Hematomul septului nazal

Hematomul septal este o colectie sanguinolenta, care se formeaza ntre muco-pericondru si cartilajul septal,
localizata n partea anteroinferioara a septului nazal. Hematomul septului nazal este de obicei posttraumatic
(hematomul bilateral totdeauna se produce din cauza fracturii septale), dar poate fi si spontan n diateze hemoragice
si tratamentul cu anticoagulante. Simptomatologia se caracterizeaza prin instalarea progresiva a unei obstructii
nazale bilaterale, de obicei dupa un traumatism nazal, nsotita de durere locala si o cefalee frontala inconstanta.
Rinoscopia anterioara evidentiaza tumefactie n tensiune bilaterala a septului nazal care obstrueaza ambele fose
nazale n zona antero-inferioara, depresibila la palparea cu stiletul butonat. Netratat, hematomul septal nu se
evacueaza spontan; se poate suprainfecta si evolua spre abces septal, necroza de cartilaj si nas n sa.
Tratamentul este chirurgical, avnd ca obiectiv evacuarea hematomului si consta n incizie si drenaj. Inciziile trebuie
facute la nivele diferite, n ambele fose, n portiunea de maxima bombare si decliva a colectiei de snge.
Respectarea regulii, ca cele doua incizii sa nu fie una n dreptul celeilalte, este obligatorie, pentru a se preveni o
perforatie ulterioara a septului nazal.Tamponament nazal anterior, bilateral, 4872 de ore, pentru a preveni
reacumularea sngelui; antibioterapie cu spectru larg pentru a preveni suprainfectia endonazala.
Atrezia coanala
Atrezia coanala sau imperforatia coanala reprezinta obstructia congenitala a orificiilor posterioare ale foselor nazale
sau coamelor. Etiologia nu se cunoaste. Din a 4-a saptamna de viata intrauterina se constata o deficienta a
membranei nazo-bucale primitive. Afectiunea este rara: 1/8000 de nou-nascuti de sex feminin si este unilaterala.
Peste 50% din nou-nascutii cu atrezie coanala prezinta asociat si alte malformatii congenitale (agenezie de maxilar
superior sau de os temporal, atrezie esofagiana, cardiopatii congenitale).
Imperforatia poate fi uni- sau bilaterala, partiala (cnd coama nu este complet obturata), totala (cnd separa, ca un
zid, cele doua ca-vitati). n aproximativ 8090% din cazuri, stenoza are structura osoasa, restul avnd o
structura membranoasa. Nou-nascutii cu atrezie coanala bilaterala au un aspect clinic caracteristic: n primele clipe
de viata, n inspiratie se produce o aspiratie a partilor moi ale fetei, n special a buzelor, a obrajilor si a partilor laterale
ale gtului, ulterior apare respiratia bucala, stau cu gura deschisa si nu pot sa suga. Daca nu se intervine chirurgical,
survine decesul prin asfixie (nounascutul nu se adapteaza la respiratia bucala). Asfixia poate fi ciclica sau, cu ocazia
suptului, cu rinoree.
Diagnosticul este suspectat cnd un cateter nu poate fi trecut prin nas n rinofaringe pe o distanta de cel putin 32
mm. Diagnosticul pozitiv este confirmat de: endoscopia nazofaringiana rigida si flexibila, examenul radiologic
(radiografii simple), tomografia computerizata (C.T.) sau rezonanta magnetica nucleara (R.M.N.). Diagnosticul de
atrezie coanala unilaterala se pune de obicei mai trziu n copilarie, pe baza obstructiei nazale unilaterale, stagnarea
secretiilor n fosa respectiva si a rinoreei mucopurulente care se accentueaza.
Tratamentul trebuie instituit imediat dupa nastere, la nou-nascutul cu atrezie coanala bilaterala; alimentatia se face
pe sonda oro-esofagiana. Tratamentul chirurgical consta n rezectia diafragmului prin abord transnazal, transantral
sau transpalatal si restabilirea permeabilitatii foselor nazale. Recidiva cu restenozarea postoperatorie este rara.
FURUNCULUL NAZAL
Furunculul nazal este un abces superficial, dezvoltat, cel mai frecvent, n jurul vestibulului nazal, la nivelul foliculului
pilosebaceu. Agentul patogen obisnuit este stafilococul auriu. Simptomatologia consta n durere locala, pulsatila,
accentuata, edem si tumefactie rosie a vrfului nasului n totalitatea sa sau numai pe aripa nasului care este
ncriminata. Se mai poate constata linfangita santului nazo-genian, a buzei superioare. Starea generala este alterata,
febra 3839, frisoane, cefalee.
Narinoscopia si rinoscopia anterioara efectuate cu blndete pot evidentia: tumefactie dura, cu aspect de pustula
centrata de un fir de par, induratia tegumentelor din jur care sunt rosii si congestionate, evacuarea spontana a
puroiului prin spargerea colectiei care apare la 45 zile de la debut. Complicatii: furunculoza (furuncule care se
succed timp de cteva luni de zile), furunculul antracoid, limfomgita obrazului, tromboflebita sinusului cavernos
(exoftalmie, chemozis, edem palpebral, paralizii oculomotorii).
Tratamentul este local si general.
Tratamentul local consta n aplicarea de alcool iodat, boricat, pansamente umede cu alcool si Rivanol 12%, incizie
si drenaj atunci cnd furunculul este colectat. Sunt contraindicate manevrele de exprimare locala (stoarcere,
deschidere). Tratamentul general consta n antibioterapie instituita ct mai rapid (oxacilina sau alte antibiotice
antistafilococice, n functie de antibiograma), antiinflamatorii, tratamentul terenului predispozant (diabetul zaharat). n
caz de recidiva: vaccinoterapie antistafilococica, Polidin, autovaccin si nlaturarea focarelor infectioase de vecinatate:
rinite, sinuzite.
Rinita vasomotorie reprezinta inflamarea mucoasei foselor nazale prin tulburarea controlului fluxului sangvin de la
acest nivel, rezultand vasodilatatie si edem al mucoasei. Mai poate fi denumita si rinita nonalergica, deoarece factorul
declansator nu este alergic.
Apare la orice varsta, dar este mai frecventa la adultul tanar. S-a observat ca persoanele diagnosticate cu rinita
vasomotorie sunt predispuse spre anxietate si depresie.
Cauzele pot fi de natura:

