Sunteți pe pagina 1din 9

1

Informatii colectie: a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat


1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului b) [ ] Posedă flageli peritrichi
de ţesut este: c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
a) [ ] Capsula e) [ ] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
b) [ ] Peptidoglicanul ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Pilii
d) [ ] Antigenul O 7) Despre leptospire se poate afirma:
e) [ ] Flagelii
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Posedă formă bacilară
2) Pentru micoplasme este caracteristic: b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
a) [ ] Lipsa peretelui celular. d) [ ] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
c) [ ] Formarea sporilor ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol 8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului conţine:
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin: a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [ ] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
b) [ ] Formarea sporilor care deformează celula d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula e) [ ] Toate de mai sus
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt gramnegative 9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [ ] Ziehl-Neelsen
a) [ ] Formează spori care deformează celula c) [ ] Neisser
b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula d) [ ] Loeffler
c) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei e) [ ] Burii-Hins
d) [ ] Sunt monotrichi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt eucariote 10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin: a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
a) [ ] Structură acelulară. c) [ ] Ziehl - Neelsen
b) [ ] Se cultivă pe medii elective d) [ ] Gram
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz e) [ ] Loeffler
d) [ ] Sunt paraziţi strict intracelulari ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Posedă capsulă 11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
2

c) [ ] Neisser d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice


d) [ ] Ziehl-Neelsen e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
e) [ ] Giemsa ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [ ] Biologică
a) [ ] Coloraţia Giemsa b) [ ] Biofizică
b) [ ] Ziehl-Neelsen c) [ ] Fizică
c) [ ] Neisser d) [ ] Sintetică
d) [ ] Burri-Hins e) [ ] Biochimică
e) [ ] Loeffler ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Biologică
a) [ ] Neisser b) [ ] Biofizică
b) [ ] Burri-Hins c) [ ] Chimică
c) [ ] Loeffler d) [ ] Sintetică
d) [ ] Aujeszki e) [ ] Biochimică
e) [ ] Morozov ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
a) [ ] Micrococcus
a) [ ] Capsula b) [ ] Diplococcus
b) [ ] Flagelii c) [ ] Tetracoccus
c) [ ] Membrana citoplasmatică d) [ ] Sarcina
d) [ ] Fimbriile e) [ ] Staphylococcus
e) [ ] Granulaţiile de volutină ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule,
cu excepţia: a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
a) [ ] Clasa c) [ ] Tetracoccus
b) [ ] Ordinul d) [ ] Sarcina
c) [ ] Familia e) [ ] Staphylococcus
d) [ ] Genul ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Specia 26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu a) [ ] Micrococcus
următoarele particularităţi, cu excepţia: b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
a) [ ] Origine comună e) [ ] Staphylococcus
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar 27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
3

a) [ ] Se aranjează în perechi e) [ ] Vibrioni


b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate 33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare a) [ ] Coccus
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Spirochaeta
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate: c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
a) [ ] Se aranjează în perechi e) [ ] Bacterium
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate 34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate: c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
a) [ ] Se aranjează în perechi e) [ ] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate 35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc: c) [ ] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
a) [ ] Monotriche e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
b) [ ] Lofotriche ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Amfitriche 36) Capsula bacteriană:
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche a) [ ] Conţine 90% peptidoglican
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc: c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [ ] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
a) [ ] Monotriche e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
b) [ ] Lofotriche ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Amfitriche 39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Inhibă replicarea ADN
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii: c) [ ] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
a) [ ] Coci e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
b) [ ] Spirochete ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme 43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
4

a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală


b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [ ] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide 56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal joase de 600C se numeşte:
46) Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Tindalizare
a) [ ] Pasteurizarea b) [ ] Pasteurizare
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi c) [ ] Sterilizare
c) [ ] Liofilizarea d) [ ] Congelare
d) [ ] Sterilizarea prin căldură uscată e) [ ] Liofilizare
e) [ ] Tindalizarea ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Tindalizare
a) [ ] Congelarea b) [ ] Pasteurizare
b) [ ] Liofilizarea c) [ ] Sterilizare
c) [ ] Filtrarea d) [ ] Dezinfecţie
d) [ ] Pasteurizarea e) [ ] Liofilizare
e) [ ] Tindalizarea ---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene: 61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:

a) [ ] Nutriţia bacteriană a) [ ] 1000C - 20 minute


b) [ ] Respiraţia bacteriilor b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [ ] Enzimele microbiene c) [ ] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] Mediile de cultură d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] Metabolismul microbian e) [ ] 1800C - 60 minute
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant: 63) Conjugarea reprezintă:

a) [ ] Patogene a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie


b) [ ] Cultivate în laborator acceptor
c) [ ] Formele sporulate b) [ ] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate plasmidelor
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană
--------------------------------------------------------------------- la alta via un bacteriofag
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în
particularităţi: acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
a) [ ] Rata de creştere devine nulă ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar 74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică caracteristică:
d) [ ] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
5

a) [ ] Infecţia acută a) [ ] Autoclavare la 1200C


b) [ ] Infecţia cronică b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Infecţia secundară c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [ ] Reinfecţia d) [ ] Filtrare
e) [ ] Suprainfecţia e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager
se mai numesc:
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
a) [ ] B. anthracis b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
b) [ ] C. perfringens c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
c) [ ] C. botulinum d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
d) [ ] B. abortus e) [ ] Virusuri defective
e) [ ] C. tetani ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat: se numesc:

a) [ ] S. pyogenes a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă


b) [ ] B. anthracis b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] M. tuberculosis c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] B. abortus d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Y. pestis e) [ ] Virusuri defective
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] Viroid
a) [ ] ARN monocatenar diploid b) [ ] Provirus
b) [ ] ARN monocatenar fragmentat c) [ ] Prion
c) [ ] ADN monocatenar circular d) [ ] Virus lizogen
d) [ ] ADN dublucatenar e) [ ] Virion
e) [ ] ADN monocatenar liniar ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
a) [ ] Prion
a) [ ] Retrovirusuri b) [ ] Viroid
b) [ ] Delta virus c) [ ] Virus vegetativ
c) [ ] Togavirusuri d) [ ] Virus temperat
d) [ ] Prioni e) [ ] Provirus
e) [ ] Viroizi ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se
sterilizează prin: a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
6

c) [ ] Fucsină fenicată 227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:


d) [ ] Fucsină apoasă
e) [ ] Soluţia Lugol a) [ ] Flagelina
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Peptidoglicanul
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: c) [ ] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
a) [ ] Albastru de metilen e) [ ] Polipeptide
b) [ ] Vezuvina ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Fucsina Pfeiffer 228) Spirochetele reprezintă:
d) [ ] Soluţia Lugol
e) [ ] Alcool cu iod a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în: c) [ ] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [ ] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
a) [ ] Monotriche e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
b) [ ] Amfitriche ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Lofotriche 230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche a) [ ] Peptidoglicanul
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Lipoproteine
223) Sporii la bacterii se pot situa: c) [ ] Lipopolizaharide
d) [ ] Acizi teichoici
a) [ ] Bipolar e) [ ] Sulfolipide
b) [ ] Terminal ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Subterminal 232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
d) [ ] Central
e) [ ] Lateral a) [ ] Biologică
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Biofizică
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră: c) [ ] Fizică
d) [ ] Chimică
a) [ ] Proteine e) [ ] Biochimică
b) [ ] Glucide în cantităţi mari ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Fosfolipide 233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [ ] Oxidoreductaze a) [ ] Specia
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Genul
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu: c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
a) [ ] În perechi e) [ ] Clasa
b) [ ] În lanţuri ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] În formă de brăduţ inversat 236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [ ] În ciorchine a) [ ] Micrococcus
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Diploccus
7

c) [ ] Tetracoccus ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Streptococcus 246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
e) [ ] Sarcina
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Coccus
237) Se divid în câteva planuri : b) [ ] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
a) [ ] Micrococcus d) [ ] Vibrio
b) [ ] Diplococcus e) [ ] Spirillum
c) [ ] Tetracoccus ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Staphylococcus 247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
e) [ ] Sarcina
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare: b) [ ] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [ ] Sunt independente de cromozomul bacterian
d) [ ] Poartă un caracter de specie
a) [ ] Micrococcus e) [ ] Poartă un caracter de tulpină
b) [ ] Diploccus ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Tetracoccus 248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
d) [ ] Staphylococcus
e) [ ] Sarcina a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Este legat de mezosomii laterali
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [ ] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare e) [ ] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
b) [ ] Se divid într-un singur plan ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se divid în câteva planuri 249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [ ] Se aranjează în grămezi a) [ ] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [ ] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
b) [ ] Se divid într-un singur plan ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Se divid în câteva planuri 251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime compuşi chimici:
e) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Acizi nucleici
244) Pentru celulele procariote este caracteristic: b) [ ] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S d) [ ] Proteine
b) [ ] Au membrană nucleară e) [ ] Porine
c) [ ] Conţin mezosomi ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic 252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
8

a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor e) [ ] Margini regulate


b) [ ] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei 273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
d) [ ] Prezintă o barieră osmotică
e) [ ] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei a) [ ] Structură omogenă
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Suprafaţă rugoasă
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din: c) [ ] Margini regulate
d) [ ] Opace
a) [ ] Lipopolizaharide e) [ ] Margini dantelate
b) [ ] Membrana externă ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Acizi teihoici
d) [ ] Acizi lipoteichoici
e) [ ] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi: 290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:

a) [ ] Terminală a) [ ] Au dimensiuni mici


b) [ ] Bipolară b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Subterminală c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [ ] Centrală d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Haotică e) [ ] Au structură neomogenă
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare: ---------------------------------------------------------------------

a) [ ] De lag 295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:


b) [ ] De sporulare
c) [ ] Staţionară a) [ ] Au suprafaţă netedă
d) [ ] De declin b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
e) [ ] Anabioză c) [ ] Se detaşează uşor de la mediu
--------------------------------------------------------------------- d) [ ] Marginile sunt neregulate
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc e) [ ] Au structură granulară
următoarele grupuri de bacterii: --------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Microaerofile
b) [ ] Anaerobe a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
c) [ ] Facultativ anaerobe b) [ ] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
d) [ ] Aerobe c) [ ] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
e) [ ] Intermediare aerobe d) [ ] Se cultivă în oul embrionat de găină
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi: ---------------------------------------------------------------------
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [ ] Forma rotundă
b) [ ] Suprafaţă netedă a) [ ] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
c) [ ] Suprafaţă rugoasă b) [ ] Nu este pretenţios la cultivare
d) [ ] Consistenţă omogenă c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
9

d) [ ] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de


perle" pozitiv)
e) [ ] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:

a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi


b) [ ] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [ ] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------

524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:

a) [ ] Sunt coci sferici


b) [ ] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [ ] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămez

S-ar putea să vă placă și