Introducere în Reabilitarea Medicală

1. CS. Selectați numărul de persoane la nivel global care trăiesc cu o dizabilitate:

a) Pînă la 200 milioane din populaţia lumii
b) Între 200 şi 250 milioane din populaţia lumii
c) Între 250 şi 500 milioane din populaţia lumii
d) Între 500 milioane şi 1 miliard din populaţia lumii
e) Peste 1 miliard din populaţia lumii
2. CM. Selectați deficiențele în funcţionare care necesită servicii de reabilitare:
a) mobilitate
b) morbiditate
c) auzul
d) vorbire
e) cogniție
3. CM. În organizarea asistenţei de reabilitare mediul ambiant trebuie privit prin contextul :
a) fizical
b) cultural
c) social
d) chirurgical
e) neurologic
4. CS. Reabilitarea este destinată:
a) doar persoanelor cu dizabilităţi
b) doar persoanelor cu traumatisme sportive
c) doar persoanelor cu boli acute şi cronice
d) oricărei persoane cu probleme de sănătate
e) doar persoanelor cu deficiențe motorii
5. CS. Numiți scopul principal strategiei de reabilitare a sistemului de sănătate:
a) controlul bolilor
b) prevenirea bolilor
c) funcţionare optimală
d) calitatea vieţii şi starea de bine
e) sănătatea biologică optimală
6. CS. Selectați modelul considerat optimal serviciului de reabilitare:
a) medical
b) biologic
c) social
d) biopsihosocial
e) individual
7. CM. Alegeţi termenii pozitivi utilizaţi în asistenţă de reabilitare:
a) Dizabilitate
b) Participare
c) Apreciere
d) Activitate
e) Funcţionare
8. CM. Indicați nivelele sistemului medical unde activează specialiştii în reabilitare medicală:
a) medicină primară
b) medicină spitalicească de nivel secundar
c) medicină spitalicească de nivel terţiar
 d) medicină spitalicească la al patrulea nivel
e) centre specializate de reabilitare
9. CM. Precizați în care fază a bolii poate fi acordată asistenţă de reabilitare medicală:
a) acută
b) subacută
c) cronică
d) sechelară
e) Supra-acută
10. CS. Procesul de reabilitare trebuie centrat pe:
a) echipa multidisciplinară
b) medic reabilitolog
c) pacient
d) familia pacientului
e) psiholog clinic
11. CM. Selectaţi deficienţele în cazul pacientului cu astm bronşic:
a) bronhospasm
b) limitare la efort fizic
c) inflamația bronșilor
d) limitare la alergat
e) restricţii de a face sport
12. CM. Selectaţi dizabilităţile în cazul pacientului cu astm bronşic:
a) bronhospasm
b) limitare la efort fizic
c) inflamația bronșilor
d) limitare la urcatul scărilor
e) restricţii de a face sport
13. CM. Selectaţi restricţiile de participare în cazul pacientului cu astm bronşic:
a) bronhospasm
b) imposibilitatea de a continua servicu
c) inflamația bronșilor
d) limitare la urcatul scărilor
e) restricţii de a face sport
14. CM Conform definiției OMS din 2005, reabilitarea medicală cuprinde următoarele aspecte :
a) Utilizarea tuturor mijloacelor menite să reducă impactul condițiilor generatoare de dizabilități
b) Permite persoanelor să se însănătoșească
c) Permite persoanelor cu dizabilități să obțină o integrare socială optimă
d) Permite persoanelor să se autodeservească
e) Aplică factorii fizici cu scop terapeutic
15. CM. Selectați afirmațiile corecte care se referă la dizabilitate:
a) Problema pe care persoana o întâmpină în îndeplinirea acțiunilor
b) Poate surveni din motivul în care starea de sănătate este afectată de o boală
c) Poate surveni din motivul în care starea de sănătate este afectată de un prejudiciu sau îmbătrânire
d) Presupune prezența barierilor din partea factorilor de mediu
e) Reprezintă funcționarea optimă a unei persoane după boală/ traumă
16. CM Modelul medical al dizabilității presupune :
a) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor
b) Consideră dizabilitatea ca pe o problemă a persoanei, cauzată direct de boală/ traumă
c) Are ca scop vindecarea sau adaptarea şi schimbarea comportamentului individului
 d) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului în
societate
e) Urmărește înlăturarea barierilor de mediu
17. CM Modelul social al dizabilității presupune :
a) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor
b) Consideră dizabilitatea ca pe o problemă a persoanei, cauzată direct de boală/ traumă
c) Are ca scop vindecarea sau adaptarea şi schimbarea comportamentului individului
d) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului în
societate
e) Urmărește înlăturarea barierilor de mediu
18. CM Selectați componentele clasificării internaționale a funcționării, dizabilității :
a) Functia corpului
b) Structurile corpului
c) Activitate
d) Participare
e) Morbiditate
18. CM Selectatați termenii ce pot fi interpretați ca termeni de stigmatizare a persoanei :
a) Handicap
b) Dizabilitate
c) Invaliditate
d) Funcțional
e) Persoană cu necesități speciale
19. CM Selectați aplicațiile clasificării internaționale a funcționării - CIF :
a) Instrument statistic
b) Instrument de cercetare
c) Instrument de investigaţie clinică
d) Instrument juridic
e) Instrument de evaluare clinică
20. CM Selectați ramurile asociate reabilitarii medicale:
a) Kinetoterapie
b) Aromaterapie
c) Terapie ocupationala
d) Electroterapie
e) Tratamentul chirurgical
21. CM Selectați afirmațiile corecte ce se referă la obiectivele reabilitarii :
a) Minimizarea deficiențelor
b) Creşterea gradului de independenţă funcţională
c) Prevenirea recurenţelor şi a complicaţiilor
d) Integrarea socială
e) Accentuarea deficitului funcțional
22. CM Scopul reabilitarii medicale trebuie să fie :
a) Centrat pe pacient
b) Conştientizat de către pacient
c) Stabilit de medicul curant
d) Acceptat de către pacient şi membrii familiei
e) Centrat pe echipa multidisciplinară
23. CM Selectați compețentele echipei multidisciplinare:
a) Evaluarea iniţială completă
b) Stabilirea obiectivelor și scopurilor programului de reabilitare
c) Evaluarea rezulatelor, dar fara a monitoriza pe termen lung programul de recuperare
d) Evaluarea rezulatelor, derularea și monitorizarea pe termen lung a programului de recuperare
e) Revaluarea rezultatelor reabilitării la diverse etape
24 . CM Modelul social al reabilitarii implică urmatoarele criterii :
a) Consideră dizabilitatea ca o consecință directă a bolii
b) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului în
societate
c) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor
d) Consideră dizabilitatea echivalentă cu starea de sănătate
e) Considerea dizabilitatea ca un termen de stigmatizare
25. CM Selectați enunțurile utilizate ca obiective ale reabilitării:
a) Cresterea asistenței persoanei
b) Prevenirea îmbolnăvirii
c) Prevenirea recurențelor și complicațiilor
d) Creșterea gradului de independență functională
e) Creaearea mecanismelor de compensare și adaptare
26. CM Cartea albă pentru Specialitatea de reabilitare medicală stabileşte:
a) Poziţia Medicinei Fizice şi de Reabilitare în Europa
b) Poziţia Medicinei Fizice şi de Reabilitare în Republica Moldova
c) Defineşte specialitatea RMF, natura, domeniul de lucru şi parametrii de activitate a specialității
d) Competenţile specialităţii şi medicilor specialişti în RMF inclusive relaţiile interdisciplinare
medicale.
e) Drepturile persoanelor cudizabilități
27. CM Oportunitățile și necesitățile de dezvoltare a specialității reabilitare medicală sunt dictate de :
a) Creștera speranței de viață la nivel global
b) Dezvoltarea progresivă a tehnologiei inovatoare
c) Scăderea speranței de viață la nivel national
d) Costuri ridicate ale asistenței medicale
e) Creșterea numărului de supraviețuitori de AVC
28. CM Enumerați enunțurile corecte Conform Raportului Mondial OMS 2011 privind dizabilitatea:
a) Prevalența dizabilității este în continuă creștere
b) Prevalența dizabilității este în continuă descrestere
c) Persoanele cu diferite tipuri de dizabilități reprezintă 7 - 8% din populația globului
d) Dizabilitatea v-a fi combătută în 2050
e) Dizabilitatea poate fi rezolvată prin mijloacele medicinei moderne
29. CM Reabilitarea medicală – se ocupă de:
a) Percepția persoanei referitoare poziția sa în viață pe parcursul unei boli
b) Funcționare optimă a persoanelor cu dizabilitati
c) Tratamentul patologiilor ce nu necesită intervenții chirurgicale
d) Creșterea speranței de viață la nivel global
e) Prevenirea bolilor comunicabile
30. CM Selectați căror grupe țintă se adresează Cartea albă a Specialității :
a) Factorii de decizie politica in domeniul sănătații ,reabilitării și problemelor de dizabilitate
b) Publiculului general
c) Profesioniști din domeniul medicinii
 d) Profesioniști din domenii înrudite
e) Persoanelor cu dizabilități
31. CM Numiți limitararea căror activități pot fi corectate cu ajutorul reabilitarii:
a) Nutritia
b) Deglutitia
c) Mobilitatea
d) Patologia respiratorie
e) Patologia sistemului nervos
32. CM Selectatați deficiențele ce pot aparea din cauza absenței reabilitarii :
a) Atrofia musculaturii
b) Durere
c) Comunicare
d) Vindecarea
e) Scăderea calității vieții la persoanele cu dizabilități
33. CM Selectati strategiile și direcțiile noi pentru sistemul de sanatate :
a) Preventivă
b) Curativă
c) De reabilitare
d) De vindecare completă
e) Palitivă
34. CS Funcționarea reprezintă :
a) Integritatea SNC
b) Totalitatea acțiunilor pe care este capabilă o persoana să le efectuieze
c) Efectuarea exercițiilor fizice
d) Integritatea aparatului neuro-mio-artro-kinetic
e) Lipsa dizabilității
35. CM Integritatea modelului CIF (clasificarea internațională a funcționării) cuprinde urmatoarele modele
a) medical
b) social
c) psihosocial
d) biomedical
e) econimic
36. CS Pentru a reda esența integrării diverselor perspective ale funcționarii este utilizat urmatorul model :
a) Social
b) Biosocial
c) Biopsihosocial
d) Psihosocial
e) Educațional
37. CM Reabilitarea bazata pe principiile CIF (clasificarea internațională a funcționării) are următoarele
sarcini :
a) Evaluarea funcționării în cadrul condițiilor de sanătate
b) Optimizarea capacității unei personae
c) Se bazează și fortifică resursele persoanei
d) Se bazeaza pe tratament medicamentos
e) Are concept central prezența dizabilității
38. CM Reabilitarea bazată pe principiul CIF (clasificarea internațională a funcționării) are următoarele
sarcini :
a) oferă un mediu de facilitare
b) combate deprinderile nocive
 c) dezvoltă performanța unei personae
d) îmbunătățește calitatea vieții persoanei în legatură cu boala
e) fortificarea mecanismelor de apărare
39. CM Selectați dintre umătoarele componente ce pot fi atribuite terminologiei pozitive în cadrul CIF
(clasificarea internațională a funcționării):
a) Activități
b) Participarea
c) Restricții de participare
d) Apreciere
e) Depreciere
40. CM Scopul reabilitarii trebuie să fie :
a) Centrat pe pacient
b) Conştientizat de către pacient
c) Acceptat de către pacient şi membrii familiei
d) Acceptat de către echipa multidisciplinară
e) Nelimitat în timp
41. CM Cooperarea între specialiști în echipa multidisciplinară ajuta la:
a) Indicarea doar a tratamentului medicamentos cu evitarea polipragmaziei
b) Indicarea doar a tratamentului kinetoterapeutic
c) Elaborării unei strategii comune care să cuprindă toate intervenţiile specialiştilor
d) Coboară prețurile asistenței medicale
e) Stabilirea scopurilor conform principiilor SMART
42 . CM După peripoada de timp scopurile programului de reabilitare sunt divizate în:
a) De lungă durată
b) De scurtă durată
c) De durată medie
d) Temporare
e) Intermediare
43. CM Din figura alăturată selectați componentele CIF (Clasificarea Internațională a Funcționării) ce s-ar
potrivi domeniului funcții:

a) Durere
b) Tulburări de somn
c) Multimorbiditate
d) Slăbiciune musculară
e) Participare la activități politice
44. CM Din figura alăturată selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar
potrivi domeniului activități:
a) mers
b) tulburări de somn
c) multimorbiditate
d) utilizare transport
e) participare la activități politice
45. CM Din figura alăturată selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar
potrivi domeniului participare:

a) mers
b) activitățile vieții cotidiene
c) viață socială
d) utilizare transport
e) relații în famile
46. CM Din figura alăturată selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar
potrivi domeniului factori de mediu:

a) servicii de sănătate
b) locul de muncă
c) mulimorbiditate
d) vîrstă
e) famile și membri
47. CM Din figura alăturată selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar
potrivi domeniului factori personali:

a) servicii de sănătate
b) locul de muncă
c) mulimorbiditate
d) vârstă
e) familie și membri
Metode în reabilitarea medicală. Kinetoterapie. Balneologie.
1. CS Selectați definiția corectă pentru kinetologie:
a) Ştiinţa mişcării organismelor vii şi a structurilor care participă la aceste mişcări
b) Știința mișcării părților corpului viu
c) Știința mișcării organismelor în spațiu
 d) Știința despre mișcare.
e) Legile biomecanice ale miscarii
2. CM Selectați componentele (subdviiziunile) ale kinetologiei:
a) Biomecanica
b) Exercițiul fizic
c) Componenul psihomotor
d) Componentul sociouman
e) Componentul psihopedagogic
3. CM Selectați formele kinetoterapiei:
a) Imitaţii şi jocuri
b) Gimnastică generală şi respiratorie
c) Gimnastică medicală selectivă
d) Antrenament anaerob
e) Antrenament aerob
4.CM Selectați enunțurile ce nu sunt forme ale kinetoterapiei:
a) Reeducarea mersului
b) Dansul curativ
c) Alergarea la distanță
d) Urcarea la altitudine
e) Depăşirea obstacolelor
5.M Tehnicile anakinetice apelează la:
a) Mobilizare pasivă
b) Imobilizare
c) Posturare
d) Contracţie izometrică
e) Contracţie izokinetică
6. CM Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:
a) Mobilizării active reflexe
b) Mobilizării pasive
c) Mobilizării statice
d) Mobilizării active voluntare
e) Imobilizării
7.CM Din cele enumerte selectați principiile de aplicare a kinetoterapiei:
a) Individualizarea tratamentului
b) Precocităţii tratamentului
c) Aplicarea efortului nelimitat
d) Progresivităţii
e) Sistematic
8. CS Selectați afirmația greșită:
a) Tratamentul kinetoterapeutic se aplică individualizat
b) Tratamentul kinetoterapeutic poate fi aplicat pacientului inconștient
c) Tratamentul kinetoterapeutic se aplică sistematic
d) Tratamentul kinetoterapeutic se alică cu progresivitate
e) Tratamentul kinetoterapeutic se aplică pacientului conştient
9. CM Kinetoterapia are următoarele efecte:
a) Creşte forţa şi anduranța musculară
b) Scade tousul muscular
 c) Ameliorează mobilitatea articulară
d) Reeducă coordonarea şi echilibrul
e) Reduce mobilitatea articulară
10.CM Kinetoterapia are efect de:
a) Micșorare a forței musculare
b) Ameliorarea respiraţiei
c) Creşterea toleranţei la efort
d) Scade mobilitatea articulară
e) Scade toleranţa la efort
11.CM Relaxarea mulculară prin metode kinetoterapeutice are următoarele avantaje:
a) Scade flexibilitatea ţesuturilor
b) Creşte abilitatea de a învăţa sau a performa diferite mişcări
c) Determină relaxarea fizică şi psihică
d) Determină o conştientizare asupra propriului corp
e) Determină evaluarea neuro-mio-artro-kinetică
12. CM Kinetoterapia activă respiratorie cuprinde:
a) Relaxarea
b) Posturarea și educarea tusei
c) Gimnastica corectoare
d) Refacerea abilităţilor
e) Tapotamentul
13. CM Dintre factorii enumerați, care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentul
aerobic, face excepţie:
a) Vârsta
b) Sexul
c) Coeficientul de inteligenţă
d) Nivelul de fitness iniţial
e) Coeficient EQ
14.CM Exerciţiul aerobic muscular poate fi:
a) Static
b) Dinamic
c) Izometric
d) Izomorf
e) Hiperkinetic
15. CM Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt:
a) Pacienții inconștienți
b) Pacienţii cu afecţiuni locomotorii
c) Pacienţii neurologici
d) Pacienţii cu afecţiuni senzoriale
e) Pacienţi în stare vegetativa
16. CM În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru:
a) Metode sportive
b) Metode de autoîngrijire zilnică
c) Metode neesenţiale
d) Metode ale activități zilnice
e) Metode psihoterapeutice
17.CS Principiul de bază, specific terapiei ocupaţionale este:
a) Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală, care este atrăgătoare psihologic
şi care îl solicită din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b) Stimularea şi dirijarea activităţilor
c) Creşterea şi menţinerea forţei musculare
d) Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare
e) Reevaluarea mersului
18. CS Aprecierea obiectivă a amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza:
a) Goniometric
b) Radiologic
c) Fotografic
d) Subiectiv, prin unghiuri imaginare
e) CT
19. CM Enumerați tehnicile ce aparţin kinetoterapiei anakinetice:
a) Poziţia de corecţie (posturarea)
b) Imobilizarea
c) Contracția mixtă
d) Contracţia izometrică
e) Mobilizare activa
20.CS Selectați definiţia corectă a kinetoterapiei:
a) Ştiinţa ce se ocupă cu corectarea mecanismelor mişcării
b) Ştiinţa mişcării organismelor vii şi a structurilor care participă la aceste mişcări
c) Studiul mecanismelor neuromusculare şi articulare ce asigură mişcarea
d) Studiul mediului în care organismul se mişcă
e) Studiul mişcării organismului pluricelular în diferite medii de viaţă
21.CS Numiți tipul tonusului muscular inexistent:
a) Hipotonus
b) Hipertonus
c) Tonus postural
d) Tonus de atitudine
e) Normotonus
22.CM Selecați forţele ce acţionează asupra segmentelor corpului în timpul ședinței de kinetoterapie:
a) Forţa de tracţiune
b) Forţa musculară
c) Forţa gravitaţiei
d) Forţa de frecare
e) Forţa centrifuga
23.CS Alegeți câţi paşi are un ciclul de paşi:
a) Unul
b) Doi
c) Trei
d) Patru
e) Șase
24.CM Exerciţiul fizic poate avea ca scop:
a) Refacerea funcţiei motorii unui segment
b) Antrenarea întregului corp
c) Antrenarea cardiovasculară
d) Reechilibrarea endocrină
e) Normalizarea indicelui INR
25.CM Numiți factorii fizici naturali care au activitate terapeutică dovedită:
a) Ape minerale
b) Nămoluri
c) Fototerapia
d) Magnitoterapie
e) Electroterapie
26.CM Hidroterapia are acțiune asupra reactivității sistemului vascular prin:
a) Reacții metabolice
b) Răspuns imun
c) Reflexe condiționate
d) Antrenarea sensibilității
e) Eliberarea de citochine proinflamatorii
27. CM Selectați procedeele hidroterapiei:
a) Compresele
b) Împachetările
c) Realaxările
d) Duşurile și băile
e) Electrostimulare
28.CM Băile terapeutice pot fi:
a) Locale
b) Generale
c) Parțiale
d) Segmentare
e) Radiculare
29.CM Hidrokinetoterapia poate fi:
a) Globală
b) Analitică
c) Generală
d) Specială
e) Invazivă
30.CS Indicați temperatura apei în băile reci:
a) < 20 grade Celsius
b) 20-30 grade Celsius
c) 34-37 grade Celsius
d) 36.5 grade Celsius
e) 36,1-36,9 grade Celsius
31.CM Selectați formele kinetoterapiei:
a) hidro-kinetoterapia
b) sportul curativ
c) fangoterapia
d) terapia ocupațională
e) meloterapia
32. CS Indicați temperatura apei în băile răcoroase:
a) <20 grade Celsius
b) 20-30 grade Celsius
c) 34-37 grade Celsius
d) 36,1-36,9 grade Celsius
e) 38-39 grade Celsius
33. CS Indicați temperatura apei în băile intermediare:
a) < 20 grade Celsius
b) 20-30 grade Celsius
c) 34-37 grade Celsius
d) 36.5 grade Celsius
e) 40 grade Celsius
34.CM Enumerați factorii de care depinde recuperarea funcțională a bolnavilor cu infarct miocardiac:
a) Tratamentul medicamentos
b) Tratamentul chirurgical
c) Severitatea bolii coronariene
d) Durata spitalizării
e) Anamnestic
Factori Fizici. Fizioterapia

1. CM Fizioterapia studiază:
a) Proprietăţile curative ale factorilor fizici naturali
b) Proprietăţile curative ale factorilor fizici artificiali
c) Proprietăţile fizice ale factorilor fizici artificiali
d) Proprietăţile chimice ale factorilor fizici artificiali
e) Proprietăţile curative și chimice ale factorilor fizici artificiali
2. CM Fizioterapia elaborează metodele de aplicare factorilor fizici în scop:
a) Terapeutic
b) Profilactic
c) De recuperare
d) Preventiv
e) Paliativ
3.CM Selectați factorii fizici naturali:
a) Apa
b) Soarele
c) Aer
d) Energie luminoasă
e) Curentul electric
4.CM Selectați factorii fizici artificiali:
a) Energia luminoasă
b) Curent electric
c) Vibrații mecanice
d) Lumina solară
e) Salina
5.CS Acțiunea factorilor fizici se bazează pe următoarele proprietăți fizice ale factorului:
a) Temperatură, presiune
b) Flexibilitate și maliabilitate
 c) Dizolvare
d) Solidificare și evaporare
e) Dispersie
6.CS Selectați mecanismele posibile de acțiune ale factorilor fizici:
a) Reacții intracelulare
b) Reacții intranucleare
c) Acțiune locală
d) Reacții mitocondriale
e) Reacții intersegmentare
7.CS Selectați mecanismele posibile de acțiune ale factorilor fizici:
a) Reacții reflexe segmentare
b) Reacții intracelulare
c) Reacții intranucleare
d) Reacții mitocondriale
e) Reacții intersegmetare
8.CS Selectați mecanismele posibile de acțiune ale factorilor fizici:
a) Reacții intracelulare
b) Reacții intranucleare
c) Reacții mitocondriale
d) Reacţii generale adaptive
e) Reacții intersegmentare
9.CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:
a) Frecvența joasă:1-1000Hz
b) Frecvența joasă: 10-100 Hz
c) Frecventa medie: 100-4000 Hz
d) Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
e) Frecvența înaltă: 5000-7000 Hz
10.CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:
a) Frecvența joasă: 10-100 Hz
b) Frecvența medie: 1000 -10000 Hz
c) Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
d) Frecvența medie: 2000 -5000 Hz
e) Frecvența înaltă: 5000-7000 Hz
11. CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:
a) Frecvența joasă: 10-100 Hz
b) Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
c) Frecvența joasa: 2000 -5000 Hz
d) Frecvența medie: 5000 -7000 Hz
e) Frecvența înaltă: 10 000 – 100 000 Hz

12. CM Selectați metodele fizioteraiei unde se folosește curent electric continuu de joasă intensitate:
a) Galvanizarea
b) Magnitoterapia
c) Ultrafonoforeza
d) Electroforeza medicamentoasă
e) Amplipulsterapia
13. CM Selectați proprietățile curenului galvanic, folosite în fizioterapie:
a) Electroliza
b) Ionoforeza
c) Electroliza
d) Oxidarea
e) Dispersie
14. CM Curentul galvanic, folosit în fizioterapie poate fi produs prin următoarea metodă:
a) Fizică
b) Chimică
c) Mecanică
d) Termoelectrică
e) Vibratorie
15. CM Curentul pulsativ de frecvență joasă este utilizat în următoarele metode electroterapeutice:
a) Somnul electric
b) Diadinamoterapia (DDT)
c) Amplipulsoterapia
d) Ionoforeză
e) Galvanizare
16.CM Numiți metodele electroterapeutice ce se bazează pe curentul pulsativ de frecvență joasă:
a) Electroforeza
b) Fluctuorizarea
c) Electrostimularea
d) Electrodiagnosticul
e) Galvannizarea
17.CM Selectați metodele electroterapeutice ce se bazează pe curentul pulsativ de frecvență înaltă:
a) Galvanizarea
b) Diatermia
c) Ultratonoteraie
d) Darsonvalizarea
e) Ionoforeza
18. CM Selectați metodele electroterapeutice ce se bazează pe câmp electromagnetic:
a) Diatermia
b) Darsonvalizarea
c) Franclinizarea
d) Inductotermia
e) Utrasonoterapia
19. CM Selectați tipul de iradiere folosit în metoda de fototerapie:
a) Iradiere ultravioletă
b) Iradiere infraroșie
c) Iradiere protonică
d) Iradiere cu raze vizibile
e) Iradiere ionizantă
20.CS Indicați tipul de unde utilizat în metoda vibroterapiei:
a) Unde elctrice
b) Unde mecanice
c) Unde magnetice
d) Unde sonore
e) unde electromagneticee
21. CM Numiți metodele electroterapeutice ce se bazează pe undele mecanice ale mediului:
a) Terapie cu ultrasunet
b) Fonoforeza medicamentoasă
c) Vibrioterapia
d) Inductometria
e) Fototerapia
22. CM Selectați metodele termoterpeutice ce se bazează pe temperaturi ridicate:
a) Parafinoterapia
b) Peloidoterapia
c) Crioterapia
d) Hipotermia
e) Talasotermia
23.CM Selectați metodele termoterpeutice ce se bazează pe temperaturi scăzute?
a) Parafinoterapia
b) Peloidoterapia
c) Crioterapia
d) Hipotermia
e) Talasotermia
24. CS Marcați acțiunea ce o au factorii fizici asupra organismului uman:
a) Ameliorarea sindromul algic
b) Normalizarea funcţiei secretorie şi motorie a organelor
c) Diminuarea proceselor inflamatorii
d) Toate răspunsuril
e) Ameliorarea circulatii
25. CS Acțiunea factorilor fizici asupra organismului uman sun următoarele,cu excepția :
a) Diminuarea proceselor inflamatorii
b) Îmbunătăţirea troficii ţesuturilor şi organelor
c) Stimularea proceselor de regenerare
d) Poate interveni în replicarea ADN-lui
e) Normalizarea funcţiei secretorie şi motorie a organelor
26. CM Selectaț reacțiile fiziologice de bază ale factorilor fizici:
a) Reacţiile reflectorii locale
b) Reacţiile neuroreflectorii complexe
c) Reacțiile reflectorii generelizate
d) Reacțiile imediate tisulare
e) Reacții segmentare locale
27. CS Selectați din principiile enumerate de utilizare a factorilor fizici care este greșit:
a) Principiul etiologic, patogenetic şi simptomatic
b) Principiul individualității
c) Principiul optimizării
d) Principiul de proveniență a factorului
e) Principiul etapizării
28. CM Selectați contraindicațiile generale pentru fizioterapie:
a) Febră
b) Tumori maligne
c) Insuficienţă cardio-vasculară st. III-IV
 d) Hemoragie
e) Hipertensiunea arterială gr.I
29. CS Numiţi varietatea de curent aplicată în metoda de galvanizare şi electroforeză:
a) Curent pulsativ de frecvenţă joasă;
b) Curent de tensiune înaltă;
c) Curent continuu de putere mică şi tensiune mică
d) Curent alternativ de putere mică şi tensiune mică
e) Curent pulsativ de frecvenţă înaltă
30. CS Darsonvalizarea este:
a) Metodă electroterapeutică bazată pe curent impulsiv alternativ de tensiune şi frecvență înaltă şi
putere mică
b) Metodă electroterapeutică bazată pe curent impulsiv sinusoidal frecvenţă înaltă
c) Metodă electroterapeutică bazată pe cîmp electromagnetic de tensiune înaltă
d) Metodă electroterapeutică bazată pe cîmp electromagnetic de tensiune alternativă
e) Metodă electroterapeutică bazată pe curent continuu
31. CS Determinaţi densitatea minimă a curentului folosit în şedinţele locale de galvanizare şi
electroforeză:
a) 5 mA-cm2
b) 1 mA-cm2
c) 0,05 – 0,1 mA-cm2
d) 0,8mA- cm2
e) 0,9mA- cm2
32. CM Numiți ce regim al curetului sinusoidal modulat se foloseşte în stimularea electrică în caz de
dureri:
a) Neredresat ( I )
b) Redresat ( II )
c) Modulat
d) Continuu
e) Pulsatil
33. CS Numiți formă câmpului magnetic care are acţiune stimulatorie mai pronunţată:
a) Continuu
b) Alternativ
c) Pulsativ
d) Impulsiv
e) Modulat
34.CS .Determinaţi care metodă prezintă varianta electroforezei medicamentoase:
a) Vacuumelectroforeza
b) Diadinamoforeza
c) Magnetoforeza
d) Electroforeza intracavitară
e) Ultrafonoforeza
35.CS În mecanismul de acţiune a curenţilor interferenţiali stă la bază:
a) Factorul termic
b) Factorul fizico-chimic
c) Factorul mecanic
d) Suprapunerea frecvenţelor
e) Factorul chimic
36.CM Fizioterapia poate fi indicată în caz de :
a) HTA stadiul II, ateroscleroza arteriilor coronariene, aritmii, formă tahisistolică, insuficienţă
coroniană gr.II
b) HTA gr.II, cu crize hipertonice
c) HTA gr.II cu extrasistolii rare
d) HTA gr.II , cardiopatie, blocadă atrioventriculară gr.III
e) Insuficienţă cardio-vasculară st. III-IV
37.CS Curentul cu frecvenţă joasă se utilizează în metoda :
a) Somn electrogen
b) Amplipulsterapie
c) Diadinamoterapie
d) Interferensterapie
e) Electroforeză
38. CM Localizarea optimală pentru masaj în neuralgia nervului trigemen perioada acută este:
a) Faţa
b) Regiunea gulerului şi părţile laterale a gîtului
c) Partea piloasă a capului
d) Fruntea
e) Regiunea barbiei
39.CS Sauna poate fi indicată pacienţilor cu HTA:
a) Numai în st.I
b) În st. I şi st.II
c) În toate stadiile
d) Este contraindicată
e) In stdiul III
40.CS Efect anestezic în tratarea maladiilor sistemului nervos periferic în faza de acutizare
preponderent revine la :
a) Stimularea electrică
b) Crioterapia prin pachet
c) Electroforez cu preparate anestezice
d) Aplicaţii cu parafină
e) Hipotermia
41. CM În tratarea maladiilor articulaţiilor membrilor cu sindrom dolor mai optimal vor fi metodele
fizioterapiei aplicate:
a) Reflector
b) Local
c) General
d) Reflector-local
e) Segmentar
42. CS Numiți patologia care este mai sensibilă faţă de Radiația Utravioletă în tratament:
a) Exema
b) Cardiopatia ischemică
c) Tireotoxicoza
d) Artrita reumatoidă
e) Poliartrita reumatoid
43. CM În tratarea maladiilor sistemului nervos periferic mai frecvent se utilizează metode
fizioterapeutice cu acţiune:
a) Anestezică
b) Spazmolitică
c) Holinolitică
d) Neurostimulatorie
e) antiinflamatorii
44. CS Maladiile cutanate de geneză vasculară sunt indicate pentru tratare cu :
a) Electroforeză medicamentoasă
b) Stimulare electrică
c) Darsonvalizare
d) Magnitoterapie
e) Ultrasonoterapia
45.CS În aplicarea parafinei prin metodica de stratificare, temperatura straturilor ating valori de pînă la
a) 30-35 0C
b) 45-55 0C
c) 60-70 0C
d) 75-80 0C
e) 80-90 0C
46.CS În caz de rinită atrofică cronică se recomandă fizioterapia:
a) Preponderent pe mucoasa nazală ( metodică locală)
b) Preponderent metodică reflectorie
c) Preponderent metodică generală
d) Preponderent metoda cutanată
e) Preponderent metoda segmentară
47. CM Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului:
a) Creşterea metabolismului bazal
b) Relaxare musculară
c) Ameliorarea stării generale
d) Hiperemie
e) Scăderea metabolismului bazal
48. CS Indicaţi răspunsul incorect a efectelor aplicaţiilor cu parafină:
a) Analgezic
b) Resorbtiv
c) Antiinflamator
d) Antispastic
e) Trofic
49. CM Crioterapia are următoarele efecte:
a) Creşte metabolismul local
b) Scade temperatura cutanată, subcutanată şi musculară
c) Antiinflamator
d) Antispastic
e) Hipertermic
50. CM Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice sunt:
a) Cataplasme
b) Împachetări
c) Băi
d) Aerosoli
 e) Fricțiun
51. CM Aplicaţii generale a termoterapiei cu căldură sunt contraindicate în:
a) Afecţiuni reumatismale degenerative
b) Sechele posttraumatice
c) Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
d) TBC
e) Boala artrozică
52. CM În hidrotrapie băi calde putem numi următoarele:
a) Baia cu valuri
b) Baia de jumătate
c) Baia de 36° C
d) Baia de 37°-38°C
e) Baia de 25-30°C
53.CM Alegeţi răspunsurile corecte:
a) Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafină pentru mâini şi picioare, feşi
parafinate, plăci de parafină
b) Temperatura la care se utilizează este de 70°C
c) Parafina are proprietăţi termopexice
d) Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice ale aparatului
locomotor, articulaţii inflamate
e) Temperatura la care se utilizează este de 60°C
SISTEMUL OSTEOARTICULAR
1. CM. Numiți domeniile de evaluare osteoarticulară:
a) Postura şi aliniamentul.
b) Mobilitatea articulară.
c) Forţa şi rezistenţa musculară.
d) Controlul motor şi toleranţa la efort.
e) Adaptare cardiorespiratorie
2. CS. Selectați cele trei axe de examinare ale corpului:
a) Longitudinal, transversal şi sagital
b) Superior, inferior şi stâng
c) Cranial, caudal şi superior
d) Vertical, caudal şi cranial
e) Vertical, orizontal, transversal
3. Enumeraţi planurile din care se efectuează evaluarea alinierii segmentelor.
a) Anterior.
b) Lateral.
c) Posterior.
d) Antero-posterior.
e) Latero-posterior
4. La examinarea din lateral se pot întâlni urmatoarele modificari patologice:
a) genu valgum
b) genu flexum
c) cifoza dorsala accentuata
d) hipolordoza lombara
e) picior plat
5. CM. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu:
a) Cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor
b) Valoarea standard
 c) Valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii
d) Cea a articulaţiilor supraiacente
e) Cea a articulației subiacente
6. CM Testarea musculară manual apreciaza:
a) tonusul muscular
b) gradul maxim de mobilitate
c) forţa musculara
d) unghiul funcţional
e) rezistenţa musculara
7. CM. Regulile bilanțului muscular, în sistemul 0-5 prevăd:
a) poziționarea corectă pentru mișcarile realizate antigravitațional pentru forța 3,4,5.
b) stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de mușchiul respectiv.
c) opunerea rezistenței în treimea distală segmentului spre capătul cursei de mișcare.
d) stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de mușchiul respectiv.
e) stabilizarea regiunii distale ce este deplasat de mușchiul respectiv
8. CM. Alegeţi tipurile de mers nedureros:
a) Mers bradikinetic
b) Mers osteogenic
c) Mers senil
d) Mers miogenic
e) Mers neurogen
9. CM. Numiți factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului:
a) ereditatea
b) boli generale ale organismului
c) obişnuinţa ( posturi vicioase)
d) afecţiuni ale aparatului locomotor
e) factori fizici artificiali
10. CM. Poziţia ortostatică se evaluează prin:
a) aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb
b) măsurarea înălţimii şi a taliei şezând
c) evaluarea alinierii segmentelor din faţă, din lateral şi din spate
d) aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb
e) examen paraclinic
11. CS.Capacitatea de mişcare articulară se apreciază prin:
a) bilanţ clinic
b) istoricul bolii
c) disponibilităţile de comunicare
d) bilanţ articular
e) examen paraclinic
12. CM. Condiţiile de efectuare a testingului articular sunt:
a) Poziţii comode pentru testator
b) Poziţii comode pentru testat
c) Cunoaşterea valorilor normale
d) Posibilitatea de mişcări trucate
e) Corelarea cu acuzele pacientului
13. CS. Numiţi unitatea de măsură a mersului.
a) Pasul
b) Ciclul de păşit
c) Alternanţa de paşi
d) Ritmul de paşi
e) Sprijinul bilateral
14. CS. Amplituda maximă obţinută prin asistență externă se definește prin:
a) Mobilitate
b) Joc articular
c) Flexibilitate
d) Redoare
e) Limitare
15.CS. Limitarea mișcărilor articulare se definește prin:
a) Mobilitate
b) Joc articular
c) Flexibilitate
d) Redoare
e) Limitare
16. CM. Numiți deficitele funcționale determinate prin evaluare articulară: este necesitatea evaluării
amplitudinii de mişcare articulară?
a) Redoare articulară
b) Tonus muscular
c) Hipermobilitate articulară
d) Inflamație articulară
e) Mobilitate patologică
18. CM. Abilităţile de bază legate de activităţile obişnuite zilnice (ADL) ,se grupează în următoarele
categorii:
a) De autoîngrijire
b) De mobilitate
c) De inhibiție
d) De comunicare
e) De perspectivă
19. CM. Selectaţi tehnicile de testare a forţei musculare:
a) Bilanţul muscular manual
b) Testarea individuală a muşchiului
c) Testul mişcării patologice
d) Testarea activităţilor curente (ADL)
e) Dinamometria
20. CM. Enumerați scopurile urmărite în testarea musculară:
a) Elaborarea diagnosticului funcţional
b) Alcătuirea programului de recuperare
c) Determinarea tipului intervenţiilor chirurgicale
d) Determinarea stării generale a pacientului
e) Evaluarea funcțională în dinamica
21. CS.Ortezele se confecţionează din următoarele materiale, cu o excepţie:
a) Metalul (oţel călit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b) Plasticul
c) Pielea
d) Hârtia
e) Toate cele enumerate
22. CM Selectați activitățile recuperate în cadrul terapiei ocupaționale:
a) Autoîngrijirea zilnica
b) Activitaţile educaţionale
c) Reeducarea sensibilității
d) Hobby-uri diverse
e) Refacerea balansului
23. CM. Pentru evaluarea ADL-urilor se folosesc:
a) Aparate speciale
b) Întrebări puse familiei
c) Observaţia activităţii pacientului
d) Observaţia mediului
e) Chestionare speciale
24. CM. Selectați activităţile care sunt evaluate în cardul testării ADL:
a) Alimentarea
b) Igiena
c) Îmbrăcarea.
d) Comunicarea
e) Forța musculară
25. CM. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a) Masaj sedativ lombosacrofesier
b) Bai galvanice, 4 celulare
c) Curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar
d) Împachetari cu parafina lombar în formele acute
e) Împachetari cu parafina lombar în formele cronice
26. CM. Enumerați metodele electroterapice cu efect antalgic indicate în artroze:
a) Comprese reci cu sulfat de magneziu
b) Împachetări cu parafină
c) Curenţi de joasă frecvenţă
d) Curenţi de medie frecvenţă
e) Aplicații de termoterapie
27. CM. Igiena ortopedică a genunchiului constă în:
a) Evitarea tocurilor înalte
b) Evitarea traumatismelor directe
c) Repaus prelungit
d) Descărcarea de greutate a genunchiului
e) Control greutății corporale
28. CM. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
a) Durere la nivelul genunchiului
b) Redoare de inactivitate
c) Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa anterioară a coapsei
d) Mers şchiopătat
e) Mobilitate articulară păstrată
29. CM. Indicaţiile curei balneare în coxartroză sunt reprezentate de:
a) Formele acute
b) Formele subacute
c) Formele în remisie
d) Coxartroza la debut
e) Coxartroza operată
 30. CM. Numiţi obiectivele recuperării în coxartroză:
a) Scăderea durerii
b) Creşterea stabilităţii
c) Creşterea mobilităţii
d) Creşterea gradului de coordonare la mers
e) Reeducarea sensibilității
31. CM.Care sunt regulile de profilaxie secundară în coxartroză?
a) Evitarea ortostatismului prelungit.
b) Mersul cu sprijin în baston.
c) Deplasări pe bicicletă.
d) Evitarea activităților sportive
e) Control greutățiii corporale
32. CM. Artroza genunchiului poate prezenta următoarele deficite funcţionale:
a) Coordonarea.
b) Instabilitatea.
c) Limitarea mobilităţii articulare.
d) Mobilitatea patologică.
e) Mobilitate dureroasă
33. CM. Programul de reabilitare în gonartroză include:
a) Reeducarea sensibilității
b) Mobilizarea articulară.
c) Refacerea stabilităţii și controlului muscular al genunchiului.
d) Terapia ocupaţională.
e) Reeducarea mersului
34. CM. În faza acută a unei artrite se urmăreşte:
a) Reducerea durerii şi inflamaţiei.
b) Încărcarea intensă a articulaţiei.
c) Menţinerea mobilităţii articulare.
d) Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare.
e) Creșterea forței și rezistenței musculare.
35. CM. Cronicizarea unui proces infamator articular generează:
a) Deformarea articulară.
b) Dereglări senzitive.
c) Distrugerea cartilaginoasă.
d) Erodare capsulară
e) Deficite motorii
36. CM. Reducerea durerii şi inflamaţiei articulare se realizează prin:
a) Imobilizare articulară.
b) Electroterapie.
c) Mobilizări maxime.
d) Masaj cu gheaţă
e) Creșterea forței musculare
37. CS. Atelele care au rolul de a corecta deviaţiile şi deformările se numesc:
a) Atele de repaos.
b) Atele de postură.
c) Atele antideclive.
d) Atele dinamice.
e) Atele active
38. CM. Kinetoterapia în gonartroză are drept scop:
a) Reeducare coordonarii
b) Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c) Creșterea mobilității articulare.
d) Ameliorarea rotației
e) Reeducarea mersului
39. CM . Reabilitarea în perioada acută a discopatiei lombare are drept scop:
a) Asuplizarea trunchiului inferior
b) Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c) Relaxare generală
d) Scăderea iritaţiei radiculare
e) Fortificare musculară
40. CM. „Şcoala spatelui” constă în:
a) Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului
b) Înzăvorârea coloanei lombare
c) Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti
d) Infiltrații locale medicamentoase
e) Practicarea sportului curativ
41. CM. Enumerați metodele antialgice indicate în reabilitarea herniei de disc lombare:
a) Peloidoterapia
b) Curenți pulsatili
c) Infiltrații medicamentoase
d) Electrostimulare musculară
e) Posturi de relaxare
42. CM. Enumerați metodele indicate în perioada acută inflamatorie articulară:
a) Crioterapia
b) Kinetoterapia de efort
c) Posturi de relaxare
d) LASERterapie
e) Electrostimularea
43. CM. În poliartrita reumatoidă:
a) Se evită poziţiile sau activităţile ce solicită flexorii degetelor
b) Se recomandă purtarea de susţinători plantari
c) Se evită poziţia şezândă pe scaune sau fotolii joase
d) Se recomandă exerciţiile care antrenează forţa
e) Se recomandă activitățin adaptate funcției
44. CM Numiţi obiectivele reabilitării funcționale urmărite în stadiul acut al periartritei
scapulohumerale:
a) Relaxare segmentară
b) Refacerea forţei musculare
c) Menținerea mobilității articulare
d) Reeducarea rezistenței musculare
e) Refacerea mişcării controlate
45. CS. Deformarea coloanei în plan frontal cu rotaţie vertebrală se defineşte ca:
a) Cifoză
b) Spondiloză
c) Morbul Poth
d) Scolioză
e) Discartroză
46. CS. Scoliozele idiopatice infantile, juvenile, paliomielitice, postraumatice se clasează în:
a) Scolioze funcţionale
b) Scolioze structurale
c) Scolioze echilibrate
d) Scolioze dezechilibrate
e) Scolioze primare
47. CS.Care este vîrsta scoliozelor juvenile?
a) 0-1 an
b) 1-3 ani
c) 3-10-12 ani
d) 7-12 ani
e) 18-20 ani
48. CM. Din punt de vedere al curburilor scoliozele pot fi:
a) Cu dublă curbură majoră.
b) Cu curbură toracică.
c) Cu curbură toracolombară.
d) Cu curbură lombară.
e) Cu curbură cervicocranială
49. CM. Obiectivele reabilitării medicale în scolioze sunt:
a) Ameliorarea poziţiei coloanei
b) Creşterea flexibilităţii coloanei
c) Creşterea forţei musculare
d) Ameliorarea echilibrului
e) Antrenarea la efort
50. CM. Ameliorarea posturii în scolioză se efectuează prin intermediul:
a) Atelelor ghipsate
b) Posturilor fixe menţinute
c) Exerciţiilor de corectare
d) Cicloergometrie
e) Ortezelor de hipercorecție
51. CM. În scolioză este obligatorie tonifierea:
a) Musculaturii abdominale
b) Musculaturii ischiogambiene
c) Musculaturii fesierilor
d) Musculaturii paravertebrale
e) Musculaturii pectorale
52. CM. Selectați structurile anatomice care pot fi afectate în lumbalgie:
a) Ţesuturi moi lombare
b) Discul intervertebral
c) Articulaţiile vertebrale posterioare
d) Ligamente viscerale
e) Articulațiilor vertebrale
53. CM. Selectați metodele indicate în perioada de remisie incompletă a cervicalgiilor:
a) Crioterapie
b) Masaj manual
c) Kinetoterapie
d) Hidroterapie
e) LASERterapie
54. CS. Durerile intense lombosacrate cu sau fără iradiere, contractură lombară sunt caracteristice
perioadei clinice.
a) Acute
b) Subacute
c) Cronice
d) Remisiune completă
e) Remisiune incompletă
55. CM. Numiți obiectivele de reabilitare în lombosacralgia acută:
a) Diminuarea inflamației
b) Relaxarea generală.
c) Reeducarea coordonării
d) Scăderea iritaţiei radiculare
e) Creșterea forței musculare
56. CM. Diminuarea iritaţiei radiculare se realizează prin:
a) Contracţii musculare paravertebrale
b) Adaptarea unor posturi antalgice
c) Tracţiuni vertebrale continue la pat
d) Imobilizare în atelă gipsată
e) Medicație antalgică
57. CM. Crioterapia în statiul acut articular are urmatoarele efecte:
a) Crește metabolismul local
b) Scade temperatura intratisulară
c) Antiinflamator
d) Resorbtiv
e) De asuplizare
58. CM. Kinetoprofilaxia lombosacralgiei se bazează pe:
a) Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare şi bazinului
b) Conştientizarea generală
c) Mers cu sprijin în baston
d) „Înzăvorârea” coloanei lombare
e) Scăderea iritației radiculare
59. CM. Selectați metodele indicate în proces inflamator acut articular:
a) Electroforeza cu AINS
b) Termoterapie
c) Crioterapia
d) Balneoterapie
e) Masaj manual
60. CM. Numiți metodele optimale indicate în atitudine cifotică:
a) Tratament postural în hiperextensie
b) Kinetoterapie activă
c) Ultrasonoterapie
d) Fototerapie
e) Ortezare de corecți
61. CS. Selectați metoda contraindicată în artrita reumatoidă fază acută
a) Kinetoterapia
b) Electroforeza
c) Crioterapia
d) Termoterapia
e) Ortezare de corecție
62. CM: Numiți elementele apreciate în cadrul examenului obiectiv articular:
a) Deformarea articulară
b) Modificările de temperatură locală
c) Deviaţiile în axă
d) Reflexe osteotendinoase
e) dereglări de sensibilitate
63. CM.Indicați parametrii optimali ale băilor galvanice indicate în proces inflamator cronic articular:
a) Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b) Temperatura apei va fi 34-38°C
c) Direcţia curentului va fi numai ascendentă
d) Durata şedinţelor va fi de 20-30 minute
e) Presiunea apei va fi de 2-3 kPa
64.CM. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a) reumatism degenerativ
b) fracturi recente
c) cicatrici cheloide
d) TBC
e) neuropatii periferice
65. CM. Electroterapia antialgică în artroze include:
a) Comprese reci cu sulfat de magneziu
b) Împachetări cu parafină
c) Curenţi de joasă frecvenţă
d) Biostimulare laser
e) Electroforeza cu AINS
66. CM. Principiile terapiei ocupationale in artrite inflamatorii sunt:
a) Protecția articulara
b) Principiul conservarii energiei
c) Evitarea oricarei activitati
d) Simplificarea activitatilor
e) Diminuarea procesului inflamator
67. CM. Selectați componentele funcționale ale evaluării osteoarticulare:
a) Postura şi aliniamentul
b) Mobilitatea articulară
c) Forţa şi rezistenţa musculară
d) Controlul motor şi toleranţa la efort
e) Sensibilitatea profundă și superficială
68. CM .Enumerați condiţiile necesare pentru evaluarea bilanţului muscular.
a) Colaborare totală cu pacientul.
b) Va fi precedat de radiografie articulară
c) Să fie executat în condiţie de confort.
d) Retestările să fie făcute de acelaşi testator.
e) Respectarea pozițiilor funcționale
69. CM. Profilaxia redorilor articulare postraumatice se realizează prin:
a) Imobilizări de scurtă durată (2-4 săptămâni)
b) Imobilizări de lungă durată (3-4 luni)
c) Imobilizării în poziţii funcțional
d) Mobilizări active
e) Întinderi ale țesuturilor moi
70. CM. Enumerați considerentele pentru reabilitarea funcșională optimală a şoldului protezat
a) Se evită pozițiile fiziologice
b) Se evită rotaţia externă şi adducţia
c) Se interzice flexia coxo-femorală maximă
d) Se respectă regulile de „igienă ortopedică”
e) Se corectează greutatea corporală
71. CM. „Igiena ortopedică” a genunchiului include:
a) Greutatea corporală normală
b) Evitarea mersului prelungit
c) Mersul cu sprijin în baston
d) Evitarea tocurilor înalte
e) Evitarea poziţiilor fiziologice
72. CM. Cronicizarea unui proces infamator articular generează:
a) Deformarea articulară
b) Dereglări senzitive
c) Distrugerea cartilaginoasă
d) Erodare capsulară
e) Deficite vfuncționale
73. CS. Selectați deficitele funcționale evaluate în plan sagital:
a) Scolioză toraclă
b) Hiperlordoză lombară
c) Genunchi în varum
d) Genunchi în valgum
e) Scolioză lombară

74. CM. Pentru evitarea atrofiei musculare de imobilizare se indica:

a) Termoterapia
b) Electrostimularea musculară
c) Atele de postura
d) Curenţi de medie frecvenţa
e) Balneoterapia
75. CM. Selectați metodele indicate în perioada de imobilizare posttraumatică:
a) Posturi de facilitare a circulaţiei veno-limfatice
b) Masaj de drenaj
c) Kinetoterapie respiratorie
d) Hidrokinetoterapie generală
e) Kinetoterapie vasculară
76. CM. Enumeraţi metodele miorelaxante indicate în recuperarea sechelelor posttraumatice:
a) Masajul
b) Întinderea, manipulări pasive
c) Aplicaţiile generale si locale reci
d) Ultrasunetul
e) Hidroterapia

77. CM. Asupra tegumentului masajul medical produce urmatoarele efecte:

a) Scăderea secreției glandelor sudoripare
b) Descuamarea
c) Inhibarea cresterii celulelor tinere
d) Vasodilatatia activă
e) Tonizare
78. CM Selectați afirmațiile corecte referitoare la ortezele membrului inferior:
a) asista mersul si controlul miscării
b) reduc durerea si a încarcarii articulare
c) facilitează deformarile articulare existente
d) minimalizează efectele deformarilor articulare
e) suprasolicită articulațiile prin greutatea corpului
79. CM. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice se recomanda:
a) Hidroterapie generală
b) Termoterapie locală sau generală
c) Terapie respiratorie
d) Mișcări pasive
e) Câmpuri magnetice locale
80.CS. Deformarea coloanei în plan sagital se defineşte ca:
a) Cifoză
b) Spondiloză
c) Morbul Poth
d) Scolioză
e) Discartroza
81.CM. Reducerea durerii şi inflamaţiei articulare se realizează prin:
a. Imobilizare articulară.
b. Băi calde
c. Mobilizări maxime.
d. Masaj cu gheaţă
e. Relaxări generale și locale.
Teste: Sistemul respirator
1. CS Din punct de vedere structural, aparatul respirator este constituit din:
a) Căile aeriene, pleura, cutia toracică, structurile cinetice
b) Căile aeriene, pleura, cutia toracică, plămânii
c) Căile aeriene, cutia toracică, plămânii
d) Căile aeriene, plămânii, pleura, cutia toracică, structurile cinetice
e) Căile aeriene și plămânii
2. CM Alegeţi afirmaţiile ce se referă la căile respiratorii inferioare periferice:
a) Bronhiolele reprezinta ramificaţii ale bronhiilor cu diametrul sub 1 mm şi sunt incluse organic în
ţesutul pulmonar cu care se continuă.
b) Bronhiola terminală reprezintă generaţia a treia de bronhiole, fiind ultima cale aeriană care conţine
alveole.
c) Bronhiile mici au diametrul sub 2 mm şi sunt lipsite de cartilaj.
d) Laringele este ductul prin care aerul trece din faringe în trahee, fiind în acelaşi timp şi organul
principal al fonaţiei.
e) Traheea este un organ tubular, cu diametrul de aproximativ 20 mm şi se continuă cu ramificaţiile
arborelui bronşic.

3. CM Alegeţi afirmații ce se referă la testul ”conversației și al cititului”:

a) Testul conversației și al cititului presupune observarea modului în care bolnavul respiră în timpul
unei discuții.
b) Testul conversației și al cititului presupune măsurarea intensității unei activități fizice.
c) Testul conversației și al cititului constă în ascultarea cu atenție a plămânului pacientului
înregistrând în special respirația zgomotoas sibilantă şi prelungită şi ralurile inspiratorii.
d) O persoană sănătoasa care efectueaza o activitate de nivel mediu poate să realizeze uşor o
conversaţie, chiar dacă este angajată într-o activitate.
e) Testul conversației și cititului se realizeaza atunci când la o distanţă oarecare de gură, bolnavul ţine o
lumânare aprinsă în care suflă incercând să ţină aplecată flacăra fără ca aceasta să se stingă
4. CS Explorarea radiologică presupune:
a) Doar radioscopia
b) Doar radiografia
c) Doar teste de efort
d) Radioscopia și radiografia
e) Radioscopia, radiografia și teste de efort
5. CS În timpul probelor de efort de scurtă durată se evaluează:
a) Doar reacțiile organismului la efort
b) Reacțiile organismului la efort și adaptarea lui la efort
c) Doar adaptarea organismului la efort
d) Funcția cognitivă
e) Echilibru și coordonarea
6. CM Alegeţi afirmațiile adevărate în legătură cu ventilația și VO2 în timpul efortului de lungă durată:
a) În perioada de adaptare are loc o creștere continuă a ventilației sau VO2.
b) În perioada de echilibru valorile se stabilizează într-un platou.
c) Perioada de recuperare începe odată cu terminarea efortului.
d) Cu cât efortul este mai intens, cu atât platoul este mai ridicat, iar perioadele de adaptare și recuperare
sunt mai scurte.
e) VO2 este inependent de efortul fizic
7.CS Marcaţi sindromul ce se caracterizează prin limitarea
expansiunilor toracice de orice cauză extrapulmonară:
a) Sindromul ventilator obstructiv
b) Sindromul ventilator mixt
c) Sindromul ventilator restrictiv
d) Sindromul de detresă respiratorie
e) Sindromul de condensare pulmonară
8.CM Hipoventilația în sindroamele de tip restictiv este determinată de:
a) imposibilitatea mobilizării sistemului de către o musculatură respiratorie deficitară
b) atrofia pereţilor bronhici
c) scăderea stimulilor ventilatori (prin boli neurologice centrale sau periferice)
d) creşterea importantă a travaliului ventilator (prin boli ale peretelui toracic sau ale plămânului).
e) spasmul musculaturii bronhice
9.CM Selectați patologiile care conduc la sindromul ventilator restrictiv :
a) Miastenia gravis
b) Miozita
c) Distrofia musculara progresiva
d) Miotonia
e) Emfizemul pulmonar
10.CM Factori care limitează expansiunea toracică sunt:
a) Bronşectazia
b) Tulburări neuro-musculare
c) Tulburări ale mecanicii toracice
d) Procese intraabdominale care limitează excursiile diafragmului
e) Poliomelita
11.CM Programul de reabilitare pulmonară al pacientului cu disfuncție respiratorie include:
a) Evaluarea statusului funcțional al pacientului respirator
b) Antrenamentul la efort
c) Reeducarea respirației
d) Tehnici de drenaj bronșic
e) Evaluarea nutrițională și intervenții specifice
12.CM Ritmul respirator la pacientul cu disfuncție respiratorie restrictivă trebuie:
a) Să se adapteze spontan
b) Să fie lăsat liber la nivelul cel mai convenabil
c) Să compenseze volumul curent mic
d) Să respecte raportul optim al timpilor respiratori
e) Să fie cat mai redus
13.CM Selectaţi cauzele restrictive de deficit respirator:
a) Distrofie musculară Duchene
b) Bronșiectazie
c) Cifoscolioză
d) Sindromul Gullian-Barre
e) Emfizem pulmonar
14.CM Numiţi factorii parietali care cauzeaza sindromul ventilator obstructiv:
a) Spasmul musculaturii bronhice
b) Atrofia pereților bronhici
c) Tulburări neuro-musculare
d) Alterarea parenchimului pulmonar, cu diminuarea retracției elastice
e) Poliomelita
15.CS Precizaţi afirmația falsă despre boala obstructivă a căilor mici:
a) Nu există nicio metodologie de recuperare în această afecţiune, ci doar o atitudine
profilactico-terapeutică: suprimarea factorilor agresionali, aerosoloterapie şi climatoterapie.
b) Boala obstructivă a căilor mici reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2 mm,
constând în diminuarea lumenului, mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor calciforme.
c) Afectarea căilor aeriene mici este întâlnită în bronşita cronică şi în emfizemul pulmonar.
d) Boala obstructivă a căilor mici se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor aeriene situate
distal de bronhiola terminală, cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea suprafeţei totale alveolare
şi pierderea de capilare pulmonare.
e) Toate afirmațiile sunt adevărate.
16.CS Precizaţi opțiunia ce nu este o entitate nosologică a sindromului obstructiv:
a) Boala obstructivă a căilor mici
b) Emfizemul pulmonar
c) Bronșita cronică
d) Astmul bronșic
e) Pleurezia
17.CM Principii ale programului de reabilitare medicală în sindromul respirator obstructiv sunt:
a) Readaptarea la efort prin antrenament progresiv şi terapie ocupaţională.
b) Tratarea cauzelor de suprasolicitare
c) Reinserţia socio-profesională, prin mijloace speciale de reprofesionalizare.
d) Reducerea rezistenței la flux in căile aeriene
e) Informarea pacienţilor privind conceptul de recuperare medicală: antrenamentul fizic regulat,
ameliorarea performanţelor, dispneei şi a calităţii vieţii.
18.CM Numiţi mecanisme reversibile de producere a difuncției ventilatorie obstructive:
a) Hipersecreția de mucus
b) Bronhospasm
c) Edemul mucoasei
d) Îngustarea dinamică din expir
e) Procese fibrotice bronșice și peribronșice
19.CM Numiţi mecanisme ireversibile de producere a difuncției ventilatorie obstructive:
a) Hipertrofia si hiperplazia glandelor bronșice
b) Îngustarea dinamică din expir
c) Atrofia peretelui bronșic și pierderea de căi aeriene
d) Bronhospasm
e) Scăderea reculului elastic
20.CS Numiţi metodele programului de reabilitare medicală aplicat la pacientul cu disfuncție
ventilatorie obstructive:
a) Îndepărtarea factorilor de risc bronhopulmonari
b) Înlăturarea factorilor patologici extrapulmonari de agravare a disfuncției ventilatorii obstructive
c) Dezobstrucția bronșică
d) Creșterea constului de oxigen în organizm
e) Ameliorarea distribuției intrapulmonare a aerului
21.CM Condiția fizică a pacientului pulmonar este rezultatul:
a) Leziunilor bronhopulmonare
b) Nivelul de toleranță la efort a pacientului
c) Mediului ambiant
d) Condițiilor meteo
e) Funcției reno-urinare a pacientului
22.CM Kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a) Gimnastică sonoră
b) Posturarea
c) Gimnastica respiratorie
d) Educarea tusei și vorbitului
e) Evitarea efortului fizic
23.CM Obiectivele reabilitării respiratorii sunt:
a) Ameliorarea simptomelor respiratorii
b) Creşterea toleranţei la efort
c) Ameliorarea calităţii vieţii
d) Scăderea toleranţei la efort
e) Reluarea activităţii profesionale
24.CM Posturarea în kinetoterapia respiatorie cuprinde:
a) Posturi relaxante
b) Posturi facilitatorii
c) Posturi de drenaj
d) Posturi respiratorii
e) Posturi antideclive
25.CM Alegeţi afirmații adevărate despre sindromul respirator mixt:
a) Disfuncţia ventilatorie mixtă constă în asocierea în diferite grade a disfuncţiei obstructive şi
restrictice, cu predominanţa uneia dintre ele.
b) Cele mai reprezentative boli care conduc la sindromul respirator mixt sunt pneumoconiozele şi
tuberculoza pulmonară.
c) Cele mai reprezentative boli care conduc la sindromul respirator mixt sunt astmul bronşic şi
pleureziile.
d) SRM este generat doar de restricția expansiunii cutiei toracice
e) Are loc o creştere continuă de VO2 în sînge
26. CM Numiţi afirmațiile adevărate despre pneumoconioze:
a) Reprezintă un segment reprezentativ în cadrul patologiei pulmonare profesionale.
b) Se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor aeriene situate distal de bronhiola terminală,
cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea suprafeţei totale alveolare şi pierderea de capilare
pulmonare.
c) Sunt boli pulmonare caracterizate prin acumularea unor pulberi în plămân, cu reacţii pulmonare
specifice.
d) Reprezintă o afecţiune a bronhiilor mari şi mici și se caracterizează clinic prin prezenţa prezenţa
sindromului bronşitic cronic (tuse cu expectoraţie mucoasă) cel puţin 3 luni pe ani şi o vechime
minim de 2 ani.
e) Reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2 mm, constând în diminuarea lumenului,
mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor calciforme.
27.CM Caracteristici ale pneumoconiozelor necolagene sunt:
a) Distrugerea structurilor alveolare
b) Atrofia pereţilor bronhici
c) Structură alveolară intactă
d) Îngroşarea peretelui prin hiperplazie celulară şi glandulară
e) Reacție interstițială potenţial reversibilă
28.CM Cauze ale pneumoconiozelor colagene sunt:
a) Pulberi fibrogene - particule de bioxid de siliciu cristalin, fibrele de azbest
b) Îngroşarea peretelui prin hiperplazie celulară şi glandulară
c) Spasmul musculaturii bronhice
d) Atrofia pereţilor bronhici
e) Pulberi nefibrinogene, pulberi care nu au proprietatea de a induce reacţia de tip colagen, dar pot
produce această reacţie când plămânul prezintă o reacţie imunologică modificată prin infecţii
pulmonare anterioare specifice.
29.CM Care din urmatoarele exemple sunt sindroame posttubersculoase:
a) Sindromul bronşitic
b) Sindroamele de scleroză retractilă cicatricială
c) Sindromul de cord pulmonar
d) Sindromul de insuficienţă pulmonară cronică
e) Sindromul muşchiului piriform
30. CM Cele mai utilizate modalități de antrenament la efort performate la pacienții cu disfuncție
respiratorie obstructivă sunt:
a) Antrenamentul prin mers
b) Antrenamentul la scăriță
c) Exerciții fizice rezistive, progresive, intense
d) Antrenamentul la piscină
e) Antrenamentul prin terapie ocupațională
31.CM În ortostatism, pacientului i se recomandă următoarele posturi facilitatorii:
a) Spate rezemat de perete
b) Coloana cifozată
c) Membrele superioare la zenit
d) Membrele inferioare extinse
e) Membrele inferioare ușor flectate din genunchi
32.CM Selectaţi afirmații adevărate legate de aerosoloterapie și inhaloterapie:
a) Inhaloterapia reprezintă forma sub care un agent terapeutic poate fi introdus pe cale
inhalatorie.
b) Inhaloterapia reprezintă introducerea pe cale respiratorie a unei substanţe medicamentoase.
c) Aerosolul reprezintă forma substanţei care un agent terapeutic poate fi introdus pe cale
inhalatorie.
d) Aerosolul reprezintă introducerea pe cale respiratorie a unui agent terapeutic.
e) Aerosolul și inhaloterapia reprezintă forma sub care un agent terapeutic poate fi introdus pe
cale inhalatorie.
33. CM Selectaţi cauzele obstructive de deficit respirator:
a) Distrofie musculară Duchene
b) Bronșiectazie
c) Cifoscolioză
d) Astm bronşic
e) Emfizem pulmonar
34.CM Selectaţi afirmațiile adevărate legate de ventilația mecanică:
a) Ventilația mecanică reprezintă utilizarea unor aparate, sisteme sau instalaţii mecanice, electrice, sau
electronice cu scopul ajutorării respiraţiei sau chiar înlocuirea ei.
b) Sunt doua tipuri de ventilație mecanică: ventilația asistata și ventilația controlată
c) Ventilaţia controlată - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui respiratorie
exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare decondiţionarea
musculară.
d) Ventilația asistata - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui respiratorie
exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare decondiţionarea
musculară.
e) Ventilația controlată - aparatul imprimă pacientului o respiraţie la care acesta nu participă.
35.CM Selectaţi indicaţiile pentru reabilitarea pulmonară:
a) Astm bronşic
b) Fibroza pulmonară
c) Hemoptizia
d) Empiem pulmonar
e) Sarcoidoza
36.CM Selectaţi indicaţiile oxigenoterapiei:
a) Hipoxia prin hipoventilaţie
b) Hipoxia indusă prin anemii, hemoglobinopatii, insuficienţă circulatorie
c) Hipoxia determinată de utilizarea metabolică inadecvată a O2
d) Hipoxia atmosferică
e) Hipoxia indusă de scăderea difuziunii O2 prin membrana alveolocapilară
37.CM Selectaţi indicaţiile pentru reabilitarea pulmonară:
a) Cifoscolioza
b) Sclerodermie
c) Bronhopneumonia obstructivă cronică
d) Bronșiectazia
e) Fistule bronhopulmonare
38.CM Selectaţi afirmațiile adevărate legate de sindromul respirator restrictiv:
a) Poate să apară pe plămîn normal sau pe plămînul patologic
b) Conduce spre hipoventilare alveolară inferioară cerinţelor metabolice, determinată de un aport
insuficient de oxigen
c) Poate să apară numai pe plămînul patologic
d) Conduce spre instalarea hipercapniei şi hipoxemiei şi la epuizarea rapida a mecanismelor de
compensare
e) Limitare expansiunilor toracice de orice cauză, pulmonară sau extrapulmonară
39.CM În timpul inspirației de repaus, la contracția diafragmei au loc următoarele procese:
a) Crește diametrul vertical al toracelui
b) Crește diametrul orizontal al toracelui
c) Crește presiunea toracică
d) Scade presiunea toracică
e) Crește presiunea abdominală
40.CS Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronșic sunt următoarele cu excepția:
a) Înainte de masă
b) Dupa masă
c) Seara
d) Dimineața
e) Dimineața, seara, înainte de masă
41.CM Selectaţi contraindicaţiile pentru reabilitarea pulmonară:
a) Cancer pulmonar
b) Boli autoimune cu implicare pulmonară
c) Empiem pulmonar
d) Hemoragie, hemoptizie
e) Fistule bronhopulmonare
42.CS La pacienții cu obstrucție bronșică, exercițiile respiratorii care micșorează obstrucția sunt:
a) Expirația cu buzele strânse cu pronunțarea consoanelor h, ș, f, s, p, t.
b) Cântatul
c) Exerciții de respirație cu inspirația forțată.
d) Exerciții respiratorii cu expirul obișnuit
e) Inspir cu rezistență
43.CM Drenajul bronșic se efectuează:
a) Dimineața pe nemâncate
b) Dimineața după masă
c) După kinetoterapia respiratorie
d) În salonul bolnavului
e) Într-un salon special
44.CS Numiţi afirmațiile adevărate a aprecierii gradului de dispnee:
a) Gradul 1 - dispneea apare şi la mersul pe teren plat în ritmul impus de o persoană sănătoasă
b) Gradul 3 - dispneea apare şi la mersul pe teren plat în ritm propriu
c) Gradul 2 - dispneea apare la urcatul pantelor şi scărilor (dupa 15 - 20 trepte)
d) Gradul 4 – dispneea este prezentă în repaus
e) Gradul 5 - dispneea apare la urcatul pantelor şi scărilor (dupa 20 - 25 trepte)
45. CM Evaluarea clinic-funcţională a pacientului cu disfuncţie respiratorie presupune:
a) Anamneza și examen fizic obiectiv
b) Bilanţul morfologic al coloanei vertebrale şi toracelui
c) Teste funcţionale specifice
d) Bilanţul articular al memebrelor superioare
e) Evaluarea ADL
46.CM Selectați testele respiratorii clinico-funcţionale:
a) Testul conversaţiei şi al cititului
b) Testul televizorului
c) Testul radioului
d) Testul lumînării
e) Testul becului electric incandescent
47.CM Substanţele active utilizate în terapia prin inhalaţii trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii:
a) Să fie atoxice şi neiritante
b) Să aibă un pH bazic
c) Să fie solubile în apă
d) Să aibă o resorbţie cât mai mare
e) Să nu intre în reacţie chimică cu materialele obişnuite
din care sunt confecţionate aparatele de aerosol
48. CM Selectaţi afirmațiile adevărate a aprecierii gradului de dispnee:
a) Gradul 1– dispneea apare la urcatul pantelor şi scărilor (dupa 15-20 trepte)
b) Gradul 2 – dispneea apare la urcatul pantelor şi scărilor (dupa 25-30 trepte);
c) Gradul 3 – dispneea apare şi la mersul pe teren plat în ritm propriu
d) Gradul 4 – dispneea apare şi la activităţi uzuale: îmbrăcat, spălat, vorbit, etc
e) Gradul 5 – dispneea este prezentă în repaus
Teste: Reabilitarea Cardiacă
1. C.M. Numiți factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor cardiovasculare:
a) Hipercolesterolemia
b) Obezitatea
c) Sportul
d) Fumatul
e) IMC optimal
2. C.M. Indicând kinetoterapie bolnavilor cardiaci, noi mărim:
a) Normalizăm funcția aparutui cardiovascular si respirator
b) Mărim cantitatea de O2 în miocard
c) Mărim frecvența cardiaca
d) Nivelul de colesterol
e) Numărul de preparate farmacologice
3. C.M. Contraindicații pentru efectuarea kinetoterapiei în în infarctul miocardului acut sunt:
a) Frecvenţa cardiacă mare
b) Tensiunea arteriala 120/80
c) Tensiunea arterială 80/50
d) Pleurezie
e) Artimii severe
4. C.M. Obiectivele reabilitării cardiace sunt:
a) Creșterea toleranței la efort
b) Combaterea factorilor de risc cardiovasculari
c) Ameliorarea pulsului
d) Recondiționarea pacientului spre realizarea ADL
e) Evitarea efortului fizic
5. C.M. Numiți simptomele bolilor cardiace:
a) Dureri de cap
b) Amețeli
c) Durere precordială
d) Insomnie
e) Hiperventilație
6. C.M. Numiți obiectivele reabilitării cardiace:
a) Reîncadrarea pacientului in viața socio-profesională și familială
b) Recondiționarea pacientului spre realizarea ADL
c) Îmbunătățirea stării sociale a pacientului
d) Reducerea consecinţelor psihologice ale bolii
e) Reducerea medicației farmacologice
7. C.M. Selectați unde poate iradierea durerea în angina pectorală :
a) În laba piciorului
b) În mandibulă și la nivelul gîtului
c) În regiunea ambilor umeri
d) Regiunea posterioară a toracelui
e) În regiunea cervicală
8. C.S. Durerea în infarctul miocardic dispare:
a) După efectuarea kinetoterapiei
b) După folosirea apei
c) La folosirea nitroglicerinei
d) La folosirea opioidelor
e) În repaus
9. C.S. Dispneea la cardiaci este de tip:
a) Inspirator
b) Expirator
c) Ventilator
d) Mixtă
e) Eupnoică
10. C.M. Numiți contraindicațiile pentru efectuarea testului de efort la bolnavii cardiaci:
a) Infarctul miocardic acut
b) Insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată
c) Disritmii necontrolate
d) Tensiunea arterial 120/80mmHg
e) IM în anamnestic
11. C.M. Testul ECG de efort se oprește:
a) Dacă apare discomfort toracic
b) Apare transpirația
c) Vertij
d) Tahiaritmie ventriculară
e) Creșterea frecvenței cardiace
12. C.S. Numiti testarile și scalele specifice, care se efectueaza in bolile cardio-respiratorii:
a) Testul de efort cu determinarea consumului de oxygen
b) Scala Borg
c) Chestionare depresie/anxietate
d) Scala Berg
e) Scala Beck
13. Parametrii esențiali investigați prin testarea la efort sunt:
a) Frecvența cardiacă
b) Tensiunea arterială
c) Consumul de O2
d) Capacitatea de muncă
e) Funcția cognitivă
14. C.S. Tipurile de probe la efort a bolnavului cardiac:
a) Pedalarea pe bicicleta ergometrică
b) Covorul rulant
c) Mersul rapid şi joggingul
d) 6MWT
e) ridicarea de greutăți
15. Numiti factorii care reduc testul de 6 min:
a) Vârsta înaintată
b) Greutatea corporală mare
c) Statura mica
d) Sexul masculin
e) Sexul femenin
16. CS. Durata tratamentului bolnavului cu IM acut în I fază de recuperare:
a) 4-6 săptămâni
b) 7-10 zile
c) 14 zile
d) 20 de zile
e) 180 de zile
17. CS. Durata tratamentului bolnavului cu IM acut în a II fază de recuperare:
a) 2 săptămâni
b) 3 săptămâni
c) 4 săptămâni
d) 6-8 săptămâni
e) 12-16 săptămâni
19. CS. Parametrii esențiali investigați prin testarea la efort:
a) Frecvența cardiacă
b) Tensiunea arterială
c) Consumul de O2
d) Frecvența respirației
e) Toleranța la eforturi submaximale
20. CM. Conaindicații pentru efectuarea kinetoterapiei la bolnavul cu IM sunt:
a) Edem pulmonar
b) Pulsul mai mare de 120I
c) Tensiunea arteriala 110/70 mmHg
d) Prezența extrasistolelor în grup
 e) nu există contraindicații
21. CM. Numiti factorii care cresc 6 MWD:
a) Statura mai înaltă (picioare mai lungi)
b) Sexul masculin
c) Pacientul care a efectuat anterior testul
d) Tulburările cognitive
e) comorbiditățile reumatologice
22. CS. După efectuarea kinetoterapiei în prima treaptă, frecvența cardiacă trebuie să crească cu:
a) 10 per minut
b) 15 per minut
c) 20 per minut
d) 30 per minut
e) 60 per minut
23. CS. Bolnavul cu IM acut este verticalizat în :
a) A II treaptă
b) A III treaptă
c) A IV treaptă
d) A V treaptă
e) nu este verticalizat timp de 3 luni
24. CM. Criteriile de anulare a ocupației de kinetoterapie sunt:
a) Dureri în regiunea cordului
b) Scăderea tensiunii arteriale
c) Tahicardie avansată
d) Micșorarea neînsemnată a frecvenței cardiac
e) Creșterea frecvenței cardiace cu 10 %
25. CM. În treapta a III, bolnavul cu IM acut se deplasează:
a) În scaun cu rotile
b) Mersul prin salon 30-40 metri
c) Mersul prin salon 50-60 metri
d) Îi este permis să facă duş.
e) Este recomadat repaus la pat
26. CS. În treapta a IV, bolnavul merge desinestătător:
a) 30-40 metri
b) 60 metri
c) 100 metri
d) 80 metri
e) 1 kilometru
27. CS. Coborîtul scărilor, bolnavul cu IM în staționar începe din treapta:
a) Treapta a II de activitate
b) Treapta a IV de activitate
c) Treapta a V de activitate
d) Treapta a VI de activitate
e) Coborâtul scărilor este contraindicat
28. CM. Mersul nesupravegheat la domiciliu după externare din staționar, se recomandă:
a) Cu pas de plimbare 15I x 2 ori pe zi
b) Cu pas de plimbare 30Ix 2 ori pe zi
c) Cu pas de plimbare 45I
d) Cu pas de plimbare o oră
 e) este recomandat repausul la pat
29. CS. Faza a II de recuperare a bolnavului cu IM se indica la:
a) 2-3 săptămîni de la debutul IMA
b) 5 săptămâni de la debutul IMA
c) 7 săptămâni de la debutul IMA
d) la 1 an de la debutul IMA
e) La dispariția semnelor de sibdenivelare a segmentului ST
30. CS. Durata fazei a II de recuperare este:
a) 2 săptămâni
b) 3 săptămâni
c) 4 săptămâni
d) 6-8 sptamini
e) 1 an
31. CS. Includerea bolnavului în faza a II este precedată de un test de efort, care se indică:
a) La 1 lună de la debutul IMA
b) La 2 săptămâni de la debutul IMA
c) La 1,5 lună de la debutul IMA
d) la 1 an după IMA
e) Nu este indicat
32. CM. La testul de efort limitat de simptome, se dă un efort submaximal de:
a) 15% din frecvența cardiacă teoretică
b) 60% din frecvența cardiacă teoretică
c) 40% din frecvența cardiacă teoretică
d) 50% din frecvența cardiacă teoretică
e) 85% din frecvența cardiacă teoretică
33. CM. Testul de efort se întrerupe în cazurile:
a) Apariția unor simptome de durere
b) Tulburări de ritm
c) Dispnee
d) Creșterea TA neînsemnată
e) Creșterea frecvenței cardiace
34. CS. Exercițiile fizice din a II fază, trebuie să mărească frecvența cardiacă:
a) Frecvența cardiacă de 15 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
b) Frecvența cardiacă de 20 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
c) Frecvența cardiacă de 30 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
d) Frecvența cardiacă de 130 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
e) Frecvența cardiacă de 90 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
35. CM. În faza II de recuperare se indică următoarele tipuri de efort:
a) Efortul izometric
b) Antrenement la aparatul de vîslit
c) Veloergometru
d) Exerciții de gimnastică
e) antrenament anaerob
36. CS. Faza a III de recuperare a bolnavului cu IMA începînd de la debutul infarctului miocardic:
a) 8-12 săptămîni
b) 14-20 săptămâni
c) 4-6 săptămâni
d) duă stabilirea diagnosticului
 e) în fază acut
37. CS. La domiciliu în fiecare zi bolnavul cardiac efectuează exerciții de gimnastică timp de:
a) 10-15 minute
b) 30-40 minute
c) 45 minute
d) 60 minute
e) 10 mimute
38. CS. Plimbările la aer liber bolnavului după IMA, în faza a III la domiciliu se recomandă timp de:
a) 30I
b) 1-2 ore după mese
c) 20I
d) 45I
e) 120 I
39. CM. La bolnavii cu boala ischemică a cordului clasa funcțională II, se recomandă kinetoterapie:
a) Fuga rapidă pe o scurtă distanță
b) Ocupație cu efect de antrenament
c) Mersul liber 5-7 km
d) Exerciții ușoare de respirație
e) Antrenamente cu greutăți
40. CM. În boala ischemică a cordului, din procedurile fizioteraputice se indică:
a) Magnetoterapia de intensitate joasă
b) Undele decimetrice
c) Laseroterapia
d) Amplipulsterapia
e) Ultrafonoforeza
41. CM. La bolnavul cu boala ischemică clasa funcțională I și Icu pielonefrită cronica, se indică băile
generale cu:
a) Băile carbogazoase
b) Băile cu rodon
c) Băile cu O2
d) Băile sulfuroase
e) Băile cu sare de mare
42. CM. Volumul de efort depinde de:
a) Tipul exercitiului
b) Intensitatea exercitiului
c) Durata exercitiului
d) Încaperea in care se efectueaza exercitiului
e) Kinetoterapeut
43. CM. Numiti etapele şedinței de antrenament:
a) Antrenamentul propriu-zis
b) Încalzire
c) Individuala
d) Revenire si relaxare
e) Efortul fizic maximal
44. CM. Numiti metodele fizioterapeutice, care se indica la bolnavii cardiaci:
a) Galvanizarile simple
b) Cimp magnetic
c) Electroterapie pulsatilă frecvențe joase
 d) Băi termale
e) Împachetări cu nămol
45. CM. Numiti tipurile tratamentului balneoterapeutic, care se indica la bolnavii cardiac:
a) Ape carbogazoase
b) Ape sulfuroase
c) Mofete
d) Împachetări cu namol
e) Bai generale cu temperaturi ridicate
Neuroreabilitare
1.CS Una dintre cele mai frecvente dereglari de comunicare caracteristice ale tulburărilor neurologice este:
a) Alodia
b) Anomia
c) Apraxia
d) Afazia
e) Acalculia
2. CS Selctați afecțiunea neurologică cu debut acut care generează cea mai mare rată de dizabilități:
a) Polineuropatie demielinizantă acută inflamatorie
b) Accident vascular cerebral
c) boala Parkinson
d) Boala Alzheimer
e) Tumoare cerebrală
3.CS Neuroplasticitatea este:
a) capacitatea creierului de a crește noi neuroni
b) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi funcţională
în substanţa albă şi cenuşie.
c) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi funcţională
în substanţa albă.
d) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi funcţională
în substanţa cenuşie.
e) Rezolvarea penumbrei
4.CS Reversarea prejudiciului în cadrul neuroplasticității este:
a) capacitatea creierului de a efectua sinaptogeneza
b) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa albă şi cenuşie.
c) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa albă.
d) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa cenuşie.
e) Rezolvarea penumbrei ischemice
5.CS Reversarea prejudiciului în cadrul neuroplasticității reprezintă:
a) capacitatea creierului de a efectua sinaptogeneza
b) rezolvarea edemului
c) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa albă şi cenuşie.
d) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa albă.
e) adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa cenuşie.
6 .CS Mobilizarea timpurie la pacienții cu boli neurologice are loc în perioada de timp :
a) 24 până la 48 de ore
b) 72 până la 96 de ore
c) 5 zile
d) 1 săptămână
e) 10 zile
7. CS Plasticitatea neurală se referă la:
a) Capacitatea creierului de a-și schimba forma
b) Capacitatea creierului de a fi modelat fizic în dependența de experiență
c) Fenomenul - dezvoltat odată, creierul nu poate fi schimbat
d) Capacitatea neuronilor de a-și schimba forma
e) Rezolvarea diaschiziei
8. CS Din figura alăturată selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar
potrivi domeniului participare în accident vascular cerebral:
a) Transferuri, ortostatism, mers
b) Activităţi profesionale
c) Manevrare de obiecte
d) Utilizarea mijloacelor de transport
e) Multimorbiditate
9. CS Selectați componentele CIF (Clasificarea Internațională a Funcționării) ce s-ar potrivi domeniului
funcții în accident vascular cerebral:
a) Transferuri
b) Manevrare de obiecte
c) Deficit de coordonare
d) Ortostatism
e) Mers
10. CM Selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar potrivi domeniului
activități în accident vascular cerebral:
a) mers
b) tulburări de somn
c) multimorbiditate
d) utilizare transport
e) participare la activități politice
11. CM Plasticitatea neurală se referă la:
a) Capacitatea creierului de a-și schimba forma
b) Capacitatea creierului de a fi modelat fizic în dependența de experiență
c) Fenomenul - dezvoltat odată, creierul nu poate fi schimbat
d) Capacitatea neuronilor de a-și schimba forma
e) Reorganizarea hărților corticale
12. CM Plasticitatea neurală se refera la:
a) capacitatea creierului de a-și schimba forma
b) capacitatea creierului de a fi modelat fizic în dependență de experiență
c) demascarea unor cai preexistente
d) fenomenul - dezvoltat odată, creierul nu poate fi schimbat
e) capacitatea neuronilor de a-și schimba forma
13. CM Cele mai frecvente deficiențe funcționale după accident vascular cerebral sunt:
a) Dereglări de echilibru
b) Dereglări de mișcare braț / mână
c) Dereglări de mișcare a picioarelor
d) Convulsii
e) Dereglari de mers
14. CM Cele mai frecvente deficite neurologice funcționale sunt:
a) Dereglări motorii (pareze/plegii, hemi, para, tetra)
b) Dereglări senzitive (superficiale, profunde)
 c) Derelări ale tonusului muscular (flasticitate, spasticitate)
d) Dischinezie indusă de exerciții paroxistice
e) Tulburari de coordonare (ataxie cerebeloasă, ataxie senzitivă
15. CM Cele mai frecvente deficite neurologice funcționale sunt:
a) Tulburări de comunicare (afazie)
b) Paraliză periodică
c) Tulburari de deglutiţie (disfagie solide/lichide)
d) Tulburari sfincteriene (retenţie, incontinenţa)
e) Tulburari cognitive (amnezie, apraxie, perturbarea funcţiilor de atenţie, concentrare,
planificare, executare)
16. CM Selectați condițile pentru ce este indicată neuroreabilitarea:
a) Accident vascular cerebral (ischemic, hemoragic)
b) Leziuni cerebrale
c) Scleroză multiplă
d) Comă severă /sau obnubilare
e) Boli ale sistemului nervos periferic
17. CM Selectați condițiile pentru care este indicată neuroreabilitarea:
a) Boli degenerative (boala Parkinson, demența și altele)
b) Hemoragie subarahnoidă sau intracerebrală
c) Boli ale sistemului nervos periferic (neuropatie, radiculopatie, plexopatie)
d) Boli neuromusculare (miodistrofie)
e) Leziunea traumatice a coloanei vertebrale
18. CM Principalele limitări ale activității la pacienții cu tulburări neurologice sunt:
a) Mersul
b) Urcatul / coborâtul scărilor
c) Alimentaţia
d) Insomnie
e) Baie
19. CM Principalele limitări ale activității la pacienții cu tulburări neurologice sunt:
a) Îmbrăcatul
b) Alimentația
c) Igienă personală
d) Hipotensiune hipostatică severă
e) Activitate profesională
20. CM Selectați afirmațiile adevărate referitoare la neuroplasticitate:
a) Neuroplasticitatea reprezintă o adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea
structurală şi funcţională în substanţa albă şi cenuşie
b) Capacitatea creierului de a forma și reorganiza conexiunile sinaptice, în special ca răspuns la învățare
sau experiență sau în urma unei leziuni
c) Capacitatea creierului de a crește noi neuroni
d) Neuroplasticitatea este un termen umbrelă pentru a descrie diferite fenomene de schimbare și
adaptare a creierului
e) Neuroplasticitatea reprezintă o adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea
structurală şi funcţională în substanţa albă
21. CM Mecanismele de recuperare în neuroplasticitate sunt:
a) sinaptogeneza
b) demascarea
c) rezolvarea edemului
d) modificări neurotransmițătorului
e) rezoluția penumbrei
22. CM Neuroplasticitatea în creierul uman poate fi evidențiată prin tehnici precum:
a) RMN funcțional
b) EEG (electroencefalogramă)
c) Electromiografie (EMG)
d) Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
e) Tomografie computerizată (CT)
23. Echipa multidisciplinară în neuroreabilitare constă din:
a) Neurolog / neurochirurg
b) Chirurg ortoped / ortoped
c) Anestezist
d) Internist
e) Psihiatru
24. Echipa multidisciplinară în neuroreabilitare constă din:
a) Asistent medical de reabilitare
b) Oftalmolog / Optician
c) Dietetician
d) Kinetoterapeut
e) Terapeut ocupational
25. Echipa multidisciplinară în neuroreabilitare constă din:
a) Logoped / kinetoterapeut
b) Psiholog / psihiatru
c) Terapeut de agrement
d) ORL-ist
e) Epidemiolog
26. CM Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:
a) Apariția escarelor
b) Infecția gastrointestinală
c) Infecții urinare și pulmonare
d) Inflamaţia musculo-tendoasă și articulară
e) Cresterea spasticității

27. CM Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:

a) Inflamații tendinoase și articulare
b) Durerea neuropată centrală
c) Mișcări involuntare (diskinezie)
d) Umăr dureros hemiplegic
e) Sindromul regional algic complex
28. Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:
a) Osteoporoza de imobilizare
b) Tromboembolism venos
c) Infecții ale pielii
d) Tulburări cognitive și de comunicare
e) Tulburarile de deglutiţie
29. CM Obiectivele neuroreabilitării sunt:
a) Minimizarea deficiențelor
b) Creșterea gradului de independență funcțională / calitatea vieții
c) Tromboliza
d) Prevenirea recurențelor și a complicațiilor
e) Neurochirurgie aplicată miniinvaziv
30. CM Obiectivele neuroreabilitării sunt:
a) Integrare socială
b) Creșterea calității vieții
c) Tromboliza
d) Trombectomia
e) Reducerea costurilor
31. CM Conținutul neuroreabilitării include:
a) Tratament medicamentos a condiției de bază
b) Chirurgie vasculară
c) Tratamentul complicațiilor medicale
d) Tratament de reabilitare fizică (KT, OT, FT)
e) Neurochirurgie
32. CM Conținutul neuroreabilitării include:
a) Recuperare cognitivă
b) Recuperarea limbajului și disfagiei
c) Vertebroplastia
d) Asistență socială / comunitară / consiliere
e) Adhesioliza
33. CM Terapia ocupațională include:
a) autoîngrijirea zilnică
b) activităţi de divertisment în timpul liber
c) mers
d) urcatul scărilor
e) activități profesionale
34. CM Terapia ocupațională include:
a) Activități educaționale
b) Transferuri în pat
c) Exerciții pe parcursul amplitudinii de mișcare (ROME)
d) Controlul poziției
e) Hobby-uri
35. CM Obiectivele kinetoterapiei în reabilitare neurologică sunt:
a) Evitarea sau corectarea deformaţiilor, inflamației articulare și atitudinei vicioase
b) Evitarea atrofiei musculaturii paralizate
c) Recuperarea sindromului vasculo-trofic
d) Activități educaționale
e) Creşterea funcţiilor fibrelor musculare restante sănătoase
36. CM Tratamentele specifice tulburărilor de înghițire sunt:
a) Logopedie
b) Electroterapie (Vital Stim)
c) Aplicarea gastrostomiei la necesitate
d) Exerciții pentru îmbunătățirea funcționalității mușchilor implicați în înghițire
e) Anumite poziții sau strategii care favorizează înghițirea
37. CM Tratamentul spasticității include:
a) Furnizarea de stimuli nocivi (nociceptivi)
b) Pozitionare, intindere pasiva, ROME
c) Utilizarea medicamentelor antispastice
d) Injecție cu toxină botulinică A
e) Procedura neurochirurgicală (rizotomie selectivă dorsală)
38. CM Managementul incontinenței vezicii urinare constă din:
a) Aport adecvat de lichide
b) Alimentarea bogată în fibre
c) Antrenamentul vezicii urinare
d) Cateterizarea precoce a vezicii urinare
e) Procedura neurochirurgicală
39. CM Contraindicațiile pentru neuroreabilitare sunt:
a) Tulburări de înghițire
b) Comă severă sau obnubilare
c) Progresia semnelor și simptomelor neurologice
d) Tulburări de coordonare
e) Tulburări sfincteriene
40. CM Contraindicaţii pentru neuroreabilitare sunt:
a) Hemoragie subarahnoidă sau intracerebrală
b) Tulburări cognitive
c) Modificări ale tonului muscular
d) Hipotensiune hipostatică severă
e) Tulburări de comunicare
41. Contraindicațiile pentru neuroreabilitare sunt:
a) Meningită acută
b) Tromboză acută profundă a venelor (până la inițierea terapiei anticoagulante adecvate)
c) Deficiențe sensibile
d) Tulburări cognitive
e) Tulburări de înghițire
42. CM Selectați componentele CIF (Clasificarea Internațională a Funcționării) ce s-ar potrivi domeniului
funcții în accident vascular cerebral:
a) slăbiciune musculară
b) deficit de coordonare
c) transferuri
d) mers
e) tulburari senzitive
43. CM Selectați componentele CIF (Clasificarea Internațională a Funcționării) ce s-ar potrivi domeniului
funcții în accident vascular cerebral:
a) tulburări de vorbire
b) utilizarea mijloacelor de transport
c) tulburări de înţelegere
d) tulburăruri de atenţie
e) transferuri
44. CM Selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar potrivi domeniului
activități în accident vascular cerebral:
a) transferuri
b) recreere şi petrecerea timpului liber
c) manevrare de obiecte
d) tulburări de atenţie
e) viaţa socială
45. CM Selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar potrivi domeniului
activități în accident vascular cerebral:
 a) utilizarea mijloacelor de transport
b) deficit de coordonare
c) activităţi profesionale
d) activităţi ale vieţii cotidiene: spălat, îmbrăcat, prepararea meselor, cumpărături
e) mers
46. CM Selectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării) ce s-ar potrivi domeniului
participare în accident vascular cerebral:
a) activităţi profesionale
b) relaţii de familie recreere şi petrecerea timpului liber
c) familie şi prieteni
d) viaţa socială
e) participare la activităţi politice şi religioase
47. CM Recuperarea după leziunea cerebrală este:
a) Completă în decurs de un an de la prejudiciu
b) Un proces lent de revenire treptată la funcție
c) Un proces rapid
d) Un proces care depinde de personalitate mai mult decît de vârstă
e) Un proces care necesită uneori îngrijire pe termen lung
48. CM Perioada de reabilitare precoce (pâna la 1 lună de la debut) a pacientului cu AVC include:
a) Profilaxia primară a recurentelor
b) Prevenirea deformărilor și atitudinilor vicioase
c) Focusarea asupra compensării și optimizării deficitului cognitiv
d) Managementul complicaţiilor (disfagie, disfazie, tulburari sfincteriene)
e) Întreținerea funcțiilor în stările cronice, prevenirea deteriorării și dizabilităţii progresive
49. CM Obiectivele kinetoterapiei în perioada tardivă în recuperarea neurologică sunt:
a) Combaterea atitudinilor defectuoase ale aparatului locomotor
b) Creşterea funcţiilor fibrelor musculare
c) Învăţarea mişcărilor paliative
d) Recuperarea sindromului vasculo-trofic
e) Autoîngrijirea zilnică
50. CM Obiectivele kinetoterapiei în perioada tardivă în recuperarea neurologică sunt:
a) Consolidarea mersului
b) Munca
c) Activităţi educaţionale;
d) Automatizarea mişcărilor uzuale
e) Manipularea obiectelor
51. CM Activităţi de autoîngrijire zilnică sunt:
a) alimentare
b) hobby-uri
c) îmbrăcat
d) activităţi de divertisment în timpul liber
e) munca
52. CM Activităţi de autoîngrijire zilnică sunt:
a. pieptănat
b. manipularea obiectelor
c. activităţi educaţionale
d. mobilitatea
e. hobby-uri
53. CM Formele terapiei logopedice sunt:
a) verbal
b) stimularea memoriei
c) scris-citit
d) stimularea perceptiei
e) stimularea gândirei
54. CM Formele terapiei logopedice sunt:
a) socotit
b) metode alternative de comunicare
c) atenția și coștiința
d) stimularea memoriei
e) creativitatea și inteligența.
55. CM Tratamentul spasticității include:
a) Masaj
b) Pozitionare
c) Întindere pasivă
d) Injecție cu toxină botulinică A
e) Terapia ocupațională
56. CM Tratamentul spasticității include:
a) Utilizarea medicamentelor antispastice
b) Procedura neurochirurgicală (rizotomie selectivă dorsală)
c) Masaj
d) Exercitii de starching
e) Furnizarea de stimuli nocivi (nociceptivi)