ocupationala: la persoanele care lucreaza in mediu cu praf, vapori toxici;

hormonala: la femei in sindromul premenstrual si in stari cu dezechilibru hormonal, prin ingrosarea

mucoasei nazale);

medicamentoasa: prin administrarea unor medicamente care scad tensiunea arteriala;

senila: manifestata prin hidroree (secretie nazala apoasa, abundenta) indusa de frig;

indusa de stres;

de cauza rara: infectioasa, alimentara (fast-food), umiditate scazuta sau atmosfera uscata.

Tabloul clinic este dat de urmatoarele semne si simptome: rinoree, obstructie nazala cu anosmie, stranut in salve,
congestia mucoasei nazale. Exacerbarea simptomelor este produsa de aerul rece, mirosurile tari, alte substante
volatile iritante, stresul.
Examenul clinic: la examinarea foselor nazale prin rinoscopia anterioara, mucoasa este violacee, secretanda,
edematiata sau in unele cazuri doar o simpla congestie a acesteia. Se poate evidentia deviatia septului nazal,
hipertrofia cornetelor nazale inferioare si mijlocii, urmand ca acestea sa fie tratate chirurgical.
Evolutia bolii este ondulanta, in pusee, pe parcursul mai multor luni, cu remitere partiala sau totala dupa
indepartarea factorului declansator.
Diagnosticul diferential se face cu: rinita alergica la care factorul declansator este alergenic, cu participarea
sistemului imun umoral, in speta IgE; tabloul clinic este asemanator in cele doua boli; infectiile de tract respirator
superior: sinuzite, faringite, amigdalite, viroze;polipoza rinosinusala.
Tratamentul este de doua tipuri: medicamentos si chirurgical.
1. medicamentos:

vasoconstrictoarele locale:- bromura de ipratropium Atrovent spray nazal 0,03% 2 puffuri/zi, max 3 zile

nafazolina Nafazol 0,1% 1-2 pic x3/zi

xylometazolina Olynth spray nazal 0,01% 2-3 puffuri/zi

corticosteroizi topici

budesonide Rhinocort spray 1mg/ml sau 2mg/ml 2pufuri/zi

beclomathasone Beconase 40g/doza x4/zi

antihistaminice:

loaratadin Claritine 10mg 1cp/zi

desloratadin Aerius 5mg 1cp/zi

cromoglicat disodic Intal spray nazal 40mg/ml 1puff x3-4/zi

imunstimulare nespecifica intre crize Cantastim 1ml (conform schemei), Broncho-Vaxom, Ribomunil.
2. chirurgical:
indicatii:

rinita vasomotorie refractara la tratamentul medicamentos la fumatori

-corectarea: deviatiei de sept nazal

hipertrofiei cornetelor nazale

metode:

rezectie submucoasa a septului nazal

termoterapie radiofrecventa bipolara aplicata submucos pe cornetele nazale inferioare

Concluzii:Rinita vasomotorie este o problema de sanatate publica, cu incidenta in crestere.Rinita
vasomotorie determina scaderea calitatii vietii atat prin persistenta simptomelor: cefalee, oboseala, tulburari
cognitive, cat si prin efectul advers al medicamentelor.Diagnosticul de certitudine presupune o anamneza atenta si
minutioasa, care trebuie completata cu teste de laborator specifice.
POLINOZA
Orice afectiune alergica provocata de catre polenurile continute in stamine (organele masculine ale plantelor cu flori),
raspandite fie de catre vant, fie de catre insecte.
Polenurile cele mai alergizante sunt cele ale arborilor, ale gramineelor si al parachernitei (Parietaria
officinalis).Polinoza, predominanta primavara, este cea mai caracteristica dintre manifestarile atopiei (tendinta
generala de a dezvolta alergii). Ea se poate traduce printr-o coriza spasmodica (febra fanului), o conjunctivita, un
astm, aceste boli putand fi asociate (mai ales coriza spasmodica si conjunctivita). Aceste tulburari au o evolutie
sezoniera.
Tratament -Acesta este cel al alergiilor: suprimarea, daca este posibil, a oricarui contact cu alergenele; luarea de
medicamente
care
vizeaza
diminuarea
simptomelor
(antihistaminice,
antidegranulante,
anticolinergice, corticosteroizi locali, betastimulante); daca acest tratamentse dovedeste ineficace, o desensibilizare
prin administrarea de doze minime de alergene este lucrul care mai poate fi incercat.