Teste 1 2 1

Introducere în Reabilitarea Medicală
1. CS. Ce număr de persoane din lume trăiesc cu o dizabilitate?

a. Pînă la 200 milioane din populaţia lumii
b. Între 200 şi 250 milioane din populaţia lumii
c. Între 250 şi 500 milioane din populaţia lumii
d. Între 500 milioane şi 1 miliard din populaţia lumii
-e. Peste 1 miliard din populaţia lumii
2. CM. Care deficiențe în funcţionare necesită servicii de reabilitare?

-a. mobilitate,
b. morbiditate,
-c. auzul,
-d. vorbire
-e. cogniție
3. CM. În organizarea asistenţei de reabilitare mediul ambiant trebuie privit prin contextual
*a. fizical
*b. cultural
*c. social,
d. chirurgical
e. neurologic
4. CS. Reabilitarea este destinată:

a. doar persoanelor cu dizabilităţi
b. doar persoanelor cu traumatisme sportive
c. doar persoanelor cu boli acute şi cronice
*d. oricărei persoane cu probleme de sănătate
e. doar persoanelor cu deficiențe motorii
5. CS. Care este scopul principal al strategiei de reabilitare a sistemului de sănătate?

a. controlul bolilor
b. prevenirea bolilor
*c. funcţionare optimală
d. calitatea vieţii şi starea de bine
e. sănătatea biologică optimală
6. CS. Care model al serviciului de reabilitare este considerat optimal ?

a. medical
b. biologic
c. social
*d. biopsihosocial
e. individual
7. CM. Alegeţi termenii pozitivi utilizaţi în asistenţă de reabilitare?

a. Dizabilitate
*b. Participare
c. Handicap
*d. Activitate,
*e. Funcţionare
8. CM. La ce nivele ale sistemului medical activează specialiştii în reabilitare medicală?

*a. medicină primară,
*b. medicină spitalicească de nivel secundar
*c. medicină spitalicească de nivel terţiar
d. medicină spitalicească la al patrulea nivel
*e. centre specializate de reabilitare
9. CM. În care fază a bolii poate fi acordată asistenţă de reabilitare medicală?

*a. acută,
*b. subacută,
*c. cronică,
*d. sechelară
e. Supra-acută
10. CS. Procesul de reabilitare trebuie centrat pe

a. echipa multidisciplinară,
b. medic reabilitolog,
*c. pacient,
d. familia pacientului
e. psiholog clinic
11. CM. Selectaţi deficienţele în cazul pacientului cu astm bronşic?

*a. bronhospasm,
b. limitare la efort fizic,
*c. inflamatia bronsilor,
d. limitare la alergat
e. restricţii de a face sport
12. CM. Selectaţi dizabilităţile în cazul pacientului cu astm bronşic?

a. bronhospasm,
*b. limitare la efort fizic,
c. inflamatia bronsilor,
*d. limitare la urcatul scărilor
e. restricţii de a face sport
13. CM. Selectaţi restricţiile de participare în cazul pacientului cu astm bronşic?

a. bronhospasm,
*b. imposibilitatea de a continua servicu,
c. inflamatia bronsilor,
d. limitare la urcatul scărilor
*e. restricţii de a face sport
14. CM Conform definiției OMS din 2005, reabilitarea medicală cuprinde următoarele aspecte :
*a) Utilizarea tuturor mijloacelor menite să reducă impactul condițiilor generatoare de
dizabilități
b) Permite persoanelor sa se însănătoșească
*c) Permite persoanelor cu dizabilități să obțină o integrare socială optimă
d) Permite persoanelor să se autodeservească
e) Aplică factorii fizici cu scop terapeutic
15. CM. Selectații afirmațiile corecte care se referă la dizabilitate:

*a) Problema pe care persoana o întâmpină în îndeplinirea acțiunilor
*b) Poate surveni din motivul în care starea de sănătate este afectată de o boală
*c) Poate surveni din motivul în care starea de sănătate este afectată de un prejudiciu sau
îmbătrânire
d) Presupune prezența barierilor din partea factorilor de mediu
e) Reprezintă funcționarea optimă a unei personae după boală/ traumă
16. CM Modelul medical al dizabilității presupune :

a) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor
*b) Consideră dizabilitatea ca pe o problemă a persoanei, cauzată direct de boală/ traumă
*c) Are ca scop vindecarea sau adaptarea şi schimbarea comportamentului individului
d) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului în
societate
e) Urmărește înlăturarea barierilor de mediu
17. CM Modelul social al dizabilității presupune :

*a) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor
b) Consideră dizabilitatea ca pe o problemă a persoanei, cauzată direct de boală/ traumă
c) Are ca scop vindecarea sau adaptarea şi schimbarea comportamentului individului
*d) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului
în societate
*e) Urmărește înlăturarea barierilor de mediu
18. CM Selectați componentele clasificării internaționale a funcționării, dizabilității :

*a) Functia corpului
*b) Structurile corpului
*c) Activitate
*d) Participare
e) Morbiditate
18. CM Selectatați termeni ce pot fi interpretați ca termeni de stigmatizare a persoanei :

*a) Handicap
b) Dizabilitate
*c) Invaliditate
d) Funcțional
e) Persoană cu necesități speciale
19. CM Selectați aplicatiile clasificării internaționale a funcționării - CIF :

*a) Instrument statistic
*b) Instrument de cercetare
*c) Instrument de investigaţie clinică
d) Instrument de juridic
e) Instrument de evaluare clinică
20. CM Fac parte din ramurile asociate reabilitarii medicale ()

*a) Kinetoterapie
b) Aromaterapie
*c) Terapie ocupationala
*d) Electroterapie
e) Tratamentul chirurgical
21. CM Selectați afirmațiile corecte ce se referă la obiectivele reabilitarii :

*a) Minimizarea deficiențelor
*b) Creşterea gradului de independenţă funcţională
*c) Prevenirea recurenţelor şi a complicaţiilor
*d) Integrarea socială
e) Accentuarea deficitului funcțional
22. CM Scopul reabilitarii medicale trebuie să fie :

*a) Centrat pe pacient
*b) Conştientizat de către pacient
c) Stabilit de medicul curant
*d) Acceptat de către pacient şi membrii familiei
e) Centrat pe echipa multidisciplinară
23. CM Din compețentele echipei multidisciplinare fac parte:

*a) Evaluarea iniţială completă
*b) Stabilirea obiectivelor și scopurilor programului de reabilitare;
c) Evaluarea rezulatelor, dar fara a monitoriza pe termen lung programul de recuperare.
*d) Evaluarea rezulatelor, derularea și monitorizarea pe termen lung a programului de
recuperare.
*e) Revaluarea rezultatelor reabilitării la diverse etape
24 . CM Modelul social al reabilitarii implica urmatoarele criterii :

a) Consideră dizabilitatea ca o consecință directă a bolii
*b) Consideră dizabilitatea ca fiind în principal o problemă de integrare completă a individului
în societate.
*c) Sunt necesare schimbări de mediu ce ar asigura participarea deplină a persoanelor.
d) Consideră dizabilitatea echivalentă cu starea de sănătate
e) Considerea dizabilitatea ca un termen de stigmatizare
25. CM Dintre următoarele enunțuri care pot utilizate ca obiective ale reabilitării :
a) Cresterea asistenței persoanei
b) Prevenirea îmbolnăvirii
*c) Prevenirea recurențelor și complicațiilor
*d) Creșterea gradului de independență functională
*e) Creaearea mecanismelor de compensare și adaptare
26. CM Cartea albă pentru Specialitateade reabilitare medicală stabileşte :

*a) Poziţia Medicinei Fizice şi de Reabilitare în Europa
b) Poziţia Medicinei Fizice şi de Reabilitare în Republica Moldova
*c) Defineşte specialitatea RMF, natura, domeniul de lucru şi parametrii de activitate a
specialității
*d) Competenţile specialităţii şi medicilor specialişti în RMF inclusive relaţiile interdisciplinare
medicale.
e) Drepturile persoanelor cudizabilități
27. CM Oportunitățile și necesitățile de dezvoltare a specialității reabilitare medicală sunt

dictate de :
*a) Creștera speranței de viață la nivel global
*b) Dezvoltarea progresivă a tehnologiei inovatoare
c) Scăderea speranței de viață la nivel national
*d) Costuri ridicate ale asistenței medicale
*e) Creșterea numărului de supraviețuitori de AVC
28. CM Comform Raportului OMS 2011 Mondial privind dizabilitatea următoarele enunțuri
pot fi considerate corecte :
*a) Prevalența dizabilității este în continuă creștere
b) Prevalența dizabilității este în continuă descrestere
*c) Persoanele cu diferite tipuri de dizabilități reprezintă 7 - 8% din populația globului.
d) Dizabilitatea v-a fi combătută în 2050
e) Dizabilitatea poate fi rezolvată prin mijloacele medicinei moderne
29. CM Reabilitarea medicală – se ocupă de:

*a) Percepția persoanei referitoare poziția sa în viață pe parcursul unei boli
*b) Funcționare optimă a persoanelor cu dizabilitati
c) Tratamentul patologiilor ce nu necesită intervenții chirurgicale
d) Creșterea speranței de viață la nivel global
e) Prevenirea bolilor comunicabile
30. CM Cartea albă se adreseaza la cîteva grupuri ținta, care sunt acestea ?
*a) Factorii de decizie politica in domeniul sănătații ,reabilitării și problemelor de dizabilitate
*b) Publiculului general
*c) Profesioniști din domeniul medicinii
*d) Profesioniști din domenii înrudite
e) Persoanelor cu dizabilități
EXCLUS CM. Medicina fizică și de recuperare ține seama de :

*a) Incidența și prevalență celor mai frecvente afecțiuni în domeniu
*b) Pierderea funcționării din punct de vedere al parametrilor CIF
c) Acces la resurse juridice
*d) Acces la resurse disponibile medicinei de recuperare
e)
31. CM Limitararea căror activități pot fi corectate cu ajutorul reabilitarii:

*a) Nutritia
*b) Deglutitia
*c) Mobilitatea
d) Patologia respiratorie
e) Patologia sistemului nervos
32. CM Selectatați deficiențele ce pot aparea din cauza absentei reabilitarii :

*a) Atrofia musculaturii
*b) Durere
c) Comunicare
d) Vindecarea
e) Scăderea calității vieții la persoanele cu dizabilități
33. CM Selectati strategiile și direcțiile noi pentru sistemul de sanatate

*a) Preventivă
*b) Curativă
*c)De reabilitare
d) De vindecare completă
*e) Palitivă
34. CS Funcționarea reprezintă :

a)Integritatea SNC
*b)Totalitatea acțiunilor pe care este capabilă o persoana să le efectuieze
c) Efectuarea exercițiilor fizice
d) Integritatea aparatului neuro-mio-artro-kinetic
e) Lipsa dizabilității
35. CM Integritatea modelului CIF (clasificarea internațională a funcționării) cuprinde

urmatoarele modele :
*a)medical
*b)social
c)psihosocial
d) biomedical
e) econimic
36. CS Pentru a reda esența integrării diverselor perspective ale funcționarii este utilizat
urmatorul model :
a)Social
b)Biosocial
*c)Biopsihosocial
d)Psihosocial
e)Educațional
37. CM Reabilitarea bazata pe principiile CIF (clasificarea internațională a funcționării) are

următoarele sarcini :
*a)Evaluarea funcționării în cadrul condițiilor de sanătate
*b)Optimizarea capacității unei personae
*c)Se bazează și fortifică resursele persoanei
d)Se bazeaza pe tratament medicamentos
e) Are concept central prezența dizabilității
38. CM Reabilitarea bazată pe principiul CIF (clasificarea internațională a funcționării) are

următoarele sarcini :
*a) ofera un mediu de facilitare
b) combate deprinderile nocive
*c)dezvoltă performanța unei personae
*d) îmbunatateste calitatea vieții persoanei în legatura cu boala
e) fortificarea mecanismelor de apărare
39. CM Selectați dintre umătoarele componente ce pot fi atribuite terminologiei pozitive în

cadrul CIF (clasificarea internațională a funcționării)
*a) Activități
*b) Participarea
c) Restrictii de participare
d) Deficit
e) Depreciere
40. CM Scopul reabilitarii trebuie să fie :

*a) Centrat pe pacient
*b) Conştientizat de către pacient
*c) Acceptat de către pacient şi membrii familiei
d)Acceptat de catre echipa multidisciplinara
e) Nelimitat în timp
41. CM Cooperarea între specialiști în echipa multidisciplinară ajuta la:
a) Indicarea doar a tratamentului medicamentos cu evitarea polipragmaziei
b) Indicarea doar a tratamentului kinetoterapeutic
*c) Elaborării unei strategii comune care să cuprindă toate intervenţiile specialiştilor
d) Coboară preturile asistentei medicale
*e) Stabilirea scopurilor conform principiilor SMART
42 . CM După peripoada de timp scopurile programului de reabilitare sunt divizate în:

*a) De lungă durată
*b) De scurta durată
c) De durata medie
d) Temporare
e) Intermediare
43. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (Clasificarea Internațională a Funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului funcții?
*a) Durere
*b)Tulburări de somn
c) Multimorbiditate
*d) Slăbiciune musculară
e) Participare la activități politice
44. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului activități
*a) mers
b)tulburări de somn
c) multimorbiditate
*d) utilizare transport
e) participare la activități politice
ce s-ar potrivi domeniului participare
a) mers
b)activitățile vieții cotidiene
*c) viață socială
d) utilizare transport
*e) relații în famile
ce s-ar potrivi domeniului factori de mediu
*a) servicii de sănătate
*b)locul de muncă
c) mulimorbiditate
d) vîrstă
e) famile și membri
ce s-ar potrivi domeniului factori personali
a) servicii de sănătate
b)locul de muncă
*c) mulimorbiditate
*d) vîrstă
e) famile și membri
Metode in Reabilitare medicală . KT. Balneologie
1. CS Selectați definiția corectă pentru kinetologie:

a. *Ştiinţa mişcării organismelor vii şi a structurilor care participă la aceste mişcări
b. Știința mișcării părților corpului viu
c. Știința mișcării organismelor în spațiu
d. Știința despre mișcare.
e. Legile biomecanice ale miscarii
2. CM Selectați componentele(subdviiziunile) ale kinetologiei:

a. *Biomecanica
b. *Exercițiul fizic
c. *Componenul psihomotor
d. Componentul sociouman
e. Componrntul psihopedagogic
3. CM Selectați formele kinetoterapiei:
*a.Imitaţii şi jocuri
*b.Gimnastică generală şi respiratorie
*c.Gimnastică medicală selectivă
d.Antrenament anaerob
e. Antrenament aerob
4.CM Care din enunțuri nu sunt forme ale kinetoterapiei?

a.Reeducarea mersului
b.Dansul curativ
*c. Alergarea la distanță
*d.Urcarea la altitudine
e.Depăşirea obstacolelor
5. CM Tehnicile anakinetice apelează la:
a. Mobilizare pasivă
*b. Imobilizare
*c. Posturare
*d. Contracţie izometrică
e. Contracţie izokinetică
6. CM Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:
*a. Mobilizării active reflexe
b. Mobilizării pasive
*c. Mobilizării statice
d. Mobilizării active voluntare
e. Imobilizării
7.CM Din cele enumerte selectați principiile de aplicare a kinetoterapiei:

*a.Individualizarea tratamentului
*b.Precocităţii tratamentului
c.Aplicatrea efortului nelimitat
*d.Progresivităţii
e. Niciun răpuns corect
8. CS Selectați afirmația greșită:

a. Tratamentul kinetoterapeutic se alică individualizat
*b. Tratamentul kinetoterapeutic poate fi aplicat pacientului inconștient
c. Tratamentul kinetoterapeutic se aplică sistematic
d.Tratamentul kinetoterapeutic se alică cu progresivitate
e. Tratamentul kinetoterapeutic se aplică pacientului conştient
9. CM Kinetoterapia are următoarele efecte:

*a.Creşte forţa şi anduranța musculară
b.Scade tousul muscular
* c.Ameliorează mobilitatea articulară
*d.Reeducă coordonarea şi echilibrul
e. Reduce mobilitatea articulară
10.CM Kinetoterapia are efect de:
a. Micșorare a forței musculare
* b.Ameliorarea respiraţiei
*c.Creşterea toleranţei la efort
d.Scade mobilitatea articulară
e. Scade toleranţa la efort
11.CM Relaxarea mulculară prin metode kinetoterapeutice are următoarele avantaje:
a. Scade flexibilitatea ţesuturilor
*b.Creşte abilitatea de a învăţa sau a performa diferite mişcări
*c. Determină relaxarea fizică şi psihică
*d. Determină o conştientizare asupra propriului corp
e. Determină evaluarea neuro-mio-artro-kinetică
12. CM Kinetoterapia activă respiratorie cuprinde:
*a. Relaxarea
*b. Posturarea și educarea tusei
*c. Gimnastica corectoare
d. Refacerea abilităţilor
e. Tapotamentul
13. CM Dintre factorii enumerați, care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la
antrenamentul aerobic, face excepţie:
a. Vârsta
b. Sexul
*c. Coeficientul de inteligenţă
d. Nivelul de fitness iniţial
*e. Coeficient EQ
14.CM Exerciţiul aerobic muscular poate fi:
*a. Static
*b. Dinamic
*c. Izometric
d. Izomorf
e. Hiperkinetic
15. CM Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt:
a. Pacienții inconștienți
*b. Pacienţii cu afecţiuni locomotorii
*c. Pacienţii neurologici
*d. Pacienţii cu afecţiuni senzoriale
e. Pacienţi în stare vegetativă
16. CM În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru:
*a. Metode sportive
*b. Metode de autoîngrijire zilnică
c. Metode neesenţiale
*d. Metode ale activități zilnice
e. Metode psihoterapeutice
17.CS Principiul de bază, specific terapiei ocupaţionale este:
*a. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală, care este atrăgătoare
psihologic şi care îl solicită din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b. Stimularea şi dirijarea activităţilor
c. Creşterea şi menţinerea forţei musculare
d. Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare
e. Reevaluarea mersului
18. CS Aprecierea obiectivă a amplitudinii de mişcare articulară se poate realiza:
*a. Goniometric
b. Radiologic
c. Fotografic
d. Subiectiv, prin unghiuri imaginare
e. CT
”19. CM Care din următoarele tehnici aparţin kinetoterapiei anakinetice:

*a. Poziţia de corecţie (posturarea)
*b. Imobilizarea
c. Contracția mixtă
d. Contracţia izometrică
e. Mobilizare activă
20.CS Selectați definiţia corectă a kinetoterapiei.
*a.Ştiinţa ce se ocupă cu corectarea mecanismelor mişcării.
b.Ştiinţa mişcării organismelor vii şi a structurilor care participă la aceste mişcări.
c.Studiul mecanismelor neuromusculare şi articulare ce asigură mişcarea.
d.Studiul mediului în care organismul se mişcă.
e. Studiul mişcării organismului pluricelular în diferite medii de viaţă.
21.CS Numiți tipurile tonusului muscular. Care din tipurile enumerate ale tonusului muscular
sunt inexistente?
A Hipotonus.
B Hipertonus.
C Tonus postural.
*D Tonus de atitudine.
E Normotonus
22.CM Selectați forţele ce acţionează asupra segmentelor corpului în timpul ședinței de
kinetoterapie:
*a.Forţa de tracţiune.
b.Forţa musculară.
*c.Forţa gravitaţiei.
*d.Forţa de frecare.
e. Forţa centrifuga
23.CS Câţi paşi are un ciclul de paşi:
a.Unul
*b.Doi
c.Trei
d.Patru
e. nici un răspuns corect
24.CM Exerciţiul fizic poate avea ca scop:
*a.Refacerea funcţiei motorii unui segment.
*b.Antrenarea întregului corp.
*c.Antrenarea cardiovasculară.
d.Reechilibrarea endocrină
e. Normalizarea indicelui INR
25.CM Numiți factorii fizici naturali care au activitate terapeutică dovedită:
*a.Ape minerale
*b.Nămoluri
c.Fototerapia
d. Magnitoterapie
e. Electroterapie
26.CS Selectați definiția corectă pentru Hidroterpie:

*a. Aplicare metodică de către personalul calificat în cadrul unei activități specifice a
factorului fizic apă în scopul restaurării, menținerii sau creșterii calităților funcționale a
persoanelor cu sindroame dizabilitante acute, tranzitorii cronice.
b.Aplicare apei în scopul restaurării, menținerii sau creșterii calităților funcționale a
persoanelor cu sindroame dizabilitante acute, tranzitorii cronice.
c. Aplicare apei sau a vaporilor de apă în scopul restaurării, menținerii sau creșterii
calităților funcționale a persoanelor cu sindroame dizabilitante acute, tranzitorii cronice.
d. Aplicare apei sau a cristalelor de ghiață de apă în scopul restaurării, menținerii sau
creșterii calităților funcționale a persoanelor cu sindroame dizabilitante acute, tranzitorii
cronice.
e. Consumul echilibrat de apă, calculat individual la persoane conform vîrstei, masei
corporale şi genderului în scopul menţinerii diurezei zilnice.
27.CM Hidroteria are acțiune asupra reactivității sistemului vascular prin:

*a. Reacții metabolice
*b. Răspuns imun
c. Reflexe condiționate
d. Antrenarea sensibilității
e. Eliberarea de citochine proinflamatorii
28. CM Selectați procedeele hidroterapiei:

*a.Compresele
b.Împachetările
c. Realaxările
*d.Duşurile și băile
e. Electrostimulare
29.CM Băile terapeutice pot fi:

* a. Locale
* b. Generale
c. Parțiale
d.Segmentare
e. Radiculare
30.CM Hidrokinetoterapia poate fi:

a.Globală.
b.Analitică.
*c.Generală.
*d.Specială.
e. Invazivă
31.CS Indicați temperatura apei în băile reci:

*a. < 20 grade Celsius
b. 20-30 grade Celsius
c. 34-37 grade Celsius
d. 36.5 grade Celsius
e. 36,1-36,9 grade Celsius
32.CM selectați formele kinetoterapiei:

*a. hidro-kinetoterapia
*b. sportul curativ
c. fangoterapia
*d. terapia ocupațională
e. meloterapia
33. CS Indicați temperatura apei în băile răcoroase:

a. <20 grade Celsius
*b. 20-30 grade Celsius
c. 34-37 grade Celsius
d. 38-39 grade Celsius
e. 36,1-36,9 grade Celsius
34. CS Indicați temperatura apei în băile intermediare:

a. < 20 grade Celsius
b. 20-30 grade Celsius
*c. 34-37 grade Celsius
d. 36.5 grade Celsius
e. 40 grade Celsius
35.CM Care sînt factorii de care depinde recuperarea funcțională a bolnavilor cu infarct
miocardiac?
a.Tratamentul medicamentos.
b.Tratamentul chirurgical.
*c.Severitatea bolii coronariene.
*d.Durata spitalizării.
e. Anamnestic
Neuroreabilitare
1.CS Una dintre cele mai frecvente dereglari de comunicare caracteristice ale tulburărilor
neurologice este:
A. Alodia
b. Anomia
c. Apraxia
*d. Afazia
e. Acalculia
2. CS Selctați afecțiunea neurologică cu debut acut care generează cea mai mare rată de
dizabilități:
A. Polineuropatie demielinizantă acută inflamatorie
*b. Accident vascular cerebral
c. boala Parkinson
d. Boala Alzheimer
e. Tumoare cerebrala
3.CS Neuroplasticitatea este:

*A. capacitatea creierului de a crește noi neuroni
b. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa albă şi cenuşie.
c. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa albă.
d. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
funcţională în substanţa cenuşie.
e. Rezolvarea penumbrei
4.CS Reversarea prejudiciului în cadrul neuroplasticității este:

A. capacitatea creierului de a efectua sinaptogeneza
b. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
*e. Rezolvarea penumbrei ischemice
5.CS Reversarea prejudiciului în cadrul neuroplasticității reprezintă:

a. capacitatea creierului de a efectua sinaptogeneza
*b. rezolvarea edemului
e. adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin reorganizarea structurală şi
6 .CS Mobilizarea timpurie la pacienții cu boli neurologice are loc în perioada de timp :
*a. 24 până la 48 de ore
b. 72 până la 96 de ore
c. 5 zile
d. 1 săptămână
e. 10 zile
7. CM Cele mai frecvente deficiențe funcționale după accident vascular cerebral sunt:
*a. Dereglări de echilibru
*b. Dereglări de mișcare braț / mână
*c. Dereglări de mișcare a picioarelor
d. convulsii
*e. dereglari de mers
8.CM Cele mai frecvente deficite neurologice funcționale sunt:

*a. Dereglari motorii (pareze/plegii, hemi, para, tetra)
*b.Dereglari senzitive (superficiale, profunde)
*c. Derelari ale tonusului muscular (flasticitate, spasticitate)
d. Dischinezie indusă de exerciții paroxistice
*e. Tulburari de coordonare (ataxie cerebeloasa, ataxie senzitiva)
9.CM Cele mai frecvente deficite neurologice funcționale sunt:

*A. Tulburări de comunicare (afazie)
b. Paraliză periodică
*c. Tulburari de deglutiţie (disfagie solide/lichide)
*d. Tulburari sfincteriene (retenţie, incontinenţa)
*e. Tulburari cognitive (amnezie, apraxie, perturbarea funcţiilor de
atenţie, concentrare, planificare, executare)
10. CM Selectați condițile pentru este indicată neuroreabilitarea:
*A. Accident vascular cerebral (ischemic, hemoragic)

*b. Leziuni cerebrale
*c. Scleroză multiplă
d. Comă severă /sau obnubilare;
*e. Boli ale sistemului nervos periferic
11. CM Selectați condițiile pentru care este indicată neuroreabilitarea pentru neuroreabilitare
*a. Boli degenerative (boala Parkinson, demența și altele)
b. Hemoragie subarahnoidă sau intracerebrală;
*c. Boli ale sistemului nervos periferic (neuropatie, radiculopatie, plexopatie);
*d. Boli neuromusculare (miodistrofie);
*e. Leziunea traumatice a coloanei vertebrale
12.CM Principalele limitări ale activității la pacienții cu tulburări neurologice sunt:

*a. Mersul
*b. Urcatul / coborâtul scărilor
*c. Alimentaţia
d. Insomnie
*e. Baie
13.CM Principalele limitări ale activității la pacienții cu tulburări neurologice sunt:

*a. Îmbrăcatul
*b. Alimentația
*c. Igienă personală
d. Hipotensiune hipostatică severă
*e. Activitate profesională
14.CM Selectați afirmațiile adevărate referitoare la neuroplasticitate:

*A. Neuroplasticitatea reprezintă o adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin
reorganizarea structurală şi funcţională în substanţa albă şi cenuşie.
*b. Capacitatea creierului de a forma și reorganiza conexiunile sinaptice, în special ca răspuns la
învățare sau experiență sau în urma unei leziuni.
c. Capacitatea creierului de a crește noi neuroni
*d. Neuroplasticitatea este un termen umbrelă pentru a descrie diferite fenomene de schimbare și
adaptare a creierului.
e. Neuroplasticitatea reprezintă o adaptabilitate a sistemului nervos la diverse leziuni prin
reorganizarea structurală şi funcţională în substanţa albă .
15.CM Mecanismele de recuperare în neuroplasticitate sunt:

*A. sinaptogeneza
*b. demascarea
c. rezolvarea edemului
*d. Modificări neurotransmițătorului
e. rezoluția penumbrei
16.CM Neuroplasticitatea în creierul uman poate fi evidențiată prin tehnici precum:
*A. RMN funcțional
b. EEG (electroencefalogramă)
c. Electromiografie (EMG)
*d. Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
e. Tomografie computerizată (CT)
17. Echipa multidisciplinară în neuroreabilitare constă din:

*A. Neurolog / neurochirurg
*b. Chirurg ortoped / ortoped
c. Anestezist
*d. Internist
*e. Psihiatru

*A. Asistent medical de reabilitare
b. Oftalmolog / Optician
*c. Dietetician
*d. Kinetoterapeut
*e. Terapeut ocupational

*A. Logoped / kinetoterapeut
*b. Psiholog / psihiatru
*c. Terapeut de agrement
d. ORL-ist
e. Epidemiolog
20. CM Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:

*A. Apariția escarelor;
b. Infecția gastrointestinală
*c. Infecții urinare și pulmonare;
*d. Inflamaţia musculo-tendoasă și articulară;
*e. Cresterea spasticității;
21.CM Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:

*A. Inflamatii tendinoase si articulare;
*b. Durerea neuropată centrală;
c. Mișcări involuntare (diskinezie)
*d. Umăr dureros hemiplegic;
*e. Sindromul regional algic complex;
22. Selectați posibile complicații în neuroreabilitare:

*A. Osteoporoza de imobilizare;
*b. Tromboembolism venos;
c. Infecții ale pielii
*d. Tulburări cognitive și de comunicare.
*e. Tulburarile de deglutiţie
23. CM Obiectivele neuroreabilitării sunt:

*A. Minimizarea deficiențelor
*b. Creșterea gradului de independență funcțională / calitatea vieții
c. Tromboliza
*d. Prevenirea recurențelor și a complicațiilor
c. Neurochirurgie aplicată miniminvaziv
24. CM Obiectivele neuroreabilitării sunt:

*A. Integrare sociala
*b. Creșterea calității vieții
c. Tromboliza
d. Trombectomia
*E. Reducerea costurilor
25. CM Conținutul reabilitării include:

*A. Tratament medicamentos a condiției de bază
b. Chirurgie vasculară
*c. Tratamentul complicațiilor medicale
*d. Tratament de reabilitare fizică (KT, OT, FT)
e. Neurochirurgie
26.CM Conținutul neuroreabilitării include:

*A. Recuperare cognitivă
*b. Recuperarea limbajului și disfagiei
c. Vertebroplastia
*d. Asistență socială / comunitară / consiliere.
e. Adhesioliza
27. CM Terapia ocupațională include:

*A. autoîngrijirea zilnică;
*b. activităţi de divertisment în timpul liber;
c. mers
d. Urcatul scărilor
*e. Activități profesionale
28. CM Terapia ocupațională include:

*A. Activități educaționale;
b. Transferuri în pat
c. Exerciții pe parcursul amplitudinii de mișcare (ROME)
d. Controlul poziției
*e. Hobby-uri;
29. CM Obiectivele terapiei fizice sunt dentru deficitele generate e condițiile neurologice:
*A. Evitarea sau corectarea deformaţiilor, inflamației articulare și atitudinei vicioase.
*b. Evitarea atrofiei musculaturii paralizate
*c. Recuperarea sindromului vasculo-trofic
d. Activități educaționale;
*e. Creşterea funcţiilor fibrelor musculare restante sănătoase
30. CM Tratamentele specifice tulburărilor de înghițire sunt:

A. Logopedie
*b. Electroterapie (Vital Stim)
*c. Aplicarea gastrostomiei la necesitate.
*d. Exerciții pentru îmbunătățirea funcționalității mușchilor implicați în înghițire.
*e. Anumite poziții sau strategii care favorizează înghițirea.
31. CM Tratamentul spasticității include:

A. Furnizarea de stimuli nocivi (nociceptivi)
*b. Pozitionare, intindere pasiva, ROME
*c. Utilizarea medicamentelor antispastice
*d. Injecție cu toxină botulinică A
*e. Procedura neurochirurgicală (rizotomie selectivă dorsală)
32.CM Managementul incontinenței vezicii urinare constă din:

*A. Aport adecvat de lichide
b. Alimentarea bogată în fibre
*c. Antrenamentul vezicii urinare
d. Cateterizarea precoce a vezicii urinare
e. Procedura neurochirurgicală
33.CM Contraindicațiile pentru neuroreabilitare sunt:

A. Tulburări de înghițire;
*b. Comă severă sau obnubilare;
*c. Progresia semnelor și simptomelor neurologice;
d. Tulburări de coordonare
e. Tulburări sfincteriene;
34. CM Contraindicaţii pentru neuroreabilitare sunt:

*A. Hemoragie subarahnoidă sau intracerebrală
b. Tulburări cognitive.
c. Modificări ale tonului muscular
*d. Hipotensiune hipostatică severă;
e. Tulburări de comunicare
35. Contraindicațiile pentru neuroreabilitare sunt:

*a. Meningită acută
*b. Tromboză acută profundă a venelor (până la inițierea terapiei anticoagulante adecvate).
c. Deficiențe sensibile
d. Tulburări cognitive.
e. Tulburări de înghițire;
Respirator
1. CS Din punct de vedere structural, aparatul respirator este constituit din

a. Căile aeriene, pleura, cutia toracică, structurile cinetice
b. Căile aeriene, pleura, cutia toracică, plămânii
c. Căile aeriene, cutia toracică, plămânii
*d. Căile aeriene, plămânii, pleura, cutia toracică, structurile cinetice
e. Căile aeriene și plămânii
2. CM Care din următoarele afirmații se referă la căile respiratorii inferioare periferice:

*a.Bronhiolele reprezinta ramificaţii ale bronhiilor cu diametrul sub1 mm şi sunt incluse organic
în ţesutul pulmonar cu care se continuă.
*b. Bronhiola terminală reprezintă generaţia a treia de bronhiole, fiind ultima cale aeriană care
conţine alveole.
*c. Bronhiile mici au diametrul sub2 mm si sunt lipsite de cartilaj.
d. Laringele este ductul prin care aerul trece din faringe în trahee, fiind în acelaşi timp şi organul
principal al fonaţiei.
e. Traheea este un organ tubular, cu diametrul de aproximativ 20 mm şi se continuă cu
ramificaţiile arborelui bronşic.
3. CM Care din următoarele afirmații se referă la testul ”conversației și al cititului”?

*a. Testul conversației și al cititului presupune observarea modului în care bolnavul respiră în
timpul unei discuții.
*b. Testul conversației și al cititului presupune măsurarea intensității unei activități fizice.
*c. Testul conversației și al cititului constă în ascultarea cu atenție a plămânului pacientului
înregistrând în special respirația zgomotoas sibilantă şi prelungită şi ralurile inspiratorii.
d. O persoană sănătoasa care efectueaza o activitate de nivel mediu poate să realizeze uşor o
conversaţie, chiar dacă este angajată într-o activitate.
e. Testul conversației și cititului se realizeaza atunci când la o distanţă oarecare de gură,
bolnavul ţine o lumânare aprinsă în care suflă incercând să ţină aplecată flacăra fără ca aceasta să
se stingă.
4. CS Explorarea radiologică presupune

a. Doar radioscopia
b. Doar radiografia
c. Doar teste de efort
*d. Radioscopia și radiografia
e. Radioscopia, radiografia și teste de efort
5. CS În timpul probelor de efort de scurtă durată se evaluează:

*a. Doar reacțiile organismului la efort
b. Reacțiile organismului la efort și adaptarea lui la efort
c. Doar adaptarea organismului la efort
d. Funcția cognitivă
e. Echilibru și coordonarea
6. CM Care din următoarele afirmații este adevărată în legătură cu ventilația și VO2 în

timpul efortului de lungă durată:
*a. În perioada de adaptare are loc o creștere continuă a ventilației sau VO2.
*b. În perioada de echilibru valorile se stabilizează într-un platou.
*c. Perioada de recuperare începe odată cu terminarea efortului.
d. Cu cât efortul este mai intens, cu atât platoul este mai ridicat, iar perioadele de adaptare și
recuperare sunt mai scurte.
e. VO2 este inependent de efortul fizic
7. CS Care din urmatoarele sindroame se caracterizează prin limitarea

expansiunilor toracice de orice cauză extrapulmonară
a. Sindromul ventilator obstructiv
b. Sindromul ventilator mixt
*c. Sindromul ventilator restrictiv
d. Sindromul de detresă respiratorie
e. Sindromul de condensare pulmonară
8. CM Hipoventilația în sindroamele de tip restictiv este determinată de:

*a. imposibilitatea mobilizării sistemului de către o musculatură respiratorie deficitară
b. atrofia pereţilor bronhici
*c. scăderea stimulilor ventilatori (prin boli neurologice centrale sau periferice)
*d. creşterea importantă a travaliului ventilator (prin boli ale peretelui toracic sau ale
plămânului).
e. spasmul musculaturii bronhice
Exclus CS Care din următoarele afirmații despre hipoventilație sunt greșite:

a. Hipoventilaţia alveolară modifcă presiunile gazelor atât în alveolă, cât şi în sânge (PAO2
şi PaO2, scad în timp ce PACO2 şi PaCO2 cresc).
b. Scăderea O2 sangvin determină creşterea frecvenţei cardiace, ca şi a numărului de

globule roşii, organismul încercând în acest fel să realizeze o aprovizionare cu O2 a celulelor
corespunzătoare cerinţelor metabolice.
c. Hipoventilaţia este definită ca „ventilaţie alveolară superioară cerinţelor metabolice”,

fiind determinată de un aport insuficient de aer inspirator la spaţiile alveolare.
d. Hipoventilaţia nu anulează gradienţii presionali, schimburile gazoase continuând să se

efectueze la plămân, dar la alte nivele sangvine care definesc hipoxemia şi hipercapnia.
*e. Toate răspunsurile sunt Raspe.
10. CM Selectați patologiile care conduc la sindromul ventilator restrictiv :

*a. Miastenia gravis
*b. Miozita
*c. Distrofia musculara progresiva
*d. Miotonia
e. Emfizemul pulmonar
11. CM Factori care limitează expansiunea toracică sunt:

a. Hernia diafragmică
*b. Tulburări neuro-musculare
c. Tulburări ale mecanicii toracice
*d. Procese intraabdominale care limitează excursiile diafragmului
e. Poliomelita
12. CM Programul de recuperare a pacientului cu disfuncție respiratorie restrictivă include:

*a. Tratarea cauzei supraîncărcării
*b. Ameliorarea ventilației alveolare
c. Dezobstrucția bronșică
*d. Antrenamentul la efort
e. Reducerea rezistenței la flux in căile aeriene
13. CM Ritmul respirator la pacientul cu disfuncție respiratorie restrictivă trebuie să:

*a. Se adapteze spontan
*b. Să fie lăsat liber la nivelul cel mai convenabil
*c. Să compenseze volumul curent mic
d. Să respecte raportul optim al timpilor respiratori
e. Fie cat mai redus
14. CM Care din urmatorii factori sunt factori parietali care cauzeaza sindromul ventilator
obstructiv:
*a. spasmul musculaturii bronhice
*b. atrofia pereților bronhici
c. edemul mucoasei
d. alterarea parenchimului pulmonar, cu diminuarea retracției elastice
e. edemul mucoasei
15. CS Care din urmatoarele afirmații despre boala obstructivă a căilor mici este falsă:
a. Nu există nicio metodologie de recuperare în această afecţiune, ci doar o atitudine
profilactico-terapeutică: suprimarea factorilor agresionali, aerosoloterapie şi climatoterapie.
b. Boala obstructivă a căilor mici reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2
mm, constând în diminuarea lumenului, mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor
calciforme.
c. Afectarea căilor aeriene mici este întâlnită în bronşita cronică şi în emfizemul pulmonar.
*d. Boala obstructivă a căilor mici se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor
aeriene situate distal de bronhiola terminală, cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea
suprafeţei totale alveolare şi pierderea de capilare pulmonare.
e. Toate afirmațiile sunt adevărate.
16. CS Care din următoarele opțiuni nu este o entitate nosologică a sindromului obstructiv:
a. Boala onstructivă a căilor mici
b. Emfizemul pulmonar
c. Bronșita cronică
d. Astmul bronșic
*e. Toate răspunsurile sunt Raspe
17. CM Principii ale tratamentului de recuperare în sindromul ventilator obstructiv sunt:

*a. Readaptarea la efort prin antrenament progresiv şi terapie ocupaţională.
b. Tratarea cauzelor de suprsolicitare
*c. Reinserţia socio-profesională, obiectiv al recuperării socio-profesionale, prin toate
celelalte obiective precum şi prin mijloace speciale de reprofesionalizare.
d. Reducerea rezistenței la flux in căile aeriene
*e. Informarea pacienţilor privind conceptul de recuperare medicală: antrenamentul fizic
regulat, ameliorarea performanţelor, dispneei şi a calităţii vieţii.
18. CS Care din următoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizează difuncția

ventilatorie obstructivă:
a. Hipersecreția și vâscozitatea crescută a mușchiului bronșic
b. Bronhospasm
c. Edemul mucoasei
d. Îngustarea dinamică din expir
*e. Procese fibrotice bronșice și peribronșice
19. CM Care din următoarele mecanisme de producere ale disfuncției ventilatorii obstructive
sunt ireversibile:
*a. Hipertrofia si hiperplazia glandelor bronșice
*b. Procesele fibrotice bronșice și peribronșice
*c. Atrofia peretelui bronșic și pierderea de căi aeriene
d. Bronhospasm
*e. Scăderea reculului elastic
20. CS Din metodele programului de recuperare medicală aplicat la pacientul cu disfuncție

ventilatorie obstructivă nu face parte:
a. Îndepărtarea factorilor de risc bronhopulmonari
b. Rasparea factorilor patologici extrapulmonari de întreținere sau agravare a disfuncției
ventilatorii obstructive
c. Dezobstrucția bronșică
*d. Creșterea constului ventilației și relaxarea musculaturii respiratorii
e. Ameliorarea distribuției intrapulmonare a aerului
21. CM Condiția fizică a pacientului pulmonar este rezultatul:

*a. Leziunilor bronhopulmonare
*b. Nivelul de toleranță la efort a pacientului
c. Mediului ambiant
d. Condițiilor meteo
e. Funcției reno-urinare a pacientului
22. CM Kinetoterapia respiratorie cuprinde:

*a. Relaxarea
*b. Posturarea
*c. Gimnastica respiratorie
*d. Educarea tusei și vorbitului
e. Evitarea efortului fizic
23. CM Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:

*a. Corijarea curburilor patologice ale gâtului și poziției capului
*b. Corijarea poziției umerilor și scapulei
*c. Corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale și lombare
d. Conservarea poziției și mobilității existente ale bazinului
*e. Tonifierea diafragmului și musculaturii respiratorii
24. CM Posturarea în kinetoterapia respiatorie cuprinde:

*a. Posturi relaxante
*b. Posturi facilitatorii
*c. Posturi de drenaj
d. Posturi respiratorii
e. Posturi antideclive
25. CS Care din următoarele afirmații despre sindromul ventiltor mixt sunt adevărate:
a. Disfuncţia ventilatorie mixtă constă în asocierea în diferite grade a disfuncţiei obstructive
şi restrictice, cu predominanţa uneia dintre ele.
b. Cele mai reprezentative boli care conduc la SVM sunt pneumoconiozele şi tuberculoza
pulmonară.
c. Disfuncția ventilatorie mixtă se caracterizează prin scăderea CV şi a CPT, la care se
adaugă scăderea VEMS-ului şi a raportului VEMSx100/CV.
*d. Exte generat doar de restricția expansiunii cutiei toracice
e. Toate afirmațiile sunt false.
Excludem CM Pneumoconiozele
*a. Reprezintă un segment reprezentativ în cadrul patologiei pulmonare profesionale.
b. Se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor aeriene situate distal de bronhiola
terminală, cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea suprafeţei totale alveolare şi pierderea de
capilare pulmonare.
*c. Sunt boli pulmonare caracterizate prin acumularea unor pulberi în plămân, cu reacţii
pulmonare specifice.
d. Reprezintă o afecţiune a bronhiilor mari şi mici și se caracterizează clinic prin prezenţa
prezenţa sindromului bronşitic cronic (tuse cu expectoraţie mucoasă) cel puţin 3 luni pe ani şi o
vechime minim de 2 ani.
e. Reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2 mm, constând în diminuarea
lumenului, mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor calciforme.
27. CM Caracteristici ale pneumoconiozelor necolagene sunt:

a. Distrugerea structurilor alveolare
b. Reacţie interstiţială pulmonară ireversibilă, de tip colagen, cu aspect final de stare
cicatricială permanentă
*c. Structură alveolară intactă
*d. Reacţie interstiţială de tip reticulinic
*e. Reacție interstițială potenţial reversibilă
28. CM Cauze ale pneumoconiozelor colagene sunt:

*a. Pulberi fibrogene- particule de bioxid de siliciu cristalin, fibrele de azbest
b. Îngroşarea peretelui prin hiperplazie celulară şi glandulară
c. Spasmul musculaturii bronhice
d. Atrofia pereţilor bronhici
*e. Pulberi nefibrinogene, pulberi care nu au proprietatea de a induce reacţia de tip colagen,
dar pot produce această reacţie când plămânul plămânul prezintă o reacţie imunologică
modificată prin infecţii pulmonare anterioare specifice.
29. CS Care din urmatoarele exemple sunt sindroame posttubersculoase:

a. Sindromul bronşitic
b. Sindroamele de scleroză retractilă cicatricială
c. Sindromul de cord pulmonar
d. Sindromul de insuficienţă pulmonară cronică
*e. Toate exemplele reprezinta sindroame posttubersculoase
30. CM Cele mai utilizate modalități de antrenament la efort performate la pacienții cu disfuncție
ventilatorie obstructivă sunt:
*a. Antrenamentul prin mers
*b. Antrenamentul la scăriță
c. Exerciții fizice rezistive, progresive, intense
*d. Antrenamentul la piscină
*e. Antrenamentul prin terapie ocupațională
31. CM În ortostatism, pacientului i se recomandă următoarele posturi facilitatorii:

*a. Spate rezemat de perete
*b. Coloana cifozată
c. Membrele superioare la zenit
d. Membrele inferioare extinse
*e. Membrele inferioare ușor flectate din genunchi
32. CM Care din următoarele afirmații legate de aerosoloterapie și inhaloterapie sunt

adevărate:
a. Inhaloterapia reprezintă forma sub care un agent terapeutic poate fi introdus pe
cale inhalatorie.
*b. Inhaloterapia reprezintă introducerea pe cale respiratorie a unui agent terapeutic.
*c. Aerosolul reprezintă forma sub care un agent terapeutic poate fi introdus pe
cale inhalatorie.
d. Aerosolul reprezintă introducerea pe cale respiratorie a unui agent terapeutic.
e. Aerosolul și inhaloterapia reprezintă forma sub care un agent terapeutic poate fi
introdus pe cale inhalatorie.
33. CM Care din următoarele exemple nu reprezintă sisteme de producere a aerosolilor?

*a. Pulverizarea cu ajutorul ultrasunetelor
*b. Pulverizarea prin centrifugare
*c. Aparate cu duze, care realizează pulverizarea pneumatică
*d. Dozele de pulverizare sau „spray”-urile
e. Pulverizare prin legarea aerosolilor cu ioni
34. CM Care din următoarele afirmații legate de ventilația mecanică sunt adevărate:
*a. Ventilația mecanică reprezintă utilizarea unor aparate, sisteme sau instalaţii mecanice,
electrice, sau electronice cu scopul ajutorării respiraţiei sau chiar înlocuirea ei.
*b. Sunt doua tipuri de ventilație mecanică: ventilația asistata și ventilația controlată
c. Ventilaţia controlată - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui
respiratorie exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare
decondiţionarea musculară.
*d. Ventilația asistata - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui
respiratorie exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare
decondiţionarea musculară.
*e. Ventilația controlată - aparatul imprimă pacientului o respiraţie la care acesta nu
participă.
35. CM Care din următoarele exemple reprezintă modalități de oxigenoterapie:

*a. Cortul de O2
*b. Tubul nazotraheal
*c. Masca de oxigenoterapie
d. Relaxarea
*e. Traheostoma
36. CS Care din următoarele exemple nu reprezintă indicații ale oxigenoterapiei:

a. Hipoxia prin hipoventilaţie
b. Hipoxia indusă prin anemii, hemoglobinopatii, insuficienţă circulatorie
*c. Hipoxia determinată de utilizarea metabolică inadecvată a O2
d. Hipoxia atmosferică
e. Hipoxia indusă de scăderea difuziunii O2 prin membrana alveolocapilară
37. CS Care din următoarele exemple nu sunt obiective ale curei balneoclimaterice:
a. Modificarea respirațiilor fiziopatologice musculare
b. Conservarea mobilitatii articulare si a fortei musculare
c. Ameliorarea mobilitatii articulare
d. Refacerea sau îmbunătățirea unor stereotipuri motorii afectate
*e. Toate răspunsurile sunt corecte
38. CM Pacientului dispneic îi sunt caracteristice următoarele posturi facilitatorii:

a. În șezând „postura rezemat de spătar“
b. Poziția Trendelenburg
*c. Spate rezemat de perete, coloana cifozată, umerii căzuți, membre inferioare ușor flectate
*d. În șezând „postura plecat înainte“
*e. Postura conform sistemului celor „5 perne în scară“
39. CM În timpul inspirației de repaus, la contracția diafragmei au loc următoarele procese:
*a. Crește diametrul vertical al toracelui
b. Crește diametrul orizontal al toracelui
c. Crește volumul ventilator
*d. Scade presiunea toracică
*e. Crește presiunea abdominală
40. CS Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronșic sunt următoarele cu

excepția:
a. Înainte de masă
*b. Dupa masă
c. Seara
d. Dimineața
e. Dimineața, seara, înainte de masă
41. CM Aspectele care caracterizează posturile de drenaj bronșic:

*a. Durează aproximativ 40 de minute
b. Se efectueaza după masă
*c. Se efectueaza înainte de masă
*d. Sunt urmate de tapotament
*e. Sunt urmate de vibromasaj
42. CS La pacienții cu obstrucție bronșică, exercițiile respiratorii care micșorează obstrucția

sunt:
*a. Expirația cu buzele strânse cu pronunțarea consoanelor h, ș, f, s, p, t.
b. Cântatul
c. Exerciții de respirație cu inspirația forțată.
d. Exerciții respiratorii cu expirul obișnuit
e. Inspir cu rezistență
43. CM Drenajul bronșic se efectuează:

*a. Dimineața pe nemâncate
b. Dimineața după masă
*c. După kinetoterapia respiratorie
d. În salonul bolnavului
*e. Într-un salon special
44. CS Poziționarea optimală a bolnavului pentru drenajul bronșic din lobul superior al
plămânului este:
*a. Șezând pe scaun cu capul lateroflexiei opus lobului afectat
b. Culcat pe spate cu membrele inferioare ridicate
c. Șezând pe scaun cu capul flexat înainte
d. Culcat pe spate cu membrele inferioare coborâte
e. În ortastatism
45. CS Poziționarea bolnavului pentru efectuarea drenajului bronșic al lobilor inferiori este:
*a. Ventrală cu membrele inferioare ridicate mai sus de 50 cm.
b. Ventrală cu membrele inferioare orizontale sau relaxate
c. Culcat în decubit lateral
d. Culcat în decubit dorsal
e. În ortastatism
46. CM Metodologiile prezente în kinetoterapia respiratorie sunt:
*a. Gimnastica corectivă
b. Gimnastica vasculară
*c. Reeducarea respiratorie
*d. Relaxarea
e. Gimnastica de dimineață
47. CS Postura facilitatorie a unui bolnav dispneic este:

a. În ortostatism cu spatele rezemat de perete, coloana ușor cifozată, trunchiul ușor aplecat
în față, membrele superioare atârnând înaintea corpului, iar membrele inferioare ușor flexate din
genunchi.
b. Șezând pe scaun, spatele drept sprijinindu-se de speteaza scaunului.
*c. În decubit dorsal, partea rebutabilă de la capul patului fiind ridicată la 45 de grade pe o
pernă mică, umerii nefiind pe pernă, brațele fiind în abducție de 30-40 de grade, antebrațele
stând în sprijin pe două perne, iar sub coaste și genunchi aflându-se o pernă care flexează ușor
șoldurile și genunchii.
d. Din poziția șezând, nu se reazemă pe spătarul scaunului, fiind ușor aplecat înainte cu
coatele pe coapse sau pe o masă.
e. În poziție antideclivă
48. CM Controlul și coordonarea respirației – unul dintre cele mai importante capitole din
kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncție ventilatorie obstructivă – include următoarele
aspecte:
*a. Reducerea ritmului respirator
b. Creșterea ritmului respirator
*c. Controlul volumului curent
*d. Controlul fluxului de aer
*e. Obținerea unui raport între timpii respiratori (inspir/expir) egal cu 1/2 – 1/ 2,5
SISTEMUL OSTEOARTICULAR
1. CM. Numiți domeniile de evaluare osteoarticulară:

*a. Postura şi aliniamentul.
*b. Mobilitatea articulară.
*c. Forţa şi rezistenţa musculară.
*d. Controlul motor şi toleranţa la efort.
e. Adaptare cardiorespiratorie
2. CM. Evaluările analitice ale aparatului locomotor se adresează:
*a. Infirmităţilor anatomice.
*b. Infirmităţilor fiziologice.
*c. Infirmităţilor psihologice.
d. Infirmităţilor clinice.
e. Deficitelor paraclinice.
3. CS. Care sunt cele trei axe de examinare ale corpului:

*a. Longitudinal, transversal şi sagital
b. Superior, inferior şi stâng
c. Cranial, caudal şi superior
d. Vertical, caudal şi cranial
e. Vertical, orizontal, transversal
4. CS.Care afirmaţie referitoare la axele corpului nu este corectă:
a. Axul transversal este orizontal
b. Planul transversal împarte corpul într-o parte superioară şi una inferioară
c. Planul transversal împarte corpul într-o parte cranială şi una caudală
* d. Axul sagital este orizontal
e. Axul longitudinal este orizontal
5. CM. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu:

*a. Cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor
*b. Valoarea standard
c. Valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii
d. Cea a articulaţiilor supraiacente
e. Cea a articulației subiacente
6. CM. Regulile bilanțului muscular, în sistemul 0-5 prevăd

* a. poziționarea corectă pentru miscarile realizate antigravitațional pentru forța 3,4,5.
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de mușchiul respectiv.
*c. pentru aprecierea forțelor 3-5, rezistența se opune în treimea distală segmentului spre
capătul cursei de mișcare.
*d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de mușchiul respectiv.
e. stabilizarea regiunii distale ce este deplasat de mușchiul respectiv
7. CM. Alegeţi tipurile de mers nedureros.
* a. Mers bradikinetic
b. Mers osteogenic
* c.Mers senil
d.Mers miogenic
e. Mers neurogen
8. CM. Numiți factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului:

* a. ereditatea
*b. boli generale ale organismului
*c. obişnuinţa ( posturi vicioase)
*d. afecţiuni ale aparatului locomotor
e. factori fizici artificiali
9. CM. Poziţia ortostatică se evaluează prin:

**a. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb
b. măsurarea înălţimii şi a taliei şezând
* c. evaluarea alinierii segmentelor din faţă, din lateral şi din spate
d. aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb
e. examen paraclinic
10. CS.Capacitatea de mişcare articulară se apreciază prin:

a. bilanţ clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilităţile de comunicare
*d. bilanţ articular
e. examen paraclinic
11. CM. Condiţiile de efectuare a testingului articular sînt:
*a.Poziţii comode pentru testator
*b.Poziţii comode pentru testat
*c.Cunoaşterea valorilor normale
*d.Posibilitatea de mişcări trucate
e. Corelarea cu acuzele pacientului
12. CS. Numiţi unitatea de măsură a mersului.

a.Pasul
*b.Ciclul de păşit
c.Alternanţa de paşi
d.Ritmul de paşi
e. Sprijinul bilateral
13. CM. Din testele obiective de evaluare musculară fac parte:
a.Dinamometria
b.Testarea forţei musculare
*c.Inspecţia
*d.Palparea
*e. Măsurări analitice
14. CS. Amplituda maximă obţinută cu ajutorul asistentului sau a unui echipament se numeşte:
a.Mobilitate
b.Joc articular
*c.Flexibilitate
d.Redoare
e. Limitare
15. CM. Care este necesitatea evaluării amplitudinii de mişcare articulară?

*a.Determinarea limitărilor de mişcare
*b.Determinarea necesităţilor de recuperare
*c.Determinarea progresului sau regresului
*d.Determinarea restantului funcţional
e. Determinarea patologiilor prezente
16. CM. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale
omului,se grupează în următoarele categorii:
*a. De autoîngrijire
*b. De mobilitate
c. De forţă
*d. De comunicare
*e. De abilitate
17. CM. Selectaţi tehnicile de testare a forţei musculare.
*a.Bilanţul muscular manual
*b.Testarea individuală a muşchiului
c.Testul mişcării patologice
*d.Testarea activităţilor curente (ADL)
*e. Dinamometria
18. CM. Care sunt scopurile urmărite în testarea musculară?
*a.Elaborarea diagnosticului funcţional
*b.Alcătuirea programului de recuperare
c.Determinarea tipului intervenţiilor chirurgicale
*d.Determinarea stării generale a pacientului
*e. Evaluarea funcțională în dinamică
19. CS.Ortezele se confecţionează din următoarele materiale, cu o excepţie:
a. Metalul (oţel călit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b. Plasticul
c. Pielea
* d. Hârtia
e. Toate cele enumerate
20. CS. Principiul de bază, specific terapiei ocupaţionale este:

*a. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală, care este atrăgătoare
psihologic şi care îl solicită din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b. Stimularea şi dirijarea activităţilor
c. Creşterea şi menţinerea forţei musculare
d. Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare
e. Reeducarea echilibrului
21. CM. Ca metode de evaluare a ADL-urilor se folosesc:

a.Aparate speciale
*b.Întrebări puse familiei
* c. Observaţia activităţii pacientului
*d. Observaţia mediului
*e.Chestionare speciale
22. CM.Care sînt activităţile care sunt evaluate în cardul testării ADL-urilor?
* a. Alimentarea
*b. Igiena
*c. Îmbrăcarea.
*d. Comunicarea
e. Forța musculară
23. CM. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:

*a. Masaj sedativ lombosacrofesier
b. Bai galvanice, 4 celulare
*c. Curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar
d. Împachetari cu parafina lombar în formele acute
*e. Împachetari cu parafina lombar în formele cronice
24. CM. Enumerați metodele electroterapice cu efect antalgic indicate în gonartroză:

a. Comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Împachetări cu parafină
*c. Curenţi de joasă frecvenţă
*d. Curenţi de medie frecvenţă
*e. Aplicații de termoterapie
25. CM. Igiena ortopedică a genunchiului constă în:

*a. Evitarea tocurilor înalte
*b. Evitarea traumatismelor directe
c. Repaus prelungit
*d. Descărcarea de greutate a genunchiului
*e. Control greutății corporale
26. CM. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde

*a. Durere la nivelul genunchiului
*b. Redoare de inactivitate
*c. Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faţa anterioară a coapsei
*d. Mers şchiopătat
e. Mobilitate articulară păstrată
27. CM. Indicaţiile curei balneare în coxartroză sunt reprezentate de:

a. Formele acute
b. Formele subacute
* c. Formele în remisie
*d. Coxartroza la debut
*e. Coxartroza operată
28. CM. Numiţi obiectivele recuperării în coxartroză:
*a.Scăderea durerii
*b.Creşterea stabilităţii
*c.Creşterea mobilităţii
*d.Creşterea gradului de coordonare la mers
e. Reeducarea sensibilității
29. CM.Care sunt regulile de profilaxie secundară în coxartroză?
*a.Evitarea ortostatismului prelungit.
*b.Mersul cu sprijin în baston.
*c.Deplasări pe bicicletă.
d.Evitarea activităților sportive
*e. Control greutățiii corporale
30. CM.O gonartroză poate prezenta următoarele deficite funcţionale:
a.Coordonarea.
*b.Instabilitatea.
*c.Limitarea mobilităţii articulare.
*d.Mobilitatea patologică.
*e. Mobilitate dureroasă
31. CM. Programul de reabilitare în gonartroză include:

a.Reeducarea sensibilității
*b.Mobilizarea articulară.
*c.Refacerea stabilităţii și controlului muscular al genunchiului.
*d.Terapia ocupaţională.
*e. Reeducarea mersului
32. CM. În faza acută a unei artrite se urmăreşte:
*a.Reducerea durerii şi inflamaţiei.
b.Încărcarea intensă a articulaţiei.
*c.Menţinerea mobilităţii articulare.
*d.Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare.
e. Creșterea forței și rezistenței musculare.
33. CM. Cronicizarea unui proces infamator articular generează:
*a.Deformarea articulară.
b.Dereglări senzitive.
*c.Distrugerea cartilaginoasă.
*d.Erodare capsulară
*e. Deficite motorii
34. CM. Reducerea durerii şi inflamaţiei articulare se realizează prin:
*a.Imobilizare articulară.
*b.Electroterapie.
c. Mobilizări maxime.
*d.Masaj cu gheaţă
e. creșterea forței musculare
35. CS. Atelele care au rolul de a corecta deviaţiile şi deformările se numesc:
a.Atele de repaos.
*b.Atele de postură.
c.Atele antideclive.
d.Atele dinamice.
e. Atele active
36. CM. Kinetoterapia în gonartroză constă în:

*a. Exerciţii pentru coordonare
*b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
*c. Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete
d. Exerciții pu refacerea rotației
*e. Reeducarea mersului
37. CM . Reabilitarea în perioada acută a discopatiei lombare are drept scop:

a. Asuplizarea trunchiului inferior
*b. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
*c. Relaxare generală
*d. Scăderea iritaţiei radiculare
e. Fortificare musculară
38. CM. „Şcoala spatelui” constă în:

*a. Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului
*b. Înzăvorârea coloanei lombare
*c. Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti
d. Infiltrații locale medicamentoase
*e. Practicarea sportului curativ
39. CM. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul:
*a. Durerilor care nu cedează la tratament conservator
*b. Recidivelor frecvente
c. Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici
*d. Apariţiei sau agravării unui deficit motor
*e. Dereglărilor sfincteriene
40. CM.Clinic, umărul dureros simplu are următoarele stadii:

*a.Acut.
*b.Subacut.
*c.Cronic.
d.Reconvalescenţă
e. Trenant
41. CM. În poliartrita reumatoidă:
*a.Se evită poziţiile sau activităţile ce solicită flexorii degetelor
*b.Se recomandă purtarea de susţinători plantari
*c.Se evită poziţia şezândă pe scaune sau fotolii joase
d.Se recomandă exerciţiile care antrenează forţa
*e Se recomandă activitățin adaptate funcției
42. CM Numiţi obiectivele reabilitării funcționale urmărite în stadiul terminal al umărului
dureros simplu:
a.Imobilizarea
*b.Refacerea forţei musculare
c.Relaxare segmentară
*d. Reeducarea stabilităţii.
*e.Refacerea mişcării controlate
43. CS. Deformarea coloanei în plan frontal cu rotaţie vertebrală se defineşte ca:
a.Cifoză
b.Spondiloză
c.Morbul Poth
*d.Scolioză
e.Discartroză
44. CS. Scoliozele idiopatice infantile, juvenile, paliomielitice, postraumatice se clasează în:
a.Scolioze funcţionale
*b.Scolioze structurale
c.Scolioze echilibrate
d.Scolioze dezechilibrate
e. Scolioze primare
45. CS.Care este vîrsta scoliozelor juvenile?
a.0-1 an
b.1-3 ani
*c.3-10-12 ani
d.7-12 ani
e. 18-20 ani
46. CM. Din punt de vedere al curburilor scoliozele pot fi:

*a.Cu dublă curbură majoră.
*b.Cu curbură toracică.
*c.Cu curbură toracolombară.
*d.Cu curbură lombară.
e. Cu curbură cervicocranială
48. CM. Obiectivele reabilitării în scolioze sunt:
*a.Ameliorarea poziţiei coloanei
*b.Creşterea flexibilităţii coloanei
*c. Creşterea forţei musculare
d.Ameliorarea echilibrului
e. Antrenarea la efort
49. CM. Ameliorarea posturii în scolioză se efectuează prin intermediul:
a. Atelelor ghipsate
*b. Posturilor fixe menţinute
*c. Exerciţiilor de corectare
d. Cicloergometrie
*e. Ortezelor de hipercorecție
50. CM. În scolioză este obligatorie tonifierea:
*a. Musculaturii abdominale
b. Musculaturii ischiogambiene
*c. Musculaturii fesierilor
*d. Musculaturii paravertebrale
e. Musculaturii pectorale
51. CM. Patologia căror structuri vertebrale pot genera o lumbosacralgie
*a. Ţesuturi moi lombare
*b. Discul intervertebral
*c. Articulaţiile vertebrale posterioare
d. Ligamente viscerale
*e. Articulațiilor vertebrale
52. CM. Numiţi perioadele clinice ale lumbosacralgiei.

*a. Acută.
*b. Subacută.
*c. Cronică.
*d. Remisiune completă.
e. Trenantă
53. CS. Durerile intense lombosacrate cu sau fără iradiere, contractură lombară sunt
caracteristice perioadei clinice.
*a. Acute
b. Subacute
c. Cronice
d. Remisiune completă
e. Remisiune incompletă
54. CM. Obiectivele perioadei acute în lombosacralgie sunt următoarele:
*a. Reechilibrarea SNV
*b. Relaxarea generală.
c. Reeducarea coordonării
e. Creșterea forței musculare
55. CM. Diminuarea iritaţiei radiculare se realizează prin:

a. Contracţii musculare paravertebrale
*b. Adaptarea unor posturi antalgice
*c. Tracţiuni vertebrale continue la pat
d. Imobilizare în atelă gipsată
*e. Medicație antalgică
56. CM. Obiectivele reabilitări în perioada subacută a lombosacralgiei sunt:
*a. Relaxarea musculaturii contracturate
b. Reechilibrarea SNV
c. Reeducarea stabilităţii controlate
*e. Creșterea forței musculare
57. CM. Kinetoprofilaxia lombosacralgiei se bazează pe:
*a. Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare şi bazinului
b. Conştientizarea generală
c. Mers cu sprijin în baston
*d. „Înzăvorârea” coloanei lombare
e. Scăderea iritației radiculare
58. CM. Selectați metodele indicate în proces inflamator acut articular:

*a. Electroforeza cu AINS
b. Termoterapie
*c. Crioterapia
d. Balneoterapie
e. Masaj manual
59. CM. Numiți metodele optimale indicate în atitudine cifotică:

* a. Tratament postural în hiperextensie
* b. Kinetoterapie activă
c. Ultrasonoterapie
d. Fototerapie
*e.Ortezare de corecție
60. CS. Selectați metoda contraindicată în artrita reumatoidă fază acută

a. Kinetoterapia
b. Electroforeza
c. Crioterapia
*d. Termoterapia
e. Ortezare de corecție
61. CM: Care elemente se apreciază la examenul obiectiv al articulaţiilor:

* a. Deformarea articulară
*b. Modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent
* c. Deviaţiile în axă
d. Tonusul muscular
e. dereglări de sensibilitate
62. CM.Indicați parametrii optimali ale băilor galvanice indicate în proces inflamator cronic
articular:
a. Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
* b. Temperatura apei va fi 34-38°C
c. Direcţia curentului va fi numai ascendentă
* d. Durata şedinţelor va fi de 20-30 minute
e. Presiunea apei va fi de 2-3 kPa
63.CM. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:

* a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
* c. cicatrici cheloide
d. TBC
*e. neuropatii periferice
64. CM. Electroterapia antialgică în artroze include:

a. Comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Împachetări cu parafină
*c. Curenţi de joasă frecvenţă
* d. Biostimulare laser
* e. Electroforeza cu AINS
65. CM. Principiile care stau la baza terapiei ocupationale in reumatismele inflamatorii sunt:
* a. Protecția articulara
* b.Principiul conservarii energiei
c.Evitarea oricarei activitati
* d. Simplificarea activitatilor
* e. Diminuarea procesului inflamator
66. CM. Următoarele componente ale recuperării sunt supuse evaluărilor:

* a. Postura şi aliniamentul
* b. Mobilitatea articulară
*c. Forţa şi rezistenţa musculară
*d.Controlul motor şi toleranţa la efort
e. Repousul articular
67. CM .Care din următoarele condiţii sunt necesare pentru executarea unui bilanţ muscular
corect
*a. Colaborare totală cu pacientul.
b. Va fi precedat de radiografie articulară
* c. Să fie executat în condiţie de confort.
* d. Retestările să fie făcute de acelaşi testator.
* e. Respectarea pozițiilor funcționale
68. CM. Profilaxia redorilor articulare postraumatice se realizează prin:

* a. Imobilizări de scurtă durată (2-4 săptămâni)
b. Imobilizări de lungă durată (3-4 luni)
*c. Imobilizării în poziţii maxime
* d. Mobilizări active
*e. Întinderi ale țesuturilor moi
69. CM. Care sînt considerentele de care se ţine cont în recuperarea şoldului protezat
a. Se evită pozițiile fiziologice
* b. Se evită rotaţia externă şi adducţia
* c. Se interzice flexia coxo-femorală maximă
* d. Se respectă regulile de „igienă ortopedică”
*e. Se corectează greutatea corporală
70. CM. „Igiena ortopedică” a genunchiului include:

* a. Greutatea corporală normală
* b. Evitarea mersului prelungit
* c. Mersul cu sprijin în baston
* d. Evitarea tocurilor înalte
e. Evitarea poziţiilor fiziologice
71. CM. Cronicizarea unui proces infamator articular generează:

* a. Deformarea articulară
b. Dereglări senzitive
*c. Distrugerea cartilaginoasă
*d. Erodare capsulară
* e. Deficite vfuncționale
72. CM. Din punt de vedere al localizării curburilor scoliozele pot fi:
a. Cu curbură cervicală
*b. Cu curbură toracică
*c. Cu curbură toracolombară
*d. Cu curbură lombară
e. Cu dublă curbură majoră
73. CM. Pentru evitarea atrofiei musculare de imobilizare se indica:

a. Termoterapia
* b. Electrostimularea musculară
c. Atele de postura
*d. Curenţi de medie frecvenţa
e.Balneoterapia
73. CM. În cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttraumatice, în perioada de

imobilizare la pat se recomanda:
* a. Posturi de facilitare a circulaţiei veno-limfatice si pentru drenaj bronsic
* b. Masaj
* c. Kinetoterapie respiratorie si aerosoloterapie
d. Hidrokinetoterapie generală
*e. Gimnastică vasculară
74. CM. Enumeraţi formele de terapie miorelaxanta utilizate în recuperarea sechelelor

posttraumatice:
* a. Masajul
* b. Întinderea, manipulări pasive
c. Aplicaţiile generale si locale reci
* d. Ultrasunetul
* e. Hidroterapia
75. CM. Asupra tegumentului masajul produce urmatoarele efecte:

a. Scăderea secreției glandelor sudoripare
* b. Descuamarea
c. Inhibarea cresterii celulelor tinere
*d. Vasodilatatia activă
e. Tonizare
77. CM. Din saptamâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt

permise:
a. Alergarea
b. Ridicare si purtare de greutaţi mari
*c. Șofatul
*d. Exerciţii pentru coordonare si control motor al membrului inferior
e. Practicarea sportului performant
78. CM. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice se recomanda:

a. Electroterapie de înalta frecvenţa
b. Termoterapie locală sau generală
* c. Terapie respiratorie
* d. Mișcări pasive
* e.Câmpuri magnetice locale
79.CS. Deformarea coloanei în plan sagital se defineşte ca:
*a. Cifoză
b. Spondiloză
c. Morbul Poth
d. Scolioză
e. Discartroza
80.CM. Reducerea durerii şi inflamaţiei articulare se realizează prin:

*a. Imobilizare articulară.
b. Băi calde
c. Mobilizări maxime.
*d. Masaj cu gheaţă
*e. Relaxări generale și locale.
Factori Fizici. Fizioterapia
1. CM Fizioterapia studiază:
a. *Proprietăţile curative ale factorilor fizici naturali
b. *Proprietăţile curative ale factorilor fizici artificiali
c. Proprietăţile fizice ale factorilor fizici artificiali
d. Proprietăţile chimice ale factorilor fizici artificiali
e. Proprietăţile curative sichimiceale factorilor fizici artificiali
2. CM Fizioterapia elaborează metodele de aplicare factorilor fizici în scop:

* a.Terapeutic
* b.Profilactic
* c.De recuperare
d. Preventiv
e. Paliativ
3.CM Selectați factorii fizici naturali:

a. *Apa
b. *Soarele
c. *Aer
d. Energie luminoasă
e. Curentul electric
4.CM Selectați factorii fizici artificiali:

a. *Energia luminoasă
b. *Curent electric
c. *Vibrații mecanice
d. Lumina solară
e. Salina
5.CS Acțiunea factorilor fizici se bazează pe următoarele proprietăți fizice ale factorului:
a. *Temperatura, presiunea, intensitatea și compoziția chimică
b. Flexibilitate și maliabilitate
c. Dizolvare
d. Solidificare și evaporare
e. Dispersie
6.CS Selectați mecanismele posibile de acțiune ale factorilor fizici:
a. Reacții intracelulare
b. Reacții intranucleare
c. *Acțiune locală
d. Reacții mitocondriale
e. Reacțiiintersegmentare

a. *Reacții reflexe segmentare
b. Reacții intracelulare
c. Reacții intranucleare
d. Reacții mitocondriale
e. Reacții intersegmetare

a.Reacții intracelulare
b.Reacții intranucleare
c.Reacții mitocondriale
*d.Reacţii generale adaptive(prin mecanisme neuro-endocrine şi vegetative)
e. Reacții intersegmentare
9.CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:

a. *Frecvența joasă:1-1000Hz
b. Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
c. Frecvența înaltă: 5000-7000 Hz
d. Frecvența joasă: 10-100 Hz
e. Frecventa medie: 100-4000 Hz
10.CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:

a. Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
b.Frecvența înaltă: 5000-7000 Hz
c. Frecvența joasă: 10-100 Hz
* d. Frecvența meide: 1000 -10000 Hz
e. Frecvența medie: 2000 -4000 Hz
11. CS Curentul electric utilizat în fizioterapie poate avea următoarea frecvență:
b. Frecvența medie: 2000 -4000 Hz

*b.Frecvența înaltă: 10 000 – 100 000 Hz
c. Frecvența joasă: 10-100 Hz
d. Frecvența medie: 5000 -7000 Hz
e.Frecvența joasa: 2000 -4000 Hz
12. CM Selectați metodele fizioteraiei unde se folosește curent electric continuu de joasă
intensitate:
* a. Galvanizarea
b. Magnitoterapia
c. Ultrafonoforeza
* d. Electroforeza medicamentoasă
e. Amplipulsterapia
13. CM Selectați proprietățile curenului galvanic, folosite în fizioterapie:
* a.Electroliza
*b. Ionoforeza
*c. Electroliza
d. Oxidarea
e. Dispersie
14. CM Curentul galvanic, folosit în fizioterapie poate fi produs prin următoarea metodă:
* a.Fizică
*b.Chimică
*c.Mecanică
d.Termoelectrică
e. Vibratorie
15. CM Curentul pulsativ de frecvență joasă este utilizat în următoarele metode

electroterapeutice:
*a. Somnul electric
*b.Diadinamoterapia (DDT)
* c.Amplipulsoterapia
d. Ionoforeză
e. Galvanizare
16.CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe curentul pulsativ de

frecvență joasă:
* a. Electroforeza
* b.Fluctuorizarea
* c.Electrostimularea
d.Electrodiagnosticul
e. Galvannizarea
17.CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe curentul pulsativ de

frecvență înaltă:
a.Galvanizarea
*b. Diatermia
*c.Ultratonoteraie
*d.Darsonvalizarea
e. Ionoforeza
18. CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe câmp electromagnetic:

a.Diatermia
b.Darsonvalizarea
* c.Franclinizarea
*d.Inductotermia
e.Utrasonoterapia
19. CM Ce tip de iradiere prevede metoda de fototerapie?

* a.Iradiere ultravioletă
* b. Iradiere infraroșie
c. Iradiere protonică
* d. iradiere cu raze vizibile
e. Tace cele enumerate mai sus
20.CS ce tip de unde utilizează metoda vibroterapiei?
a. Unde elctrice
* b. Unde mecanice
c. Unde magnetice
d. Unde sonore
e. unde electromagneticee
21. CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe undele mecanice ale
mediului:
*a.Terapie cu ultrasunet
*b. Fonoforeza medicamentoasă
* c. Vibrioterapia
d. Inductometria
e. Fototerapia
22. CM care din metodele termoterpeutice enumerate se bazează pe temperaturi ridicate?

*a.Parafinoterapia
*b.Peloidoterapia
c.Crioterapia
d. Hipotermia
e.Talasotermia
23.CM care din metodele termoterpeutice enumerate se bazează pe temperaturi scăzute?

a.Parafinoterapia
b.Peloidoterapia
*c.Crioterapia
*d. Hipotermia
e. Talasotermia
24. CS Ce acțiune pot avea factorii fizici asupra organismului uman?

a.Ameliorarea sindromul algic
b. Normalizarea funcţiei secretorie şi motorie a organelor
c. Diminuarea proceselor inflamatorii
* d. Toate răspunsurile corecte
e. Ameliorarea circulatii
25. CS Acțiunea factorilor fizici asupra organismului uman sun următoarele,cu excepția :
a. Diminuarea proceselor inflamatorii
b.Îmbunătăţirea troficii ţesuturilor şi organelor
c.Stimularea proceselor de regenerare
* d. Poate interveni în replicarea ADN-lui
e. Normalizarea funcţiei secretorie şi motorie a organelor
26. CM Selectaț reacțiile fiziologice de bază ale factorilor fizici:

* a.Reacţiile reflectorii locale
b.Reacţiile neuroreflectorii complexe
c. *Reacțiile reflectorii generelizate
d. * Reacțiile imediate tisulare
e. Reacții segmentare locale
27. CS Care din principiile enumerate de utilizare a factorilor fizici este greșit?
a.Principiul etiologic, patogenetic şi simptomatic
b.Principiul individualității
c.Principiul optimizării
*d. Principiul de proveniență a factorului
e. principiul etapizării
28. CM Selecrați contraindicațiile generale pentru fizioterapie:

a. *Febră
b. Tumori maligne
c. *Insuficienţă cardio-vasculară st. III-IV
d. *Hemoragie
e. Hipertensiunea arterială gr.II
29. CS Numiţi varietatea de curent aplicată în metoda de galvanizare şi electroforeză:

a. Curent pulsativ de frecvenţă joasă;
b. Curent de tensiune înaltă;
* c. Curent continuu de putere mică şi tensiune mică
d.Curent alternativ de putere mică şi tensiune mică
e. Curent pulsativ de frecvenţă înaltă
30. CS Darsonvalizarea este:

* a. Metodă electroterapeutică bazată pe curent impulsiv alternativ de
tensiune şi frecvenşă înaltă şi putere mică
b. Metodă electroterapeutică bazată pe curent impulsiv sinusoidal cu
frecvenţă înaltă
c. Metodă electroterapeutică bazată pe cîmp electromagnetic de
tensiune înaltă
d.Metodă electroterapeutică bazată pe cîmp electromagnetic de
tensiune alternativă
e. Metodă electroterapeutică bazată pe curent continuu
31. CS Determinaţi densitatea minimă a curentului folosit în şedinţele locale de galvanizare

şi electroforeză:
*a.5 mA-cm2
b.1 mA-cm2
c.0,05 – 0,1 mA-cm2
d.0,8mA- cm2
e. Toate răspunsurile sunt corecte
32. CM Care regim al curetului sinusoidal modulat se foloseşte în stimularea electrică în caz
de dureri:
*a.Neredresat ( I )
*b.Redresat ( II )
c.Modulat
d.Continuu
e. pulsatil
33. CS Care formă a câmpului magnetic are acţiune stimulatorie mai pronunţată:
a.Continuu;
b.Alternativ
*c.Pulsativ
d.Impulsiv
e. Toate raspunsurile enumerate
34.CS .Determinaţi care metodă prezintă varianta electroforezei medicamentoase:
a.Vacuumelectroforeza
b.Diadinamoforeza
c.Magnetoforeza
*d.Electroforeza intracavitară
e.Ultrafonoforeza
35.CS În mecanismul de acţiune a curenţilor interferenţiali stă la bază:

a.Factorul termic
b.Factorul fizico-chimic
c.Factorul mecanic
*d.Suprapunerea frecvenţelor
e. Factorul chimic
36.CM Fizioterapia poate fi indicată în caz de :

* a. HTA stadiul II, ateroscleroza arteriilor coronariene, aritmii, formă tahisistolică,
insuficienţă coroniană gr.II
b. HTA gr.II, cu crize hipertonice
*c. HTA gr.II cu extrasistolii rare
d. HTA gr.II , cardiopatie, blocadă atrioventriculară gr.III
e. Insuficienţă cardio-vasculară st. III-IV
37.CS Curent cu frecvenţă joasă se utilizează în metodele de:

*a.Somn electrogen
b.Amplipulsterapie
c.Diadinamoterapie
d. Interferensterapie
e. Electroforeză
38. CM Localizarea optimală pentru masaj în neuralgia nervului trigemen perioada acută este:
*a.Faţa
*b.Regiunea gulerului şi părţile laterale a gîtului
*c.Partea piloasă a capului
d.Fruntea
e. Regiunea barbiei
39.CS Sauna poate fi indicată pacienţilor cu HTA:

*a.Numai în st.I
b. În st. I şi st.II
c.În toate stadiile
d.Este contraindicată
e. In stdiul III
40.CS Efect anestezic în tratarea maladiilor sistemului nervos periferic în faza de acutizare
preponderent revine la :
*a.Stimularea electrică
b.Crioterapia prin pachet
c.Electroforez cu preparate anestezice
d.Aplicaţii cu parafină
e. Hipotermia
41. CM În tratarea maladiilor articulaţiilor membrilor cu sindrom dolor mai optimal vor fi
metodele fizioterapiei aplicate:
a. Reflector
b. Local
c. *General
d. *Reflector-local
e. Segmentar
42. CS Care patologie este mai sensibilă faţă de Radiația Utravioletă în tratament:
*a.Exema
b.Cardiopatia ischemică
c.Tireotoxicoza
d.Artrita reumatoidă
e. Poliartrita reumatoid
43. CM În tratarea maladiilor sistemului nervos periferic mai frecvent se utilizează metode
fizioterapeutice cu acţiune:
*a.Anestezică
*b.Spazmolitică
c.Holinolitică
*d.Neurostimulatorie
e. antiinflamatorii
44. CS Maladiile cutanate de geneză vasculară sunt indicate pentru tratare cu :

a.Electroforeză medicamentoasă
b.Stimulare electrică
*c.Darsonvalizare
d.Magnitoterapie
e. Ultrasonoterapia
45.CS În aplicarea parafinei prin metodica de stratificare, temperatura straturilor ating valori
de pînă la :
*a.45-55 0C
b.60-700C
c.75-800C
d.80-900C
e. 30-350C
46.CS În caz de rinită atrofică cronică se recomandă fizioterapia:

*a.Preponderent pe mucoasa nazală ( metodică locală)
b.Preponderent metodică reflectorie
c.Preponderent metodică generală
d.Preponderent metoda cutanată
e. Preponderent metoda segmentară
47. CM Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului:
*a. Creşterea metabolismului bazal
*b Relaxare musculară
*c. Ameliorarea stării generale
d. Hiperemie
e. . Scăderea metabolismului bazal
48. CS Care este efectul aplicaţiilor cu parafină? Indicaţi răspunsul incorect.
a.Analgezic
b.Resorbtiv
*c.Antiinflamator
d.Antispastic
e. Trofic
49. CM Crioterapia are următoarele efecte:
a. Creşte metabolismul local
*b. Scade temperatura cutanată, subcutanată şi musculară
*c. Antiinflamator
d. Antispastic
e. Hipertermic
50. CM Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice sunt:
*a. Cataplasme
*b. Împachetări
*c. Băi
d. Aerosoli
e. Fricțiuni
51. CM Aplicaţii generale a termoterapiei cu căldură sunt contraindicate în:
*a. Afecţiuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
*d. TBC
e. Boala artrozică
52. CM În hidrotrapie băi calde putem numi următoarele:

*a. Baia de 36° C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumătate
*d. Baia de 37°-38°C
e. Baia de 25-30°C
53.CM Alegeţi răspunsurile corecte:
*a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafină pentru mâini şi picioare,
feşi parafinate, plăci de parafină
b. Temperatura la care se utilizează este de 70°C
*c. Parafina are proprietăţi termopexice
*d. Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice ale aparatului
locomotor, articulaţii inflamate
e. Temperatura la care se utilizează este de 60°C
Reabilitarea Cardiacă
1. C.M. Numiți factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor cardiovasculare:
*a. Hipercolesterolemia
*b. Obezitatea
c. Sportul
*d. Fumatul
e. IMC optimal
2. C.M. Indicând kinetoterapie bolnavilor cardiaci, noi mărim:

*a. Normalizăm funcția aparutui cardiovascular si respirator
*b. Mărim cantitatea de O2 în miocard
*c. Mărim frecvența cardiaca
d. Nivelul de colesterol
e. Numărul de preparate farmacologice
3. C.M. Contraindicații pentru efectuarea kinetoterapiei în în infarctul miocardului acut

sunt:
*a. Frecvenţa cardiacă mare
b. Tensiunea arteriala 120/80
*c. Tensiunea arterială 80/50
*d. Pleurezie
e. Artimii severe
4. C.M. Obiectivele reabilitării cardiace sunt:

*a. Creșterea toleranței la efort
*b. Combaterea factorilor de risc cardiovasculari
c. Ameliorarea pulsului
*d. Recondiționarea pacientului spre realizarea ADL
e. Evitarea efortului fizic
5. C.M. Numiți simptomele bolilor cardiace:

a. Dureri de cap
*b. Amețeli
*c. Durere precordială
d. Insomnie
e. Hiperventilație
6. C.M. Numiți obiectivele reabilitării cardiace:

*a. Reîncadrarea pacientului in viața socio-profesională și familială
*b. Recondiționarea pacientului spre realizarea ADL
c. Îmbunătățirea stării sociale a pacientului
*d. Reducerea consecinţelor psihologice ale bolii
e. Reducerea medicației farmacologice
7. C.M. Iradierea durerii în angina pectorală:

a. În laba piciorului
*b. În mandibulă și la nivelul gîtului
*c. În regiunea ambilor umeri
*d. Regiunea posterioară a toracelui
e. În regiunea cervicală
8. C.S. Durerea în infarctul miocardic dispare:

a. După efectuarea kinetoterapiei
b. După folosirea apei
c. La folosirea nitroglicerinei
*d. La folosirea opioidelor
e. În repaus
9. C.S. Dispneea la cardiac este de tip:
*a. Inspirator
b. Expirator
c. Ventilator
d. Mixtă
e. Eupnoică
10. C.M. Numiți contraindicațiile pentru efectuarea testului de efort la bolnavii cardiaci:
*a. Infarctul miocardic acut
*b. Insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată
*c. Disritmii necontrolate
d. Tensiunea arterial 120/80mmHg
e. IM în anamnestic
11. C.M. Testul ECG de efort se oprește:

*a. Dacă apare discomfort toracic
b. Apare transpirația
*c. Vertij
*d. Tahiaritmie ventriculară
e. Creșterea frecvenței cardiace
12. ??C.S. Numiti testarile si scalele specifice, care se efectueaza in bolile cardio-respiratorii:
a. Testul de efort cu determinarea consumului de oxygen
b. Scala Borg
c. Chestionare depresie/anxietate
*d. Scala Berg
e. Scala Beck
Rasp: d
13. Parametrii esențiali investigați prin testarea la efort sunt:

*a. Frecvența cardiacă
*b. Tensiunea arterială
*c. Consumul de O2
d. Capacitatea de muncă
e. Funcția cognitivă
14. C.S. Tipurile de probe la efort a bolnavului cardiac:

a. Pedalarea pe bicicleta ergometrică
b. Covorul rulant
c. Mersul rapid şi joggingul
d. 6MWT
e. ridicarea de greutăți
Rasp: a,b,c,d
15. Numiti factorii care reduc testul de 6 min:

*a. Vîrsta înaintată
*b. Greutate corporală mare
*c. Statura mica
d. Sexul masculin
e. nici un răspuns corect
16. CS. Durata tratamentului bolnavului cu IM acut în I fază de recuperare:

a. 4-6 săptămâni
b. 7-10 zile
c. 14 zile
*d. 20 de zile
e. 180 de zile
17. CS. Durata tratamentului bolnavului cu IM acut în a II fază de recuperare:

a. 3 săptămâni
b. 2 săptămâni
c. 4 săptămâni
*d. 6-8 săptămâni
e. 12-16 săptămâni
19. CS. Parametrii esențiali investigați prin testarea la efort:

*a. Frecvența cardiacă
b. Tensiunea arterială
c. Consumul de O2
d. Frecvența respirației
e. Toleranța la eforturi submaximale
20. CM. Contraindicatii pentru efectuarea kinetoterapiei la bolnavul cu IM sunt:

*a. Edem pulmonar
*b. Pulsul mai mare de 120I
c. Tensiunea arteriala 110/70 mmHg
*d. Prezența extrasistolelor în grup
e. nu există contraindicații
21. CM. Numiti factorii care cresc 6 MWD:

*a. Statura mai înaltă (picioare mai lungi)
*b. Sexul masculin
*c. Pacientul care a efectuat anterior testul
d. Tulburările cognitive
e. comorbiditățile reumatologice
22. CS. După efectuarea kinetoterapiei în prima treaptă, frecvența cardiacă trebuie să crească
cu:
*a. 10 per minut
b. 15 per minut
c. 20 per minut
d. 30 per minut
e. 60 per minut
23. CS. Bolnavul cu IM acut este verticalizat în :

*a. A II treaptă
b. A III treaptă
c. A IV treaptă
d. A V treaptă
e. nu este verticalizat timp de 3 luni
24. CM. Criteriile de anulare a ocupației de kinetoterapie sunt:

a. Dureri în regiunea cordului
*b. Scăderea tensiunii arteriale
*c. Tahicardie avansată
d. Micșorarea neînsemnată a frecvenței cardiac
e. Creșterea frecvenței cardiace cu 10 %
25. CM. În treapta a III, bolnavul cu IM acut se deplasează:

*a. În scaun cu rotile
*b. Mersul prin salon 30-40 metri
c. Mersul prin salon 50-60 metri
d. Îi este permis să facă duş.
e. Este recomadat repaus la pat
26. CS. În treapta a IV, bolnavul merge desinestătător:

a. 30-40 metri
*b. 60 metri
c. 100 metri
d. 80 metri
e. 1 kilometru
27. CS. Coborîtul scărilor, bolnavul cu IM în staționar începe din treapta:

a. Treapta a II de activitate
b. Treapta a IV de activitate
c. Treapta a V de activitate
*d. Treapta a VI de activitate
e. Coborîyul scărilor este contraindicat
28. CM. Mersul nesupravegheat la domiciliu după externare din staționar, se recomandă:
*a. Cu pas de plimbare 15I x 2 ori pe zi
*b. Cu pas de plimbare 30Ix 2 ori pe zi
c. Cu pas de plimbare 45I
d. Cu pas de plimbare o oră
e. este recomandat repausul la pat
29. CS. Faza a II de recuperare a bolnavului cu IM se indica la:

*a. 2-3 săptămîni de la debutul IMA
b. 5 săptămâni de la debutul IMA
c. 7 săptămâni de la debutul IMA
d.la 1 an de la debutul IMA
e. La dispariția semnelor de sibdenivelare a segmentului ST
30. CS. Durata fazei a II de recuperare este:

a. 2 săptămâni
b. 3 săptămâni
c. 4 săptămâni
*d. 6-8 sptamini
e. 1 an
31. CS. Includerea bolnavului în faza a II este precedată de un test de efort, care se indică:
a. La 1 lună de la debutul IMA
*b. La 2 săptămâni de la debutul IMA
c. La 1,5 lună de la debutul IMA
d. la 1 an după IMA
e. Nu este indicat
32. CM. La testul de efort limitat de simptome, se dă un efort submaximal de:

*a. 60% din frecvența cardiacă teoretică
b. 40% din frecvența cardiacă teoretică
*c. 50% din frecvența cardiacă teoretică
*d. 85% din frecvența cardiacă teoretică
e. 15% din frecvența cardiacă teoretică
33. CM. Testul de efort se întrerupe în cazurile:

*a. Apariția unor simptome de durere
*b. Tulburări de ritm
*c. Dispnee
d. Creșterea TA neînsemnată
e. Creșterea frecvenței cardiace
34. CS. Exercițiile fizice din a II fază, trebuie să mărească frecvența cardiacă:
a. Frecvența cardiacă de 15 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
*b. Frecvența cardiacă de 20 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
c. Frecvența cardiacă de 30 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
d. Frecvența cardiacă de 130 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
e. Frecvența cardiacă de 90 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
35. CM. În faza II de recuperare se indică următoarele tipuri de efort:

a. Efortul izometric
*b. Antrenement la aparatul de vîslit
*c. Veloergometru
*d. Exerciții de gimnastică
e. antrenament anaerob
36. CS. Faza a III de recuperare a bolnavului cu IMA începînd de la debutul infarctului
miocardic:
*a. 8-12 săptămîni
b. 14-20 săptămâni
c. 4-6 săptămâni
d. duă stabilirea diagnosticului
e. în fază acută
37. CS. La domiciliu în fiecare zi bolnavul cardiac efectuează exerciții de gimnastică timp
de:
*a. 10-15 minute
b. 30-40 minute
c. 45 minute
d. 60 minute
e. 10 mimute
38. CS. Plimbările la aer liber bolnavului după IMA, în faza a III la domiciliu se recomandă
timp de:
a. 30I
*b. 1-2 ore după mese
c. 20I
d. 45I
e. 120 I
39. CM. La bolnavii cu boala ischemică a cordului clasa funcțională II, se recomandă
kinetoterapie:
a. Fuga rapidă pe o scurtă distanță
*b. Ocupație cu efect de antrenament
*c. Mersul liber 5-7 km
d. Exerciții ușoare de respirație
e. Antrenamente cu greutăți
40. CM. În boala ischemică a cordului, din procedurile fizioteraputice se indică:

*a. Magnetoterapia de intensitate joasă
*b. Undele decimetrice
*c. Laseroterapia
d. Amplipulsterapia
e. Ultrafonoforeza
41. CM. La bolnavul cu boala ischemică clasa funcțională I și Icu pielonefrită cronica, se
indică băile generale cu:
*a. Băile carbogazoase
*b. Băile cu rodon
*c. Băile cu O2
d. Băile sulfuroase
e. Nici un răspuns corect
42. CM. Volumul de efort depinde de:

*a. Tipul exercitiului
*b. Intensitatea exercitiului
*c. Durata exercitiului
d. Încaperea in care se efectueaza exercitiului
e. Nici un răspuns corect
43. CM. Numiti etapele şedinței de antrenament:

*a. Antrenamentul propriu-zis
*b. Încalzire
c. Individuala
*d. Revenire si relaxare
e. Efortul fizic maximal
44. CM. Numiti metodele fizioterapeutice, care se indica la bolnavii cardiaci:

*a. Galvanizarile simple
*b. Cimp magnetic
*c. Electroterapie pulsatilă frecvențe joase
d. Băi termale
e. Împachetări cu nămol
45. CM. Numiti tipurile tratamentului balneoterapeutic, care se indica la bolnavii cardiac:
*a. Ape carbogazoase
*b. Ape sulfuroase
*c. Mofete
d. Împachetări cu namol
e. Bai generale cu temperaturi ridicate

Teste 1 2 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste 1 2 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere în Reabilitarea Medicală

1. CS. Ce număr de persoane din lume trăiesc cu o dizabilitate?

2. CM. Care deficiențe în funcţionare necesită servicii de reabilitare?

4. CS. Reabilitarea este destinată:

5. CS. Care este scopul principal al strategiei de reabilitare a sistemului de sănătate?

6. CS. Care model al serviciului de reabilitare este considerat optimal ?

7. CM. Alegeţi termenii pozitivi utilizaţi în asistenţă de reabilitare?

8. CM. La ce nivele ale sistemului medical activează specialiştii în reabilitare medicală?

9. CM. În care fază a bolii poate fi acordată asistenţă de reabilitare medicală?

10. CS. Procesul de reabilitare trebuie centrat pe

11. CM. Selectaţi deficienţele în cazul pacientului cu astm bronşic?

12. CM. Selectaţi dizabilităţile în cazul pacientului cu astm bronşic?

13. CM. Selectaţi restricţiile de participare în cazul pacientului cu astm bronşic?

15. CM. Selectații afirmațiile corecte care se referă la dizabilitate:

16. CM Modelul medical al dizabilității presupune :

17. CM Modelul social al dizabilității presupune :

18. CM Selectați componentele clasificării internaționale a funcționării, dizabilității :

18. CM Selectatați termeni ce pot fi interpretați ca termeni de stigmatizare a persoanei :

19. CM Selectați aplicatiile clasificării internaționale a funcționării - CIF :

20. CM Fac parte din ramurile asociate reabilitarii medicale ()

21. CM Selectați afirmațiile corecte ce se referă la obiectivele reabilitarii :

22. CM Scopul reabilitarii medicale trebuie să fie :

23. CM Din compețentele echipei multidisciplinare fac parte:

24 . CM Modelul social al reabilitarii implica urmatoarele criterii :

26. CM Cartea albă pentru Specialitateade reabilitare medicală stabileşte :

27. CM Oportunitățile și necesitățile de dezvoltare a specialității reabilitare medicală sunt

29. CM Reabilitarea medicală – se ocupă de:

EXCLUS CM. Medicina fizică și de recuperare ține seama de :

31. CM Limitararea căror activități pot fi corectate cu ajutorul reabilitarii:

32. CM Selectatați deficiențele ce pot aparea din cauza absentei reabilitarii :

33. CM Selectati strategiile și direcțiile noi pentru sistemul de sanatate

34. CS Funcționarea reprezintă :

35. CM Integritatea modelului CIF (clasificarea internațională a funcționării) cuprinde

37. CM Reabilitarea bazata pe principiile CIF (clasificarea internațională a funcționării) are

38. CM Reabilitarea bazată pe principiul CIF (clasificarea internațională a funcționării) are

39. CM Selectați dintre umătoarele componente ce pot fi atribuite terminologiei pozitive în

40. CM Scopul reabilitarii trebuie să fie :

42 . CM După peripoada de timp scopurile programului de reabilitare sunt divizate în:

Metode in Reabilitare medicală . KT. Balneologie

1. CS Selectați definiția corectă pentru kinetologie:

2. CM Selectați componentele(subdviiziunile) ale kinetologiei:

4.CM Care din enunțuri nu sunt forme ale kinetoterapiei?

7.CM Din cele enumerte selectați principiile de aplicare a kinetoterapiei:

8. CS Selectați afirmația greșită:

9. CM Kinetoterapia are următoarele efecte:

”19. CM Care din următoarele tehnici aparţin kinetoterapiei anakinetice:

26.CS Selectați definiția corectă pentru Hidroterpie:

27.CM Hidroteria are acțiune asupra reactivității sistemului vascular prin:

28. CM Selectați procedeele hidroterapiei:

29.CM Băile terapeutice pot fi:

30.CM Hidrokinetoterapia poate fi:

31.CS Indicați temperatura apei în băile reci:

32.CM selectați formele kinetoterapiei:

33. CS Indicați temperatura apei în băile răcoroase:

34. CS Indicați temperatura apei în băile intermediare:

3.CS Neuroplasticitatea este:

4.CS Reversarea prejudiciului în cadrul neuroplasticității este:

5.CS Reversarea prejudiciului în cadrul neuroplasticității reprezintă:

8.CM Cele mai frecvente deficite neurologice funcționale sunt:

9.CM Cele mai frecvente deficite neurologice funcționale sunt:

10. CM Selectați condițile pentru este indicată neuroreabilitarea:

*A. Accident vascular cerebral (ischemic, hemoragic)

12.CM Principalele limitări ale activității la pacienții cu tulburări neurologice sunt: