1

Informatii colectie: a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului b) [ ] Posedă flageli peritrichi
de ţesut este: c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
a) [ ] Capsula e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
b) [ ] Peptidoglicanul ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O 7) Despre leptospire se poate afirma:
e) [ ] Flagelii
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Posedă formă bacilară
2) Pentru micoplasme este caracteristic: b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
a) [x] Lipsa peretelui celular. d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
c) [ ] Formarea sporilor ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol 8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului conţine:
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin: a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
b) [x] Formarea sporilor care deformează celula d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula e) [ ] Toate de mai sus
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt gramnegative 9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
a) [ ] Formează spori care deformează celula c) [ ] Neisser
b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula d) [ ] Loeffler
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei e) [ ] Burii-Hins
d) [ ] Sunt monotrichi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt eucariote 10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin: a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
a) [ ] Structură acelulară. c) [ ] Ziehl - Neelsen
b) [ ] Se cultivă pe medii elective d) [ ] Gram
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz e) [x] Loeffler
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Posedă capsulă 11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
 2

c) [x] Neisser e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat

d) [ ] Ziehl-Neelsen ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Giemsa 17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule,
--------------------------------------------------------------------- cu excepţia:
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [ ] Clasa
a) [x] Coloraţia Giemsa b) [ ] Ordinul
b) [ ] Ziehl-Neelsen c) [ ] Familia
c) [ ] Neisser d) [ ] Genul
d) [ ] Burri-Hins e) [x] Specia
e) [ ] Loeffler ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare: următoarele particularităţi, cu excepţia:

a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins a) [ ] Origine comună
c) [ ] Loeffler b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
d) [x] Aujeszki c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
e) [ ] Morozov d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda: ---------------------------------------------------------------------
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
a) [ ] Biologică
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5% b) [ ] Biofizică
c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter c) [x] Fizică
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen d) [ ] Sintetică
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază e) [ ] Biochimică
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene: 20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:

a) [ ] Capsula a) [ ] Biologică
b) [ ] Flagelii b) [ ] Biofizică
c) [x] Membrana citoplasmatică c) [x] Chimică
d) [ ] Fimbriile d) [ ] Sintetică
e) [ ] Granulaţiile de volutină e) [ ] Biochimică
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a 21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
microorganismelor în prelevatul patologic: a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat c) [ ] 0,1 mkm
b) [x] Microscopia imunofluorescentă d) [ ] 0,01 mkm
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază e) [ ] 0,001 mkm
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie ---------------------------------------------------------------------
 3

22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru: d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Contrastarea obiectului studiat 28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv a) [ ] Se aranjează în perechi
e) [ ] Refractarea razelor de lumină b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate: d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat 29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv a) [ ] Se aranjează în perechi
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci: d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
a) [ ] Micrococcus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Diplococcus 30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina a) [ ] Monotriche
e) [ ] Staphylococcus b) [x] Lofotriche
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Amfitriche
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci: d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
a) [ ] Micrococcus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Diplococcus 31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina a) [ ] Monotriche
e) [ ] Staphylococcus b) [ ] Lofotriche
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Amfitriche
26) Se divid în câteva planuri următorii coci: d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
a) [ ] Micrococcus ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Diplococcus 32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina a) [ ] Coci
e) [x] Staphylococcus b) [ ] Spirochete
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Rickettsii
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate: d) [ ] Mycoplasme
a) [ ] Se aranjează în perechi e) [x] Vibrioni
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate 33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
 4

b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
a) [ ] Coccus c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
b) [ ] Spirochaeta d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
c) [ ] Rickettsia e) [x] CMI : CT = 8 : 32
d) [ ] Mycoplasma ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Bacterium 39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
b) [ ] Inhibă replicarea ADN
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali 40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
---------------------------------------------------------------------
35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager
b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
c) [x] Sunt constituiţi din proteine e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi 41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană: a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican c) [ ] Acidul folic
b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine d) [x] Acidul clavulanic
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile e) [ ] Acidul fenilpiruvic
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular 42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
---------------------------------------------------------------------

37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
prin: b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
a) [x] Autoclavare la o atmosferă d) [ ] Acidul fenilpiruvic
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C e) [x] Sulbactam
c) [ ] Filtrare ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] În pupinel la 160 0C 43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
e) [ ] Prin metode chimice a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă: c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8 e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
 5

--------------------------------------------------------------------- a) [x] Antagonism

44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda: b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
a) [ ] Plajelor sterile d) [ ] Interferenţă
b) [ ] Precipitării în gel e) [ ] Metabioză
c) [x] Difuzimetrică ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Otto 50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
e) [ ] Fischer
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Nutriţia bacteriană
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a b) [ ] Respiraţia bacteriilor
microorganismelor: c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
a) [x] Liofilizare e) [ ] Metabolismul microbian
b) [ ] Congelare ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată 51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare a) [ ] Sunt de natură polizaharidică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
46) Se efectuează la 160-1800C : c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
a) [ ] Pasteurizarea e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Liofilizarea 52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea a) [ ] Patogene
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Cultivate în laborator
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat: c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
a) [ ] Congelarea e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
b) [ ] Liofilizarea ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Filtrarea 53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele
d) [x] Pasteurizarea particularităţi:
e) [ ] Tindalizarea
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Rata de creştere devine nulă
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată: b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
a) [ ] Cu vapori sub presiune d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
b) [ ] Cu căldură uscată e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
c) [x] Tindalizarea ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Pasteurizarea 54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
e) [ ] Filtrarea
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Otto
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze: b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
 6

d) [ ] Furt ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Fischer 60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu a) [ ] Tindalizare
microorganisme din mediului ambiant se numeşte: b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
a) [ ] Sterilizare d) [x] Dezinfecţie
b) [ ] Antisepsie e) [ ] Liofilizare
c) [x] Asepsie ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare 61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai a) [ ] 1000C - 20 minute
joase de 600C se numeşte: b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
a) [x] Tindalizare d) [ ] 1600C - 30 minute
b) [ ] Pasteurizare e) [ ] 1800C - 60 minute
c) [ ] Sterilizare ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Congelare 62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
e) [ ] Liofilizare
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Aerobe
57) Către mediile de transport se referă: b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
a) [ ] Mediile Hiss d) [x] 5-10% bioxid de carbon
b) [x] Soluţia fosfat-tampon e) [ ] 5-10% oxid de etilen
c) [ ] Bulionul biliat ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi 63) Conjugarea reprezintă:
e) [ ] Geloză-sânge
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie
58) Profagul reprezintă: acceptor
b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent plasmidelor
b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian la alta via un bacteriofag
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în
e) [ ] Formă imatură de fag acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi: ---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C a) [ ] Difteria
c) [ ] + 45 - + 600C b) [ ] Tetanosul
d) [ ] - 10 - + 100C c) [ ] Scarlatina
e) [ ] > 600C d) [x] Bruceloza
 7

e) [ ] Gangrena gazoasă a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ig M
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig: c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
a) [ ] Ig M e) [ ] Ig D
b) [x] Ig G ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig A 71) Indică şi predomină in infecţia acută
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [x] IgM
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt: c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
a) [ ] Limfocitele B e) [ ] Ig D
b) [x] Limfocitele T ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig A 72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Ig M
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) : c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
a) [ ] Ig A e) [ ] Ig D
b) [ ] Ig M ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E 73) Sunt sensibile la cisteină:
e) [ ] Ig D a) [ ] Ig A
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ig M
68) Traversează în formă activă bariera placentară: c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
a) [ ] Ig A e) [ ] IgD
b) [ ] Ig M ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Ig G 74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică
d) [ ] Ig E caracteristică:
e) [ ] Ig D
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Infecţia acută
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor: b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
a) [x] Ig A d) [ ] Reinfecţia
b) [ ] Ig M e) [ ] Suprainfecţia
c) [ ] Ig G ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ig E 75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme
e) [ ] Ig D după vindecare:
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor: a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
 8

c) [ ] Infecţie secundară e) [ ] Ig G
d) [x] Reinfecţie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Suprainfecţie 81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă: a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
a) [ ] Infecţia acută c) [ ] Septicopiemie
b) [x] Suprainfecţie d) [ ] Virusemie
c) [ ] Infecţie secundară e) [ ] Septicemie
d) [ ] Reinfecţie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Infecţie cronică 82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în
--------------------------------------------------------------------- sânge:
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
organismului pe fondul unei primoinfecţii : a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
a) [ ] Infecţie acută c) [ ] Bacteriemie
b) [ ] Infecţie cronică d) [ ] Toxinemie
c) [x] Infecţie secundară e) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Suprainfecţie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Reinfecţie 83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa a) [ ] Septicemie
agentului în organism: b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
a) [ ] Suprainfecţie d) [ ] Virusemie
b) [ ] Reinfecţie e) [ ] Bacteriemie
c) [ ] Infecţie acută ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Infecţie secundară 84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
e) [x] Infecţie cronică
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicopiemie
79) Complementul poate fi activat pe calea: b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
a) [ ] Butilen-glicolică d) [x] Virusemie
b) [ ] Fermentativă e) [ ] Septicemie
c) [ ] Acidă mixtă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Clasică 85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
e) [ ] Oxidativă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicemie
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate: b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
a) [ ] Ig A d) [ ] Virusemie
b) [x] Ig E e) [x] Toxinemie
c) [ ] Ig D ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ig M 86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
 9

c) [ ] Vaccin asociat
a) [x] Coombs d) [ ] Vaccinul TABTe
b) [ ] Precipitare e) [ ] Vacinul ADTP
c) [ ] Hemaglutinare ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Bacterioliză 92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Vaccin monovalent
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie: b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
a) [ ] Hemaglutinare d) [ ] Anatoxina botulinică
b) [ ] Coombs e) [ ] Anatoxina stafilococică
c) [x] Hemoliză ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Precipitare 93) Meningococii se transmit prin:
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Picături Flugge
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
reacţie: c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
a) [ ] Bacterioliză e) [ ] Apa contaminată
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Hemaglutinare 94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare a) [ ] Hemoculturi repetate
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Uroculturi
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile: c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic e) [ ] Rozeoloculturi
b) [ ] Antigenul K superficial ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Antigenul H flagelar 95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular este:
e) [ ] Antigenul F a) [ ] Alfa-hemolizina
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Beta-lactamaza
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic e) [x] Coagulaza
b) [ ] Antigenul K superficial ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Antigenul H flagelar 96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular metoda:
e) [ ] Antigenul F
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene: b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
a) [ ] Vaccin polivalent d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
b) [x] Vaccin monovalent e) [ ] Plajelor sterile în gel
 10

---------------------------------------------------------------------
a) [x] TCBS
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică: b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
a) [ ] Dick d) [ ] Klauberg
b) [ ] Schultz-Charlton e) [ ] Ploskirev
c) [ ] Schick ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Burnet 103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea
e) [ ] Mantoux la :
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică : a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
a) [ ] Dick c) [ ] Eritromicină
b) [ ] Schultz - Charlton d) [x] Polimixină
c) [ ] Schick e) [ ] Clindamicină
d) [ ] Burnet ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Mantoux 104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de a) [ ] Bacteriofagul eltor
neutralizare: b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
a) [ ] Burnet d) [x] Bacteriofagul C
b) [ ] Dick e) [ ] Bacteriofagul D
c) [ ] Ţuvercalov ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Schick 105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
e) [ ] Mantoux
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Vaccin viu atenuat
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele: b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] Vaccin ribosomal
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza d) [ ] Vaccin semisintetic
b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza e) [x] Vaccin inactivat
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou 106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Rappoport
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I: b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
a) [ ] E. coli d) [ ] Mediul Muller
b) [ ] S. enterica e) [ ] Mediul cu selenit
c) [ ] V. parahaemolyticus ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] S. dysenteriae 107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
e) [x] V. cholerae
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Adenozintrifosfatul
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este: b) [ ] Adenozindifosfatul
 11

c) [ ] Oxidoreductazele celulare d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor

d) [x] Adenilatciclaza e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
e) [ ] Hidrolazele ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [x] Infecţii holeriforme
a) [ ] Reacţia de neutralizare b) [ ] Infecţii dizenteriforme
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării c) [ ] Enterocolite hemoragice
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
d) [ ] Analiza radioimună e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
e) [x] Reacţia de imobilizare ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:

a) [ ] Forma S incolore semitransparente

109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
holerici sunt aranjaţi: c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
a) [ ] În lanţuri e) [ ] Roze, de forma R
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Diplobacterii 115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare a) [ ] Forma S incolore transparente
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul: c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [x] Roşii cu luciu metalic
a) [ ] Picături Flugge e) [ ] Roze de forma R
b) [ ] Prin aerosol ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Contact direct 116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu
d) [ ] Prin vectori seruri:
e) [x] Fecalo-oral
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] ABCDE
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea: b) [ ] O 1
c) [x] OKA
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei d) [ ] O 4,5
b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată e) [ ] O 9
c) [ ] Turbiditate omogenă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie 117) E. coli se caracterizează prin:
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează: b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
a) [ ] Infecţii holeriforme d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
b) [x] Infecţii dizenteriforme e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
c) [ ] Enterocolite hemoragice ---------------------------------------------------------------------
 12

118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor 123) Genul Shigella include specia:
determină:
a) [x] S. boydii
a) [ ] Specia b) [ ] S. bovis
b) [ ] Genul c) [ ] S. Enteritidis
c) [x] Familia d) [ ] S. Newport
d) [ ] Biovariantele e) [ ] S. salamae
e) [ ] Hemovariantele ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae b) [ ] Forma S , colorate în roz.
b) [x] Genului c) [ ] Negre cu luciu metalic
c) [ ] Speciei d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
d) [ ] Biovariantelor e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] Hemovariantelor ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
b) [ ] Genului c) [ ] Negre cu luciu metalic
c) [x] Speciei d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
d) [ ] Biovariantelor e) [ ] Mici, mucoide, incolore
e) [ ] Hemovariantelor ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:

a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin: c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
a) [ ] Teste serologice e) [ ] Apă peptonată alcalină
b) [ ] Fagoidentificare ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
--------------------------------------------------------------------- 127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste
biochimice: a) [ ] De transport
a) [ ] Teste serologice b) [x] De îmbogăţire
b) [ ] Fagoidentificare c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
c) [ ] Teste biochimice primare d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
d) [x] Teste biochimice secundare e) [ ] Speciale
e) [ ] Antibioticogramă. ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se
 13

examinează: de diagnostic de preferinţă:

a) [ ] Urina a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Materii fecale b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) [x] Sânge c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Bilă d) [ ] Urocultura
e) [ ] Exudate rinofaringiene e) [ ] Bilicultura
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi: 134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată
metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a a) [ ] Hemocultura
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m b) [ ] Bilicultura
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2 c) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2 d) [x] Coprocultura
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mielocultura
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B: ---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd a) [ ] 1 : 50
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m b) [x] 1 : 200
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 c) [ ] 1 : 800
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2 d) [ ] 1 : 3200
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] 1 : 12 800
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A: ---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a a) [ ] Alergeni microbieni
c) [ ] O 1, 12 : H g, m b) [ ] Microorganisme inactivate
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 c) [x] Microorganisme vii
e) [ ] O 6, 7 : H c d) [ ] Toxine microbiene
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Diagnosticuri
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de ---------------------------------------------------------------------
diagnostic: 137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:

a) [ ] Coprocultura a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru

b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
b) [ ] Urocultura c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
c) [x] Hemocultura d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
d) [ ] Bilicultura e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH ---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
 14

b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră e) [ ] Este sporogen
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente 144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali: a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
a) [ ] C. diphtheriae c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
b) [x] C. tetani d) [ ] Formează capsulă în organism
c) [ ] M. tuberculosis e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
d) [ ] T. pallidum ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] L. interrogans 145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate: a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
a) [ ] Capsula c) [x] Tusei convulsive
b) [ ] Endotoxina d) [ ] Scarlatinei
c) [x] Exotoxina e) [ ] Reumatismului
d) [ ] Pilii ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hemolizina 146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin: a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni c) [ ] Tuberculoză
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii d) [ ] Dizenterie
contaminate e) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa 147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Difterie
142) C. diphtheriae se caracterizează prin: b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale d) [ ] Tusea convulsivă
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic e) [ ] Scarlatină
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi ---------------------------------------------------------------------
suprarenalelor 148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula întârziat în:
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Scarlatină
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic: b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant d) [x] Tuberculoză
b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni e) [ ] Difterie
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice ---------------------------------------------------------------------
 15

149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în: d) [ ] Pililor

e) [ ] Cord-factorului
a) [ ] Tularemie ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Difterie 154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică a) [ ] Geloză hepatică
e) [x] Scarlatină b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul
mediu de cultură:
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
cultură: a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou
b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
a) [ ] Loewenstein - Jensen c) [x] Geloză peptonatăt
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
d) [ ] Popescu ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Kitt-Tarozzi 156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii: a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit c) [ ] B. melitensis
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair d) [ ] F. tularensis
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej e) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă 157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi
--------------------------------------------------------------------- intestinală:
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii
caracteristice: a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej c) [x] Antraxul
b) [ ] Negre, lenticulare d) [ ] Pesta
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur e) [ ] Infecţia stafilococică
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Roşii cu luciu metalic 158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu
--------------------------------------------------------------------- caracter supurativ:
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Bruceloza
a) [ ] Hialuronidazei b) [ ] Tularemia
b) [ ] Hemolizinei beta c) [ ] Antraxul
c) [x] Capsulei polizaharidice d) [ ] Pesta
 16

e) [x] Infecţii stafilococice

--------------------------------------------------------------------- a) [x] S. aureus
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în: b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
a) [ ] Bruceloză d) [ ] S. saprophyticus
b) [ ] Tularemie e) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] Antrax ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Pestă 165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
e) [ ] Infecţii stafilococice
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] B. anthracis
160) Habitat natural a S. aureus este: b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
a) [x] Cavitatea nazală d) [x] B. abortus
b) [ ] Orofaringele e) [ ] C. tetani
c) [ ] Laringele ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Jejunul 166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
e) [ ] Toate de mai sus
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] S. pyogenes
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale: b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
a) [x] S. aureus d) [ ] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis e) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] Y. pestis ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] B. anthracis 167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu
e) [ ] S. pneumoniae secreţii rinofaringiene:
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap a) [x] S. aureus
de meduză): b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
a) [ ] S. aureus d) [ ] M. tuberculosis
b) [x] B. anthracis e) [ ] E. coli
c) [ ] N. meningitidis ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Y. pestis 168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
e) [ ] S. pneumoniae
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Brucelozei
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente: b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
a) [ ] S. aureus d) [ ] Scarlatinei
b) [ ] B. anthracis e) [ ] Febrei Q
c) [ ] Y. pestis ---------------------------------------------------------------------
d) [x] S. pyogenes 169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
e) [ ] N. meningitidis
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] S. pyogenes
164) Posedă proteina A : b) [x] B. anthracis
 17

c) [ ] M. tuberculosis e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat

d) [ ] B. abortus ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Y. pestis 175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz,
--------------------------------------------------------------------- coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [ ] C. tetani
a) [x] C. perfringens b) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi c) [ ] C. botulinum
c) [ ] C. histolyticum d) [ ] C. septicum
d) [ ] C. septicum e) [ ] C. novyi
e) [ ] C. sordellii ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în: serveşte următoarea enterobacterie:

a) [ ] Rujeolă a) [ ] Y. enterocolitica
b) [x] Gonoree b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] Oreion c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] Tularemie d) [ ] E. faecalis
e) [ ] Tusea convulsivă e) [x] E. coli
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul: 177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
antigene de grup:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C
b) [ ] Geloză -ser la 220C a) [ ] A
c) [ ] Geloză glucozată la 370C b) [ ] B
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370 c) [x] O
e) [x] Geloză ser la 370C d) [ ] H
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] K
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate: ---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
a) [ ] Lecitinaza antigene de tip (serovar):
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina a) [ ] A
d) [ ] Endotoxina b) [ ] B
e) [ ] Flagelii c) [ ] O
--------------------------------------------------------------------- d) [x] H
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă: e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei
palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula 179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv procedeu:
 18

b) [ ] Raţele
a) [ ] În geloză în coloană c) [ ] Caii
b) [ ] În bulion peptonat d) [x] Omul
c) [x] În geloză semilichidă e) [ ] Ovinele
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici) ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată" 185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus
înalt selectiv: b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
a) [ ] Kauffmann d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
b) [ ] Endo e) [ ] Nici unul de mai sus
c) [ ] Levin ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ploskirev 186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
e) [x] Wilson-Blair
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Liză
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură b) [x] Inhibare a hemaglutinării
moderat selectiv: c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Aglutinare
a) [ ] Kauffmann e) [ ] Precipitare inelară
b) [ ] Endo ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Levin 187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
d) [x] Ploskirev găină:
e) [ ] Wilson-Blair
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Precipitare
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este: b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
a) [ ] Şobolanul cenuşiu d) [x] Hemaglutinare
b) [ ] Puricele de şobolan e) [ ] Coombs
c) [x] Omul bolnav ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Purtătorul de germeni 188) Genomul virusului gripal prezintă:
e) [ ] Animalele sinantrope
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] ARN monocatenar diploid
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este: b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
a) [x] Şobolanul cenuşiu d) [ ] ADN dublucatenar
b) [ ] Puricele de şobolan e) [ ] ADN monocatenar liniar
c) [ ] Omul bolnav ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Purtătorul de germeni 189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
e) [ ] Animalele sinantrope
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Retrovirusuri
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este: b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
a) [ ] Porcii d) [ ] Prioni
 19

e) [x] Viroizi
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Virusul rabic
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă: b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
a) [ ] Togavirusuri d) [ ] Poliovirus
b) [ ] Retrovirusuri e) [x] Virusul hepatitei B
c) [ ] Adenovirusuri ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Prioni 196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
e) [ ] Viroizi
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Limfocitele T CD4
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili b) [ ] Limfocitele T CD8
de replicare autonomă: c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
a) [ ] Adenovirusuri e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
b) [ ] Retrovirusuri ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterovirusuri 197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru
d) [ ] V. hepatitic B următoarele virusuri:
e) [x] V. hepatitic D
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Paragripale
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute: b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
a) [x] Togavirusuri d) [ ] Coxsackie A
b) [ ] Adenovirusuri e) [x] Gripale
c) [ ] Virusurile gripale ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Virusul rujeolos 198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se
e) [ ] Retrovirusuri sterilizează prin:
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
a) [ ] Virsul hepatitei A c) [ ] Fracţionat la 1000C
b) [ ] Virusul rujeolos d) [x] Filtrare
c) [ ] Virusul gripal e) [ ] Tindalizare
d) [x] Virusul HIV ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Poliovirus 199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma: a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii c) [x] Retrovirus
b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii d) [ ] Rhabdovirus
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere e) [ ] Enterovirus
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK 200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici: a) [ ] Transplante de organ
 20

b) [ ] Tulpini diploide c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare

c) [x] Linii celulare d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
d) [ ] Culturi primare e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
e) [ ] Nici una din ele ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numeşte:
numesc:
a) [ ] Fag temperat
a) [ ] Culturi primare b) [ ] Fag lizogen
b) [ ] Linii celulare c) [ ] Fag interferat
c) [x] Tulpini diploide d) [ ] Fag virulent
d) [ ] Transplante de organ e) [x] Profag
e) [ ] Toate enumerate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
a) [ ] Caliciviridae
a) [ ] Transplante de organ b) [ ] Flaviviridae
b) [x] Culturi primare c) [ ] Hepadnaviridae
c) [ ] Tulpini diploide d) [ ] Papovaviridae
d) [ ] Linii celulare e) [x] Picornaviridae
e) [ ] Nici una din cele enumerate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager se mai numesc: a) [ ] Ts
b) [x] Th
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă c) [ ] Tc
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat d) [ ] K
c) [ ] Virusuri cu genom de sens + e) [ ] NK
d) [x] Virusuri cu genom de sens - ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Virusuri defective 209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager a) [ ] CD2
se numesc: b) [x] CD4
c) [ ] CD6
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă d) [ ] CD8
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat e) [ ] CD10
c) [x] Virusuri cu genom de sens + ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Virusuri cu genom de sens - 210) Particula virală infectantă se numeşte:
e) [ ] Virusuri defective
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Viroid
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC d) [ ] Virus lizogen
b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon e) [x] Virion
 21

--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte: 216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:

a) [ ] Prion a) [ ] Albastru de metilen

b) [ ] Viroid b) [ ] Vezuvina
c) [ ] Virus vegetativ c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [ ] Virus temperat d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Provirus e) [x] Alcool cu iod
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale: 217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:

a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
a) [ ] Decapsidare c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
b) [ ] Fuziune d) [x] Acid sulfuric 5%
c) [ ] Diviziune simplă e) [x] Albastru de metilen
d) [x] Înmugurire ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Viropexis 218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale: a) [x] Fucsină fenicată
b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
a) [ ] Decapsidare d) [x] Acid sulfuric de 5%
b) [ ] Fuziune e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
c) [ ] Diviziune simplă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Liza celulei 219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
e) [ ] Viropexis
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Fucsina Ziehl
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este b) [ ] Fucsina Pfeiffer
asigurată de: c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric de 5%
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine e) [x] Albastru de metilen
b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic 220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere a) [ ] Acid sulfuric de 5%
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Fucsină apoasă
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
a) [ ] Albastru de metilen e) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5% ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Fucsină fenicată 221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol a) [x] Monotriche
 22

b) [x] Amfitriche e) [x] Este un factor antifagocitar

c) [x] Lofotriche ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Peritriche 227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
e) [ ] Politriche
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Flagelina
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin b) [ ] Peptidoglicanul
coloraţiile: c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
a) [ ] Cu fucsină apoasă e) [x] Polipeptide
b) [ ] Cu albastru de metilen ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Prin metoda Gram 228) Spirochetele reprezintă:
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
223) Sporii la bacterii se pot situa: c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
a) [ ] Bipolar e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
b) [x] Terminal ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Subterminal 229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
d) [x] Central
e) [ ] Lateral a) [x] În microscopul cu fond negru
--------------------------------------------------------------------- b) [x] În microscopul cu contrast de fază
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră: c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
a) [x] Proteine e) [x] În coloană de geloză semilichidă
b) [ ] Glucide în cantităţi mari ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Fosfolipide 230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze a) [x] Peptidoglicanul
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Lipoproteine
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu: c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
a) [x] În perechi e) [ ] Sulfolipide
b) [x] În lanţuri ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] În formă de brăduţ inversat 231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine a) [ ] Fimbriilor
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Capsulei
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii: c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali e) [x] Granulaţiilor de volutină
b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern 232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
d) [ ] Participă activ în sporogeneză
 23

a) [ ] Biologică d) [x] Staphylococcus

b) [ ] Biofizică e) [x] Sarcina
c) [x] Fizică ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Chimică 238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice: a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
a) [x] Specia c) [x] Tetracoccus
b) [x] Genul d) [ ] Staphylococcus
c) [ ] Familia e) [x] Sarcina
d) [ ] Ordinul ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Clasa 239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice: a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
b) [x] Se divid într-un singur plan
a) [x] Clasa c) [ ] Se divid în câteva planuri
b) [x] Ordinul d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
c) [x] Familia e) [ ] Se aranjează în grămezi
d) [x] Genul ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Specia 240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
următoarele particularităţi: b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
a) [x] Origine comună d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
b) [x] Adaptate la un habitat anumit e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice 241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
e) [x] Metabolism similar
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Bacterium
236) Se divid într-un singur plan următorii coci: b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
a) [x] Micrococcus d) [ ] Rickettsia
b) [x] Diploccus e) [x] Clostridium
c) [ ] Tetracoccus ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Streptococcus 242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
e) [ ] Sarcina
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Hematoxilina
237) Se divid în câteva planuri : b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
a) [ ] Micrococcus d) [ ] Tionina
b) [ ] Diplococcus e) [x] Violetul de genţiană
c) [x] Tetracoccus ---------------------------------------------------------------------

243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b) [x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b) [ ] Au membrană nucleară
c) [x] Conţin mezosomi
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale
b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
d) [ ] Poartă un caracter de specie
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară
b) [x] Este legat de mezosomii laterali
24
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii
b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
250) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor
b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii
compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
---------------------------------------------------------------------
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
 25

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] De sporulare
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi: c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
a) [x] Terminală e) [ ] Anabioză
b) [ ] Bipolară ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Subterminală 260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică a) [ ] ≥ 1
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] ≥ 2
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente: c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
a) [x] Capsomeri e) [x] ≥ 64
b) [x] Capsidă ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Supercapsidă 261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Difuzie şi osmosă
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii: b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
a) [x] Corpi elimentari e) [x] Digestie enzimatică
b) [ ] Protoplaşti ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Corpi reticulari 262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare a) [ ] Comerciale
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Empirice
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi: c) [x] Artificiale
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi d) [ ] Semisintetice
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi e) [x] Sintetice
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom 263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Vâscoase
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra: b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
a) [ ] Micoplasmelor d) [ ] Intermediare
b) [x] Micetelor levuriforme e) [x] Solide
c) [ ] Micobacteriilor ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Fungilor dimorfi 264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
e) [ ] Enterobacteriilor
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Să posede reacţie alcalină
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare: b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
a) [x] De lag d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
 26

e) [ ] Să fie hipotonice d) [x] Tamponul

--------------------------------------------------------------------- e) [x] Spatula
265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: ---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
a) [x] Să fie izotonice următoarele grupuri de bacterii:
b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice a) [x] Microaerofile
d) [ ] Să conţină antibiotice b) [x] Anaerobe
e) [x] Să posede o anumită viscozitate c) [x] Facultativ anaerobe
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Aerobe
266) Medii de cultură solide sunt următoarele: e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar 271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode
b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar de creare a anaerobiozei:
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat a) [x] Mecanică
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate b) [ ] Sintetică
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Chimică
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să d) [x] Fizică
conţină obligatoriu surse de organogeni, ca: e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Oxigen 272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf a) [x] Forma rotundă
d) [x] Carbon b) [x] Suprafaţă netedă
e) [x] Azot c) [ ] Suprafaţă rugoasă
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea 273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Structură omogenă
a) [ ] Acizilor organici b) [x] Suprafaţă rugoasă
b) [x] Indolului c) [ ] Margini regulate
c) [x] Amoniacului d) [x] Opace
d) [x] Hidrogenului sulfurat e) [x] Margini dantelate
e) [ ] Acetoinei ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a face prin următoarele căi:
culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pasteurizare
a) [ ] Pipeta Pasteur b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
b) [x] Ansa bacteriologică c) [x] Prin filtre bacteriene
c) [ ] Acul bacteriologic d) [x] Tindalizare
 27

e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană

--------------------------------------------------------------------- a) [ ] De întreţinere
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda b) [x] Elective
difuzimetrică include următoarele etape: c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
a) [x] Insămânţarea culturii testate e) [ ] De transport
b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice 280) De selectat mediile elective:
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile a) [ ] Apă peptonată
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Ser coagulat
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor c) [x] Geloză sânge
microbiene, se determină prin următoarele probe: d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
a) [x] Antibioticograma ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Bactriocinogenotipie 281) De selectat mediile de îmbogăţire:
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie a) [ ] Geloză-sânge
e) [ ] Fagoidentificare b) [ ] Zeissler
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Kitt-Tarozzi
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin d) [x] Muller
următoarele metode: e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Appelmann 282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne
b) [x] Otto macerată la următoarele regimuri:
c) [x] Furt
d) [x] Fischer a) [ ] La frigider 00C
e) [ ] Gratia b) [ ] La frigider 4-80C
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Temperatura camerei
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de d) [x] Termostat 370C
temperatură: e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
a) [x] 1000C 283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se
b) [x] 1100C realizează prin următoarele căi:
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi
e) [ ] 1600C b) [ ] Pasteurizare
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarelor produse metabolice:
următoarele grupe:
 28

a) [x] Amoniacului d) [x] Biologice

b) [x] Indolului e) [ ] Sintetice
c) [ ] Acizilor organici ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Hidrogenului sulfurat 290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
e) [ ] Bioxidului de carbon
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Au dimensiuni mici
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
realizează prin metoda: c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid e) [x] Au structură neomogenă
b) [ ] Otto ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide 291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann a) [ ] Să conţină antibiotice
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Să fie izotonice
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele: c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
a) [ ] Zeissler e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
b) [x] Appelmann ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Weinberg 292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher a) [ ] Dozate
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Empirice
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în: c) [x] Simple
d) [x] Compuse
a) [ ] Vâscoase e) [ ] Sintetice
b) [x] Lichide ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Semilichide 293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide a) [ ] Soluţii apoase
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Obiecte din cauciuc
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente: c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
a) [x] Lactoză e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
b) [ ] Glucoză ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Fucsina 294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe
d) [ ] Albastru de bromtimol include:
e) [x] Geloză
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Determinarea activităţii biochimice
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee: b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură
a) [x] Mecanice d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
b) [x] Fizice e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
c) [x] Chimice ---------------------------------------------------------------------
 29

295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi: b) [ ] Acidă mixtă

c) [x] Clasică
a) [x] Au suprafaţă netedă d) [ ] Primară
b) [x] Sunt transparente sau semitransparente e) [ ] Secundară
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Marginile sunt neregulate 301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
e) [ ] Au structură granulară
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Origine heterogenă
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă: b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular d) [x] Posedă antigenitate
b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
c) [x] Sinteza proteinelor ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sinteza acizilor nucleici 302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:
e) [ ] Sinteza capsulei
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Nu posedă imunogenitate
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian: b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
a) [ ] Alternativ e) [x] Posedă antigenitate
b) [x] Pasiv ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Activ 303) Despre complement se poate afirma:
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin
--------------------------------------------------------------------- proaspăt
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi: b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
a) [x] Sterilă d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
b) [x] Nesterilă e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
c) [ ] Pasivă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Activă 304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
e) [ ] Colectivă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] IgM
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care: b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea d) [x] Properdină
b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea e) [x] β, x - lizine
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea 305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Măduva osoasă
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi: b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
a) [x] Alternativă d) [ ] Timusul
 30

e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt: inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
a) [ ] Ganglionii limfatici d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
b) [x] Măduva osoasă e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
c) [ ] Splina ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Timusul 312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
e) [ ] Ficatul
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Auramina
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori: b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
a) [x] Limfocitele T d) [x] Peroxidaza din hrean
b) [x] Limfocitele B e) [ ] O - streptolizina
c) [ ] Polimorfonucleare ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Imunoglobuline A, M, G 313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
e) [ ] Macrofage
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin: b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
a) [ ] Originea antigenului d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
b) [x] Durata perioadei latente e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi 314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Paralizii
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de: b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
a) [x] Agentul cauzal d) [x] Hipotensiune
b) [ ] Doza infectantă e) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Poarta de intrare ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism 315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate: b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
a) [ ] Trombocite d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare
b) [x] Hematii e) [x] Este utilizată în medicina legală
c) [ ] Leucocite ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Particule de celuloză 316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se
e) [x] Particule de latex clasifică în următoarele tipuri:
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma: a) [ ] Monovalente anti - H flagelare
b) [ ] Anti - O polizaharidice
 31

c) [x] Antibacteriene e) [x] RIF directă

d) [x] Antivirale ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Antitoxice 322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
---------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt: a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin c) [x] Hidroxid de aluminiu
b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică d) [ ] Particule de cărbune activat
c) [x] Imunoglobulina standardă e) [x] Poliribonucleotide sintetice
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină 323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
---------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman a) [ ] Leptospirozelor
sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic b) [x] Brucelozei
active: c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
a) [ ] Complementului e) [ ] Tifosului exantematic
b) [ ] Lizozimului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Histaminei 324) Despre vaccinuri se poate afirma:
d) [x] Serotoninei a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
e) [x] Bradikininei b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase
319) Indicaţi serurile imune antitoxice: din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
a) [ ] Antileptospirozic e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
b) [x] Antibotulinic ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Antiantrax 325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric a) [x] Agentul cauzal
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Doza infectantă
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri: c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
a) [ ] Antipertussis e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
b) [ ] Antiexantematic ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Antigangrenos 326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A a) [ ] Paralizii
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Febră
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii: c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului e) [ ] Hepatosplenomegalie
b) [ ] De neutralizare ---------------------------------------------------------------------
c) [x] ELISA 327) Despre virulenţă se poate afirma:
d) [x] De hemaglutinare indirectă
 32

a) [ ] Este un caracter de specie e) [x] Neuraminidaza

b) [ ] Este un caracter stabil ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Este un caracter individual al microbului 333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
328) Patogenitatea reprezintă: c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
a) [x] Un caracter de specie al microbului e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
b) [ ] Un caracter individual al microbului ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Este un caracter determinat genetic 334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Sunt de natură proteică
329) Gradul de virulenţă se determină în: c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
a) [x] Dosis certa letalis e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
b) [x] Dosis letalis minima ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Dosis patogenica 335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Sunt imunogene
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor: c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
a) [ ] Flagelii e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
b) [x] Pilii ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Glicocalixul 336) Endotoxina bacteriană:
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula a) [ ] Este de natură proteică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene: c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
a) [x] Hialuronidaza e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
b) [ ] Sintetaza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Neuraminidaza 337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza a) [ ] Este termosensibilă
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene: c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
a) [ ] Oxidoreductaze e) [ ] Are acţiune toxică puternică
b) [x] Plasmocoagulaza ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Citocromoxidaza 338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin
d) [x] Fibrinolizina următoarele căi:
 33

c) [x] Antagonismul bacterian

a) [x] Prin continuitate d) [x] Inflamaţie
b) [x] Pe cale limfatică e) [ ] Limfocite
c) [x] Pe cale hematogenă ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor 344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
e) [x] Pe cale nervoasă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Biologică
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt: b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
a) [x] Transmisivă d) [ ] Biochimică
b) [x] Aerogenă e) [ ] Artificială
c) [ ] Anaerobă ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Alimentară 345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele
e) [x] Contact direct particularităţi
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade: a) [x] Apar primele după stimul antigenic
b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
a) [ ] De infectare c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
b) [x] Incubaţie d) [x] Sunt sensibile la cisteină
c) [x] Prodromală e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
d) [x] De stare ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Convalescenţă 346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: a) [x] Nu posedă imunogenitate
b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
a) [x] Anticorpii naturali c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
b) [x] Fagocitoza d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Lizozimul e) [ ] Sunt de natură proteică
d) [ ] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G 347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
a) [x] Sistemul complement c) [ ] Reprezintă un pentamer
b) [x] Lizinele d) [ ] Trec bariera transplacentară
c) [x] Interferonii e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
d) [ ] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Imunoglobulinele G 348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată a) [ ] Este de natură proteică
de următorii factori: b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
a) [x] Fagocitoză d) [ ] Este termolabil
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M e) [x] Este termostabil
 34

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] M - aglutinare
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet? c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
a) [x] Conţine informaţie heterogenă e) [ ] W - aglutinare
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele 355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo utilizate macroparticule:
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Hematii de berbec
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi: b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
a) [x] Postinfecţioasă d) [ ] Ribozomi
b) [x] Transplacentară e) [x] Particule de latex
c) [ ] Nespecifică ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Postvaccinală 356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic
e) [ ] Posttransfuzională în raport cu RA sunt:
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi: a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
a) [ ] Postinfecţioasă c) [x] Este o reacţie rapidă
b) [ ] Transplacentară d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
c) [x] Activă e) [x] Este mai demonstrativă
d) [x] Postvaccinală ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Pasivă 357) Complementul participă în reacţiile:
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin: a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp d) [x] Fixare a complementului
c) [ ] Se menţine timp îndelungat e) [x] Bacterioliză
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară 358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
---------------------------------------------------------------------
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii: a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
a) [x] De precipitare inelară c) [x] Complementului
b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini) d) [ ] Anticorpilor incompleţi
c) [x] Imunoelectroforeză e) [x] Serului hemolitic
d) [ ] De aglutinare pe lamă ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] De aglutinare în tuburi 359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare: a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
a) [x] O - aglutinare c) [x] Radioimună

d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană
b) [x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene
d) [ ] Nu posedă antigenitate
e) [x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin
următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin
următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Sunt înalt reactogene
b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
e) [x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute
b) [x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d) [ ] În perioada de convalescenţă
35
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a) [x] Astmul bronşic
b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
 36

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)

370) Imunitatea artificială activă: c) [x] Splina
d) [ ] Măduva osoasă
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune e) [ ] Timusul
b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) 376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar a) [ ] Limfocitele TCD8+
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Limfocitele TCD4+
371) Imunitatea artificială pasivă: c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune e) [x] Plasmocite
b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) 377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar a) [x] Limfocitele TCD8+
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Limfocitele TCD4+
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: c) [x] CPA
d) [ ] Limfocitele B
a) [ ] Limfocitele Tc e) [ ] Plasmocite
b) [x] Limfocitele Th ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Limfocitele B 378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
373) Sunt imunocompetente: c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
a) [x] Limfocitele T e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
b) [x] Limfocitele B ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Macrofagele 379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele: c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
a) [ ] Ganglionii limfatici e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară) ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Splina 380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul a) [x] Plazmocitele
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Trombocitele
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele: c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
a) [x] Ganglionii limfatici e) [x] Macrofagele
 37

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Umane O1
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive: c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
a) [ ] Salmonella e) [ ] Maimuţă
b) [ ] Yersinia ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:

a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella 387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
e) [x] Shigella b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea: d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
a) [ ] Glucozei ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Manozei 388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
e) [x] Arabinozei b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae: d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
a) [ ] Tinsdal ---------------------------------------------------------------------
b) [x] TCBS 389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev a) [ ] V. cholerae eltor
e) [x] Apă peptonată alcalină b) [x] V. parahaemolyticus
--------------------------------------------------------------------- c) [x] V. alginolyticus
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae: d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
a) [ ] Tinsdal ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ploskirev 390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili
c) [x] TCBS pot fi:
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină a) [x] Peştii din apele sărate
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Peştii din apele dulci
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de: c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
a) [x] Berbec e) [ ] Scoici din apele de râu
 38

--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Enterocolita holerică

391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: c) [x] Gastroenterita holerică
d) [x] Holera algidă
a) [ ] Vaccin viu atenuat e) [ ] Colita holerică
b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Vaccin inactivat 397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine: c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
a) [x] Antigenul A e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
b) [x] Antigenul B ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Antigenul C 398) E. coli patogene pot cauza:
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H a) [x] Infecţii holeriforme
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Infecţii dizenteriforme
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine: c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
a) [x] Antigenul A e) [ ] Limfadenite mezenteriale
b) [ ] Antigenul B ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H 399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine: a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
a) [x] Antigenul A c) [x] ETEC
b) [x] Antigenul B d) [ ] EBEC
c) [x] Antigenul C e) [ ] EDEC
d) [ ] Antigenul D ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Antigenul H 400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate: a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă c) [ ] EDEC
b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1 d) [x] EAEC
c) [ ] Analiza radioimună e) [ ] EBEC
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific 401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii: a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
a) [x] Enterita holerică c) [x] Uropatogene
 39

d) [ ] Hepatotrope e) [x] Decarboxilează lizina

e) [x] Bacteriemice ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki: preparate:

a) [x] Glucoza - AG a) [ ] Sulbactam

b) [x] Lactoza, zaharoza - AG b) [x] Bificol
c) [x] Hidrogen sulfurat - - c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A d) [ ] Subtilină
e) [ ] Hidrogen sulfurat - + e) [x] Lactobacterină
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de 408) Despre E. coli se poate afirma:
patogenitate:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
a) [ ] Hialuronidaza b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
b) [ ] Fibrinolizina c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
c) [x] Enterotoxina d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
d) [x] Pilii comuni e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
e) [ ] Plasmocoagulaza ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate
a) [ ] ABCDE b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
b) [x] OKA c) [x] Posedă nitratreductază
c) [x] OKB d) [x] Sunt catalazopozitive
d) [x] Seruri monovalente e) [ ] Sunt oxidazopozitive
e) [ ] Seruri anti-Vi ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:

a) [x] Utilizarea citratului de sodiu

405) Pentru E. coli este caracteristic: b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
a) [x] Produce indol d) [ ] Formarea indolului
b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
--------------------------------------------------------------------- 411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:
406) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă b) [x] Formarea indolului
b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă c) [x] Fermentarea glucidelor
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza d) [x] Identificarea serologică
d) [x] Produce indol e) [ ] Antibioticograma
 40

--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Riziform
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele b) [x] Mucopurulent
prelevate: c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
a) [x] Materii fecale e) [ ] Cu granule de sulf
b) [x] Urină ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Puroi din plagă 418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal a) [x] Neuraminidaza
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Toxina Shiga
413) Genul Shigella include speciile: c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
a) [x] S. boydii e) [ ] Hemolizine
b) [ ] S. bovis ---------------------------------------------------------------------
c) [x] S. sonnei 419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri a) [x] Vaccin omorât
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Vaccin inactivat curativ
414) Speciile care posedă serovariante: c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
a) [x] S. dysenteriae e) [ ] Vaccinul ADTP
b) [x] S. flexneri ---------------------------------------------------------------------
c) [x] S. boydii 420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic
d) [ ] S. sonnei se poate preleva:
e) [ ] S. enteritidis
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sânge
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile: b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
a) [x] Endo d) [x] Urină
b) [x] Levin e) [x] Bila
c) [ ] Bismut sulfit agar ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu 421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi
e) [ ] Wilson-Blair identificare a enterobacteriilor:
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează: a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
a) [x] Glucoza - A c) [x] Mediul Kligler
b) [ ] Lactoza - A d) [ ] Ser coagulat
c) [x] Lactoza - - e) [x] Mediul cu uree
d) [ ] Zaharoza - A ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Hidrogen sulfurat - - 422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-
--------------------------------------------------------------------- paratifoide:
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
 41

b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m e) [x] Probe din alimentul suspectat

c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2 ---------------------------------------------------------------------
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a 428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Factori de adeziune
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide: b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
a) [ ] Reacţia Wright d) [ ] Flagelii
b) [ ] Reacţia Weil-Felix e) [ ] Proteina A
c) [x] Reacţia Widal ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării 429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Bacteriemie
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează b) [x] Difuzie parenchimatoasă
cu: c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
a) [ ] Serul polivalent OKA e) [ ] Gastroenterită
b) [x] Serul polivalent ABCDE ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a 430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
d) [x] Serurile monovalente H manifesta prin:
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicemii
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele: b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
a) [x] Vacinuri inactivate d) [ ] Gastroenterită
b) [ ] Vacinuri vii atenuate e) [ ] Meningoencefalite
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Vaccinul TABTe 431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Plămâni
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor: b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
a) [x] De cultură d) [x] Ficat
b) [ ] Toxigeneza e) [ ] Encefal
c) [x] Biochimice ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] De patogenitate 432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
e) [x] Serologice
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează: b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
a) [ ] Urina d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [ ] Lavaj de pe mâini ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Materii fecale 433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie
 42

diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică
au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate
b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair
b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică
b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
 43

e) [x] Scurgeri fetide din plagă a) [ ] Prin intermediul acarienilor

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Aerogenă
444) Simptome caracteristice în botulism sunt: c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
a) [x] Diplopie e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
b) [ ] Artralgie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Disfagie 450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie a) [x] Sângele (hemocultura)
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Exudatul articular
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt: c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin e) [ ] Biopsii ganglionare
b) [ ] Pancreonecroza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie 451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac a) [ ] De precipitare
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] De neutralizare
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice: c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula 452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii: c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
a) [x] B. melitensis e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
b) [ ] B. pertussis ---------------------------------------------------------------------
c) [x] B. abortus 453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi: c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
a) [ ] Persoanele bolnave e) [x] RFC pozitivă
b) [x] Caprinele şi ovinele ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Porcinele 454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
 44

e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat) a) [ ] Prin înţepătura păduchilor

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Prin intermediul puricilor
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic e) [ ] Parenteral
b) [x] Sputa ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sânge pentru hemoculturi 461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila a) [ ] Hemolitico-uremică
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Bubonică
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg e) [ ] Paralitică
b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis 462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy a) [x] Aspirat din bubon
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Urină
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate. c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară e) [x] Spută
b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Contraimunoelectroforeza 463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă a) [x] Bacterioscopică
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo b) [ ] Contraimunoelectroforeza
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Biologică
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la: d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
a) [ ] Contacţi ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi 464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi a) [ ] Nu fermentează glucidele
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii: c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
a) [ ] Tularemie e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
b) [x] Pestă ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bruceloză 465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză a) [ ] Bastonaş gramnegativ
--------------------------------------------------------------------- b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
 45

e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen

--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Bolnavii de bruceloză
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
a) [ ] Neisser d) [x] Caprinele
b) [ ] Ziehl-Neelsen e) [x] Porcinele
c) [x] Burri-Hins ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Aujeszky 472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
e) [x] Gram
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Evoluează în stadii
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax: b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
a) [x] Cutanată d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de
b) [x] Pulmonară tip IV
c) [x] Intestinală e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
d) [ ] Bubonică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Anginoganglionară 473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
--------------------------------------------------------------------- următoarele metode:
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [ ] Microscopică (Gram)
a) [x] Exudat din carbuncul b) [x] Bacteriologică
b) [x] Sputa c) [ ] Biologică
c) [ ] Urina d) [x] Serologică (cu autotulpini)
d) [x] Materii fecale e) [x] RIF
e) [x] Sânge ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [x] Sunt transmise prin artropode
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente. b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată d) [ ] Sunt gram-pozitive
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
stalactite ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită 475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
b) [x] Antraxina d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
c) [x] Vaccin viu atenuat e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis 476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt: a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)
b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ
b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii
b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi
b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
46
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi
b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
---------------------------------------------------------------------
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de
perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi
b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate
speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
 47

d) [x] S. epidermidis e) [x] Proteina A

e) [x] S. saprophyticus ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu
487) S. aureus este o bacterie: secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:

a) [ ] Strict patogenă a) [x] Suprafeţe din blocul operator

b) [x] Condiţionat patogenă b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Toxigenă d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor e) [x] Aerul din încăperi
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:

a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S,

488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de
a) [ ] Oxidaza hemoliză
b) [x] Plasmocoagulaza c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
c) [x] Hialuronidaza d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment
d) [x] Fibrinolizina granular
e) [ ] Mucinaza e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini
--------------------------------------------------------------------- festonate şi zonă de hemoliză
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: ---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au
a) [x] Lecitinaza următoarele teste:
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza a) [x] Determinarea coagulazei libere
d) [ ] Factor edematogen b) [x] Determinarea coagulazei legate
e) [x] Coagulaza c) [x] Determinarea lecitinazei
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Determinarea hemolizinei
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate: e) [ ] Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Leucocidina 495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina a) [x] Apără de fagocitoză
d) [x] Enterotoxina b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
e) [ ] Toxina eritrogenă c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Activează limfocitele T helper
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus: e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Neurotoxine 496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt
b) [ ] Cord - factorul utilizate:
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic
 48

b) [x] Plasma antistafilococică ---------------------------------------------------------------------

c) [x] Imunoglobulina antistafilococică 502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin a) [ ] Cresc pe medii uzuale
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Formează colonii pigmentate
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează: c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
a) [ ] Ser imun antitoxic e) [x] Formează colonii nepigmentate
b) [x] Anatoxina stafilococică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Vaccin omorât 503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Cresc numai la 370C
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele: c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
a) [x] Puroi e) [x] Predomină colonii pigmentate
b) [x] Mase vomitive ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Urina 504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Parazitează specific numai omul
499) Genul Neisseria reuneşte: c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
b) [x] Coci gramnegativi ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Coci catalazopozitivi 505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi a) [x] Neisserii pretenţioase
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Neisserii halofile
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii: c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
a) [ ] N. sicca e) [ ] Pseudoneisserii
b) [x] N. gonorrhoeae ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] N. subflava 506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Puroiul din plagă
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern d) [x] Sânge
b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Sunt carboxifile 507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
e) [x] Se cultivă numai la 370C examinează:
 49

a) [ ] Fermentează zaharoza
a) [x] Bacterioscopic b) [x] Fermentează maltoza
b) [x] Bacteriologic c) [x] Fermentează glucoza
c) [x] Citologic d) [x] Produce oxidază
d) [x] Biochimic e) [x] Posedă catalază
e) [ ] Biologic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează: boală:

a) [ ] La frigider a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] La temperatura camerei b) [ ] Angina
c) [x] La temperatura 370C c) [x] Meningococcemia
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore d) [x] Meningita
e) [ ] Fără restricţii e) [ ] Encefalita
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este: 514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:

a) [ ] Transparent a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Hemoragic b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Opalescent c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Tulbure d) [x] Sexuală
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată) e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile: 515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:

a) [ ] Endo a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [ ] Bulion biliat b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Bulion glucozat c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [x] Geloză ser d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [x] Geloză semilichidă e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:

511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de a) [x] Uretrita acută
cultură: b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate d) [ ] Fenomenul scrotal
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate e) [ ] Pelvioperitonită
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C 517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Conjunctivită
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice: b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
 50

d) [ ] Dermatită veziculoasă c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor

e) [x] Endocervicită d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot ---------------------------------------------------------------------
constata: 523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
caractere:
a) [x] Conjunctivită gonococică
b) [x] Oftalmia gonococică a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
c) [x] La fetiţe vulvovaginite b) [x] Oxidazopozitivi
d) [ ] Otite gonococice c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
e) [ ] Stomatită d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit: ---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Treponema pallidum
b) [ ] Borrelia burgdorferi a) [x] Sunt coci sferici
c) [x] Chlamidia trachomatis b) [x] Coci grampozitivi
d) [x] Trichomonas vaginalis c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
e) [x] HIV d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei ---------------------------------------------------------------------
se prelevă: 525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:

a) [ ] Spălături gastrice a) [ ] Coci sferici

b) [x] Exudat endocervical b) [x] Coci lanceolaţi
c) [x] Exudat conjunctival c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Puroi uretral e) [x] Formează capsulă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma 526) Streptococii sunt incluşi:
clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate b) [x] În familia Streptococcaceae
b) [x] Secreţii vulvovaginale c) [x] Genul Streptococcus
c) [x] Tampon rectal d) [x] Genul Lactococcus
d) [x] Exudat nasofaringian e) [x] Genul Peptostreptococcus
e) [ ] Lichid cefalorahidian ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul următoarele grupe:
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator
prin: a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
a) [x] Masajul prostatei c) [ ] р - hemolitici
b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât d) [x] γ - hemolitici
 51

e) [ ] δ - hemolitici 533) S. pneumoniae cauzează frecvent:

---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în: a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
a) [x] Streptococi piogeni c) [x] Meningite la copii
b) [x] Streptococi orali d) [ ] Enterocolite
c) [ ] Streptococi dermali e) [x] Frecvent otite
d) [x] Streptococi fecali ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Streptococi lactici 534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
grupelor: b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
a) [ ] K d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
b) [ ] T e) [x] Determinarea proteinei C reactive
c) [x] A ---------------------------------------------------------------------
d) [x] B 535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
e) [x] C imunologice:
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de a) [ ] Reacţia Mantoux
patogenitate: b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
a) [x] Streptolizina S d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
b) [x] Streptolizina O e) [ ] Reacţia Burnet
c) [ ] Enterotoxina ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Toxina exfoliativă 536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
e) [x] Eritrotoxina
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes: b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
a) [ ] Plasmocoagulaza d) [ ] T. burgdorferi
b) [ ] Fosfataza e) [x] T. vincentii
c) [x] Hialuronidaza ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Streptokinaza 537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
e) [x] Streptodornaza
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Transmisiv
532) Boli poststreptococice specifice severe: b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
a) [ ] Otite d) [x] Transfuzii de sânge
b) [ ] Meningite e) [x] Prin obiecte recent contaminate
c) [ ] Sinusite ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Reumatismul cardioarticular 538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
e) [x] Glomerulonefrita acută
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sifilisul primar
 52

b) [ ] Sifilisul latent e) [ ] Sânge

c) [x] Sifilisul secundar ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Sifilisul avansat 544) Despre leptospire se poate afirma:
e) [x] Sifilisul terţiar
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode încârligate
uzuale: b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
b) [ ] Preparte colorate Gram e) [ ] Posedă perete celular rigid
c) [x] Preparate colorate Giemsa ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă 545) Omul contractează leptospiroza:
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Parenteral
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează: b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală d) [ ] Inţepătura căpuşelor
b) [x] La sfârşitul stadiului primar e) [x] Prin tegumente şi mucoase
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar ---------------------------------------------------------------------
d) [x] La persoanele cu forme latente 546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
e) [ ] Din primele zile de boală
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile: b) [x] Sânge
c) [x] Urina
a) [ ] Reacţia de aglutinare d) [ ] Materii fecale
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS) e) [x] Lichidul cefalorahidian
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
--------------------------------------------------------------------- 547) Izolarea leptospirelor se realizează:
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C
a) [ ] Glomerulonefrita cronică b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
b) [ ] Hepatosplenomegalie c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
c) [x] Paralizia generală progresivă d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
d) [x] Gome osoase şi cutanate e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
a) [x] Serozitatea din şancrul dur b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici c) [ ] Imunomicroscopia electronică
c) [x] Exudatul din elementele eruptive d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
d) [x] Serul bonavului e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
 53

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K

549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură: c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore 555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile microbiologici:
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
--------------------------------------------------------------------- a) [x] S. aureus
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile: b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
a) [ ] De hemaglutinare d) [ ] Pseudomonade
b) [x] De fixare a complementului e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
c) [x] De hemaglutinare indirectă ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă 556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] De fracţionare
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează: b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
a) [ ] Vaccin viu atenuat d) [x] De aspiraţie
b) [x] Vaccin inactivat e) [ ] De incluzionare
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Anatoxină leptospirozică 557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic epidemiologici:
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical: a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
a) [ ] B. typhimurium c) [x] Lizovarul
b) [x] B. recurrentis d) [x] Serovarul
c) [ ] B. enterica e) [x] Colicinovarul
d) [x] B. burgdorferi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] B. canis 558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a
--------------------------------------------------------------------- enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Kauffmann
a) [ ] Persoanele bolnave b) [x] Russel
b) [x] Caprinele c) [x] Kligller
c) [x] Bovinele d) [x] Olkeniţki
d) [x] Suinele e) [ ] Hiss
e) [ ] Ecvinele ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se
554) Despre Escherichia coli se poate afirma: realizează pe următoarele medii:

a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului a) [ ] Simmons

 54

b) [x] Russel d) [x] Sensibile la formol

c) [ ] Ploskirev e) [x] Termostabile
d) [x] Kligller ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Olkeniţki 565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab a) [ ] Sunt de natură proteică
selective: b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
a) [ ] Selenit d) [x] Rezistente la alcool
b) [x] Endo e) [ ] Rezistente la formol
c) [x] Levin ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ploskirev 566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
e) [ ] Wilson-Blair
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Sunt de natură proteică
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene: b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
a) [x] Yersinia d) [ ] Rezistente la alcool
b) [ ] Klebsiella e) [x] Rezistente la formol
c) [ ] Enterobacter ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Salmonella 567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
e) [x] Shigella
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Endo
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat b) [x] Levin
patogene: c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
a) [ ] Yersinia e) [x] Geloză peptonată
b) [x] Klebsiella ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Enterobacter 568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella a) [ ] Maimuţele rhesus
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Câinii
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
a) [ ] Specificitate de grup e) [x] Purtătorii sănătoşi
b) [x] Specificitate de tip ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sunt termolabile 569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul
d) [ ] Sensibile la formol tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
a) [x] Specificitate de grup c) [ ] Heparină
b) [ ] Specificitate de tip d) [x] Cisteină
c) [ ] Sunt termolabile e) [ ] Oxalat de sodiu
 55

--------------------------------------------------------------------- b) [x] Suportă variaţii antigenice minore

c) [x] Sensibilă la amantadina
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii: d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
a) [x] Weil-Felix ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC 576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
e) [ ] RHA
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Vii atenuate
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină: b) [x] Inactivate complete
a) [ ] Paralizii flasce c) [ ] Chimice
b) [x] Febră 38-40 C d) [ ] Sintetice
c) [x] Hiportensiune e) [x] Subunitare
d) [x] Stare tifică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Leucopenie 577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin: a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
a) [x] Microscopia electronică c) [x] Include mai multe serotipuri
b) [x] Ultracentrifugare d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile
c) [ ] Microscopia luminiscentă virusurilor gripale
d) [ ] Analiza radioimună e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
e) [x] Ultrafiltrare ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
a) [x] Neuraminidaze b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
b) [ ] Fosfataze c) [x] Include un singur serotip
c) [x] Reverstranscriptaze d) [ ] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Dehidrogenaze e) [x] Posedă genom fragmentat
e) [x] Polimeraze ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [x] Cauzează encefalită acută
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic) b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
b) [ ] Antgenul M (din membrană) c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS) d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
d) [x] Antigenele H e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
e) [x] Antigenele N ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
 56

c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală 586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală a) [ ] Virusul herpes simplex 1
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Virusul herpes simplex 2
581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC e) [x] Virusul citomegalic
b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa 587) Virusul HIV se caracterizează prin:
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice a) [x] Are genom ARN monocatenar
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin: c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
a) [ ] Posedă reverstranscriptază e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se transmite parenteral 588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic a) [x] VHA
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] VHB
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin: c) [x] VHC
d) [x] VHD
a) [ ] Se transmite prin vectori e) [x] VHE
b) [x] Se contractează pe cale respiratorie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Se transmite pe cale verticală 589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale oral sunt:
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
--------------------------------------------------------------------- a) [x] VHA
584) Rubeola este o boală caracterizată prin: b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
a) [x] Exantem micromacular d) [ ] VHD
b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali e) [x] VHE
c) [x] Manifestări catarale respiratorii ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Anomalii fetale 590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare
e) [ ] Hepatosplenomegalie sunt:
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile: a) [ ] VHA
b) [x] VHB
a) [x] Herpesviridae c) [x] VHC
b) [ ] Picornaviridae d) [x] VHD
c) [x] Hepadnaviridae e) [ ] VHE
d) [x] Papovaviridae ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Adenoviridae 591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
---------------------------------------------------------------------
 57

a) [ ] Herpes simplex 1 e) [x] Urina

b) [x] Herpes simplex 2 ---------------------------------------------------------------------
c) [x] HIV 597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B a) [ ] Vaccin inactivat
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Ser hiperimun heterolog
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt: c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
a) [ ] VHA e) [ ] Vacinul TABTe
b) [x] VHB ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] VHC 598) Virusurile herpetice cauzează:
d) [x] VHD
e) [ ] VHE a) [ ] Variola
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Varicela
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt: c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
a) [ ] Enterocolita acută e) [ ] Rubeola
b) [ ] Disbioza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Ciroza hepatică 599) Virusurile herpetice cauzează:
d) [x] Cancer al ficatului a) [ ] Variola
e) [x] Cronicizarea b) [x] Zona-Zoster
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Citomegalie
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a: d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
a) [ ] Ag HBa ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anti - HBs 600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
c) [ ] Ag HBd a) [ ] Variola
d) [x] Anti - HBc b) [ ] Herpes genital
e) [x] Anti - HBe c) [x] Varicela
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice: e) [x] Herpes zoster

a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:

a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale