TESTE ANUL I PREGATIRE STUDENTI

CATEDRA URGENTE MEDICALE

Răspundeţi la următoarele întrebări alegând un sau mai multe răspunsuri corecte:

1. SVB includ următoarele, cu excepţia:

a. activarea sistemului de urgenta (903,112)
b. administrarea de O2 pe masca/IOT
c. compresiile toracice externe
d. deschiderea şi menţinerea căilor aeriene superioare
e. administrarea medicatiei

2.La adult secvenţa corectă de resuscitare cardiopulmonară de bază este :

a.15 compresiuni/ 2 ventilaţii
b.30 compresiuni / 2 ventilaţii
c. dezobstrucţia căilor aeriene, 2 ventilaţii
d. 5 compresiuni/ 1 ventilaţie

3.Coordonarea compresiunilor toracice cu ventilaţia 30:2 în resuscitarea la adult se face până când:
a. pacientul are semne de moarte biologică
b. salvatorul se epuizează
c. soseşte echipa care efectuează suport vital avansat
d. se restabileşte respiraţia şi activitatea cardiacă
e. 1 minută

4. Compresiile toracice la un adult trebuie să realizeze o depresie a sternului de:

a. 1-2 cm
b. 2-3 cm
c. 3-4 cm
d. 4-5 cm
e. 5-6 cm

5. Funcţiile vitale ale organismului uman pot fi evaluate prin determinarea:

a. Starea de conştiinţă.
b. Starea de ebrietate.
c. Pupilele şi reacţia lor.
d. Tensiunea arterială.
e. Temperatura corpului.

6.Funcţiile vitale ale organismului uman pot fi evaluate prin determinarea:

a. Culorii urinei
b. Respiraţia.
c. Pulsul
d. Pupilele şi reacţia lor.
e. Dispoziţia victimei.

7. Componentele schemei AVPU de evaluarea stării de conştienţă includ:

a. pacient alert
b. răspuns la stimul verbal
c. răspuns la stimul dureros
d. victima nu răspunde la nici un fel de stimul
e. Nici o variantă nu este corectă
8. Respiraţia normală pentru adult este :
a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min

9. Respiraţia normală pentru copil 1-8 ani este :

a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min

10. Respiraţia normală pentru copil 1lună-1 an este :

a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min

11. Respiraţia normală pentru copil nou-născuţi (1zi-28 zile) este :

a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min

12. Rata normală a pulsului la adult:

a. 60 – 80 b/ min
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
d. 110 – 180 b/min
e. 40-60 b/min

13. Rata normală a pulsului la copii 1-8 ani:

a. 60 – 80 b/ min
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
d. 110 – 180 b/minut
e. 40-60 b/minut

14. Rata normală a pulsului la sugari (1 lună-1 an)

a. 60 – 80 b/ min
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
d. 110 – 180 b/min
e. 40-60 b/min

15. Rata normală a pulsului la nou născut:

a. 60 – 80 b/ min
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
 d. 110 – 180 b/min
e. 40-60 b/minut

16. Pupilele în normă trebuie să fie:

a. Egale ca mărime, cu reactivitate la lumină.
b. Inegale, cu reactivitate la lumina
c. Inegale, fără reactivitate la lumina,
d. Dilatate
e. Îngustate
f.
17. Pupila este un semn de importanţă vitală a activităţii:
a. sistemului respirator
b. sistemului cardiovascular
c. sistemului nervos central
d. sistemului digestiv
e. sistemul endocrin

18. Mioza reprezintă:

a. pupile egale ca mărime, cu reactivitate la lumină păstrată;
b. pupile îngustate;
c. pupile dilatate;
d. pupile de dimensiuni diferite;
e. culoarea irisului

20. Mioza poate fi observată în caz de:

a. consum de droguri opioide
b. intoxicaţii cu CO
c. intoxicaţii cu ciuperci
d. traumatism cranio-cerebral
e. stare de ebrietate

21. Midriaza reprezintă:

a. pupile egale ca mărime, cu reactivitate la lumină păstrată;
b. pupile îngustate;
c. pupile dilatate;
d. pupile de dimensiuni diferite;
e. culoarea irisului

22. Midriaza se întâlneşte în următoarele stări , cu excepţia:

a. intoxicaţie alcoolică
b. intoxicaţie cu ciuperci
c. in moarte clinică
d. intoxicaţie cu droguri opioide
e. intoxicaţie cu etnobotanice.

23. Anizocoria reprezintă:

a. pupile egale ca mărime, cu reactivitate la lumină păstrată;
b. pupile îngustate;
c. pupile dilatate;
d. pupile de dimensiuni diferite;
e. culoarea irisului.

24. Anizocoria apare în:

 a. durere toracică
b. stare de şoc
c. ictus cerebral
d. status istericus
e . traumatism craniocerebral complicat cu hemoragie în cavitatea cranială

25.Foto reacţia absentă la pupile indică:

a. lipsa de O2
b. anemie
c. deficit de CO2
d. lipsa vieţii
e. nu indică nimic.

26. Tensiunea arterială trebuie măsurată la pacienţii:

a. cu vârstă mai mare de 45 ani.
b. cu vârstă mai mare de 35 ani
c. cu vârsta mai mare de 3 ani.
d. cu vârstă mai mare de 60 ani.
e. cu vârstă mai mare de 1 zi.

27. La persoana adultă, tensiunea arterială sistolică este considerată normală dacă este cuprinsă
între:
a. 110-120 mm Hg
b. 60-90 mm Hg
c. 20-60 mm Hg
d. 110-140 mm Hg
e. 160-260 mm Hg

28. Tensiunea arterială diastolică, la o persoană adultă, are valori normale cuprinse intre:
a. 120-140 mm Hg
b. 60-90 mm Hg
c. 25-55 mm Hg
d. 90-120 mm Hg
e. 140-160 mm Hg

29. Aparatul cu care se determină valorile tensiunii arteriale se numeşte:

a. termometru
b. pulsoximetru
c. cronometru
d. tonometru
e. glucometru

30. Examenarea tegumentelor şi mucoaselor pacientului ne oferă informaţie despre:

a. starea generală a pacientului
b. statutul social
c. nu este informativă
d. saturaţia cu oxigen în ţesuturi
e. calitatea circulaţiei sangvine periferice.

31.Siguranţa salvatorului şi a victimei este asigurată de:

a. politie sau salvatorii;
b. folosirea echipamentului de protecţie
c. evitarea factorilor de risc externi posibili;
d. nu există pericole pentru viaţă.
e. Evitarea utilizării echipamentelor de protecţie.

32. A B C – ul evaluării victimei reprezintă:

a. formula mnemotehnică care are rolul de a stabili priorităţile astfel încît identificarea problemei să ofere
şi soluţia;
b. resuscitarea cardiorespiratorie;
c. suportul vital bazal;
d. manevre de imobilizarea a membrelor inferioare;
e. evaluarea conştiinţei pacientului.

33. Care afirmaţii referitor la evaluarea respiraţiei sunt corecte?

a. Ascultaţi zgomotele respiraţiei
b. Simţiţi fluxul de aer expirat
c. Priviţi mişcarea cutiei toracice
d. Evaluarea respiraţiei nu trebuie să depăşească 10 secunde
e. Determinaţi frecvenţa contracţiilor cardiace.

34. Identificaţi manevrele de deschidere a căilor aeriene:

a. manevra Safar
b. manevra Esmarch
c. manevra Heimlich
d. manevra Sellick
e. manevra Gudel

35. Manevra Safar constă din:

a. Hiperextensia capului
b. Subluxarea/Ridicarea mandibulei
c. Deschiderea gurii.
d. Evaluarea pupilelor
e. Determinarea pulsului

36. Manevra Esmarch constă din:

a. Subluxarea/ridicarea mandibulei
b. Deschiderea gurii
c. Deschiderea pleoapelor.
d. Evaluarea pulsului
e. Determinarea temperaturii corpului

37. Manevra Esmarch este utilizată dacă:

a. dacă nu se suspicionează leziune de coloană vertebrală
b. dacăse suspicionează leziune de coloană vertebrală
c. victima a fost strangulată
d. dacă victima a suportat un catatraumatism.
e. dacă victima nu a suportat traumatism, dar a făcut abuz de droguri opioide.

38. Care afirmaţie este corectă referitor la evaluarea circulaţiei în conformitate cu Ghidurile
internaţionale:
a. Pacientului care nu respiră şi este inconştient se încep imediat manevre de resuscitare.
b. Pacientul care respiră spontan se evaluează pulsul central (la carotidă) max.10 secunde.
c. La hipotermici timpul de evaluare a circulaţiei poate ajunge până la 40-60 secunde.
d. Victima care nu respiră, dare are puls central nu necesită atenţia salvatorului.
e. Nu este nevoie de evaluat pulsul în timpul SVB.
39. Pulsul central se detrimnă pe :
a. artera radială;
b. artera femorală;
c artera poplitee;
d. artera carotidă;
e. artera brahială.

40. Pulsul periferic se determină pe :

a. artera carotidă;
b. artera brahială;
c. artera radială;
d. artera poplitee;
e artera dorsalis pedis.

41. Care afirmaţii despre stopul cardiac sunt corecte:

a. Timp de 30 secunde se instalează stopul respirator.
b. După 7-10 minute apare moartea celulelor cerebrale.
c. Cordul pompează sânge în stop cardiac.
d. Contracţiile cardiace se opresc.
e. La copii stopul cardiac primar este mai frecvent decât la adulţi.

42. Resuscitarea (reanimarea)cardio-respiratorie (RCR) este definită ca:

a. ca un complexde măsuri,realizate în algoritme - protocoale şi îndrumate pentru restabilirea şi
menţinereafuncţiilor vitale
b. complex de măsuri realizate cu scopul amplasării victimei în poziţie laterală de siguranţă.
c. sucesivitate de manevre efectuate cu scopul evaluarii prezenţei respiraţiei.
d. Monitorizarea pe ECG a activităţii cardiace.
e. evaluarea activităţii cerebrale.

43. Indicaţii pentru efectuarea RCE şi cerebrale:

a. RCR se efectuează în caz de instalarea bruscăşiacută al stopului cardiac.
b. Stopul cardiac trebuie suspectat la orice persoanăgăsită inconştientă/areactivă înmod neaşteptat
c. Pacient alert
d. moartea biologică
e. Moartea clinică

44. Care succesivitate de verigi a lanţului supraveţuirii în stop cardiac la persoanele adulte este
correct?
a. 903, SVB, SVA cu defibrilare precoce, îngrijirea postresuscitare;
b. SVB, 903, SVA+defibrilare, îngrijirea postresuscitare;
c. SVA, SVB, 903, defibrilare, îngrijirea postresuscitare;
d. defibrilare, 903, SVB, SVA, îngrijirea postresuscitare;
e. SVB, SVA+defibrilare, îngrijirea postresuscitare, 903.

45. Suportul Vital Bazal este constituit din:

a. A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi menţinerea permeabilităţii lor
b. B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi asigurarea unei respiraţii optime
artificiale
c. C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea semnelor vitale şi suportul circulaţiei
sanguine prin compresiuni sternale (masajul cardiac extern).
d. În traumatisme include şi controlul hemoragiei
e. În traumatisme include şi imobilizarea fracturilor.
46. În poziţia laterală de siguranţă victima este aranjată în cazul:
a. dacă victima respiră;
b. dacă victima este decedată;
c. dacă victima are leziuni în regiunea cervicală;
d. dacă victima nu are respiraţie şi puls.
e. dacă victima este alertă.

47. Poziţia laterală de siguranţă la gravide:

a. amplasare în decubit lateral drept
b. poziţie semişezândă
c. amplasarea în decubit lateral stâng
d. decubit ventral
e. decubit dorsal.

48. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la RCR la adult:

a.pacientul inconştient, respiraţia absentă
b. raportul dintre compresii steranle : ventilări - 30:2
c. timp de 1 minut asiguraţi 100 compresii sternale
d. raportul compresii sternale: ventilari - 15:2
e. raportul compresii sternale : ventilari – 5 : 2.

49. Masajul cardiac fără ventilaţii defineşte

a. RCR incompletă
b. RCR completă
c. suportul vital bazal
d. suportul vital avansat
e. o manevră de deschidere a căilor respiratorii.

50. Continuaţi resuscitarea cardiorespiratorie (RCR):

a. până când soseşte personalul calificat
b. victima începe să respire normal
c. salvatorul este epuizat
d. 30 minute
e. 1 ora 24 minute
51.Iniţiaţi RCR:
a. dacă pacientul are semne de moarte biologică
b. are leziuni incompatibile cu viaţa;
c. victima este conştientă;
d. vitima nu respiră
e victima se află în moarte clinică

52. Criteriile de apreciere a eficienţei RCR şi cerebrale sunt:

a. Recolorarea tegumentelor (micşorare cianozei)
b. Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a
ochilor,reapariţia reflexului fotomotor
c. Dispariţia luciului corneiei
d. Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate
e. Apariţia pulsului central
53. Criteriile de apreciere a eficienţei RCR şi cerebrale sunt
a. Recolorarea tegumentelor (micşorare cianozei)
b. Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a
ochilor,reapariţia reflexului fotomotor
 c. Apariţia pulsului la vasele mari (aa.carotidă, femorală)
d. Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate
e. Apariţia pulsului central

54. Complicaţiile RCR pot fi:

a. Fracturi de coaste
b. Distensia gastrică
c. Regurgitarea
d. Infarctul miocardic
e. Fractura osului femoral

55. Examenul primar este definit :

a. evaluarea şi managementul stărilor urgente care prezintă nemijlocit pericol pentru viaţa
accidentatului;
b. suportul vital bazal
c. RCR
d. evaluare pacientului cu scopul identificării maladiilor cronice
e. colectarea anamnezei vieţii pacientului.

56.Examenul primar cuprinde următoarele etape:

a. Evaluarea locului incidentului
b. Examenul primar
c. Evaluarea concentrată
d. Examenul secundar
e. Evaluarea continuă

57. Algoritmul examenului primar constă din:

a. A, B, C, D, E;
b. A, B, C;
c. RCR;
d. defibrilare;
e examenul secundar.

58. Punctul D al examenului primar semnifică:

a. examenul minineurologic;
b. administrarea medicamentelor
c. deschiderea căilor aeriene
e. dezbrăcarea pacientului

59. Punctul E al examenului primar cuprinde:

a. Examenul minineurologic.
b. Verificarea permeabilităţii căilor respiratorii
c. Verificarea respiraţiei
d. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice
e. Evaluarea circulaţei sangvine.

60. După tipul vasului lezat hemoragia se clasifică în:

a.hemoragie arterială
b. hemoragie venoasă
c. hemoragie masivă
d. hemoragie capilară
e hemoragie intracerebrală
61. Hemostaza trebuie să fie asigurată:
a. în timpul examenului primar punctul A;
b. examenul primar punctul C;
c. examenul primar punctul D;
d. examenul primar, punctul B;
e. în timpul examenului secundar.

62. Imobilizarea fracturilor trebuie să fie asigurată în:

a. în timpul examenului primar punctul A;
b. examenul primar punctul C;
c. examenul primar punctul D;
d. examenul primar, punctul B;
e. în timpul examenului secundar.

63. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?

a. hemoragia in cavitatea peritoneală
b. hemoragia dintr-o plagă
c. hemoragia nazală
d. metroragia
e. melena

64. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?

a. hemoptizia
b. hematuria
c. hemartroza
d. hematemeză
e. hemoragie din plagă tăiată
.
65. Care sunt tehnicile de hemostază provizorie?
a. pansament compresiv
b. compresiune digitală
c. garou
d. fixarea unei atele
e. amplasarea suturii vasculare pe vasul lezat.

66. Indicaţia absolută pentru aplicarea garoului sunt:

a. Amputare unimomentană a unei extremităţi
b. Lezarea arterei de calibrul mare.
c. lezarea venelor antebraţului
d. hemoragie capilară
e. hemoragie din aorta abdominală în cavitatea peritoneală

67. Prin conştienţă înţelegem:

a. păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane asupra propriei identităţi,
asupra locului şi a timpului în care se află.
b. cunoştinţele acumulate pe parcursul existenţei;
c. păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto şi alopsihic;
d. starea de ebrietate
e. sociabilitatea unei persoane.

68. Lipotimia reprezintă:

a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus
postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte
parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural (cădere) şi tulburarea semnelor vitale,
urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente

69. Sincopa este:

a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar
cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat
în timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale,
urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.

70. Convulsiile reprezintă o:

a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar
cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat
în timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.

71. Coma superficiala este o :

a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar
cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat
în timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. stare de inconştiinţă nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. stare de inconştienţă, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare,
retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.

72. Coma profundă este o:

a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar
cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat
în timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. stare de inconştiinţă nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. stare de inconştienţă, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
73. Criza de isterie este:
a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar
cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat
în timpul episodului).
b. stare de inconştiinţă nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
c. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
d. stare de inconştienţă, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
e. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de
revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.

74. Insolaţia este:

a. Este o stare care poate pune viaţa în pericol şi care apare dacă organismul se supraîncălzeşte şi
nu poate să-şi scadă temperatura.
b. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar
cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat
în timpul episodului).
c. stare de inconştiinţă nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
d. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
e. stare de inconştienţă, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a
membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.

75. Hipotensiunea arterială (şoc) este:

a. un sindrom clinic caracterizat prinscaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA
sistolicăşi sub 60 mm Hgpentru TA diastolica
b. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
c. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar
cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat
în timpul episodului).
d.un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA sistolice peste
valorile normale.
e. semn iminent al morţii biologice.

76. Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:

a. Fatigabilitate
b. Dispnee
c. Ameţeli
d. Greaţă
e. Dureri cu iradiere în membrul superior stâng

77. Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:

a. Greaţă
b. Vomă
c. Durerea precordială
d. Palpitaţii
e. Indispoziţie

78. Urgenţă hipertensivă (criză hipertensivă) reprezintă:

a. un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA
sistolice peste valorile normale.
b. un sindrom clinic caracterizat prinscaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA sistolicăşi
sub 60 mm Hgpentru TA diastolica
c. un leşin ,,demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
d. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar
cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat
în timpul episodului).
e. o urgenţă psihiatrică majoră.

79. Tegumentele reci şi umede survin în:

a. abuz de droguri;
b. perfuzia nu este adecvată şi fluxul de sânge către tegumente este redusă, şi pot surveni în unele
urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi şoc;
c. pot surveni în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte
d. abuz de alcool;
e. insolaţie.

80.Tegumentele fierbinţi şi uscate :

a. în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte;
b. perfuzia nu este adecvată şi fluxul de sânge către tegumente este redusă, şi pot surveni în unele urgenţe
legate de acţiunea temperaturii ambiante şi şoc;
c. abuz de alcool;
d. în hipotermie;
e. abuz de etnobotanice.

81. În normă mucoasele sunt:

a. Roze şi umede
b. Cianotice
c. Pale
d. Uscate
e. Hiperemiate (roşii)

82. Semne precoce de resuscitare cardiorespiratorie eficientă sunt:

a. Apariţia lacrimaţiei
b. Dispnea
c. Apariţia erupţiilor pe tegumente
d. Apariţia pulsului
e. Apariţia respiraţiei

83. Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:

a. Până la aparaiţia semnelor vitale
b. Tegumentele devin roze;
c. 30 de minute
d. 2 minute
e. Pina soseşte ambulanţa

84. Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:

a. Până sosesc salvatorii
b. 1 minută
c. Până la apariţia semnelor vitale
d. La pacientul decedat
e. Până se epuizează salvatorul

85. Resuscitarea cardio-respiratorie se efectuează:

a. Dacă victima are puls şi respiră , dar este inconştientă
b. Dacă victima are puls , respiră şi este conştientă
c. Dacă victima este inconştientă, fără puls , respiraţie, sclera, cornea sunt lucioase.
d. Dacă victima este inconştientă, fără puls, respiraţie, sclera, cornea sunt opace (uscate)
e. Dacă victima este inconştientă, fără respiraţie, cu leziuni incompatibile cu viaţa.

86. Resuscitarea cardio-respiratorie la un nou-născut se efectuează:

a. 30 compresii: 2 ventilari;
b. 3 compresii: 1 ventilare;
c. 15 compresii : 1 ventilare
d. 15 compresii :2 ventilari;
e. Nu se efectuiază resuscitare.

87. Pulsul central la nou – născut este preferabil să-l apreciaţi :

a. Pe artera carotidă
b. Pe artera radială
c. Pe artera brahială
d. Pe artera poplitee
e. Pe artera dorsalis pedis.

88. Resuscitarea cardio-respiratorie la sugar, în cazul prezenţei unui salvator se efectuează:

a.30 compresii: 2 ventilari;
b. 3 compresii: 1 ventilare;
c. 15 compresii : 1 ventilare
d. 5 compresii sternale: 5 lovituri inter scapulare
e. 15 compresii :2 ventilări;

89. Resuscitarea cardio-respiratorie de către un salvator, la sugar, se efectuează:

a. 30 compresii: 2 ventilari;
b. 3 compresii: 1 ventilare;
c. 15 compresii : 1 ventilare
d. 15 compresii :2 ventilari;
e. 5 compresii: 2 ventilări.

90. Resuscitarea cardio - respiratorie la un copil de 1-8 ani , de către un salvator se efectuează:
a. 30compresii:2 ventilări:
b. 15 compresii:2 ventilări;
c. 5 compresii:2 ventilări:
d. 3 compresii :1 ventilare;
e. Nu se efectuează.

91. Resuscitarea cardio-respiratorie la copiii de 8 ani -18 ani de către 2 salvatori se efectuează:
a. 30compresii:2 ventilări:
b. 15 compresii:2 ventilări;
c. 5 compresii:2 ventilări:
d. 3 compresii :1 ventilare;
e. Nu se efectuează.

92. Resuscitarea cardio – respiratorie incompletă la un copil de 1-8 ani , de către doi salvatori
se efectuează:
a. 30compresii:2 ventilări:
b. 15 compresii:2 ventilări;
c. 5 compresii:2 ventilări:
d. 3 compresii :1 ventilare;
e. 100-120 compresii/minut
 93. Resuscitarea cardio – respiratorie incompletă la un copil de 1-8 ani, de către un salvator se
efectuează:
f. 30compresii:2 ventilări:
g. 15 compresii:2 ventilări;
h. 5 compresii:2 ventilări:
i. 3 compresii :1 ventilare;
j. 100-120 compresii/minut

94. Resuscitarea cardio – respiratorie completă la un copil de 8 – 18 ani , de către un salvator se

efectuează:
a. 30compresii:2 ventilări:
b. 15 compresii:2 ventilări;
c. 5 compresii:2 ventilări:
d. 3 compresii :1 ventilare;
e. 100 – 120 compresii /minut.

95. Resuscitarea cardio - respiratorie la copiii până la 8 ani debutează cu:

a. 5 lovituri interscapulare;
b. 30compresii:2 ventilări:
c. 15 compresii:2 ventilări;
d. 5 ventilări salvatoare
e. 3 compresii :1 ventilare;

96. Copiii mai frecvent necesită resuscitare cardio- respiratorie, din cauza:
a. Stopului cardiac primar;
b. Stop respirator primar;
c. Durere toracică precordială;
d. Edem cerebral
e. Hemoragie digestivă superioară.

97. Pacientul conştitent cu obstrucţia căilor respiratorii parţială necesită:

a. Resuscitarea cardio-respiratorie;
b. Manevra Heimlich, alternând cu lovituri interscapulare;
c. Încurajarea tusei;
d. Povocarea vomei;
e. Nu trebuie de întreprins nimic.

98. Pacientul conştitent cu obstrucţie totală (completă) a căilor respiratorii nececistă:

a. Resuscitarea cardio-respiratorie;
b. Manevra Heimlich, alternând cu lovituri interscapulare;
c. Încurajarea tusei;
d. Povocarea vomei;
e. Nu trebuie de întreprins nimic.

99. Pacientul inconştient cu obstrucţie totală (completă) a căilor respiratorii, dar pulsul este
prezent, necesită:
a. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală;
b. Manevra Heimlich;
c. Încurajarea tusei;
d. Povocarea vomei;
e. Nu trebuie de întreprins nimic.
100. Pacientul inconştient cu obstrucţie totală (completă) a căilor respiratorii, fără puls, necesită:
a. Resuscitare cardio-respiratorie şi cerebrală;
b. Manevra Heimlich, alternând cu lovituri interscapulare;
c. Încurajarea tusei;
d. Povocarea vomei;
e. Defibrilare.

101.Deschiderea căii aeriene la sugar se face prin:

a. Hiperextensia capului
b. Extensia capului
c. Menţinerea capului în poziţie neutră
d. Flexia uşoară a capului
e. Nici un răspuns corect

102.În obstrucţia incompletă a căii aeriene prin corp străin la copil peste 1 an, fără semne de
insuficienţă respiratorie, următoarele manevre sunt indicate:
a. Încurajarea tusei
b. Se instituie RCP cât mai repede
c. Se aplică compresiuni
d. Se aplică lovituri interscapulare
e. Se aplică compresiuni abdominal

103.Pentru pacientul pediatric inconştient care nu respiră, prima manevră care se efectuează
este:
a. Poziţia laterală de siguranţă
b. 5 ventilaţii salvatoare
c. 15 compresiuni toracice
d. Cicluri de câte 15 compresiuni toracice şi 2 ventilaţii
e. Cicluri de câte 30 compresiuni toracice şi 2 ventilaţii

104.Compresiunile toracice externe la copil se efectuează:

a. În 1/3 inferioară a sternului, pacientul fiind aşezat pe un plan moale
b. În 1/3 medie a sternului cu frecvenţă de 60/min
c. În 1/3 inferioară a sternului cu o frecvenţă de 100/min, pacientul fiind aşezat pe un
plan dur
d. În 1/3 inferioară a sternului cu o frecvenţă de 150/min, pacientul fiind aşezat pe un plan
moale
e. Parasternal stâng, corespunzător 1/3 inferioare a sternului

105.La un pacient înecat scos la mal, prima măsură este:

a. Compresii toracice
b. Lovituri intrascapulare
c. Compresii abdominale
d. Dezobstrucţia căilor aeriene
e. Nici un răspuns corect

106.Succesiunea corectă a verigilor lanţului supravieţuirii la copil este:

a. Accesul, prevenţia, BLS, ALS
b. Prevenţia, defibrilarea precoce, accesul, ALS
c. Prevenţia, BLS precoce, accesul, ALS
d. Accesul, BLS, defibrilare precoce, ALS
e. Accesul, ALS, prevenţia, ALS
 107. Pentru un pacient inconştient care respiră, tratamentul este:
1. poziţia lateral de siguranţă
2. 10 insuflaţii
3. 30 de compresiuni toracice
4. Ciclu 30 compresiuni urmate de 2 insuflaţii
5. Ciclu 15 compresiuni urmate de 2 insuflaţii
108. Cauza primară cea mai frecventă a stopului cardio-respirator la copii este de etiologie:
a. Cardiacă
b. Cerebrală
c. Respiratorie
d. Renală
e. Nici un răspuns corect

109. Semnele detresei respiratorii sunt următoarele cu excepţia:

a. mişcări de piston a capului
b. tiraj sternal
c. inspirul grevat
d. bătăi ale aripioarelor nazale
e. nici un răspuns corect

110. Verificaţi criteriile clinice pentru apricierea perfuziei periferice

a. Nivelul de tensiunea arterială
b. Frecvenţa pulsului
c. Calitatea pulsului
d. Culoarea tegumentelor
e. Nivelul de conştienţă

111. Care este riscul salvatorului la prezenţa unui vehicul întors cu susul în jos
a. Accidentarea salvatorului
b. Scurgerea bateriei
c. Scurgerea combustibilului
d. Instabilitatea vehiculului
e. Toate corecte

112. Cauze frecvente de obstrucţie a căilor aeriene superioare

a. Traumatisme
b. corpi străini
c. unele infecţii
d. reacţii alergice, şoc anafilactic
e. căderea posterioară a limbii

113. Complicaţiile RCR pot fi:

a. Fracturi de coaste
b. Distensia gastrică
c. Regurgitarea
d. Infarctul miocardic
e. Fractura osului femoral

114. Confirmaţi manevrele de efectuare a RCRC la etapa suportul vital bazal

a. administrarea adrenalinei
b. şoc electric extern
c. eliberarea căilor respiratorii
d. compresiuni sternale
e. respiraţie artificială

115. Confirmaţi metodele de hemostază provizorie

a. compresie directă a locului de sângerare
b. tamponada cu vată
c. aplicarea garoului hemostatic
d. pansament simplu cu tifor
e. compresie vasului pe traect

116. Copil inconştient cu obstrucţie totală (completă) a căilor respiratorii, dar pulsul este prezent,
necesită:

a. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală iniţiată cu 5 respiraţii

b. Manevra Heimlich
c. Încurajarea tusei
d. Povocarea vomei
e. Nu trebuie de întreprins nimic

117. Dacă este prezentă situaţia cînd o persoană adulta prezintă tusea zgomotoasă, în timpul mesei
este necesat de a afectua
a. Se plaseazaă in poziţie semişezîndă
b. Loviţi de 5 ori între omoplaţi pînă obiectul străin este scos
c. Aplicaţi 5 compresiuni abdominale pînă obiectul străin este scos
d. Aplicaţi 5 compresiuni toracice pînă obiectul străin este scos
e. Încurajaţi pacientul să tuşească

118.Deschiderea căii aeriene la sugar se face prin

a. Hiperextensia capului
b. Extensia capului
c. Menţinerea capului în poziţie neutră
d. Flexia uşoară a capului
e. Nici un răspuns corect

119.Determinarea prezenţei respiraţiei la pacientul inconştient se face prin:

a. observarea expansiunii peretelui anerior al cutiei toracice

b. obseravarea mişcării peretelui abdominal anterior
c. ascultarea prezenţei inspiraţiei şi expiraţiei
d. sesizarea prezenţei jetului de aer expirat
e. provocarea unui stimul dureros

120. Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice:

a. pierderea conştienţei
b. apnee - respiraţie agonică
c. absenţa pulsului la artera carotidă
d. atonie, eventual contractură
e. pupilele reactioneaza la lumina

121. După obstrucţia totală a căilor respiratorii pierderea conştienţei se instalează în

a. 30 secunde
b. 1 minută
c. 2 minute
d. 7 minute
e. 10 minute

122.Evaluarea circulaţiei cuprinde:

a. Evaluarea pulsului
b. Evaluarea hemoragiilor externe
c. Evaluarea tegumentelor
d. Evaluarea perfuziei tisulară
e. Evaluarea nivelului de conştienţă

123. Examenul primar al pacientului cuprinde:

a. Evaluarea căilor respiratorii
b. Analiza istoriei medicale precedent
c. Evaluarea respiraţiei
d. Evaluarea circulaţiei
e. Dezbrăcarea pacientului pentru examenul fizic

124. Identificaţi afirmaţiile corecte pentru hiperextenzia capului /ridicarea mandibulei:

a. este indicată în catatraumă
b. contraindicată în suspiciune de leziune de coloană vertebrală cervicală
c. defineşte parţial manevra Safar
d. defineşte manevra Esmarch
e. este recomandată copiilor până la vârsta de 1 an

125. Identificaţi componentele ,,lanţului supraveţuirii" în stopul cardio-respirator adulţi:

a. recunoaşterea imediată a stopului cardiac şi activarea (alarmarea) serviciului de
urgenţă(112)
b. RCR şi C promptă cu accente pe compresiuni toracice
c. defibrilarea rapidă timp de 3-5 minute
d. examenul secudar
e. asistenţa psihologică postresuscitare

126. Identificaţi manevrele de deschidere a căilor aeriene:

a. manevra Safar
b. manevra Esmarch
c. manevra Heimlich
d. manevra Sellick
e. manevra Gudel

127.Identificaţi semnele de obstrucţie a căilor aerirene:

a. retracţie sternală, costală, subcostală
b. stare de inconştienţă
c. imposibilitatea de a vorbi
d. stridor
e. tegumente hiperemiate
 128.În caz de management al căilor aeriene fiţi precauţi în caz de:

a. suspecţie de traumatism nazal

b. suspecţie de leziune de coloană vertebrală cervicală, asigurând imobilizarea gâtului în timpul

manevrelor de deschidere a căilor aeriene

c. suspecţie de traumatism de coloană vertebrală lombară şi toracică, asigurând imobilizarea

pacientului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene

d. fractură femurului

e. fractura sternului

129.În obstrucţia incompletă a căii aeriene prin corp străin la copil peste 1 an, fără semne de
insuficienţă respiratorie, următoarele manevre sunt indicate:

a. Încurajarea tusei

b. Se instituie RCP cât mai repede

c. Se aplică compresiuni

d. Se aplică lovituri interscapulare

e. Se aplică compresiuni abdominal

130.În obstrucţia severă prin corpi străini a căilor aeriene la sugarul inconştient, măsurile de
dezobstrucţie includ:
a. iniţiaţi cinci respiraţii salvatoare în căile aeriene

b. efectuaţi RCR şi C ( 30 compresiuni toracice, cu o latură de deget mai jos de linia

intramamelonară, cu ampltudinea de 5 cm şi frecvenţa de 100-120/min )

c. efectuaţi RCR şi C (30 compresiuni toracice, cu o latură de deget mai jos de linia
intramamelonară, cu amplitudinea de 4 cm (1/3 din grosimea cutiei toracice) şi frecvenţa
de 100-120/min)

d. verificaţi expulzia corpului străin după 2 insuflaţii

e. verificaţi expulzia corpului străin după fiecare ciclu de 30 compresiuni toracice

131.În obstrucţia totală a căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac se instalează în:

a. 30 secunde

b. 1-2 minute

c. 5-10 minute

d. 2-6 minute

e. 30 minute

132.La un pacient politraumatizat critic, la etapa de prespital este necesar de a efectua:

a. evaluarea stării de conştienţă

b. apricierea semnelor vitale

c. aplicarea atelei cervicale de imobilizare

d. hemostaza provizorie

e. apricierea localizării de hemoragie internă

133.Obstrucţia căilor respiratorii poate fi:

a. uşoară

b. severă

c. compensată

d. decompensată

e. subcompensată

134.Obstrucţia severă prin corpi străini a căilor aeriene la copii 1-8 ani, măsurile de dezobstrucţie
includ:

a. 5 lovituri interscapulare cu verificarea eliminării corpului străin

b. 5 insuflari la pacientul constient

c. 5 compresiuni toracice sub linia intermamelonară

d. 5 copresiuni abdominal

e. incurajarea tusei

135.Obstrucţia totală a căilor aeriene se manifestă:

a. imposibilitatea de a vorbi

b. respiră şi poate vorbi

c. stare de inconştienţă sau scăderea nivelului de conştienţă

d. tuse silenţioasă, ineficientă

e. tuse zgomotoasă, eficientă

136.Pacientul inconştient care are respiraţie şi pulsul este prezent, necesită:

a. Nu trebuie de întreprins nimic, nu se atinge pacientul

b. Pozitia laterala de siguranta

c. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebral

d. Povocarea vomei

e. Se lasă pacientul pe spate

137.Pentru pacientul pediatric inconştient care nu respiră, prima manevră care se efectuează este:

a. Poziţia laterală de siguranţă

b. 5 ventilaţii salvatoare

c. 15 compresiuni toracice

d. Cicluri de câte 15 compresiuni toracice şi 2 ventilaţii

e. Cicluri de câte 30 compresiuni toracice şi 2 ventilaţii

138.Pentru un pacient inconştient care respiră, prim ajutor pînă la sosire AMU este:

a. poziţia lateral de siguranţă

b. 10 insuflaţii

c. 30 de compresiuni toracice

d. Ciclu 30 compresiuni urmate de 2 insuflaţii

e. Ciclu 15 compresiuni urmate de 2 insuflaţii

139.Poziţia de siguranţă la gravida inconştientă este:

a. Pe spate cu capul drept

b. Lateral sting

c. Lateral drept

d. Nu contează poziţia

e. Poziţie semişezîndă

140.Poziţia laterală de siguranţă o utilizăm:

a. la pacientul inconştient

b. în prezenţa pulsului

c. în prezenţa respiraţiei

d. în lipsa respiraţiei

e. în lipsa pulsului

141.Poziţia palmelor în timpul resuscitării unui copil de 3 luni va fi:

a. 2 mîni, pe stern linia intermamelonară

b. 1 mînă, pe stern linia intermamelonară

c. 1 sau 2 mîni, pe stern linia intermamelonară

d. 2 degete pe abdomen

e. 2 degete pe stern, mai jos de linia intermamelonară

142.Punctul A al examenului primar cuprinde

 a. Evaluarea circulaţei sangvine

b.

c. Verificarea respiraţiei şi administrare de oxygen

d. Examenul minineurologic

e. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice

143.Punctul B al examenului primar cuprinde:

a. Verificarea permeabilităţii căilor respiratorii

b. Verificarea respiraţiei

c. Examenul minineurologic

d. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice

e. Evaluarea circulaţei sangvine

144.Punctul D al examenului primar semnifică:

a. evaluarea pulsului

b. examenul minineurologic

c. administrarea medicamentelor

d. deschiderea căilor aeriene

e. dezbrăcarea pacientului

145.Semnele obstrucţiei căilor aeriene sunt, cu excepţia:

a. respiraţie zgomotoasă

b. flux din căile aeriene scăzut, sau inexistent

c. imposibilitatea de a vorbi

d. stare de inconştienţă

e. coloraţia normala a tegumentelor şi a mucoaselor

146.. Suportul Vital Bazal este constituit din:

a. A
b. B
c. C
d. G
e. D
147.Un pacient cu o tensiune arterială sistolică a sângelui mai mică de 90 mm Hg de obicei
prezintă:

a. Un pacient in convulsii

b. Semne de şoc

c. O severă durere de cap

d. Diaree persistent
e. O piele fierbinte şi uscată

148.Un pacient, care verbal sau prin acţiune vă informează că el sau ea este de acord să accepte
tratamentul, vă acordă consimţământul:

a. Adăugat

b. Informat

c. Implicit

d. Exprimat

e. Presupus

149.Unul dintre semnele care indică iminenţa stopului cardio-repirator la sugar este:

a. Tahicardia

b. Hipertensiunea arterial

c. Bradicardia

d. Febra

e. Nici un răspuns de mai sus

150.Verificaţi cauzele de obstrucţie căilor respiratorii:

a. Corpi străini

b. Căderea posterioară a limbii

c. Epiglotită

d. Traumatismul abdominal

e. Comoţia cerebrală

151.Verificaţi culoarea tegumentelor de tip patologic în caz de dereglare perfuziei tisulară:

a. Tegumentele roze

b. Tegumentele cianotice

c. Tegumentele curate

d. Tegumentele palide

e. Tegumentele bronzate

152.Verificaţi indicaţiile pentru aplicarea atelei cervicale de imobilizare:

a. asfixie prin corp străin

b. politraumatismul critic

c. stop cardiac

d. catotraumă

e. submersie
153.Verificaţi semnele de respiraţie neadecvată la adult:

a. Frecvenţa respiraţiilor peste 2o/min

b. Ritmul respirator neregulat

c. Frecvenţa respiraţiilor - 14/min

d. Frecvenţa respiraţiilor sub 10/min

e. Respiraţia superficial

154.Verificaţi tipurile de dispnee:

a. Polipnee

b. Normopnee

c. Tahipnee

d. Bradipnee

e. Ortopnee

155.Verificaţi tipurile de hemoragie externă:

a. Hemoragia arterial

b. Hemoragia parenhimatoasă

c. Hemoragia venoasă

d. Epistaxis

e. Hemoragia capilară