctuaţiile presiunii sistemice
d!. poate fi menţinută pe rinichiul denervat
e. nu include mecanismul miogen
111. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă
la secreţia de:
a!. endoteline
b. catecolamine
c!. kinine
d. urokinază
e!. prostaglandine
112. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Funcţia fibrinoliticâ a rinichiului se

realizează prin:
a. eritropoetină
b. β2 - microglobulină
c. PGF2α,
d!. urokinază
e. plasmină
113. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Reabsorbţia electroliţilor Na+, CI‾, P043‾ şi
HC03‾ este:
a!. maximă în tubul contort proximal
b. minimă în ansa Henle şi maximă în tubul colector
c!. minimă în tubul contort distal şi tubul colector
d. maximă în ansa Henle
e. maximă în tubul contort distal şi în tubul colector
114. !!!cs Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa X se găseşte în urină în

concentraţii identice cu cele plasmatice; aceasta dovedeşte că:
a. substanţa X este filtrată liber de glomerul, dar nu este secretată şi nici
reabsorbită de tubi
b. substanţa X difuzează pasiv afară din capilarele peritubulare, în lumenul tubular
c. substanţa X este transportată activ din lumen, în spaţiul peritubular
d. membranele tubulare sunt impermeabile la substanţa X
e!. nici una dintre afirmaţiile din afirmatiile nu este corectă
115. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţa Z este filtrată, reabsorbită şi se-

cretată. Care dintre aceste modificări vor duce la o excreţie renală crescută a sa?
a!. creşterea ratei filtrării glomerulare
b!. creşterea concentraţiei plasmatice a substanţei
c. cresterea reabsorbţiei tubulare a substanţei
d!. secreţia tubulară crescută a substanţei
e. cresterea clearance-lui apei
116. csAlegeţi afirmatiile incorecte. O inhibiţie completă a transportului active
Na poate provoca o creştere a excreţiei uneia dintre urmatoarele substanţe:
+
a. apă
b! H+
c. clor
d. glucoza
e. aminoacizii
117. cs legeţi afirmatiile corecte. are din următoarele substanţe este secretată
tubular?
a. sodiul
b! potasiul
c. glucoza
d. clorul
e. inulina
118. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Substanţele organice cu valoare nutritivă sunt

reabsorbite în:
b. ansa Henle
d. toate porţiunile tubului urinifer, dependent de tipul substanţei
e. colectorii corticali
119. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este
determinată de: '
a. scăderea secreţiei hipotalamice de HAD
b. scăderea capacităţii hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul
c. scăderea reabsorbţiei tubulare de Na+
d! creşterea cantităţii de substanţe osmotic active din filtratul glomerular,
substanţe care nu mai pot fi reabsorbite tubular
e. imposibilitatea concentrării plasmei datorită deficitului de HAD
120. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Dacă o substanţa are un clearance plasmatic
mai mic decât al inulinei, această substanţă suferă la nivel renal:
a. numai filtrare
b. numai secreţie tubulară
c. numai reabsorbţie tubulară
d. filtrare şi secreţie tubulară
e!. filtrare şi reabsorbţie tubulară
121. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate

observa în:
a!. vasoconstricţie pe arteriola aferentă
b!. vasoconstricţie pe arteriola eferentă
c!. creşterea presiunii în capsula Bowman
d. cresterea usoara a presiunii arteriale
e. vasodilataţie pe arteriola aferentă
122. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Scăderea secreţiei de aldosteron poate

determina: ,
a!. scăderea reabsorbţiei tubulare a Na+
b. creşterea reabsorbţiei tubulare a Na+
c. creşterea filtrării de Na+ la nivel glomerular
d. scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular
e. nu influenteaza reabsorbtia si filtrarea de Na+
123. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul
nefronului are loc pentru următoarele substanţe, cu excepţia:
a!. ureei
b. glucozei
c. sodiului
d. bicarbonatului
e. potasiului
124. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului unde
concentraţia Na+-lui din ultrafiltrat este maximă?
a. capsula Bowman
b. tubul contort proximal
c. ramura descendentă a ansei Henle
d!. virful ansei Henle
e. ramura ascendentă a ansei Henle
125. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului în care debitul
ultrafiltratului este maxim?
a!. capsula Bowman
b. tubul contort proximal
c. ansa Henle
e. tubul colector
126. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
glomerular (180 1/24 ore) se elimină în aceeaşi perioadă de timp o cantitate de 1-
1,5 I. Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia maximă a apei
b. ansa Henle porţiunea ascendentă
c. ansa Henle porţiunea descendentă
e. tubul colector
127. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
1,5 I. Precizaţi la ce nivel al nefronului are loc reabsorbţia apei în prezenţa HAD
b. ansa Henle porţiunea ascendentă
e!. tubul colector
128. csAlegeţi afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel
1,5 I. Precizaţi la ce nivel al nefronului unde nu se reabsoarbe apa
b!. ansa Henle porţiunea ascendentă
e. tubul colector
129. !cs Alegeţi afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare
a urinii tubulare la aceeaşi presiune osmotică cu cea a urinii finale?
b. porţiunea descendenta a ansei lui Henle
c!. virful ansei Henle
d. porţiunea ascendentă a ansei lui Henle
e. tubul contort distal
130. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi

mari de apă şi electroliţi prin urină, se întâlneşte în:
a. diabetul insipid
b!. după administrarea de medicamente diuretice
c!. diabetul zaharat
d. după ingestia de alcool
e!. când în urina tubulară sunt substanţe care nu se reabsorb ca de exemplu
manitol, uree, glucoza,
131. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Clearance-ul este definit ca:

a. mg substanţă care este epurată din plasmă/l min
b. mg substanţă care se elimină prin urină/l min
c. mg substanţă care este fiitrată/lmin
d!. ml plasmă care este epurată de o substanţă/ml min
e. ml plasma care este epurata de o substanta/ml ora
132. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Diureza apoasă survine în cazul:

a. diabetului zaharat
b. secreţiei crescute de ADH
c!. sistării secreţiei de ADH
d!. diabetului insipid
e!. ingerării unor cantităţi mari de lichide hipotone
133. cs Alegeţi afirmatiile corecte. Secreţia de HAD este influenţată direct de:
a. osmolaritatea urinii
b!. osmolaritatea plasmei
c. sistemul renină-angiotensină
d. ACTH
e. toţi factorii enumeraţi
134. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Filtrarea glomerulară nu depinde de:

a. permeabilitatea membranei filtrante glomeralare
b. suprafaţa de filtrare
c. presiunea efectivă de filtrare
d!. transportul maxim tubular
e!. schimburile în contracurent din vasele recta
135. !!!cm Alegeţi afirmatiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de

concentrare şi diluare a urinii?
a!. sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle
b. autoreglarea circulaţiei renale
c. compoziţia urinii primare
d!. schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta)
e!. homonul ADH
136. !cm Alegeţi afirmatiile corecte. După ingerarea unei cantităţi foarte mari de
apă, volumul urinii finale creşte. Ce parametri ai funcţiei renale se modifică?
a. filtrarea glomerulară
b. reabsorbţia tubulară de Na+
c!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului colector
d. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal
e!. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal
137. !cm Alegeţi afirmatiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în

menţinerea echilibrului acido-bazie?
a. filtrarea glomerulară
b!. secreţia tubulară a ionului de H+
c!. reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic
d. concentraţia urinii prin contracurentu! multiplicator
e!. acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat
monosodic
138. cm Alegeţi afirmatiile corecte. Rinichii intervin în menţinerea constantă a

homeostaziei prin următoarele funcţii:
a. eliminarea de proteine
b!. eliminarea de substanţe inutile şi toxice
c!. menţinerea echilibrului acido-bazic
d. autoreglarea circulaţiei renale
e!. menţinerea echilibrului osmotic
Lichide
1. csCea mai crescuta concentratie proteica este prezenta in:

a!.compartimentul de lichid intracelular;
b.compartimentul de lichid interstitial;
c.compartimentul de lichid transcelular;
d.plasma;
e.lichid cerebrospinal;
2. !cmPresiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular este determinata

de:
a.glucoza;
b!.Na+;
c!.Cl-;
d.uree;
e.aminoacizi;
3. csStimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea celulara.

Mentionati care din urmatoarele conditii nu determina cresterea presiunii osmotice
a lichidului extracelular;
a. aport hidric deficitar;
b!.aport hidric excesiv;
c.exces de Na+ lichidul extracelular;
d.pierderi hidrice crescute;
e.pierderi de K+ crescute;
4. csEdemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori cu exceptia:

a.presiunea capilara crescuta;
b.scaderea proteinelor plasmatice;
c.scaderea presiunii osmotice a plasmei;
d.cresterea permiabilitatii capilare;
e!. scaderea permiabilitatii capilare;
5. !cmIn cursul unui exercitiu fizic prelungit nu se modifica pierderea de apa prin:
a!.piele (pierderi insensibile);
b.sistemul respirator (pierderi insensibile);
c!.materiile fecale;
d.urina;
e.sudoare;
6. csCare este procentul mediu al apei totale din organismul adult:

a.90%;
b.80%;
c.70%;
d!.60%;
e.sub 60%
7. csCel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se gaseste la:
a!. embrion;
b.fat;
c.copil in crestere;
d.adult;
e.batran;
8. !!!cmAlegeti afirmatiile corecte. Apa intracelulara:

a.reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
b!.se gaseste sub doua forme – libera si legata;
c!.contine ca si cationi majori ionii de K+ si de Mg 2+;
d.contine ca si anioni majori ionii de Cl- si de HCO3-;
e!.are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;
9. csCare din urmatoarele tesuturi contine cea mai mica proportie de apa:
a.tesutul muscular;
b.tesutul cartilaginos;
c.tesutul osos;
d.dentina;
e!.smaltul dentar;
10.!cmAlegeti afirmatiile corecte. Apa extracelulara:

a!.reprezinta 20% din greutatea corpului;
b!.se gaseste repartizata in 3 subcompartimente;
c!.contine ca si cation major ionul de Na+ ;
d.contine anioni majori, ionii de proteinati;
e.contine ca si cation major ionul de K+ ;
11.!!!cmAlegeti afirmatiile corecte. Volumul plasmatic:

a.apartine de subcompartimentul transcelular;
b!.are valoarea de 4-5% din masa corpului;
c!.are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apeitracelulare;
d!.apartine de subcompartimentul intravascular al apei extracelulare;
e!.contine ca si cation major ionul de Na + si ca si anioni majori ionii de Cl- ,
HCO3- si proteinati;
12.!!!cmCare din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina

direct:
a!.apa totala;
b. apa intracelulara;
c!.apa extracelulara;
d.volumul interstitial ;
e!.volumul plasmatic;
13.cmCare din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina

indirect, pe baza de calcule, cunoscand valoarea volumelor masurate direct:
a.apa totala;
b!. apa intracelulara;
c.apa extracelulara;
d!.volumul interstitial ;
e.volumul plasmatic;
14.!!!cmSubstantele specifice pentru determinarea volumului diferitelor

compartimente lichidiene sunt:
a!.oxidul de deuteriu si de tritiu pentru masurarea apei totale;
b.sodiul radioactiv si albastru Evans pentru lichidul interstitial;
c.insulina, manitolul si tiosulfatul de Na pentru determinarea apei intracelulare;
d.ureea si antipirina pentru determinarea apei extracelulare;
e!.albastru Evans, albumine cu iod radioactiv pentru vol.plasmatice;
15.cmFactorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sint:
a.membranele celulare si tisulare;
b!.presiunea hidrostatica;
c!.presiunea osmotica;
d!.presiunea coloidosmotica;
e.structura moleculara a apei;
16.!csVariatiile mari ale continutului de apa in organismul adultului se datoreaza

tesutului:
a.muscular striat;
b.conjunctiv elastic;
c.cartilaginos;
d!.adipos;
e.osos;
17.csCea mai mara cantitate din aportul zilnic de apa se realizeaza:

a.pe cale orala, ca apa exogena ingerata in cantitati crescute;
b.prin sinteza endogena, in urma oxidarilor;
c!.pe cale orala, prin ingestia de apa si alta lichide;
d.pe cale orala, prin ingestia de alimente;
e.prin sinteza endogena, in urma oxidarilor hidrogenului din alimente;
18.!csAportul normal de apa, in cazul unui organism adult sanatos, totalizeaza pe 24

ore:
a.1500 ml;
b.2000 ml;
c.1500 ml;
d.2000 ml;
e!.2300 ml ;
19.!cmPierderile zilnice de apa, in cazul unui organism adult sanatos, la temperatura

normala de confort, totalizeaza pe 24 ore:
a!.100 ml prin fecale;
b!.1400 ml prin urina;
c!.700 ml prin perspiratie insensibila;
d.500 ml prin plamini;
e!.2300 ml in total;
20.csPierderile zilnice de apa la temperatura ridicata se realizeaza in cea mai mare

parte:
a.perspiratie insensibila;
b.urina;
c.transpiratie;
d.fecala;
e!.tegument, atat prin transpiratie, cat si prin perspiratie;
21.!cmIn timpul efortului fizic pierderile de apa:

a!.scad prin urina;
b.scad prin fecale;
c!.cresc prin transpiratie;
d.nu se modifica in ceea ce priveste pierderea prin fecale si prin perspiratie
insensibila prin tegument;
e!.pot atinge 6600 ml;
22.cmReglarea aportului hidric se realizeaza prin:

a!.senzatia de sete;
b. micsorarea osmolaritatii plasmatice cu activearea centrilor setei din
hipotalamusul anterior si lateral;
c. prin aldosterona si peptidul natriiuretic
d!.mecanismele implicate in controlul echilibrului hidroelectric;
e!.deshidratarea neuronilor din centrul setei, stimulul major pentru aparitia
senzatiei de sete;
23.!cmBilantul hidric negativ semnifica:

a. perturbarea echilibrului hidric cu acumlarea de apa;
b!.deshidratarea extracelulara;
c!.deshidratarea celulara;
d!.deshidratarea globala;
e. hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;
24.cmBilantul hidric pozitiv semnifica:

a!.o perturbare a echilibrului hidric;
b!.hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;
c.deshidratarea extracelulara si celulara;
d.deshidratarea globala;
e.perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa;
25.csContinutul de apa din organism nu este influentat de

a.starea de nutritie;
b.sex si varsta;
c.tipul de tesut si oprgan;
d!.activitatea psihica;
e.sistemul luat in consideratie;
26.!!!cm45-50 % din apa din organism, in functie de varsta, sex si continut adipos, se
gaseste la:
a!.nou-nascut in spatiul intracelular;
b!.copil peste 2 ani, in spatiul intracelular;
c.adult de sex masculin hiperponderat, in spatiul interstitial;
d.adult de sex feminin normoponderat, in spatiul intracelular;
e.adult de sex feminin hiperponderal, in substanta uscata;
27.!csAproximativ ½ din cantitatea totala de apa din organism este continuta de :

a.plasma;
b.piele;
c.substanta cenusie si alba;
d!.musculatura scheletica;
e.tesut adipos;
28.csScaderea presiunii osmotice este determinata de:

a.scaderea ingestiei de lichide;
b.excesul de saruri;
c!.ingestia crescuta de lichide sau insuficienta de saruri;
d.scaderea secretiei de ADH;
e.eliberarea crescuta de aldosteron;
29.!cmPrecizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mare:

a.tesut osos;
b!.muschi;
c!.rinichi;
d.smalt;
e!.splina;
30.cmPrecizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mica:

a!.tesut osos;
b!.smalt;
c.rinichi;
d.glande endocrine
e.embrion;
31.!csApa extracelulara in proportie de 20% se gaseste in cea mai mara cantitate ca:
a.plasma-subcompartimentul vascular;
b.apa transcelulara – l.c.r., lichidele intraoculare, pleural, pericardic, peritoneal,
sinovial, secretiile digestive, sudorale;
c.apa depozitata in substanta fundamentala;
d!.lichid interstitial;
e. lichid intracelular;
32.!!!csCare este compozitia caracteristica a fluidului intracelular:

a.95 mEq Cl- /1;
b.80 mEq Ca2+ /1;
c.100 mEq HCO3- /1;
d.70 mEq Na+ /1;
e!.155 mEq K+ /1;
33.!!!csNecesarul hidric mediu in raport de varsta este maxim la:

a.adult;
b.batrin;
c.6 ani;
d.1 an;
e!.sub un an;
34.!!!csIzotonia semnifica valoarea constanta a presiunii osmotice egala cu:

a.300 atm;
b!.300 mosmol/l;
c.300 mosmol;
d.300 osmol/l;
e.300mg%;
35.!csCantitatea de apa din subcompartimentul transcelular este de:

a.3%;
b.2%;
c.1,5%;
d!.sub 1%;
5%;
36.!cmCare din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:

a!.Na+;
b!.Cl-
c.Mg2+
d.K+ ;
e!.Ca2+
37.!cmCare din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului intracelular:

a!.Mg2+;
b!.K+ ;
c.Na+
d.Ca2+ ;
e!.fosfat;
Metabolism
1.cmSelectati afirmatiile corecte refritor la structuta şi funcţiile ATP-lui:

A!.ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru
extragerea energiei ;
B.ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu;
C.ATP-ul este un compus chimic foarte stabil ;
D.ATP nu conţine legături macroergice ;
E! In ATP radicalii fosfaţi sunt legaţi prin legături macroergice;
2.cmSelectati afirmatile incorecte referitor la structura şi funcţiile ATP-lui :

A.ATP-ul este un compus intermedia cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru
extragerea energie ;
B !.ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu;
C !.ATP-ul este un compus chimic foarte stabil ;
D!.ATP nu contine legaturi macroergice ;
E.in ATP radicalii fosfati sunt legati prin legaturi macroergice;
3.cmSelectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara
prin :
A. difuziune simpla ;
B !.difuziune facilitala ;
C.transport activ ;
D !.trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
E.co-transport activ ;
4.cmSelectati afirmatiile incorecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma

celulara prin :
A !. difuziune simpla ;
B .difuziune facilitala ;
C !.transport activ ;
D .trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
E !.co-transport activ ;
5.csSelectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se numeste :

A.hiperglicemie ;
B.anemie ;
C.hipotonie ;
D !.hipoglicemie ;
E.hipertermie ;
6.csSelectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de :

A.adrenalina ;
B.glucagon ;
C.insulina ;
D !.intermedina ;
E.tiroxina ;
7 !!!.cmSelectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:

A !.adrenalina ;
B !.cortizol ;
C.intermedina ;
D.oxitocina ;
E.vasopresina;
8.cmSelectati afirmatiile incorecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:

A.adrenalina ;
B.cortizol ;
C !.intermedina ;
D !.oxitocina ;
E !.vasopresina;
9. cm. Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucozei:

A. fosforilarea glucozei este ireversibila in toate celulele organismului uman;
B!.fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice;
C!. fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali;
D!. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial;
E. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului;
10.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucozei:

A!.fosforilarea glucozei este iriversibila in toate celulele organismului uman;
B.fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice;
C. fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali;
D. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial;
E!. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului;
11!!!.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucosei:

A!.in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
B!.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este iniţiată de glucokinaza;
C.in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei;
D!.in majoritatea celulelor fosforilarea glucozei asigura captarea glucozei;
E.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila;
12.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucosei:

A.in celule glucoza se combindicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
B.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este initiala de glucokinaza;
C!.in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei;
D.in majoritatea celulelor glucozei fosforilarea asigura captarea glucozei;
E!.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila;
13. cm. Selectati afirmaţiile corecte referitor la glicogenoliză:

A!.glicogenoliza este îndepărtarea rezervelor de glicogen;
B!.glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula ;
C.glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat ;
D.glicogenoliza este un process fizic;
E.glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza;
14.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la glicogenoliză:

A.glicogenoliza este indepartarea rezervelor de glycogen;
B.glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula ;
C!.glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat ;
D!.glicogenoliza este un process fizic;
E!.glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza;
15.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la glicoliză :

A!.glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului;
B!.glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic ;
C.glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului ;
D.glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic ;
E !.glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
16.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la glicoliză :

A.glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului;
B.glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic ;
C !.glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului ;
D !.glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic ;
E.glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic;
17.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la gluconeogeneză :
A!.gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi;
B!gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glycerol;
C.gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi;
D.gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism;
E.gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara;
18.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la gluconeogeneză:

A.gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi;
Bgluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glicerol;
C !.gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi;
D !.gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism;
E !.gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara;
19.csSelectati afirmatiile corecte. Concentratia normala a glucozei sanguine la o persoana care nu a mincat
in intervalul ultimelor 3-4 ore :
A !.3,3 – 5,5 mmol/l ;
B.2,9 – 7,9 mmol/l ;
C.200 mg/100ml ;
D.200 mg/1;
E.2 g/100 ml;
20.cmSelectati afirmatiile corecte. Care din compusii chimici le puteţi clasifica ca lipide:
A !.grasimile neutre (trigliceridele) ;
B !.fosfolipide;
C.aminoacizii;
D!.colesterolul ;
E.lipoprotein – lipaza ;
21.cmSelectati afirmatiile incorecte. Compusii chimici, clasificati ce lipide sunt:

A.grasimile neutre (trigliceridele) ;
B.fosfolipide;
C !.aminoacizii;
D.colesterolul ;
E !.lipoprotein – lipaza ;
22.!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la caracteristicele lipoproteinelor :

A !.lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
B.lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;
C !.lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine ;
D.lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
E !.lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;
23.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la lipoproteine :

A.lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
B !.lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;
C .lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine ;
D !.lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
E .lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;
24.cmSelectati afirmatiile corecte despre functiile lipoproteinelor:

A!.lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
B.lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
C !.lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
D!.lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
E.lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;
25.cmSelectati afirmatiile incorecte despre functiile lipoproteinele:

A.lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
B !.lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
C .lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
D.lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
E !.lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;
26.!!cmSelectati afirmatiile corecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :

A.asigura sinteza acizilor grasi ;
B! asigură desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie;
C!.sinteza trigliceridelor din glucide;
D!.sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi ;
E.saturarea triglicidelor ;
27.cmSelectati afirmatiile incorecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :

A !.asigura sinteza acizilor grasi ;
B .desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie;
C.sinteza trigliceridelor din glucide;
D.sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi ;
E !.saturarea triglicidelor ;
28.!!!cmSelectati afirmatiile corecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de :

A !.adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile :
B !.corticotropina care determina secretia cortizolului;
C!.deficitul de insulina;
D.excesul de insulina;
E.excesul de vasopresina ;
29.cmSelectati afirmatiile incorecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de :

A .adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile :
B .corticotropina care determina secretia cortizolului;
C.deficitul de insulina;
D !.excesul de insulina;
E !.excesul de vasopresina ;
30.csSelectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In reglarea metabolismului

lipidic nu participa :
A.hipofiza ;
B.pancreasul ;
C !.parotiroidele;
D.glandele sexuale;
E.tiroida ;
31.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice. Functia principala a

albuminelor plasmatice este :
A !.asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B.participa in formarea imunitatii;
C.participa la coagularea sangelui;
D.asigura absorbtia vitaminelor ;
E.asigura difuzia electrolitilor ;
32.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile globulinelor plasmatice :

A .asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B!.participa in formarea imunitatii;
C.participa la coagularea sangelui;
33.csSelectati afirmatia corecta. Functia principala a fibrinogenului plasmatic:

A .asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B.participa in formarea imunitatii;
C !.participa la coagularea sangelui;
34.!cmSelectati afirmatia corecta referitor la gluconeogeneza şi cetogeneză :

A !.conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza;
B!.conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza;
C.conversia corpilor cetonici in glicogen se numese gluconeogeneza;
D.conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza;
E.conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza;
35.cmSelectati afirmatia incorecta referitor la gluconeogeneza :

A .conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza;
B.conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza;
C!.conversia corpilor cetonici in glycogen se numese gluconeogeneza;
D!.conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza;
E !.conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza;
36.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat pozitiv se subintelege :
A.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu
hrana ;
B !.cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana ;
C.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
D.azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi ;
E.deficitul de azot in organism ;
37.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat negativ se subintelege :
A !.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in
organism cu hrana ;
B .cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu
hrana ;
C.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
38.csSelectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibru azotat se subintelege:
A.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu
hrana ;
B .cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu
hrana ;
C !.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
39.!!!csSelectati afirmatia corecta. Retentia azotului nu are loc :

A.la organismul in crestere ;
B.in timpul sarcinii ;
C !.in inanitie proteica;
D.la insanatosire dupa maladii grave;
E.la marirea masei tesutului muscular (sportivi) ;
40.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la bilantul azotat :

A ! exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
B !.exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
C !.este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
D.este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
E.este negativ in timpul sarcinii ;
41.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la bilantul azotat :

A.exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
B.exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
C.este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
D !.este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
E !.este negativ in timpul sarcinii ;
42. !!!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO 2) :

A !.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism ;
B !.ECO2 este in medie 4,825 kcal;
C.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism;
D.ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ;
E.ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
43.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO 2) :

A.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism ;
B.ECO2 este in medie 4,825 kcal;
C !.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism;
D !.ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ;
E !.ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
44.!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB) :

A !.MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ţesuturilor independent de efort fizic
sau alti factori externi;
B!.MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard);
C.MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman;
D.MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia;
E! MB la adult este in medie 70 kcal/ora ;
45.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la metabolismul bazal (MB) :

A .MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ;esuturilor independent de efort fizic sau alti
factori externi;
B.MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard);
C!.MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman;
D !.MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia;
E.MB la adult este in medie 70 kcal/ora ;
46.!!!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la Rata metabolismului:
A!.rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
procese alimentare ;
B.RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D !.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale
organismului ;
E.RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ;
47.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la Rata metabolismului:

A.rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite principii
alimentare ;
B!.RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C!.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale
organismului ;
E!.RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ;
48.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului :

A !.tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal ;
B !.absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal ;
C.tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ;
D.tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ;
E.absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ;
49.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului :

A .tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 6-100% peste normal ;
B .absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal ;
C !.tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ;
D !.tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ;
E !.absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ;
50.!csSelectati afirmatia corecta referitor la efectul stimularii simpatice asupra ratei metabolismului :
A !.stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la
15%;
B.stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
C.stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
D. stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
E. stimularea simpatica nu schimba RM;
51. !!!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

A!. prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
B !.prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E.prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;
52.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

A. prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
B.prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C !.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D !.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E !.prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;
53. !!!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare :

A !.in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd
0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora.
B !.evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura
corpului ;
C.pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii sudoratiei ;
D.prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii :
E.evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate ;
54.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare:

A .in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5 kcal
sau 12-16 kcal/ora ;
B .evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura corpului;
C!.pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei;
D!.prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii ;
E!.evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate;
55. !cmSelectati afirmatiile corecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei sudoripare :

A !.aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
B!.aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
C.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na + in tubii sudoripali;
D.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
E.aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;
56.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei sudoripare:

A .aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
B.aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
C!.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na + in tubii sudoripali;
D!.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
E!.aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;
57.csSelectati afirmatia corecta referitor la centrul de termoreglare :

A !.centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus;
B.centrul de termoreglare este localizat in bulbul ahidian;
C.receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul de termoreglare;
D.receptorii termosensibili din abdomen nu transmit semnale catre centrul de termoreglare ;
E.centrul de termoreglare asigura controlul temperaturii numai atunci, cind tº corporala creste peste
norma ;
58 !!!.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la supraincalzire :

A !.prin stimularea glandelor sudoripare;
B.prin inhibarea glandelor sudoripare;
C.prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior;
D.prin vasoconstrictia vaselor din piele;
E!.prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
59.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la supraincalzire :

A .prin stimularea glandelor sudoripare;
B!.prin inhibarea glandelor sudoripare;
C!.prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior;
D!.prin vasoconstrictia vaselor din piele;
E.prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
60.!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A !.vasoconstrictia cutanata ;
B !.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
C.excitatia chimica simpatica ;
D.secretia crescuta de tiroxina ;
E.stimularea hipotalamica;
61.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A.vasoconstrictia cutanata ;
B.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
C !.excitatia chimica simpatica ;
D !.secretia crescutade tiroxina ;
E !.stimularea hipotalamica ;
62. !!!!!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº
corporala :
A !.excitatia chimica simpatica ;
B !.secretia crescuta de tiroxina ;
C.vasoconstrictia cutanata ;
D.piloerectia ;
E.oprirea sudoratiei ;
63.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº
corporala :
A .excitatia chimica simpatica ;
B .secretia crescuta de tiroxina ;
C !.vasoconstrictia cutanata ;
D !.piloerectia ;
E !.oprirea sudoratiei ;
64.!csSelectati afirmatia corecta referitor la frison :

A.centrul motor primar al frisonului se gaseste in bulb;
B !.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele si
maduva spinarii ;
C.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din hipotalamus ;
D.in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism ;
E.in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;
65.!!!csSelectati afirmatia corecta referitor la frison :

A !.centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a hipotalamusului ;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de « rece » din piele si maduva
spinarii ;
C.centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la termostatul din zona
preoptica ;
66.!csSelectati afirmatia corecta referitor la frison :

A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si maduva
spinarii;
C!.Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la
termostatul din zona preoptica;
D.in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism;
E.in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare;
67.csSelectati afirmatia corecta referitor la frison :
A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
spinarii;
D!.in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism;
68.csSelectati afirmatia corecta referitor la frison :

A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
spinarii;
E!.in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;
69.csSelectati afirmatia corecta referitor la febra :

A !.febra reprezinta cresterea tº corporale peste limita obisnuita a normalului ;
B.febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice ;
C.febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate ;
D.febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt ;
E.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;

A !. febra poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice ;
B.febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate ;
C.febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt ;
D.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;

A !.febra poate fi cauzata de deshidratare ;

A !.febra apare in urma comutarii termostatului hipotalamic la un nivel mai inalt ;

A !.in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate ;
B.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
E.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;

A !. in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare
mai ridicata ;
B.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o
valoare scazuta ;
C.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o
valoare scazuta ;
D.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare
ridicata ;

A.in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai
scazuta ;
B !.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la
o valoarea mai ridicata;
valoare scazuta ;
ridicata ;

scazuta ;
valoare scazuta ;
valoare scazuta ;
D !.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la
valoare mai scazuta ;

scazuta ;
valoare scazuta ;
C !.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a
termostatului la o valoare mai ridicata ;
ridicata ;

scazuta ;
valoare scazuta ;
valoare scazuta ;
ridicata ;
E!criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita
vasodilatatiei generalizate;
79.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar si reglarea lui :

A !.foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de incordare
si agitatie ;
B.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
C.apetitul este dorinta de alimente in general ;
D.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
E.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;
80.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar :

A.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
B.apetitul este dorinta de alimente in general ;
C.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
D.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;
E !.apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana ;
81.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

A.apetitul este dorinta de alimente in general;
B.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective;
C.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism;
D.apetitul nu determină calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana;
E !.apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general;
82.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar :

A!satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline ;
B.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
C.apetitul este dorinta de alimente in general ;
D.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
E.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;
83 !.csSelectati afirmatia corecta la continutul energetic al alimentelor (la fiecare 1g) :

A!.glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal;
B. glucide 5 kcal, lipide 12 kcal, proteine 5 kcal;
C.glucide 4 kcal, lipide 4 kcal, proteine 4 kcal;
D. glucide 9 kcal, lipide 9 kcal, proteine 9 kcal;
E. glucide 18 kcal, lipide 10 kcal, proteine 12 kcal;
84 !!!.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la coeficientul respirator (CR) :

A!.CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
B.CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;
C.CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii;
D!.CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ;
E. CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
85.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la coeficientul respirator (CR) :

A .CR este raportul CO2 eliberat la O2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
B !.CR este raportul O2 consumat la CO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;
C !.CR este raportul O2 eliberat la CO2 consumat in timpul oxidarii;
D.CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ;
E !. CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
86.!!!cmSelectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:

A !.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
B !.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;
C.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei ;
D.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii ;
E.pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei ;
87.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la reglarea aportului alimentar :
A .in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
B .in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;
C !.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei ;
D !.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii ;
E !.pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei ;
88. !cmSelectati afirmatiile corecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului alimentar :

A !.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral ;
B.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic ;
C !.amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul;
D.excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire ;
E.excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire ;
89.cmSelectati afirmatiile incorecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului alimentar:

A.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral;
B!.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic;
C.amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul;
D!.excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire;
E!.excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire;
90.csSelectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar:

A !.scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului alimentar;
B.cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar;
C.cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar;
91.csSelectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar :

A. cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar ;
B !.cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului alimentar ;
C.cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar ;
92. !!!csSelectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar :

B.descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar ;
C! cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar;

D! scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ;
E .cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar ;

D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
E!cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar pe
termen lung;
95.csSelectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

A!.obezitatea este determinate printr-un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de
energie ;
B.faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
C.pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
D.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
96. !cs Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

A.obezitatea este determinate printr-un aport diminuat de energie comparativ cu consumul de energie ;
B.faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
C.pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
D.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E !in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali ;
97.!!!csSelectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

A. faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de energie ;
C.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
D.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
E !.obezitatea nu poate fi determinata de un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de
energie ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de energie ;
E !aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
E !.pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul de
energie ;
100. !csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :

A !.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism;
B.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
C.depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la o treime fata de valoarea ei
initiala ;
E.dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste ;
101. csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :

A!.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine ;
B.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de valoarea ei
initiala ;

A.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
C !efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a
proteinelor ;
initiala ;

D !.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de
valoarea ei initiala ;
104.!!!csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :

initiala ;
E !.dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine scade ;
105.!csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

A!.vitamina A exista in organism sub forma de retinol;
B.excesul de vitamina A duce la descvamarea pielii si acne;
C.formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A;
D.keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de vitamina A in
organism;
E.incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt manifestari ai
carentei vitaminei A;
106.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A :

A.vitamina A exista in organism sub forma de carotina ;
B !.insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei ;
organism;

B.excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne;
C!.vitamina Aeste importanta in procesul formarii pigmentilor fotosensitili ai retinei;
organism;
108.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:
A.vitamina A exista in organism sub forma de carotina;
D!.consecintele insuficientei vitaminei A pot fi keratinizarea corneei cu opacifierea consecutive a
acestuia;

organism;
E!.ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea
procesului de reproducere ;
110.!!!csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B :

A !.carenta de tiamina (vitamina B 1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase atit din nervii periferici si din SNC ;
B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale) ;
C.excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita ;
D.anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B 12) in
organism ;
E.vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in dezoxiribonucleotide,
care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
111.!csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

A.excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase din
nervii periferici si din SNC;
B!.insuficienta de riboflovina (vitamina B 2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea comisurilor
bucale) ;
organism ;

B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale ;
C !.carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice si
ascitei ;
organism ;

D!un efect particular al carentei de vitamina B 12 este anemia pernicioasa ;
114.!!!csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

organism ;
E!vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la dezoxiribonucleotide,
115. !csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si

colecalciferolului (vitamina D) :
A! acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de
consolidare a colagenului;
B.excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut;
C.insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari ;
D.acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului ;
E.deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in
vitamina D ;
116. !!!csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si

A.reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta acidului
ascorbic ;
B!carenta de acid ascorbic (vitamina C) timp de 20-30 saptamini produce scorbut ;
E.deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in vitamina D ;
117.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si

ascorbic ;
C! insuficienta vitaminei C duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari;
118. !!!csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si

ascorbic ;
D! transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului este asigurat de vitamina D;
119. !csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si

ascorbic ;
E!deficitul de colecalciferol in organism poate fi prevenit prin expunere la raze ultraviolete ;
120.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si vitaminei K :

A! vitamina E este numita « vitamina antisterilitate » ;
B.insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula ;
C.excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei
celulare ;
D.vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X ;
E.afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de vitamina
E in organism ;
121. !!!csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si vitaminei K :

A.vitamina K este numita vitamina antisterilitate ;
B! insuficienta vitaminei E determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula ;
celulare ;
E in organism ;
122. !csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si vitaminei K :

C! carenta de vitamina E determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei
celulare;
E in organism ;
123. !csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si vitaminei K :

celulare ;
D! vitamina K este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VIII, IX si X;
E in organism ;
124.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si vitaminei K :

celulare ;
E! afectarea microflorei din colon la administrarea antibioticilor creaza deficitul de vitamina K in
organism;
Respirație
1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra ventilaţiei
A. nu variază cu timpul
B. ! este mai pronunţat primele ore
C. sporeşte primele 24 ore
D. este redus primele ore
E. sporeşte primele 24 ore apoi se reduce
2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale hipercapniei prelungite
A. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor in sânge
B. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
C. este cauzată de creşterea eliminării bicarbonaţilor cu urina
D. ! este cauzată de creşterea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
E. este cauzată de diminuarea permeabilităţii pentru CO 2 a barierei hematoencefalice
3. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la realizarea reflexului Hering-Breuer

A. un rol major îl joacă receptorii localizaţi pericapilar în pereţii alveolelor.
B. un rol major îl joacă receptorii iritanţi din straturile epiteliale şi subepiteliale în alveole.
C. un rol major îl joacă proprioceptorii muşchilor respiratori.
D!. un rol major îl joacă receptorii de intindere localizaţi în pereţii bronşiilor şi bronşiolelor.
E. un rol major îl joacă receptorii din foiţele pleurale
4. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la realizarea reflexului Hering Breuer

A. participă în controlul respiraţiei la nou născuţi
B. are un rol protector contra volumelor respiratorii elevate
C. este declanşat de volume ce depăşesc de trei ori volumul curent normal.
D. nu este declanşat de volume curente normale la adulţi
E!. căile conductorii trec în cadrul nervului glosofaringian.
5. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic

A. ! la excitare produce apnea la inspiraţie
B. la excitare produce tahipnoe
C. ! la excitare produce bradipnoe
D. la excitare reduce volumul curent
E. la excitare reduce durata inspiraţiei
6. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic

A. la distrugere sporeşte durata ciclului respirator
B. la distrugere apare bradipnoe
C. ! la distrugere apare tahipnoe
D. la distrugere apare apnee la inpiraţie dacă a fost făcută vagotomia
E. ! la distrugere se reduce volumul curent
7. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Bohr

A. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii PO2
B!. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii afinităţii Hb produse de CO 2
C. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza creşterii ADP intracelular
D. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de adenozină.
E. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de hipoxie
8. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la PaO 2 a sângelui din atriul stâng
A. este egală cu PaO2 din alveole
B. ! este mai joasă ca PaO2 din alveole
C. !este 95 mm Hg
D. depăşeşte PaO2 din alveole
E. este 104 mm Hg
10. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O 2

A. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi alveole
B. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi ţesut
C. !este 64 mm Hg între alveole şi capilarele
D. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de efectul Bohr
E. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de cantitatea de difosfoglicerat
11. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la importanţa surfactantului

A. deficienţa măreşte complianţa pulmonară
B. deficienţa reduce tensiunea superficială
C. !deficienţa reduce complianţa pulmonară
D. deficienţa reduce elastanţa pulmonară
E. !deficienţa măreşte elastanţa pulmonară
12. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la complianţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆P /∆ V
B !. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
C. creşte la deficit de surfactant
D. creşte odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. creşte odată cu mărirea elastanţei
13. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la complianţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆V /∆ P
B. ! este 110 ml/cm H2O
C. este 200 ml/cm H2O
D. ! este mai mică ca complianţa complexului plămân-torace
E. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. scade odată cu mărirea elastanţei
14 CM Alegeţi afirmaţile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la anumită valoare a
presiunii transpulmonare
A. este acelaşi în timpul inspiraţiei şi expiraţiei
B. este mai mare în timpul inspiraţiei
C!. este mai mare în timpul expiraţiei
D. se micşorează odată cu creşterea complianţei pulmonare
E!. se măreşte odată cu creşterea complianţei pulmonare
E. nu depinde de valoarea complianţei pulmonare
15. CM. Alegeţi afirm incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO 2 sporite asupra ventilaţiei
A. este cauzat de de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal
B!. este potenţat de sporirea pH-ului sângelui
C. este potenţat de hipoxie
D!. este cauzat de de mărirea HCO3- în lichidul cerebrospinal
E. cauzat de acţiunea H+ asupra receptorilor centrali şi periferici
16. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la efectul stimulator ventilator al hipoxiei

A.!este produs de stimularea chemoreceptorilor centrali
B. este produs de stimularea chemoreceptorilor periferici
C. apare la Pa O2 < 60 mm Hg
D. hipoxia produce vazoconstricţie la nivel pulmonar
E. hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali şi carotidieni prin reducerea
permeabilităţii canalelor de K+ senzitive la O2
17. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la capacitatea de O 2 a sângelui

A. este determinată mai mult de solubilitatea O2
B!. este determinată mai mult de cantitatea de Hb
C. este determinată mai mult de pH-ul sângelui
D. este determinată mai mult de CO2 din hematii
E. este determinată mai mult de temperatura sângelui
18. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO 2
A. CO2 facilitează formarea HbO2
B. este transportat mai mult ca compus carbaminic
C. este transportat mai mult fizic dizolvat
D. !este transportat mai mult în formă de bicarbonaţi
E. nu este legat cu cantitatea de bicarbonaţi
19. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei

A!. produce vazodilataţie cerebrală
B. produce vazoconstricţie cerebrală
C!. reduce PO2 alveolar
D. reduce pCO2 alveolar
E. măreşte pO2 alveolar
20. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la rolul surfactantul

A. asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa
B. !modifică tensiunea superficială în funcţie de diametrul alveolei
C. excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice la nou născuţi
D. tensiunea superficială este direct proporţonală cu concentraţia de dipalmitoilfosfatidilcolină
E. este format de alveolocite de tip I
21. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorii perferici

A. sunt stimulaţi de PaO2 80-90 mm Hg
B !. sunt stimulaţi la un pH arterial 7.25
C. sunt stimulaţi de de pH arterial 7.4
D!. sunt stimulaţi de de Pa O2 <60 mm Hg
E. sunt stimulaţi direct de CO2
22. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la schimbul de gaze în ţesuturi

A. creşterea de PCO2 scade pH-ul
B. creşterea de PCO2 produce vazodilataţia
C. ! creşterea de PCO2 măreşte pH-ul
D. ! creşterea de PCO2 măreşte afinitatea Hb către O2
E. creşterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2
23. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la coeficientul de difuziune a O2

A. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
B. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare
C. ! este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puţin solubil
D. nu diferă de cel a CO2
E. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată
25. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia CO2

A!. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
B. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
C. este cea mai mică în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mică în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mică în sângele arterial
26. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia a O2

A. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
B!. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
C. este cea mai mare în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mare în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mare în sângele arterial
27. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

A. !devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea pH-ului
B. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului
C. devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
D. ! devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2
28. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

A. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea pH-ului
B !. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului
C!. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
D. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2
29. CM. Alegeţi afirmaţile corecte referitor la ventilaţia cu volumuri curente de 200 ml la frecvenţa de 30
respiraţii/ minută
A. va asigura homeostazia găzoasă
B. poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie
C !. poate produce hipoxemie
D!. poate produce hipercapnie cu acidoză respiratorie
E. măreşte durata apneei voluntare
30. CM. Alegeţi afirmaţile incorecte referitor la spirografie:

A. permite estimarea volumului curent
B!. permite estimarea volumului rezidual
C. permite estimarea capacităţii vitale
D!. permite estimarea capacităţii reziduale funcţonale
E. permite estimarea capacităţii inspiratorii
31. CS. Hipoxia stimulează respiraţia prin:

A. Stimularea chemoreceptorilor periferici şi centrali
B. Hipoxie cerebrală
C. Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
D!. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de PaO2 scăzut
E. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui
32. CM Reflexul Hering-Breuer la adulţi

A. Implică chemoreceptorii pulmonari
B!. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii elevate
C!. Îşi are originea din mechanoreceptorii pulmonari
D. Implică chemoreceptorii centrali şi periferici
E. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii normale
33. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul apneustic

A. Este esenţial pentru a asigura ritmul respirator de bază
B!. Poate produce o inspiraţie prelungită în unele împrejurări
C. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat
D. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat după secţiune mediopontină
E. Reduce durata inspiraţiei
34. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la la centrul respirator bulbar

A. Primeşte mesaje aferente de la chemoreceptori
B!. Nu este influienţat de influienţe stimulatorii şi inhibitorii suprapontine
C. Este sursa ritmului respirator de bază
D. Primeşte mesaje aferente de la mechanoreceptori
E!. Activitatea lui este mărită în Blestemul Ondinei
35. CM. Receptorii pulmonari de destindere:

A!. Recepţionează mărirea volumului pulmonar
B. Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian
C!. Inhibă faza de inspiraţie
D. Reduc frecvenţa descărcărilor la inspiraţie
E. Măresc durata inspiraţiei
36. CS. În reglarea reflexă a respiraţie nu participă:

A. Receptor alveolari
B. Baroreceptorii vasculari
C!. Receptori viscerali din rinichi şi ficat
D. Proprioceptori musculari
E. Chemoreceptori vasculari
37. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la hiperventilaţia voluntară

A. se reduce durata apnei voluntare
B. se produce vazodilataţia la nivelul vaselor cerebrale
C!. se produce vazoconstricţia la nivelul vaselor cerebrale
D!. se măreşte afinitatea Hb către O2
E. se reduce afinitatea Hb către O2
38. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la complianţa pulmonară

A. Mărită de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. Redusă de surfactant
C. Este de 110 ml /cm H2O
D!. Este mai redusă la nivelul unei expiraţii profunde
E. Este mai redusă la nivelul unei inspiraţii profunde
39. CM Alegeţi afirmaţiile corecte

A. în timpul somnului nonREM respiraţia este iregulată
B!. în timpul somnului REM respiraţia este iregulată
C. în timpul somnului nonREM se măreşte ventilaţia pulmonară
D!. în timpul somnului nonREM se reduce ventilaţia pulmonară
E. în timpul somnului nonREM ventilaţia nu diferă de starea de veghe
40. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la complianţa pulmonară

A. ! este redusă de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. este redusă de surfactant
C. !este de 200 ml /cm H2O
D. Este mai înaltă la nivelul unei expiraţii profunde
E. !este mai înaltă la nivelul unei inspiraţii profunde
41. CM. Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM)

A. nu influienţează ventilaţia pulmonară
B. reduce ventilaţia pulmonară
C!. măreşte impactul structurilor suprapontine în controlul respiraţiei
D. Reduce variabilitatea indicilor respiratori
E!. măreşte ventilaţia pulmonară
42. CS. Controlul voluntar explicit a respiraţiei este realizat

A.în cadrul reacţiilor posturale
B. hipertermie şi febră
C!. direct prin căile corticospinale
D. în actul deglutiţiei
E. în reflexele de tuse şi strănut
43. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni se observă

A. reflexul de tusă la stimulare receptorilor din căile respiratorii inferioare:
B. !reflexul de strănut
C. reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume normale
D. reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite
E. dilatarea bronşiilor la aplicarea atropinei
44. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni nu se observă:

A. Modificări respiratorii la deglutiţie
B. Reflexul de strănut
C. Efecte ventilatorii la reducerea pH-ului
D!. Reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite
E. Efecte ventilatorii la reducerea PaO2 şi creşterea PaCO2
45. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la reglarea respiraţiei:

A. Chemoreceptorii centrali sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
B!. Chemoreceptorii periferici sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
C. Chemoreceptorii centrali sunt afectaţi de PaO2 de 60 mm Hg
D!. Baroreceptorii arteriali, pulmonari şi cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori
E. CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici
46. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul apneustic:

A!. este localizat în partea inferioară a punţii
B. este localizat în partea superioară a punţii
C!. stimulează inspiraţia
D. întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la distrugere produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie
47.CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

A. este localizat în partea inferioară a punţii
B. !este localizat în partea superioară a punţii
C. stimulează inspiraţia
D.! întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la excitare produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie
48.CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator dorsal:

A. primeşte aferenţe pin intermediul nervului vag şi glosofaringean
B!.este responsabil in special pentru expiraţia forţată
C. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
E. activitatea este modulată de impulaţia cu origine în chemoreceptori şi mecanoreceptori
49. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator ventral:
A. conţine neuroni inspiratori şi expiratori
B. este responsabil pentru expiraţia activă
C!. este responsabil pentru expiraţia pasivă
D. sporeşte activitatea in cadrul unei ventilaţii mărite
E. determină includerea muşchilor respiratori auxiliari
50. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la grupul respirator dorsal:

A. este constituit în special de neuroni expiratori
B. este responsabil in special pentru expiraţia forţată
C!. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează muşchii auxiliari
E. activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic
51. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la hipeventilaţia voluntară:

A. produce vazoconstricţia vaselor cerebrale
B. produce o legătură mai trainică a HbO2
C!. poate induce o perdere a conştiinţei din cauza unei hiperoxii cerebrale
D. produce hipoxie cerebrală
E. diminuază stimularea chimică a centrului respirator
Respirașie
1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

A.sunt în aerul atmosferic
B. sunt în aerul expirat
C. sunt în aerul alveolar
D!. sunt în sângele venos
E. sunt în sângele arterial
2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea HbO2:

A.PO2
B.PCO2
C!.Viteza de circulatie
D. 2, 3- DPG şi pH
E. temperatura
3. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la frecvenţa respiraţiei la adult normal în repaus:

A.40-60 resp/min
B.30-40 resp/min
C!.12-16 resp/min
D.22-26 resp/min
E.20-22 resp/min
4. CS Alegeţi afirmaţia corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în repaus este format din:
A. Capacitatea inspiratorie minus volumul spaţiului mort
B.!Volumul curent şi capacitatea reziduală funcţională minus volumul spaţiului mort
C.Volumul curent şi volumul rezidual minus volumul spaţiului mort
D.Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spaţiului mort
E. Capacitatea totală minus volumul spaţiului mort.
5. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:
A. Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge
B. Este afectată de pH-ul sângelui
D. !Se realizează conform conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar şi sânge
C.! Este afectat de suprafaţa de difuzie a membranei respiratorii
E. Este afectată de conţinutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)
6. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la presiunea pleurală

A. Este egală cu presiunea transpulmonară
B!. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă presunea transpulmonară
C!. Este mai negativă la inspiraţie
D. Din diferenţa cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară
E. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă histereza
7. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la transportul CO2

A. în ţesuturi HCO3- este transportat în plazmă şi Cl- trece în eritrocit
B !. în ţesuturi H2O şi Cl- trec din eritrocit în plazmă
C. în ţesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
D. Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la menţinerea pH-ului
E. Compuşii carbaminici transportă 23% de CO2
7. CS Alegeţi afirmaţa incorectă referitor la transportul CO2

A. în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă
B!. anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menţinerea pH-
ului sângelui
C. anhidraza carbonică catalizează formarea H2O şi CO2 în plămâni
D. abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue la menţinerea pH-ului
E. sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2
8. CS. Chemoreceptorii centrali (cu rol în reglarea respiraţiei) sunt sensibili la:
A. modificarile pH-ului sângelui arterial
B!.modificarile concentraţiei ionilor H+ din lichidul cerebrospinal
C. modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
D. modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal
E. modificările PO2 a sângelui arterial
9. CM Alegeţi afirmaţiile incorecte:

A ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2
B!. CO se fixează cu uşurinţă la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre
stânga
C !. CO2 se fixează de grupa NH2 a HbO2 fapt ce măreşte afinitatea Hb catre O2
D. acidoza ionizează radicalii aminici şi ca consecinţă scade formarea de carbhemoglobină
E. difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb
10. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

A. 2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb micşorând pH-ul eritocitar şi fixânduse de lanţul β a
dezoxi-Hb
B. Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, alcaloză, reducerea cantităţii de Hb
C. 2,3- DPG constitue factor de adaptare în hipoxie produsă de tulburarea circulaţiei în ţesuturi
D. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2
E!. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2
11.CS Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secţionarea maduvei spinarii la nivelul C1:
A!.apnee
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu afecteaza respiratia
E.măreşte durata timpului de expiraţie
12.CS Alegeţi modificările respiratorii în timpul deglutitiei:

A!. apnee de scurtă durată
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu se modifică
E.expiraţia prelungită
12.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mecanismul respiraţiei în repaus:

A!. este activă numai inspiraţia
B. este activă numai expiraţia
C.ambele faze sunt active
D.ambele faze sunt pasive
E.expiraţia devine activă în poziţie ortostatică
13. CS În inspiraţie plămânii urmează mişcarile cutiei toracice datorita:
A.surfactantului
B!.scăderii presiunii intrapleurale
C.scăderii presiunii intrapulmonare
D.ţesutului pulmonar elastic
E.bronhomotricităţii
14.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxie:

A.sunt localizaţi în muşchi respiratori
B!. sunt localizaţi în corpusculii carotidian şi aortic
C!. impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag şi glosofaringean
D. sunt localizaţi în organe cu metabolism intens
E. sunt localizaţi în bulbul rahidian
15 CS. Apnea apare în caz de secţiune:

A.la nivelul şantului bulbopontin
B. sub segmentul spinal C5
C!. la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala)
D.zona mediopontina
E. între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia
16.CM Apnea nu apare în caz de sectiune:

A!.la nivelul şantului bulbopontin
B!.sub segmentul spinal C5
C.sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior)
D!. zona mediopontina
E. La nivelul sementului spinal C1
17.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni şi ţesuturi:
A.prin osmoza
B!. prin difuziune
C. prin filtrare
D. prin transport activ
E. prin transport cu carauşi
18.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
A. fizic dizolvată în plazmă
B!.bicarbonaţi de sodiu în plazmă
C. carbamaţi (HbCO2)
D.legată de proteine
E.acid carbonic
20. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleurală în timpul inspiratiei normale
A.-20 mm Hg
B!.-9 mm Hg
C.+5 mm Hg
D.-3 mm Hg
E.+2 mm Hg
21. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul spatiului mort:

A.1200 ml
B.350 ml
C!.150 ml
D.750 ml
E.500 ml
22. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la capacitatea pulmonala totala:

A.3000-3500 ml
B.1000-1500 ml
C!.5000 - 6000 ml
D.2000-2500 ml
E.4000-4500 ml
23.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul pneumotaxic:

A. este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului
B!. este localizat în nucleul parabrohial în partea superioară punţii
C. este localizat în partea inferioară a punţii
D. este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
E. este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian
24.CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la pneumotorax:

A.este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase
B.presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis
C. presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax valvular
D.poate deplasa organele mediastinului
E!. presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis
25. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapulmonară:
A.este mai mica faţă de presiunea atmosferica la inspiraţie şi la expiraţie
B. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la expiraţie
C.este egală cu presiunea atmosferică la expiraţie
D!. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la inspiraţie
E. este mai mai mare faţă de presiunea atmosferică la expiraţie şi inspiraţie
26.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mechanismul respiraţiei forţate:

A.este activă numai inspiratia
B. este activă numai expiratia
C.ambele faze sunt pasive
D!.ambele faze sunt active
E. expiraţia este pasivă în poziţia clinostatică
27.CS Un gram de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
A.14
B!.1,34
C.2,58
D.3,14
E.0,54
28.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la mecanismul expiraţiei obişnuite:

A. este pe seama contracţiei muschilor toracali si abdominali
B!. se implică elasticitatea ligamentelor si cartilajelor costale
C. este pe seama contracţiei muschilor intercostali interni şi a diafragmului
D !. este pe seama elasticitatii pulmonare
E. expiraţia este pasivă numai în poziţia clinostatică
29.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la modificările produse de hipoventilatie:

A.hipercapnie, hipocapnie şi acidoză respiratorie
B. normocapnie şi hipoxie
C.hipocapnie şi alcaloză respiratorie
D!.hipoxie, hipercapnie şi acidoză respiratorie
E.hiperoxie şi acidoză metabolică
30. CM Alegeţi valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 şi CO2:

A.pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg
B!.pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg
C.pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg
D !.pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg
E.pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
31. CM Alegeţi valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 şi CO2:

A!.pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 40 mm Hg
B.pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 20 mm Hg
C.pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg
D. pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
E!. pO2 sânge arterial în capilare pulmonare104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg
32.CM Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectele măririi cantităţii de CO2:

A. scaderea afinitaţii hemoglobinei pentru O2
B!. creşterea pH
C.scaderea pH
D!.creşterea afinitatii hemoglobinei pentru O2
E.vasodilataţie în ţesuturi
33. CM Cresterea temperaturii la nivel tisular nu determină:

A.disocierea HbO2
B!.efectul Bohr
C.vasodilataţie
D!. vasoconstrictie
E!. mărirea afinitaţii Hb pentru O2
34. CS Capacitatea vitală a plamânilor nu include:

A.volumul curent (VC)
B.volumul expirator de rezerva (VER)
C!.volumul rezidual (VR)
D.volumul inspirator de rezerva (VIR)
E.volumul spaţiului mort
35. CM Cu un spirometru nu putem determina direct:

A!.volumul inspirator de rezervă
B!.capacitatea functională reziduală
C.volumul curent
D.capacitatea vitala
E.volumul expirator de rezerva
36.CM Alegeţi factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei:

A!. cresterea difosfogliceratului
B. reducerea difosfogliceratului
C!.cresterea pCO2
D.scaderea pCO2
E.reducerea temperaturii
36.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la rolul surfactantului:

A. micşorează complianţa pulmonară
B. măreşte tensiunea superficială intraalveolară
C!. asigură stabilitatea alveolelor
D. provoacă atelectaza alveolelor
E!. scade tensiunea superficială intraalveolară
37.CS Alegeţi factorul ce nu afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie:
A.grosimea membranei
B.marimea suprafetei membranei
D!.volumul spaţiului mort anatomic
C.coeficientul de difuziune alveolo-capilar
E.gradientele alveolo capilare de presiune parţială a gazelor respiratorii
38.CM Alegeţi afirmaţiile ce nu sunt proprii volumului rezidual :

A. aerul ce rămâne în alveole după expiraţie maximă
B.împeună cu volumul expirator de rezevă formează capacitatea funcţională reziduală
C!.aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze
D!.poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expiraţie maximă
E. aerul alveolar care este expulzat din plămâni parţial doar la deschiderea cutiei toracice
39. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la mechanismul respiraţiei:

A. muşchii abdomenului participă la expiraţie normală
B!. muşchii intercostali externi participă la inspiraţie normală
C. muşchii diafragmului participă numai în expiraţie forţată
D. muşchii intercostali interni participă la inspiraţie normală şi forţată
E!. muşchii intercostali interni participă la expiraţie forţată
40.CM Alegeţi factorii ce măresc ventilaţa pulmonara:

A!.adrenalina in doze mici;
B.presiunea partiala crescuta a O2 în sânge;
C!.presiunea partiala crescuta a CO2 în sânge;
D!.concentratia mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
E. concentraţia redusă a ionilor de H+ în sânge;
41.CS Alegeţi afirmaţia ce nu este proprie functiilor nerespiratorii ale plaminilor:

A.conversia angiotensinei I în angiotensină II
B.rezervor (depou) de singe (10-12%)
C!.menţinerea homeostaziei găzoase
D.sinteza de proteine
E.apărare contra agresiunilor aerogene
42.CM Alegeţi afirmaţiile proprii functiilor respiratorii ale plamânilor

A!.schimbul gazos respirator aer-sânge şi sânge-aer
B.eliberarea substantelor volatile din sânge
C controlul presiunii sangvine pulmonare
D.schimbul substanţelor liposolubile
E!.vehicularea de aer prin caile aeriene
43.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

A. măreşte rezistenţa opusă fluxuilui aerian prin bronhoconstricţie
B!. micşorează rezistenţa opusă fluxului aerian prin bronhodilatare
C.dilată vasele pulmonare
D.reduce volumul spaţiului mort, mărind astfel ventilaţia alveolară
E. !.constrictă vasele pulmonare
44. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:

A! .include volumul expirator de rezerva
B!. include volumul curent
C. nu include volumul volumul spaţiului mort
D!. include volumul rezidual
E. nu include volumul rezidual
45.CS Ce reprezinta spirometria:

A .determinarea presiunilor în căile respiratorii
B. determinarea rezistenţei opuse fluxului de aer
C.determinarea amplitudinii mişcarilor respiratorii
D. !determinarea volumelor pulmonare
E.determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii
46. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la căile respiratorii şi alveole:

A!.structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora
B!.căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf
C.bronhiolele determină rezistenţa maxima a aerului
D.alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze
E!.prezenţa surfactantului este obligatorie in alveole
47CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la volumele si capacităţile pulmonare la o capacitate

pulmonară totală de 6,0 l:
A.volumul curent de repaus este de circa 1,0 l
B.capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală
C!.capacitatea reziduală funcţională este de circa 2,0 l
D!.volumul expirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l
E!.volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l
48. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la ventilaţie şi schimbul de gaze:

A. resistenţa maximală opusă fluxul de aer apare la nivelul bronhiolelor terminale
B!. spaţiul mort fiziologic este puţin mare, ca spaţiul mort anatomic;
C.spaţiul mort anatomic este independent de volumul total;
D.în ortostatism, ventilaţia alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
E!.capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O2, deoarece
coeficientul său de solubilitate este de 24 ori mai mare ca a O2
49. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la ritmul respirator:

A.muşchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică
B!.centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizaţi în bulbul rahidian
C!.respiraţia continuă şi dacă toate aferenţele nervoase sunt întrerupte
D!.principalul muşchi respirator este diafragma
E.în cursul expiraţiei, creşte tonusul muşchilor intercostali externi
51.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expiraţie normală:
A.este capacitatea inspiratorie
B. este volumul expirator de rezervă şi volumul curent
C. este volumul inspirator de rezervă
D!. este volumul rezidual şi volumul expirator de rezervă
E. este capacitatea pulmonară totală
52. procentul de HbO2 va creşte :

A.la mărirea pCO2 arterial
B!. la mărirea pO2 arterial
C. la mărirea concentraţiei de Hb
D. la mărirea temperaturei
E. la scăderea pH-ul arterial
54. csAlegeţi afirmaţia corectă referitor la ritmul respirator de bază :

A. este generat de centrul apneustic
B. este generat de centrul pneumotaxic
C!. este generat de centrul respirator bulbar
D. este generat de nucleul parabrohial
E. este generat de cerebel
55.CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la volumul respirator curent:

A.reprezintă ventilaţia de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator
B.este inclus în capacitatea inspiratorie
C.este de aproximativ 500 ml
D !. este inclus în volumul inspirator de rezevă
E.are valori variabile în funcţie de talia individului
57.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influenţează:
A.capacitatea de saturare a Hb cu O 2
B. capacitatea de transport a CO
C. capacitatea de disociere a HbO2
D.gradientul de presiune parţială a CO2
E. !. capacitatea de transport a CO2
58. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleura la inspiraţie:

A.este egală cu presiunea transpulmonară
B. !.devine mai negativă
C devine mai pozitivă
D. este egală cu presiunea intralveolară
E. este egală cu presiunea din atmosferă
59. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
A. este produsă de creşterea concentraţiei difosfogliceratului
B.reprezintă reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 )
C!. indică modificările pulmonare de fixare a O2
D. este produsă de scăderea pH-ului
E. !. indică creşterea afinităţii Hb pentru O2
60.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la ritmul respirator de bază:

A. este generat de centrul pneumotaxic
B!. este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari
C. este generat de centrul apneustic
D. este generat de hipotalamusul şi sistemul limbic
E. este generat de cortexul motor
61. CM Alegeţi muşchii ce asigură expiraţia forţată:

A!. muşchii intercostali interni
B.diafragmul
C!.muşchii abdominali
D. muşchii sternocleidomastoidieni
E. muşchii scaleni
62.CM Spirograful poate fi utilizat pentru estimarea:

A.capacităţii funcţionale reziduale
B!.volumul expirator maxim pe secundă
C.volumului rezidual
D.capacităţii pulmonare totale
E!. volumului expirator de rezervă
64.CS Mărirea ventilaţiei nu poate fi produsă prin stimularea:

A.chemoreceptorii periferici
B.receptorii I de iritaţie (receptori cu adaptare rapidă)
C!.presoreceptorii pulmonari
D.algoreceptorii periferici
E.receptorii J (juxtacapilari)
66.CM În timpul inspiratiei obisnuite are loc:

A!.scăderea presiunii pleurale
B.creşterea presiunii alveolare
C.revenirea toracelui la dimensiunile de repaus
D.relaxarea diafragmului
E!. scăderea presiunii alveolare
68. CM Alegeţiile afirmaţia corecte referitor la spaţiul mort anatomic:

A.este identic cu capacitatea funcţională reziduală;
B!.reprezintă 5% din capacitatea funcţională reziduală (150 ml),
C.reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
D. reprezintă 15% din capacitatea funcţională reziduală
E!. valorile spaţiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil faţă de cele ale spaţiului mort
anatomic în unele condiţii patologice
69 CS. Alegeţiile afirmaţia corectă referitor la coeficientul respirator:

A.scade în cursul efortului fizic intens,
B.scade în cursul acidozei metabolice
C.scade în ambele situaţii de mai sus
D!.creşte în cursul hiperventilaţiei
E.creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în lipide
70CS. Alegeţiile afirmaţia ce nu ţine de funcţile plămânilor:

A.prevenirea trecerii embolilor spre aortă
B.fibrinoliza
C.conversia angiotensinei I în angiotenssină II
D!.eliberarea în circulaţie a adrenalinei,, vasopresinei şi oxitocinei
E.menţinerea echilibrului fluido-coagulant
71.csCare din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea sîngelui de a transporta
O2
A.scaderea solubilitatii O2
B!.micsorarea cantitatii de hemoglobină
C.micsorarea pH-ul plasmei,
D.CO2 din hematii
E.cresterea temperaturii sîngelui
72 CM. Alegeţiile afirmaţiile corecte referitor la contracţia diafragmului:

A!. produce scăderea presiunii intrapleurale
B. produce creşterea presiunii intrapleurale
C!. produce creşterea diametrului anteroposterior al abdomenului
D. produce scăderea tendinţei de retracţie a plămînului
E. micşorează presiunea intraabdominală
73CM. Alegeţiile afirmaţiile corecte referitor la o inspiraţie normală:

A!.presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală
B. presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică
C!. presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică
D. presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului
E. tensiunea superficială alveolară se măreşte
74CS . Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO 2 :

A.facilitează fixarea O2 pe hemoglobină
B.este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată
C.dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic
D!.pătrunde în capilare prin difuziune din ţesuturi
E.este transportat în principal ca compus carbaminic
76.CM Alegeţi afirmaţiile ce nu caracterizează circulaţia pulmonară:

A.este un circuit cu presiune scăzută
B.are o capacitate crescută de adaptare, prin creşterea fluxului
C!.în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative
D.arterele au o musculatură netedă redusă
E!.este unicul circuit care primeşte debitul cardiac în totalitate
77. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la surfactant:

A!.este o peliculă subţire de lipoproteine tensioactive
B.nu asigură stabilitatea formei alveolelor
C!.împiedică filtrarea lichidelor din interstiţiu şi capilare spre alveolele pulmonare;
D!.este secretat de celule epiteliale alveolare tip II
E. este secretat de celule epiteliale alveolare tip I
Sângele
1.!!!cmLa un adult normal, plasma:

a.reprezintă 10% din greutatea corporală
b!.are o osmolalitate de circa 290 mOsm
c!.are circa 140 mmoli Na+/I
d!. conţine albumină circa 40-45 g/l,
e.conţine albumină circa 8 % din greutatea corporală
2.cm In mod normal, hematiile:

a.conţin circa 2 gr Hb/celulă
b.!nu au nucleu
c!.iau naştere în măduva roşie osoasă din eritroblaşti
d!.se formează în circulaţie din celule imature numite reticulocite
e.trăiesc circa 10 zile
3.!cmPentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:
a!.volumul sanguin total este de 5 1
b.pH-ul sanguin este 7,0
c!.numărul hematiilor este de 5 x I012/1
d.numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
e.sângele conţine circa 30% din totalul fierului din corp
4.!cmPlachetele:
a!.sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite
b.sunt în număr mai mare ca hematiile
c!.pot adera de peretele vascular lezat
d.secretă majoritatea factorilor coagulării
e!.aglutinează în prezenţa tromboxanului A2
5.!cmUrmătoarele afirmaţii se referă la mecanismele de hemostază:
a!.căile extrinsecă şi intrinsecă duc la activarea factorului X
b!.coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat, la proba de sânge recoltată
c!.hemostază depinde de factori specifici ai coagulării, produşi în ficat
d.hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
e.hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele
6.!cmUrmătoarele afirmaţii sunt corecte:

a!.monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare
b.neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante
c.macrofagele utilizează NO pentru a omora bacteriile
d!.sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză
e.celulele NK acţionează prin distrugerea celulelor infectate cu virusi
7.!cmUrmătoarele afirmaţii sunt greşite:

a!.tumefierea apare în stadiul I al răspunsului inflamator
b.la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
c.mastocitele secretă agenţi chemotactici, care atrag limfocitele
d!.macrofagele secretă agenţi vasoactivi, în cursul procesului inflamator
e.răspunsul inflamator poate fi declanşat de fixarea factorilor complementului pe supra-
faţa microorganismelor
8.cmUrmătoarele afirmaţii sunt corecte:

a.limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe
b.limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamaţiei
c!.limfocitele B se maturizează în măduva osoasă
d!.limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular
e.toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică
9.cmUrmătoarele afirmaţii sunt greşite:

a.limfocitele B secretă IgG, dacă sunt activate
b.limfocitul T răspund la celulele infectate cu virus
c!.limfocitele se maturează în glanda tiroidă
d!.toate limfocitele T secretă material citotoxic
e.celulele T răspund la proteinele celulelor gazdă (moleculele CMH)
10! cm răspunsurile corecte la afirmaţiile
a.! Receptorul antigenic al limfocitelor are aceiaşi specificitate ca şi anticorpii pe care îi
secretă.
b.! Moleculele de anticorpi au două locuri identice de fixare a antigenului.
c. !Limfocitele T activate eliberează limfoki-ne.
d. IgM străbate placenta şi asigură protecţia adultului şi nou-născutului la infecţii.
e.Mastocitele eliberează noradrenalina şi heparină prin degranulare.
11 !!!cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III,
determină creşterea între 100-1000 ori a capacităţii anticoagulame a acesteia.
b.!Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la forma-
rea de cheaguri libere denumite emboli.
c. Atât în trombocitopenie, cât şi în hemofilie, apare tendinţa de sângerare in toate vasele.
d. In hemofilie apare tendinţa de hipercoagulare in vasele de calibru mare.
e. Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare şi
venule).
12. !cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Deşi fibrinogenul este o macromoleculă, el poate străbate în cantităţi foarte mici pere-
tele capilar, pentru a ajunge în lichidul interstiţial.
b.!Dacă permeabilitatea capilară creşte, fibrinogenul poate trece în lichidul interstiţial,
unde se poate produce coagularea.
c.!La lezarea unui vas sanguin, pot fi activate simultan ambele căi de coagulare
d.Ambele căi de coagulare se declanşează exploziv.
e.Viteza de desfăşurare a ambelor căi ale coagulării este limitată şi lentă.
13. !cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a. Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea cheagului,
b! Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu proteinele
plasmatice.
c. !Heparina are efect antitrombinic şi antiactivator pentru factorul fX.
d. !Eliberarea activatorului vascular al plasminogenului poate activa plasminogenul şi
redeschide vasele de calibru mic, chiar după 24 ore de la oprirea sângerării.
e.Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfăşurarea tuturor reacţiilor chimice din cursul
coagulării.
14.csCare din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:

a.expunerea plachetelor sanguine la colagen
b.conversia protrombinei la trombină
c.!conversia plasminogenului la plasmină
d.conversia fibrinogenului la fibrină
e.eliberarea de tromboxan A2
16.csCea mai crescută concentraţie proteică este prezentă în:

a.!compartimentul de lichid intracelular
b.compartimentul de lichid interstiţial
c.compartimentul de lichid transcelular
d.plasma
e.lichidul cerebrospinal
17. !cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a!.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
b.stimulează secreţia de renină
c.!inhibă eliberarea de vasopresină
d!.inhibă eliberarea de aldosteron
e.stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal
17. cmPrecizaţi răspunsurile incorecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
b!.stimulează secreţia de renină
c.inhibă eliberarea de vasopresină
d.! stimulează eliberarea de aldosteron
e.!stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal
18.!!!cmCare din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în
activarea lor:
a.trombina
b!.tromboxanul A2
c.!adenozindifosfatul (ADP)
d.plasminogenul
e.ionii de Ca+2
19.!csCitratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

a.lega factorul XII
b.împiedica activitatea factorului XII
c.lega vitamina K
d.!fixa ionii de Ca2+
e.se metaboiiza foarte lent
20.!cmSunt adevărate următoarele afirmaţiile privind activarea plasminogenului:

a. are loc atât în sânge, cât şi în urină
b.! activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca
răspuns la stres
c.! activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca
răspuns la efort fizic
d.! produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, inhibă hemostaza
e. produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, stimuleaza hemostaza
21.!cmDiapedeza este un proces legat de:

a. coagulare
b. fibrinoliză
c. !prezenţa factorilor chemotactici pozitivi din ţesuturi, care atrag granulocitele
d. hemoliză
e. !citodiabază
22. !!!cmTimpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:

a. absenţa factorului VIII
b.!absenţa factorului von Willebrand
c.!boli hepatice
d.scăderea numărului de plachete
e.!scăderea agregării plachetare
24.!!!csFactorul XII al coagulării poate fi activat de:

a.trombină
b.factorul XIII
c.factorul V şi Ca2+
d.trombină şi Ca2+
e.!calicreina activată de kininogen
25.!csUrmătorii factori influenţează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:

a.p02
b.pC02
c.2,3-DPG (difosfogliceratul)
d.!viteza de circulaţie a sângelui
e.pH-ul sanguin
26.!!!cmValoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:

a.depinde de concentraţia electroliţilor
b.depinde de numărul de particule solubile
c.depinde de volumul de apă plasmatică
d.!diferă de presiunea osmotică a sângelui
e.!scade în inaniţie
27.!!!Factorul XII activ determină activarea.

a.!factorului XI
b.coagulării prin mecanism extrinsec
c.căii clasice a cascadei complementului
d!.plasminogenului în plasmină
e!.formării de kinine plasmatice
28.csHipovolemia normocitemică apare:

a.la altitudine
b.!posthemoragic imediat
c.posttransfuzional
d.în sarcină
e.în efort fizic
29!!!.cmMacrofagele:
a.sunt monocite în involuţie
b.secretă Ig M
c.!participă la răspunsul imun specific
d.!secretă interferon a şi p
e.!secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12
30!.cmAglutininele au următoarele caracteristici

a.aparţin Ig M
b.!aparţin Ig G
c.au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
d.au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
e.!apar după naştere, în lunile a 3-a - a 6-a
31.csCantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
a.!uree
b.acid uric
c.creatinină
d.amoniac
e catecolamine
32.cmNumărul leucocitelor creşte în/după:

a.!menstruaţie şi sarcină
b.!boli parazitare
c.!ingerare de alimente
d.inanitie proteica
e.iradieri masive cu raze X
33.!!!cmGenerarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

a.durează 25 sec
b!.se realizează sub acţiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid
c.!activează factorul XIII
d.activează fosfolipide
e.!stimulează agregarea plachetară
34.csCel mai important component osmotic al spaţiului extravascular este:

a.ureea
b.albumina
c.glucoza
d.!Na+
e.K+
35.csAccelerarea VSH-lui este determinata de:
a.forma de disc biconcav a hematiilor
b.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminei plasmatice
d.creşterea numărului de hematii
e.!scăderea numărului de hematii
36.cmTrombocitele au următoarele roluri în hemostaza:

a.menţinerea integrităţii endoteliului vascular
b.!aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
c.!eliberarea de noradrenalină, serotonină
d.!eliberarea de factori ai coagulării
e.fibrinoliza
37.csUn subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui primitor:
a.AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.OI Rh (-)
38.csUrmătoarele substanţe pot fi tampoane intracelulare cu excepţia:

a.hemoglobinei
b.proteinelor
c.fosfaţilor organici
d.HCO-,"
e.!oxalatului
40.cmAlegeţi răspunsurile corecte:

a.!hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de apă
b.!hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
c.excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
d. hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
e. hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa
41.csTulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conţinut crescut de bicarbonat stan-

dard în plasmă, se pot întâlni în:
a.cetoacidoza diabetică
b.alcaloza respiratorie
c.acidoza metabolică
d.!alcaloza metabolică
e. acidoza respiratorie
42.csSistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon pentru:
a.lichidele transcelulare
b.toate celule
c.!plasmă
d.eritrocite
e.mediul intracelular
43.!cmAccelerarea VSH este determinată de:

a.reducerea globulinelor şi creşterea aibuminelor plasmatice
b!.reducerea albuminelor şi creşterea globulinelor plasmatice
c.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
d.creşterea hematocritului
e.!scăderea hematocritului
44.csScăderea numărului de hematii circulante determină:

a. stimularea hemolizei fiziologice
b.!scăderea hematocritului
c.scăderea vâscozităţii plasmei
d.creşterea vâscozităţii plasmei
e.scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
46.csO insuficienţă hepatică va determina creşterea concentraţiei serice în primul rând pentru:
a.creatinină
b.!amoniac
c.albumina
d.acid uric
e.uree
48.!csCea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
a.carbo-Hb
b.carboxi-Hb
c.CO2 solvit în plasmă
d.!carbonat acid de Na+
e.carbonat de Na+
49.!cmEnzimele din eritrocit sunt:

a.enzimele ciclului Krebs
b.!enzimele pentru glicoliza anaerobă
c.! methemoglobin reductaza
d.shunt-ul hexozofosfaţilor
e.!anhidraza carbonică
50.!csCea mai mare proporţie de proteine se găseşte în:

a.chilomicroni
b.VLDL
c.LDL
d.!HDL .
e.β 3-lipoproteine
51.!!! cmAlegeţi o combinaţie corecta de parametri a echilibrului acido bazic

a!. pH =7,5; baze tampon = 48 mEq/l; pC02= 24 mmHg (6,66 kPa) – alcaloza metabilica
b. pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
c. pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
d!. pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC02= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza mixta
e. pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie
52.!csO hipoproteinemie poate fi determinată de:

a.insuficienţa hepatică
b.stimularea secreţiei de cortizol
c.insuficienţa renală
d.inaniţie
e.!toate aceste cauze
53.csO alcaloza metabolică poate fi determinată de:

a.hipoventilaţia pulmonară
b!.deshidratarea prin vărsături
c.deshidratarea prin diaree
d.insuficienţa renală
e.insuficiena cardiaca
54.!!!csUn subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml şi un volum sanguin
total de 4000 ml. Cum caracterizaţi volemia în acest caz?
a.normovolemie oligocitemică
b.hipervolemie oligocitemică
c.hipovolemie oligocitemică
d.hipovolemie normocitemică
e.!hipovolemie policitemică
56.csRitmul eritropoezei se corelează cu presiunea parţială a oxigenului la nivelul:

a.ficatului
b.măduvei hematogene
c.splinei
d.! rinichilor
e. glomusului Carotic
57 csDurata medie de viaţă a unei hematii este

a.patru zile
b.patru săptămâni
c.! patru luni
d.patru ani
c.şapte ani
58. !!!cmOxigenarea Hb determină:

a.creşterea puterii tampon a sângelui
b.!descompunerea carbamaţilor oxidabili
c.fixarea protonilor la molecula de Hb
d!.descompunerea bicarbonatului
e.formarea bicarbonatului
59. csPrima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:

a.!în interiorul vaselor
b.în splină
c. în măduva hematogenă
d. în ficat
e. în placentă
61.!cmMacrofagele:
a.nu secretă interferon
b.!procesează antigenul
c.!provin din monocite
d.!sunt prima linie de apărare în infecţii
e.fagocitează numai particule opsonizate
62.csDintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
a.eritrocitele
b.!limfocitele T cu memorie
c.monocitele
d.polimorfonuclearele
e.trombocitele
63.!cmParticiparea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:

a.!anhidrazei carbonice
b.pompei cuplate Na/K+
c.!sistemului antiport Cl- / HCO3-
d.valenţei fierului din hem
e.!proprietăţilor Hb
64.!csIn reglarea eritropoezei intervin:

a.!erotropetinele cu rol stimulant
b.interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor
c.lactoferina cu rol stimulator
d.prostaglandinele E cu rol stimulator
e. erotropetinele cu rol inhibitor
65.!cmCaracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:

a.creşterea pH-ului
b.creşterea pC02
c.!scăderea bicarbonatului
d.!scăderea pH-ului sub limita normală
e.!eliminarea urini acide
67.!cmRinichiul participă la combaterea acidozelor prin:

a.!eliminarea urinii acide
b.!reabsorbţia bicarbonatului
c.acidurie paradoxală
d.creşterea excreţiei fosfatului disodic
e.!amoniogeneză
68.!cmIn cazul alcalozelor metabolice:

a.!se produce hipoventilaţie
b.scade PC02 în sânge
c.!creşte bicarbonatul standard
d.!scade reabsorbţia bicarbonatului
e.creşte potasemia
69.!cmSinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:

a.fibrinogen
b.!protrombină
c.accelerină
d.!proconvertină
e.factorul antihemofilic A
70.!cmVitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:

a.!proteina C
b.heparina
c.antitrombina III
d.!proteina S
e antitrombina I
71.!!!cmAntitrombina III inhibă:
a!.factorul Xlla şi factorul Xla
b!.factorul Xa şi factorul lXa
c.plasminogenul
d.!plasmina
e. factorul von Willebrand
74.!cm adezivităţii plachetare se datorează:

a.absenţei ionilor de calciu
b.!absenţei receptorilor pentru factorul von Willebrand
c.absenţei receptorilor pentru trombină
d.absenţei plasminogenului
e.!lipsei factorului von Willebrand
75.!cmMarcaţi răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:

a!.retunelizează vasul obstruat prin cheag
b.eliberează substanţe procoagulante
c.eliberează antiheparine
d.!eliberează antitrombine
e.!este activată de factorii Xlla, Xla şi kalikreina
76 !!!cmIn formula leucocitară normală întâlnim:

a.!l%eozinofile
b.65% limfocite
c.!8% monocite
d.!60% neutrofiie
e.10% bazofile
77.!csCelulele care prezintă antigeni sunt:

a.celulele dendritice din ganglionii limfatici şi splină
b.celulele Langerhans din piele
c.macrofagele
d.celulele B
e!.toate celulele enumerate
78.!!!cmNotaţi substanţele cu rol chemotactic:

a. fragmentele „b" ale complementului
b proteina S
c!.bradikinina şi ionii de Ca2+
d!.ATP şi ADP
e!.antigenele microbiene şi leucotrienele
79.cmAccelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

a.forma de disc concav a hematiilor
b.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminelor plasmatice
d.! creşterea globulinelor şi reducerea albuminelor plasmatice
e.!anemie
82.!cmUrmătoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:
a.!acidoză metabolică în efort fizic
b.acidoză respiratorie în cursul digestiei
c!.alcaloză metabolică în cursul digestiei gastrice
d.!alcaloză respiratorie în efort fizic
e.alcaloză respiratorie în mediu rece
85.! csTrombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:

a.!menţinerea integrităţii endoteliului vascular
b.aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
c.eliberarea de noradrenalină, serotonină
d.eliberarea de factori ai coagulării
e.refracţia cheagului
86.cmUn subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui primitor:
a. !AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.!AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.nici unuia din primitorii de mai sus
90.cmTulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:

a. afibrinogenemia congenitală
b.! hemofilia A
c.! hemofilia B
d. deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII
e. disfibrinogenemiile
91.!cmHipocoagulabilitatea apare în caz de:

a!.hemofilie A şiB
b.!boala Willebrand
c.exces de vitamină K
d.!lipsa vitaminei K
e.tromboze
92.!csAvitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

a.I
b.!II
c.III
d.IV
e.V
93.csCoagularea sângelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/
Na+, pentru că are loc:
a.blocarea trombinei
b!.fixarea Ca2+
c.aglutinarea trombocitelor
d.blocarea fibrinogenului
e.blocarea tromboplastinei
94.!!!csActivarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în prezenţa Ca 2+, are

loc numai sub acţiunea
a.protrombinei
b.tromboplastinei
c.plasminei
d.fibrinogenului
e.! trombinei şi trombomodulinei
96.!!!csValorile VSH-ului cresc în:

a.!anemii
b.hipervolemii normocitemice
c.toate disproteinemiile
d.hipovolemii policitemice
e.!infecţii acute
97.csSubstanţele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac parte:
a.ureea şi acidul uric
b.creatinina şi creatina
c!γ-globulinele
d.polipeptidele şi aminoacizii
e.indicanul şi amoniacul
98.!csCare din proprietăţile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:

a.elasticitatea
b.permeabilitatea selectivă a membranei
c.!stabilitatea în suspensie
d.menţinerea pH-ului
e.transportul de gaze
99.!cmConcentraţia CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparaţie cu Cl - în eritrocitele din

sângele arterial, este:
a.mai mică, datorită schimburilor capilare
b.mai mică, datorită volumului eritrocitar
c.neschimbată
d!.mai mare, datorită schimburilor cu HC03-
e.!mai mare, faţă de plasmă, datorită pătrunderii Cl- în eritrocite
100.!csFactorul XIII poate fi activat de:

a.numai de trombină
b.factorul V + Ca2+
c.factorul XII
d.trombina şi factorul X activ
e.!trombina şi Ca2+
101.!!!csSub ce formă se găseşte Ca2+ în plasmă:
a.Ca2+ ionic
b.solubilă
c.combinaţii neionizabile
d.insolubilă
e!.toate răspunsurile sunt corecte
102.!!!csActivarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:
a.contact cu suprafeţele electropozitive
b.fără prezenţa prekalikreinei
c.în prezenţa kininogenului cu GM mică
d.!contact cu plăcuţe agregate şi suprafeţe electronegative umectabile
e.toate răspunsurile sunt corecte
104.cmUn subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de citeva ori unui
primitor:
a.!AB Rh0(+)
b.A Rh 0 (-)
c!.B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
105.!!!csLa un pacient conţinutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/nl. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
a. 13ml02 /%
b 15ml02 /%
c.17 ml 02 /%
d.!19ml02 /%
e.20 ml 02 /%
106 !cmHemoliza fiziologică poate avea loc în:

a.!splină
b! ficat
c rinichi
d.!circulaţia generală
e.compartimentul extravascular
107. cmValoarea presiunii osmotice a plasmei:

a. depinde de mărimea particulelor solvite
b !depinde de numărul particulelor solvite
c. !depinde de volumul de apă plasmatică
d.!nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
e.depinde de macromoleculele proteice plasmatice
108.cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

a.este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial
b.creşte după ingestia de NaCl în exces
c.este determinată în primul rând de serumoglobuline
d.!este determinată 80% de albumine
e.!este determinată de către macromoleculele proteice
109.!csActivarea factorului XII al coagulării este determinată de:

a.!contactul cu colagenul încărcat electronegativ
b.contactul cu sticla siliconată
c. tromboplastina
d.trombină
c.fibrină
110.!!!csMembrana eritrocitară are proprietăţile:

a.deformabilitate
b.elasticitate
c. permeabilitate redusă pentru cationi
d.încărcare electronegativă
e.!toate răspunsurile corecte
1 1 1 . ! ! ! c m Proteina C:
a. !este o glicoproteină serică a cărei sinteză hepatică este dependentă de vitamina K
b. !este scindată de complexul trombină-trombomodulină - Ca2+
c !degradează factorii Va şi VIII
d.activează complementul pe cale alternă
e activează proteina S
1 1 2 cmCe rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza

a. !aderarea la suprafaţa rugoasă şi aglutinare
b.! eliberarea unor factori ai coagulării
c. !formarea dopului plachetar
d. menţinerea integrităţii endoteliului vascular
113 !!!cmFactorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:

a. plasminogenul
b. !inactivatorul tisular
c.factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.!urokinaza
e.fibrina
114.!cmNumărul leucocitelor creşte în următoarele situaţii:

a.emoţii
b.reacţii leucemoide
c.!efort fizic
d.iradieri masive cu raze X
e.!septicemii
115.!csEfectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor celule:

a. reticulocit
b.celulă suşă pluripotentă
c.eritroblast bazofil
d.!celulă suşă angajată eritroid
e.eritroblast acidofil
116.!cmCare din următorii componenţi plasmatici nu fac parte din fracţiunea globulinică:
a.ceruloplasmina
b.haptoglobina
c.!eritropoetina
d.transferina
e.!fibrinogenul
117.cmCentrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral şi puţin caudal de nucleul supraoptic,

este stimulat fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată de:
a.!hipertonia osmotică
b.!senzaţia de sete
c.!scăderea volumului de lichid extracelular, consecutiv hipovolemiilor (în hemoragii)
d.ingerarea masivă de lichide
e.hipotermie
118.!!!cmAlbuminele plasmatice au următoarele roluri:

a.transportul de Cu2+ şi Fe2+
b.!transportul de macromolecule
c.determină 80% din presiunea hidrostatică
d.!determină presiunea coloidosmotică înproporţie de 80%
e.!transport de streptomicină
119.cmAnhidraza carbonică acţionează:

a.în neuroni
b.!la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal
c.!în eritrocit
d.!în celulele parietale din mucoasa gastrică
e.atât în plasmă, cât şi în eritrocit
120.!cmAglutininele:
a.!aparţin globulinelor plasmatice (IgM şi IgG)
b.!au un titru maxim în serul persoanelor de grup B
c!.au un titru maxim la 8-10 ani
d.lipsesc întotdeauna din secreţii
e.apar în perioada intrauterină în lunile 3-6
121.!!!cmFactorul VIII:
a.activează factorul X prin proteoliză
b.se sintetizează în ficat în prezenţa vitaminei K
c.determină durata timpului de coagulare
d.!este activat de trombinâ
e.!are activitate biologică prin cuplare cu factorul Willebrand
122.cmHemoconcentraţia se produce în:

a.anemie
b.!deshidratare
c.hiponatremie
d.!poliglobulii
e.hemoragii, după câteva ore
123!.cmLimfocitele:
a.!cooperează în producerea răspunsului imun
b.!prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanţi
c.!sintetizează limfokine şi interleukine
d.au durata de viaţă de 1-2 săptămâni
e.de tip T sunt prezente în proporţie de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase
124!!!.cmFactorii care reglează hematopoeza:

a.!acţionează numai la nivelul măduvei roşii osoase
b.pot acţiona atât la nivel medular, cât şi în sângele periferic
c!.intervin în diferenţierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu
IL-1, IL-6, IL-3
d.!stimulează dezvoltarea celulelor stem angajate pe linia plachetară, eritrocitară, gra-
nulocitară şi monocitară
e. stimulează dezvoltarea celulelor pentru linia limfocitară
125!!!.cmCitokinele sunt molecule:

a.aglutinine
b.!care acţionează în general paracrin
c.!care reglează răspunsurile imune
d.care pot fi secretate de către toate celulele organismului
e.!reprezentate de interleukine, factori de necroză tumorală, interferoni şi factorul trans-
formam de creştere
126.!cmHemoglobina se caracterizează prin faptul că:

a.!hemul are în structura sa Fe2+
b.!facilitează transportul de 02 şi CO2
c.!transportă NO
d.fixează K+ pe lanţurile p
e.fixează de 6 ori mai multe molecule de O2, comparativ cu mioglobina
127.csAlegeţi afirmaţia falsă despre vâscozitatea sângelui:

a.vâscozitatea creşte, când temperatura scade
b.vâscozitatea creşte proporţional cu concentraţia fibrinogenului circulant
c.vâscozitatea variază invers proporţional cu viteza de circulaţie
d.!scăderea hematocritului în anemii determină creşterea vâscozităţii
e.în vasele cu diametru mai mic de 300 μm, vâscozitatea creşte odată cu scăderea calibrului
128. csUn subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml sânge, de 2 si
mai multe ori unui primitor:
a.!AB Rh 0 (+)
b.A Rh 0 (-)
c B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
129!!!.csReflexul pentru reglarea volumului sanguin este iniţiat din:

a.atriul stâng prin activarea receptorilor A
b.ventriculul stâng (reflexul Bezold-Jarisch)
c!.atriul stâng prin activarea receptorilor B (reflexul Henry-Gauer)
d.zona alveolară (reflexul Hering-Breuer)
e.zona sinocarotidiană (corpusculul carotic)
130. cmIntr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:
a.!creşterea secreţiei de HAD
b.!apariţia senzaţiei de sete
c.!creşterea secreţiei de renină
d. creşterea secreţiei de factor natriuretic ntrial
e. creşterea continutului de serumalbumine
131.csAlegeţi afirmaţia corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

a. nu este influenţată de elementele figurate
b. depinde de numărul de particule solvite
c. depinde de volumul de apă plasmatică
d. nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
e. !toate afirmatiile
132. cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

a. !creşte în hiperproteinemii
b. creşte după o ingestie de apă în exces
c.!este determinată în primul rând, de serumalbumine
d.creşte în nefroze
e creşte în hipoproteinemii
133 !!!cmAglutininele:
a.!au titru zero imediat după naştere
b.!au un titru maxim în serul persoanelor degrup B
c.!au afinitatea cea mai mare pentru aglutinogcnul A1
d. lipsesc întotdeauna din secreţii (salivă, suc gastric, lapte)
e. au titru maxim imediat după naştere
1 34!!! cmFactorul VIII:

a.!este sintetizat mai ales de endoteliile vasculare
b. se sintetizează în ficat, în prezenţa vitaminei K
c.!are activitate biologică prin cuplarea cu factorul Willebrand
d.este activat de trombină
e. este activat de plasmină
136.!!!cmActivarea locală a fibrinolizei are loc prin:

a. absorbţia plasminogenului pe filamentele de fibrină
b. !plasmină
c. factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.! proteina C
e. trombomodulina
137.!!!cmGranulocitele:
a.!se formează în măduva roşie hematogenă
b.se formează în organele limfoide locale
c.!rămân în circulaţie 6-8 ore
d. pătrund imediat în circulaţie, după formare
e. se formează în splina
143.!!! cmCare din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în organism:
a. !fierul hemoglobinic
b.! fierul de depozit
c.flerul mioglobinic
d.fierul labil şi din enzime
e fierul plasmatic
SNC
1. CS La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea

momentana: B498
A.segmentul toracic I;
B!.segmentul I-II cervical;
C.segmentul lombar IV;
D.segmentul toracic VIII;
E .segmentul lombar I;
2. CS De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:

G349; B256
A!.fotoreceptorii retinei;
B.urechei interne;
C.pielei;
D.muschilor;
E.tendoanelor;
3.!!! CS De unde se incepe fascicolul Monakov: B504

A.scoarta emisferelor mari;
B.bulbul rahidian;
C!.nucleii rosii ai mezencefalului;
D.cerebel;
E.talamus;
4. CS De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:

B526
A.de la receptorii retinei;
B!.de la receptorii urechei interne;
C.de la receptorii pielei;
D.de la proprioreceptorii muschilor;
E.de la termoreceptori;
5. !CS Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal: H1004, 1005

A!.pe celulele motore a coarnelor anterioare;
B.pe motoneuronii coarnelor posterioare;
C.in ganglionii periferici;
D.pe neuronii intercalari;
E.in coarnele laterale;
6. !CS Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral: H999,

B510
A.mai sus de talamii optici;
B!.sub nucleii rosii;
C.mai jos de bulbul rahidian;
D.mai sus de hipotalamus;
E.mai sus de ganglionii bazali;
7.!!! CS Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare: B510;

C
A.nucleelor nervului frenic;
B.nucleelor nervului facial;
C.nucleelor nervului trigemen;
D!.nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
E.nucleelor nervului vag;
8. CM Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale: B545; C

A!.hipotalamusul;
B!.scoarta emisferelor mari ;
C.talamusul;
D!.sistemul limbic;
E.ganglionii bazali;
9. CM Ce functie indeplineste talamusul: B525
A!.asociativa;
B!.sensora;
C!.activeaza cortexul cerebral.;
D.coordonarea miscarilor;
E.comportament alimentar;
10.!!! CM Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii:B502

A!.fasciculul Goll si Burdach;
B!.fasciculul Gowers si Flechsig;
C!.spinotalamica ventrala;
D.fascicului Monakow;
E.fasciculul rubrospinal;
11. !!!CM Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii: B503, 504
A!corticospinala;
B.cerebelo-spinala;
C!rubrospinala;
D.Golea-Burdah;
E!.vestibulospinala;
12. CS Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian: H1061-1063 ;

B505-508
A.regleaza respiratia;
B.regleaza sistemul cardiovascular;
C.regleaza tonusul muscular;
D.regleaza deglutitia;
13. !CM Numiti centrii bulbului rahidian: H1061, 1062 ; B505-508

A!.respirator;
B!.hemodinamic;
C!.digestiv;
D.foamei;
E.setei;
14. !!!CS Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian: H1061-1064;
B505-508
A.motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe);
B.reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
C.masticatie;
D.deglutitie;
15.! CM Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic: B525

A!.nuclei specifici (comutanti);
B.nuclei supraoptici;
C!.nuclei asociativi;
D!.nuclei nespecifici;
E.nucleul caudat;
16.Care formatiuni intra in componenta mezencefalului: H1065; B508

A.talamusul;
B.hipotalamusul;
C!.substanta neagra;
D!.coliculii cvadrigemeni;
E!.nucleii rosii;
17. !!!CM Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca: H1120, 1118

A.marire presiunii sangvine;
B.senzatia de satietate;
C!.eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
D!.scaderea frecventei cardiace;
E!.micsoreaza temperatura corpului;
18. !!!CM Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca: H1018-1020

A.eliberarea oxitocinei;
B.scaderea frecventei cardiace;
C!.mareste temperatura corpului;
D!.marirea presiunii sangvine;
E!.inhibitia motilitatll tractului digestiv;
19.! CM Care sunt functiile de baza ale cerebelului: G384, 388

A!.regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;
B!.participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
C!.influenteaza asupra cortexului;
D.influenteaza asupra hipotalamusului;
E.influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;
20. ¡CM Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare: B546, 514
A!.stimuleaza cortexul cerebral;
B.inhiba cortexul cerebral;
C!.inhiba reflexele spinale motore;
D.stimuleaza musculatura neteda;
E!.stimuleaza reflexele spinale motore;
21.! CM Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic: B545

A!.participa in mecanismele memoriei;
B!.regleaza comportamentul emotional;
C!.controleaza actiunile motivationale;
D.regleaza reflexele stato-kinetice;
22. CS Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului: G389; B519-

523
A.ataxia;
B.astazia;
C.atonia;
D.astenia;
23. !!!CM Functiile hipotalamusului: H1018-1020

A!.este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
B!.control vegetativ si endocrin;
C!.asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
D.coordoneaza miscarile voluntare;
E.regleaza tonusul muscular;
24.!!! CM Manifestarile specifice ale socului spinal sunt: G373; H1062

A!.scaderea brusca a tensiunii arteriale;
B!.blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati;
C!.reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate;
D.tensiunea arteriala nu se modifica;
E.tonusul muschilor scheletali nu se modifica;
25. CM Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt: G372,

373; H1055-1060
A!.reactia pozitiva de sustinere a pozei;
B!.reflexul de pasire ritmica;
C!.reflexul de galop;
D.reflexul de mictiune;
E.reflexele stato-kinetice;
26.! CS Cauza socului spinal este: G373, H1062; B498

A.blocarea centrelor spinale provocate de trauma;
B.inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii;
C!.intreruperea legaturii cu centrele supraiacente;
D.toate raspunsurile corecte;
27.! CM Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:

H1062; H498,499
A.impulsatia aferenta marita;
B!.lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului;
C.influenta excitatoare a formatiei reticulare;
D!.marirea excitabilitatii centrelor spinale;
28. !CM Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei
consta in
A!.mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei
gravitationale;
B!.comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului;
C!.comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului;
D.controlul miscarilor voluntare;
29. !CS Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind
supravietuirea animalului este:
A.sub bulbul rahidian;
B.intre segmentele cervicaqle 1-2;
C!.mai jos de segmentul 3-5 cervical;
D.intre ultimul segment cervical si primul toracal;
30. CM Cerebelul asigura: G384, 386

A!.supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
B!.ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale
extremitatilor distale ale
corpului (maini, picioare,degete);
C.termoreglarea;
D.reglarea metabolismului hidrosalin;
31. CS Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt: G389, 390

A.dizartria;
B.adiadocokinezia;
C.tremorul intentional;
D.nistagmusul;
32.! CM Rolul ganglionilor bazali: G390, 391; H997

A!.participa in reglarea activitatilor motorii complexe;
B!.implicarea in executarea miscarilor invatate;
C!.controlul miscarilor fine;
D.participa la formarea memoriei de lunga durata;
33. !!!CM Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali: G391,
392, 393; H997
A!.atetoza;
B!.boala Parkinson;
C!.corea Huntington;
D.regiditatea de decerebrare;
E.agnozia;
34. !!!CS Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi

înlăturată prin: H1062
A.stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
B!.distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters);
C.transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
D.stimularea motoneuronilor α;
E.stimularea motoneuronilor γ;
35. !CS Nucleii bazali : G390-394; H997

A.reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate;
B.intervin în reglarea tonusului, posturii, echilibrului;
C.intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă;
D.intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu;
E!.toate răspunsurile sunt corecte;
36. !!!CM Care din următoarele asocieri sunt incorecte: H1055-1060

A.reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
B.reflex miotatic - monosinaptic;
C.reflex de extensie simplă - multisinaptic,
D!.circuit Renshaw - adrenalină;
E!.reflex rotulian - reflex polisinaptic;
37. CS Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic: B433,
434
A.se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor;
B.poate implica postdescarcarea;
C.rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
D.poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare;
38. !CS Functia primara a ganglionilor bazali este: G390, 391, 394
A.integrarea senzoriala;
B.memoria de scurta durata;
C!.planificarea miscarii voluntare;
D.controlul neuroendocrin;
E.somnul lent
39. !CM Un motoneuron α: G367, 368

A.Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale;
B.inervează o singură fibră musculară;
C!.face parte din calea finală comună;
D!.inervează fibrele musculare extrafuzale;
E.nici un răspuns corect;
40.!!! CS Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia: G367

A.corticale;
B.bulbo-ponto-mezencefalice;
C.cerebeloase;
D.hipotalamice, palidale, limbice şi corticale;
E!.hipofizare;
41. CS Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz : G395

A!.sunt fibre de tip Aα ;
B. sunt fibre de tip Aβ;
C. sunt fibre de tip C ;
D. sunt fibre de tip B ;
E. corect C,D ;
42.!!! CM Reflexele medulare segmentare sunt : G372

A.reflexul de ascensor;
B.reflexul de redresare;
C!.reflexul de flexie;
D!.reflexul de flexie si extensie incrucisata;
E!.reflexul de extensie;
43.!!! CS Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării: G373; H999;
B498
A.in regiunea prepontin-intercoliculara;
B.sub trunchiul cerebral la nivelul C1;
C!.mai jos de nivelul C4;
D.subtalamic;
E.superior maduvei spinarii;
44.! CM Animalul decerebrat: H998; B509, 510

A!.prezinta rigiditate de decerebrare;
B.este animal spinal;
C.se obtine prin sectiunea mai sus de nucleul rosu;
D.este animal mezencefalic;
E!.se obtine prin sectiunea mai jos de nucleul rosu;
45. !!!CS Sistemul limbic intervine in : G408, 409, 406

A.organizarea tipurilor de comportament;
B.controlul functiilor vegetative/endocrine;
C.durere, invatare, olfactie;
D.mentinerea ritmurilor biologice;
46.! CS Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali:
G390, 391
A.tremor de repaus;
B.tulburari de tonus de tip hipertonic;
C.miscari involuntare atetozice si coreice;
D.balismul si hemibalismul;
E!.toate raspunsurile sunt corecte;
47.!!! CS Fusul neuromuscular Kuhne: G368; H922

A.contine proprioceptori;
B.fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
C.contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului
nuclear);
D.contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
E!. toate raspunsurile corecte;
48. CM Cerebelul este important in controlul: G388, 389, 384

A!. coordonarii miscarilor succesive;
B.emotiilor;
C!.miscarilor rapide preprogramate;
D!.mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
E.toate răspunsurile corecte;
49. CS Hipotalamusul nu este implicat in reglarea: G407
A.aportului de apa;
B.temperaturii;
C.osmolaritatii urinei;
D!contractia musculaturii scheletice;
E.comportamentului emotional;
50. !!!CM Motoneuronii spinali α: G367, 368

A!.primesc impulsuri de la nucleii vestibulari;
B!.primesc impulsuri de la cortexul contralateral;
C!.pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori;
D.inerveaza o singura fibra musculara;
E!.inerveaza fibrele musculare extrafusale ;
51. CS Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o;

G390, 391
A.leziune cerebeloasa;
B!.leziune a nucleilor bazali;
C.leziune talamica;
D.leziune hipotalamica;
E.leziune a cortexului cerebral;
52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen,

nucleul caudat si substanta neagra, scad in concentratie in boala lui Parkinson:
G392, 393
A.acetilcolina;
B!.dopamina;
C.histamina;
D.GABA;
E.melatonina;
53. !!!CM Precizati asocierile incorecte: G416, 417; H1055, 1058

A.reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
B!.reflex bineuronal - reflex de flexie;
C.reflex monosinaptic - reflex miotatic;
D.reflex neconditionat - reflex innascut;
E!.reflex vegetativ - reflex de clipire;
54. !CS Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel :
G416-418
A.trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare);
B.este originea tractului rrubrospinal;
C.este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
D.este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal;
E!.toate răspunsurile corecte;
55.! CM Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este:

G405; H893
A!.dopaminergica;
B!.GABA-ergica;
C!.colinergica;
D.noradrenergica, serotoninergica;
E.enkefalinergica si prin substanta P;
56. CS Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia: G408, 409,

406, 407
A.memoriei;
B.emotivitatii;
C!.controlul motor al pozitiei;
D.reglarii comportamentului;
E.olfactiei;
57. !CS Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos:
G386, 387
A!.celulele Purkinje;
B.celulele granulare;
C.celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
D.celulele stelate externe;
E.celulele spinotalamice;
58. CMPrin activarea organului tendinos Golgi se produce: G371, 370; H922
A.facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi;
B.contractia musculaturii antagoniste;
C!.reflexul tendinos Golgi;
D!.inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
E.inhibitia reciproca;
59. CS Organul tendinos Golgi este localizat in: G371, 370; H922
A.fibrele musculare intrafusale;
B!.tendon;
C.articulatii;
D.tegument;
60. CS Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu

exceptia faptului ca:
A!.sunt reflexe monosinaptice;
B.arcul reflex este multineuronal;
C.cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
D.sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si
durerosi;
E.neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali;
61.CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte,

cu exceeptia faptului
A!.motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
B!.sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se
asociaza;
C.sunt fixate la un capat de tendoane;
D.semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
E.semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului;
1.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali.
b.!În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.
c.!Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive.
d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului
nervului spinal
e.Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii
corespunzătoare zonei deservite
2.!!!cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.!Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor.
b.Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele
tendinoase Golgi răspund primar la modificările de lungime.
c.!Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
d.Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului
este mai mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.!Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul
contracţiei musculare
3.! cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
b.Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
c.!Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor,
distal faţă de secţiune.
d.!Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
e.!Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.
4.!!!cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a.Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu
motoneuronii spinali.
b.!Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la
pierderea controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
c.! Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
d.!Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
e.Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.
5. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.!Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
b.la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă,
pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
c.Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi
măduva spinării.
d.! Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva
spinării.
6.!cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.!Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei
semnalizează modificările poziţiei corpului.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea
poziţiei verticale.
c.Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
d.!Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.
e.!Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru
menţinerea poziţiei verticale.
7. !cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
b.Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
c.!Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
d.!Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
e.Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.
8.!cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.!Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii
ipsilaterali.
b.Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
c.!Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
d.!Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
e.!Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa
neagră.
a.!Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
b.! Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei
c.! Hipotalamusul este implicat în saţietate
d.Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
e.! Hipotalamusul este implicat în aportul de apă
10.csFibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:

a.!sunt fibre de tip A α
b.sunt fibre de tip A β
c.sunt fibre de tip C
d sunt fibre de tip B
e. reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
11cs!!!De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:

a.reflexele miotatice propriu-zise
b.reflexele miotatice pozitive
c.reflexele miotatice negative
d.!reflexele miotatice inversate
e.reflexele de flexie
12.!!!cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:

a.celulele Purkinje şi celulele stelate
b.!celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
c.celulele granulare şi celulele stelate
d.!celulele Golgi II şi celulele stelate
e.!celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi
13!!!cm Sistemul reticular activator descendent are rol în:

a.descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
b.modularea impulsurilor senzitive
c.!exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
d.!menţinerea tonusului muscular
e.!descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali
14.cmReflexele medulare segmentare sunt:

a.reflexul de clipire
b.reflexul de ştergere
c.!reflexul de flexie
d.!reflexul de flexie şi extensie încrucişată
e.!reflexul de extensie
15.!csŞocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:

a.în regiunea prepontin-intercoliculară
b.sub trunchiul cerebral la nivelul C1
c.!la nivelul mai jos de C4-C7
d.subtalamic
e.superior măduvei spinării
16.!!!cmÎn reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:

a.toate circuitele extrinseci cerebeloase
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
c.!circuitul olivo-cerebelo-rubric
d.circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
e.numai circuitul arhicerebelos
17.!!!cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:

a.!dopaminergică
b.!GABA-ergică
c.!colinergică şi nordrenergică
d.!serotoninergică
e.prin ATP şi ADP
18!!!cm Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

a.!neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
b.neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
c.neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
d.!secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
e.!secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
19.!!!cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:

a.! prezintă rigiditate de decerebrare
a.prezintă rigiditate de decerebrare
b.este animalul spinal
c.se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
d.este animalul mezencefalic
e.!se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
20.cm Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:

a.informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
b.!planificarea mişcărilor
c.controlul mişcărilor învăţate
d.!asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
e.!mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
21.cs Sistemul limbic intervine în:

a!organizarea tipurilor de comportament
b!controlul funcţiilor vegetative/endocrine
c!durere, învăţare, olfacţie
d.menţinerea tonusului muscular
e.vorbire
22.!!!cm Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:

a.pozitiv de întindere
b.pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
c.!pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
d.!negativ de întindere, dacă se opune scurtării
e.negativ de întindere, dacă se opune alungirii
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi

transmite sistemului nervos central informaţii despre:
a.lungimea muşchiului
b.intensitatea mişcărilor
c.irigaţia muşchiului
d.!tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
e.modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
24.!cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului neuromuscular:

a.fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
b.fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
c.!fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear
d. fbre B pentru sacul nuclear
E. fibre C pentru sacul nuclear
25.!cm Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:

a.!prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
b.!pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale
c.!prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
d.indirect, prin motoneuronii A β
e.indirect prin neuronii senzitivi
26.!cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

a.stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
b.!menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor
musculare
c.generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
d.detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
e.protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
27.!!!cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu

tractul:
a.spinocerebelos direct
b.spinocerebelos încrucişat
c.tectocerebelos
d.!portocerebelos
e.vestibulocerebelos
28.cs Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:

a.vedere
b.olfacţie
c.auz
d.kinestezie
e.!mişcări voluntare
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris

neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.!cerebeloasă
b.bulbară
c.medulară
d.a ganglionilor bazali
e.a nervului cranian VIII
30.cs Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:

a.aportului de apă
b.temperaturii
c.osmolarităţii urinei
d.! respiraţiei normale
e.comportamentului emoţional
31.!!!cm Cerebelul este important în controlul:

a.!coordonării mişcărilor succesive
b.stereognoziei
c.reflexelor voluntare
d.! mişcărilor rapide preprogramate
e.!menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
32.cs Selectaţi afirmaţiile corecte:
a.!în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
aferentele Ia din organele tendinoase Golgi
b.în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia,
din fusurile neuromusculare
c.în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii
γ, care inervează fusurile
d.în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii
γ care inervează fusurile
e.în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii
α ai muşchilor antagonişti
33.!!!cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:

a.! este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
b.depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune
c.!este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
d.implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive
e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:

a.primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
b.!primesc impulsuri de la cortexul contralateral
c.!pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
d.inervează o singură fibră musculară
e.!determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea
receptorilor anulospinali
35.cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:

a.!trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
b.primeşte impulsuri de la neocortexul motor
c.trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
d.determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar
progresiv după circa o lună
e.contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie
36.cs Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:

a.!paralizie spastică contralateral leziunii
b.fasciculaţii musculare
c.hiporeflexie
d.hipotonicitate ipsilaterală
e.ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
37.cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:
a.determină sindromul Brown Sequard
b.!determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii
c. determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii
d.determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul
leziunii
e.determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi
dureroase heterolateral
38.cs Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:

a.leziune cerebeloasă
b.!leziune a nucleilor bazaii
c.leziune talamică
d.leziune hipotalamică
e.leziune a cortexului cerebral
39. cs Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:

a.este reflexul cutanat plantar inversat
b.apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
c.este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
d.persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta
de 2 ani
e.!toate răspunsurile sunt corecte
40.csCare din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen,

nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
a.acetilcolina
b.! dopamina
c.histamina
d.GABA
e.melatonina
pina aici
acestea au fost corectate si sint mai sus, nu trebuie de le introdus!!!!!

a. Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali.
b. !În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.
c.!Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive.
d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului
spinal
e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii
corespunzătoare zonei deservite
2.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor.
b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele
tendinoase Golgi răspund primar la modificările de lungime.
c.!Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului
este mai mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul
contracţiei musculare

a. Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
b. Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal
faţă de secţiune.
d.! Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
e.! Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.
4.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu
motoneuronii spinali.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la
pierderea controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
c.! Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
e. Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.

a.! Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
b. Consecutiv unei hemoragii cerebrale, care afectează girusul precentral din
emisfera dreaptă, pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea
stângă a corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi
măduva spinării.
d.! Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva
spinării.
a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează
modificările poziţiei corpului.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei
verticale.
c. Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
d.!Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru
menţinerea poziţiei
verticale.

a. Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
b. Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
c.! Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
d.! Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
e. Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.

a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
b. Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
c.! Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
d.! Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.

a.! Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
b.! Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei
c.! Hipotalamusul este implicat în saţietate
d. Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
e.! Hipotalamusul este implicat în aportul de apă
10.csFibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:

a.! sunt fibre de tip A α
b. sunt fibre de tip A β
c. sunt fibre de tip C
d sunt fibre de tip B
e. reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
11cs De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:

a. reflexele miotatice propriu-zise
b. reflexele miotatice pozitive
c. reflexele miotatice negative
d.!reflexele miotatice inversate
e. reflexele de flexie
12.cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:

a. celulele Purkinje şi celulele stelate
b.!celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
c. celulele granulare şi celulele stelate
d.!celulele Golgi II şi celulele stelate
e.! celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi
13cm Sistemul reticular activator descendent are rol în:

a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
b. modularea impulsurilor senzitive
c.! exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
d.! menţinerea tonusului muscular
e.! descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali
14.cmReflexele medulare segmentare sunt:

a. reflexul de clipire
b. reflexul de ştergere
c.! reflexul de flexie
d.!reflexul de flexie şi extensie încrucişată
e.! reflexul de extensie
15.csŞocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:

a. în regiunea prepontin-intercoliculară
b. sub trunchiul cerebral la nivelul C1
c.! la nivelul mai jos de C4-C7
d. subtalamic
e. superior măduvei spinării
16.cmÎn reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:

a. toate circuitele extrinseci cerebeloase
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
c.! circuitul olivo-cerebelo-rubric
d. circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
e. numai circuitul arhicerebelos
17.cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:

a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
c.! colinergică şi nordrenergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP
18cm Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

a.! neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
b. neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
c. neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
d.! secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
e.! secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
19.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:

a.! prezintă rigiditate de decerebrare
a. prezintă rigiditate de decerebrare
b. este animalul spinal
c. se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
d. este animalul mezencefalic
e.! se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
20.cm Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:

a. informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
b.! planificarea mişcărilor
c. controlul mişcărilor învăţate
d.! asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
e.! mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
21.cs Sistemul limbic intervine în:

a. organizarea tipurilor de comportament
b. controlul funcţiilor vegetative/endocrine
c. durere, învăţare, olfacţie
d. menţinerea ritmurilor biologice
e.! toate răspunsurile corecte
22.cm Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:

a. pozitiv de întindere
b. pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
c.! pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
d.!negativ de întindere, dacă se opune scurtării
e. negativ de întindere, dacă se opune alungirii
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi

transmite sistemului nervos central informaţii despre:
a. lungimea muşchiului
b. intensitatea mişcărilor
c. irigaţia muşchiului
d.! tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
e. modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
23.cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la fusul neuromuscular:
a. este un proprioceptor muscular
b. este prezent în număr mare ta muşchii de dimensiuni reduse ale membrelor (ex.
în muşchii interosoşi ai mâinii)
c. conţine 2 tipuri de fibre intrafiisale (fibrele sacului nuclear şi fibrele lanţului
nuclear)
d. conţine terminaţii nervoase senzitive şi motorii
e.! toate răspunsurile sunt corecte
24.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului neuromuscular:

a. fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
b. fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
c.! fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear
d.!fibre nervoase A γ2, pentru lanţul nuclear
25.cm Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:

a.! prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
b.!pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale
c.! prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
d. indirect, prin motoneuronii A β
26.cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

a. stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
b.! menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor
musculare
c. generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
d. detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
e. protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu

tractul:
a. spinocerebelos direct
b. spinocerebelos încrucişat
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
e. vestibulocerebelos
28.cs Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
e.! mişcări voluntare
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris

neregulat şi tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
d. a ganglionilor bazali
e. a nervului cranian VIII
30.cs Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:

a. aportului de apă
b. temperaturii
c. osmolarităţii urinei
d.! respiraţiei normale
e. comportamentului emoţional
31.cm Cerebelul este important în controlul:
a.! coordonării mişcărilor succesive
b. stereognoziei
c. reflexelor voluntare
d.! mişcărilor rapide preprogramate
e.! menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
32.cs Selectaţi afirmaţiile corecte:

a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele
Ia din organele tendinoase Golgi
b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele
Ia, din fusurile neuromusculare
c. în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii γ, care inervează fusurile
d. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii γ care inervează fusurile
e. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în
motoneuronii α ai muşchilor antagonişti
33.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:

a.! este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
b. depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune
c.! este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
d. implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive
e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:

a. primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
b.!primesc impulsuri de la cortexul contralateral
c.! pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
d. inervează o singură fibră musculară
e.! determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor
anulospinali
35.cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:

a.! trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
b. primeşte impulsuri de la neocortexul motor
c. trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar
progresiv după circa o lună
e. contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie
36.cs Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:

a.! paralizie spastică contralateral leziunii
b. fasciculaţii musculare
c. hiporeflexie
d. hipotonicitate ipsilaterală
e. ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
37.cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:

a. determină sindromul Brown Sequard
b.!determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii
c. determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii
d. determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul
leziunii
e. determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi
dureroase heterolateral
38.cs Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:

a. leziune cerebeloasă
b.! leziune a nucleilor bazaii
c. leziune talamică
d. leziune hipotalamică
e. leziune a cortexului cerebral
39. cs Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:
a. este reflexul cutanat plantar inversat
b. apare la 3 săptămâni, după secţionareaaccidentală a măduvei spinării, la om
c. este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
d. persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta
de 2 ani
e.! toate răspunsurile sunt corecte
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen,

nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina

Examenul Final La Fizio Nou Document

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examenul Final La Fizio Nou Document

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste de pregătire pentru facultatea de farmacie

1.Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:

2. Absența pigmentului fotosensibil pentru lumina verde poartă numirea de:

3.Accelerarea VSH-lui este determinata de:

4.Accelerarea VSH-ului este determinată de:

5.Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

8.Acidificarea duodenului va determina:

9.Acomodarea ochiului pentru vederea la distanţă presupune:

10.Acomodarea ochiului pentru vederea obiectelor apropiate presupune:

11.Acomodarea se realizează prin contracția:

12.Acomodarea se realizează prin:

14. Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:

15. Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

16.Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoacă:

17.Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoacă:

18.Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:

19.Adaptarea fotochimică la întuneric presupune:

20.Adaptarea heterometrică a inimii se caracterizează prin:

21.Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că, cu EXCEPȚIA:

22.Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacității de:

23.Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:

24.Adaptarea homeometrică a activității inimii se caracterizează prin faptul că:

25. Adrelina și noradrelina acționează pe receptorii:

27.Aferentele reticulare sunt următoarele, cu excepția uneia:

28.Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

29.Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:

30.Alege afirmațiile corecte referitor la adaptarea ochiului la întuneric:

31.Alege afirmațiile corecte referitor la ochiul adaptat la întuneric:

32.Alegeți afirmația ce nu ține de funcțiile plămânilor:

33.Alegeți afirmația corectă cu referire la CO2.

34.Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui:

35.Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic

36.Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:

37.Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul de difuziune a O2:

38.Alegeți afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:

39.Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația CO2

40.Alegeți afirmația corectă referitor la concentrația O2:

42.Alegeţi afirmația corectă referitor la factorul ce NU afectează formarea HbO2:

44.Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:

46.Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:

47.Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației forțate:

48.Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:

49.Alegeţi afirmația corectă referitor la modificările produse de hipoventilație:

50.Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală la inspirație:

51.Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

52.Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

53.Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:

54.Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantului:

55.Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:

56.Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2:

58.Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

59.Alegeți afirmația corecta. AMPc:

60.Alegeți afirmația corecta. Autoreglarea circulației renale:

62.Alegeți afirmația corecta. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:

72.Alegeți afirmația corecta. Creșterea potasemiei produce o creștere a:

74.Alegeți afirmația corectă. Ductul colector:

75.Alegeți afirmația corectă. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:

76.Alegeți afirmația corecta. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:

78.Alegeți afirmația corecta. Funcția fibrinolitică a rinichiului se realizează prin:

79.Alegeți afirmația corecta. Glomerulul:

80.Alegeți afirmația corecta. Glucoza este reabsorbită în:

85.Alegeți afirmația corecta. Locul de acțiune a tiazidelor:

88.Alegeți afirmația corecta. Membrana filtrantă glomerulară:

92.Alegeți afirmația corecta. Proteinuria reprezinta: