Tot 1 Bacterio

Informatii colectie:
1)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea

microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.

b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.

b) [x] Formarea sporilor care deformează celula
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Formează spori care deformează celula

b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
5)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

b) [ ] Posedă flageli peritrichi
c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------
7)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre leptospire se poate afirma:
a) [ ] Posedă formă bacilară

b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi
acidorezistente conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
9)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor
acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la
bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei
este:
a) [x] Coloraţia Giemsa
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%

c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază
---------------------------------------------------------------------
15)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat elementul permanent de structură al celulei
bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă
a microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat
b) [x] Microscopia imunofluorescentă
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat
---------------------------------------------------------------------
17)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu
litere majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de
indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Contrastarea obiectului studiat
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e) [ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea
particularitate:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
---------------------------------------------------------------------
24)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii
coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
25)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii
coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi este caracteristică următoarea
particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru stafilococi este caracteristică următoarea
particularitate:
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
---------------------------------------------------------------------
29)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru tetracoci este caracteristică următoarea
particularitate:
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se
numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli
se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------

c) [x] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană:
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican

b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor

pot fi sterilizate prin:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------
38)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un
antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice

b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în
asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea
îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune

b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Catalizează diferite procese metabolice ale celulei
bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Sunt de natură polizaharidică

b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului
ambiant:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează
prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Rata de creştere devine nulă
b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea
substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Profagul reprezintă:
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent

b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e) [ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de
temperaturi:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea microorganismelor patogene din substratul
infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor

b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via un
bacteriofag
d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-
un duplex diferit al aceleiaşi celule
e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
---------------------------------------------------------------------
64)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli
cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capabile să traverseze bariera placentară este
următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I
(anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul
mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă
cu simptomatică caracteristică:
a) [x] Infecţia acută
b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
e) [ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de
microorganisme după vindecare:
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o reinfectare a organismului până la
reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii
rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii :
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu
persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se
multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi
multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în
organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea
reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se manifestă în prezenţa complementului următoarea
reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile
următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termostabil caracteristic bacteriilor
gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic
c) [ ] Antigenul H flagelar
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
91)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Meningococii se transmit prin:
a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom
holeriform se indică:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul
de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la
antibiotice este indicată metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) [ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică
intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia
alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia
de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza

b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează
după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat
mediul:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu
holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei

b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c) [ ] Turbiditate omogenă
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a) [ ] Infecţii holeriforme
b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
a) [x] Infecţii holeriforme

b) [ ] Infecţii dizenteriforme
---------------------------------------------------------------------
114)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente

b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente

b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se
efectuează cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea
enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice primare se utilizează pentru
determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice secundare se utilizează pentru
determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
121)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin
următoarele teste biochimice:
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore

b) [ ] Forma S , colorate în roz.
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu

b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se
utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză
b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din
grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră
tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală
este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina
reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează
colonii:
a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru
b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează
colonii:
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi
cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de
patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10M. tuberculosis se caracterizează prin:
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10C. diphtheriae se caracterizează prin:
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi suprarenalelor
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant

b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele
caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea
de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează
receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de
hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor
în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează

mediul de cultură:
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit

b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale
formează colonii caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej
b) [ ] Negre, lenticulare
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e) [ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu
de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este
necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou
b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
c) [x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată
(carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de
manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se determină preponderent forma bubonică sau
pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] Cavitatea nazală

b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate
pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu
margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
165)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi
cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la
cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este un important indicator microbiologic al
contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în
diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în mediul extern şi capsulă în
organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în
plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C

b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. tetani este caracteristic factorul de
patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid
şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a
mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
179)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină

prin următorul procedeu:
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul
mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic
este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [x] Şobolanul cenuşiu

c) [ ] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
184)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gazda naturală pentru virusul gripal C este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus

b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor
reacţia de:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în
ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid

b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele
boli la plante:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu
evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN
incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se referă către virusuri ce cauzează encefalite
acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul
celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii

b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [x] Limfocitele T CD4

b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este
caracteristică pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Etapa de provirus este obligatorie în replicarea
virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro
se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la
aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva
pasaje se numesc:
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia
de ARN-mesager se mai numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
204)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia
de ARN-mesager se numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă
c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
205)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC

b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriofagul după integrare în cromozomul
celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu
receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se
numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai
mediului este asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine
b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca
c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
215)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea
reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
reactivelor:
a) [x] Fucsină fenicată
b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl

b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
220)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se
împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se
studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) [ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [x] În microscopul cu fond negru

b) [x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura peretelui celular al bacteriilor gram-
pozitive predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor
sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea speciei de bacterii include următoarele
categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii
taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Origine comună
b) [x] Adaptate la un habitat anumit
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x] Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
236)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
b) [x] Se divid într-un singur plan
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele procariote este caracteristic:
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [ ] Au membrană nucleară
c) [x] Conţin mezosomi
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din categoriile taxonomice enumerate de selectat
denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale

b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
d) [ ] Poartă un caracter de specie
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară

b) [x] Este legat de mezosomii laterali
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită
din următorii compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii
biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
---------------------------------------------------------------------
253)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus
din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura virusurilor se deosebesc următoarele
elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting
următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari

b) [ ] Protoplaşti
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active
asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O cultură microbiană trece prin următoarele faze de
multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul
CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peptonele se obţin din proteine animaliere prin
următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor
cerinţe:
a) [ ] Să posede reacţie alcalină
b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
e) [ ] Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă
următoarelor cerinţe:
a) [x] Să fie izotonice
b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
e) [x] Să posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin

depistarea următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu
scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În dependenţă de particularităţile de respiraţie se
deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează
următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele
particularităţi:
a) [x] Forma rotundă
b) [x] Suprafaţă netedă
c) [ ] Suprafaţă rugoasă
d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
273)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele
particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă
temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice
prin metoda difuzimetrică include următoarele etape:
a) [x] Insămânţarea culturii testate
b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea
culturilor microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se
realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele
regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După destinaţie mediile de cultură compuse se

clasifică în următoarele grupe:
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia
produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi
b) [ ] Pasteurizare
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin
evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice se realizează prin metoda:
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid
b) [ ] Otto
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele
procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor
cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După compoziţie se disting următoarele medii de
cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de
bacterii aerobe include:
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice
b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [x] Au suprafaţă netedă
b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular

b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului
microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate
fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea

b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activarea complementului poate avea loc pe
următoarele căi:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen
complet:
a) [x] Origine heterogenă
b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
d) [x] Posedă antigenitate
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
incomplet:
a) [x] Nu posedă imunogenitate
b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
e) [x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [x] Agentul cauzal

b) [ ] Doza infectantă
c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
---------------------------------------------------------------------
310)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot
fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate
afirma:
a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi
utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular

b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism
determină:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară

b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare
e) [x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serurile imune curative după modul specific de
acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare
b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul
uman sunt:
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin
b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
c) [x] Imunoglobulina standardă
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
---------------------------------------------------------------------
318)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Administrarea serurilor imune heteroloage în
organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate
următoarele reacţii:
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului
b) [ ] De neutralizare
c) [x] ELISA
d) [x] De hemaglutinare indirectă
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot
fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţiile se utilizează în scopul
diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

---------------------------------------------------------------------
326)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot
determina:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
327)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie

b) [ ] Este un caracter stabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului

b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis

b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii structurali care asigură patogenitatea
microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime invazive caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular

b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian

b) [x] Sunt de natură proteică
c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi

b) [x] Sunt imunogene
c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina bacteriană:
a) [ ] Este de natură proteică

b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism
se petrece prin următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate
b) [x] Pe cale limfatică
c) [x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Anticorpii naturali

b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sistemul complement
b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de
infecţie este asigurată de următorii factori:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin
următoarele particularităţi
a) [x] Apar primele după stimul antigenic
b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
d) [x] Sunt sensibile la cisteină
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din proprietăţile enumerate caracterizează
haptenele?
b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) [ ] Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate
afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil
e) [x] Este termostabil
---------------------------------------------------------------------
complet?
a) [x] Conţine informaţie heterogenă
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului

b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c) [ ] Se menţine timp îndelungat
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a) [x] De precipitare inelară

b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) [x] Imunoelectroforeză
d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de
anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec
b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
---------------------------------------------------------------------
356)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de
serodiagnostic în raport cu RA sunt:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii
imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Anatoxinele se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană
b) [x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene
d) [ ] Nu posedă antigenitate
e) [x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi
obţinute prin următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale

b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
---------------------------------------------------------------------
363)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Sunt înalt reactogene

b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
e) [x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinările sunt indicate:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute

b) [x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d) [ ] În perioada de convalescenţă
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri
imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi
următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip
I sunt:
a) [x] Astmul bronşic
b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin
următoarele particularităţi:
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin

a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea artificială activă:
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
371)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea artificială pasivă:
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
372)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici

b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Limfocitele TCD8+

b) [ ] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
379)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La constituirea răspunsului imun participă următoarele
tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină
după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează
eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V.

cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae
eltor sunt:
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de
vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Peştii din apele sărate
b) [ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e) [ ] Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------

c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă

b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c) [ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele
stadii ale bolii:
a) [x] Enterita holerică
b) [ ] Enterocolita holerică
c) [x] Gastroenterita holerică
d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogeneza holerei sunt implicate următoarele
mecanisme:
a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli patogene pot cauza:

c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
399)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii
factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturii pure de escherichii se
realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
405)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru E. coli este caracteristic:
a) [x] Produce indol

b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă

b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e) [x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt
indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros

b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate

b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) [x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
410)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină
prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu
b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină

prin testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat
b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d) [x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul escherichiozelor se examinează
următoarele prelevate:
a) [x] Materii fecale
b) [x] Urină
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează
mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum
urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea
aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se
utilizează:
a) [x] Vaccin omorât
b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
420)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru
examenul bacteriologic se poate preleva:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de
izolare şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor
cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor
tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea serologică a culturilor de salmonele
izolate se realizează cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA
b) [x] Serul polivalent ABCDE
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile
preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate
b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea salmonelelor tifoide include studierea
caracterelor:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori
de patogenitate:
a) [x] Factori de adeziune
b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc
următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele
tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei
parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie
diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În perioada de convalescenţă în febrele
tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi

semnificaţie diagnostică au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
---------------------------------------------------------------------
435)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se
utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate
b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
---------------------------------------------------------------------
436)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre C. tetani se poate afirma:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză

b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii
factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair

b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică

b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţiile clostridiene apar în următoarele
circumstanţe:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de
următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele
simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin

b) [ ] Pancreonecroza
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clostridiile patogene posedă următoarele
particularităţi morfologice:
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula
b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
---------------------------------------------------------------------
447)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea brucelozei se poate realiza prin
următoarele căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor
b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea
brucelelor:
a) [x] Sângele (hemocultura)
b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează
reacţiile:
a) [ ] De precipitare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
452)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin
reacţiile:
a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
---------------------------------------------------------------------
453)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M

b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
e) [x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
---------------------------------------------------------------------
455)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic
b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
457)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară

b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai
următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Prin înţepătura păduchilor

b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pesta evoulează clinic în următoarele:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei
se prelevă:
a) [x] Aspirat din bubon
b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează
metodele:
a) [x] Bacterioscopică
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c) [x] Biologică
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
---------------------------------------------------------------------
464)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele

particularităţi:
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de
colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice
de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se
prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul
b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
469)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se
utilizează:
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis
b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [x] Evoluează în stadii

b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip IV
e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale
sunt utile următoarele metode:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi sunt comune
rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)

b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ

b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii

b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi

b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi

b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi

b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou

b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
---------------------------------------------------------------------
484)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil

b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din genul Staphylococcus în patologia umană mai
frecvent sunt implicate speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de

patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
c) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus se caracterizează prin următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de
patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de
contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator
b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou
opac, uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de
hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare
semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Determinarea coagulazei libere
b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinarea hemolizinei
e) [ ] Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a) [x] Apără de fagocitoză

b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute
severe sunt utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic
b) [x] Plasma antistafilococică
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice
se utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic
b) [x] Anatoxina stafilococică
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic
---------------------------------------------------------------------
498)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează
prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Neisseria reuneşte:
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele
specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale

b) [ ] Cresc numai la 370C
c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
b) [x] Parazitează specific numai omul
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După particularităţile nutritive şi de patogenitate
distingem:
a) [x] Neisserii pretenţioase
b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În infecţiile meningococice se examinează
prelevatele:
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite
meningococice se examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se
realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice
este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningitele meningococice LCR se însămânţează
în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele

caractere de cultură:
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
---------------------------------------------------------------------
512)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis posedă următoarele caractere
biochimice:
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningita meningococică se disting următoarele
perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transmiterea gonococului se realizează prin
următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de
naştere se pot constata:
a) [x] Conjunctivită gonococică
b) [x] Oftalmia gonococică
c) [x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e) [ ] Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum

b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu localizarea şi forma clinică pentru
diagnosticul gonoreei se prelevă:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de
localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate
b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În formele cronice de gonoree probele pentru
examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator prin:
a) [x] Masajul prostatei
b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza
următoarelor caractere:
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici

b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
525)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează
streptococii în următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni

b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru
om aparţin grupelor:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori
de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate caracteristici pentru S.
pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul reumatismului se utilizează
următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele
reacţii imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Interes medical prezintă următoarele specii din genul
Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar

b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului primar se utilizează
următoarele metode uzuale:
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă
b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală

b) [x] La sfârşitul stadiului primar
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e) [ ] Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se
examinează:
a) [x] Serozitatea din şancrul dur
b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [ ] Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se
examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea leptospirelor se realizează:
a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C

b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se
realizează prin:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) [ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Leptospirele posedă următoarele caractere de
cultură:
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al leptospirozei se
utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se
utilizează:
b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu
interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului

b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Calitatea aerului se apreciază după următorii
indicatori microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea enterobacteriilor se determină următorii
markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru acumularea culturii pure şi identificarea
preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea
lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează
următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri
patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [x] Specificitate de grup
b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă
următoarele caractere:
a) [ ] Sunt de natură proteică
b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
566)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă
a) [x] Sunt de natură proteică
b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele
medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în
serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează

a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Microscopia electronică

b) [x] Ultracentrifugare
c) [ ] Microscopia luminiscentă
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A
sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c) [x] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate

b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri
e) [x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul rabiei se poate afirma:
a) [x] Cauzează encefalită acută

b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile
b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC

b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular

b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) [x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
---------------------------------------------------------------------
585)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la
familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1

b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar

b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
---------------------------------------------------------------------
588)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de
infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul
parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere
vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin
depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele
biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul oreionului se examinează următoarele
prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
Tematica 1 Virusuri. Dimensiuni. Structura. Morfologie.Clasificarea virusurilor cu importanţă clinică
medicală. Patogeneza bolilor virale. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici asupra virusurilor;
elemente de terapie antivirală. Enterovirusuri. Virusul poliomielitei.
Complement simplu
1.(1) Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:
A. Nu prezintă ribozomi
*B. Prezintă nucleu
C. Au dimensiuni reduse: 20-300 nm
D. Nu sunt capabile să se reproducă independent
E. Nu prezintă mitocondrii
2.(2) Despre virusuri se pot afirma următoarele cu excepţia:

A. Unele virusuri pot prezenta ARN-polimeraza
*B. Sunt total independente de celula vie pentru replicare şi existenţă
C. Pot prezenta formă sferică, paralelipipedică, de cartuş
D. Genomul poate prezenta un singur tip de acid nucleic
E. Pot prezenta forma de bastonaş
3.(12) Referitor la proprietăţile virusurilor este adevărat că:

*A. Sărurile MgCl2, MgSO4 sunt utilizate în producerea de vaccinuri
B. Virusurile sunt stabile în mediu puternic bazic(>9)
C. Eterul inactivează virusurile neanvelopate
D. Compuşii cu iod sunt în general eficienţi asupra virusurilor
E. Sărurile de MgCl2, MgSO4 nu stabilizează virusurile
3.(7) Printre proprietăţile virusurilor se află:

A. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului
*B. Proteinele de suprafaţă sunt determinanţi specifici de tip
C. Proteinele de suprafaţă nu sunt principalele antigene
D. Peplosul este o membrană lipoproteică diferită de anvelopă
E. Vaccinurile nu depind de numărul de serotipuri ale unui virus
3.(9) Despre virusuri se poate spune că:

A. Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom
*B. Toate afirmaţiile sunt corecte
C. Niciuna din afirmaţii nu este corectă
D. Viroizii afectează celulele vegetale
E. Prionii nu conţin acizi nucleic
4.(5) Despre genomul viral se pot spune următoarele cu o excepţie:

A. Reprezintă miezul sau core
B. Poate fi alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic
C. Molecula acidului nucleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată
*D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt haploide, virusurile sunt diploide
E. Este constituit fie din ARN, fie din AND
5.(6) Una din afirmaţiile referitoare la virusuri este falsă:

A. Capsida virală este alcătuită din capsomere
B. Simetria capsidei poate fi helicoidală
*C. Capsomerele sunt lipide de dimensiuni mici
D. Simetria poate fi icosaiedrică
E. Capsida protejează materialul genetic
6. (12) Referitor la proprietăţile virusurilor este adevărat că:
*A. Sărurile MgCl2, MgSO4 sunt utilizate în producerea de vaccinuri
B. Virusurile sunt stabile în mediu puternic bazic(>9)
C. Eterul inactivează virusurile neanvelopate
D. Compuşii cu iod sunt în general eficienţi asupra virusurilor
E. Sărurile de MgCl2, MgSO4 nu stabilizează virusurile
7. (13)Care din afirmaţiile de mai jos este greşită:

A. Chimioterapicele antivirale acţionează asupra multiplicării virale
B. Inhibitor al polimerazelor este Acyclovir
* C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune proliferativă
D. Amantadina este un antigripal
E. Valacyclovir este un antiherpetic
7. (29) Care din afirmatţiile de mai jos este greşită?

*A. Amantadina, rimantadina, oseltamivir nu sunt antigripale
B. Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 feluri: Sabin şi Salk
C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune antivirală, antiproliferativă, imunomodulatoare
D. În urma vaccinării antipoliomielitice imunitatea este de lungă durată
E. Amantadina si Rimantadina sunt inhibitori ai iniţierii infecţiei virale care previn ataşarea de celula
gazdă şi decapsidarea virusurilor
8. (15) Genul Enterovirus cuprinde următoarele virusuri cu excepţia:

A. Virusul poliomielitic
B. Virusul Coxsackie
C. ECHO virusuri
*D. Virusul hepatitei C
E. Virusul hepatitei A
9. (16)În legatură cu genul Enterovirus este falsă următoarea afirmaţie:

A. Face parte din familia Picornaviridae
B. Conţine virusuri de tip ARN
*C. Virusul hepatitei A nu aparţine genului Enterovirus
D. În familia Picornaviridae se găsesc şi Rhinovirusurile
E. Virusul hepatitei D nu aparţine genului Enterovirus
10.(17) Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

A. Nu face parte din genul Enterovirus
B. Face parte din familia Retroviridae
C. Produce rubeola
*D. Gazdele sunt oamenii şi primatele
E. Este un virus AND
11. (18)Virusul poliomielitic nu prezintă următoarea proprietate:

A. Este un virus mic ARN
B. Prezinta 3 tipuri antigenice
C. Se multiplică la nivelul tractului intestinal
*D. Se transmite parenteral
E. Se multiplică la nivelul orofaringelui
12.(19) Una din afirmaţiile de mai jos despre virusul poliomielitic nu este adevarată:
A. Jonas Salk dezvoltă vaccinul inactivat(omorât)
B. Albert Sabin introduce vaccinul viu atenuat
*C. Vaccinul Sabin este injectabil
D. Vaccinul Salk se administrează intramuscular
E. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă
12. (23)Una din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitei este falsă:

*A. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează subcutanat
B. Vaccinul viu atenuat Sabin induce IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
C. Vaccinul polio oral induce imunitate durabilă, asemănătoare celei ce urmează infecţiei natural
D. Vaccinul Salk este alcătuit din doza injectabilă a celor 3 tipuri de poliovirus omorât
E. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă fără necesarul unui echipament scump steril
13. (20) Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cea greşită:

A. După replicarea în orofaringe şi în intestinul subţire, virusul ajunge în sânge
*B. Din sânge ajunge la nivelul SNC unde se replică preferenţial în neuronii senzitivi localizaţi în coarnele
posterioare ale măduvei
C. Prin moartea acestor celule rezultă paralizia muşchilor inervaţi de aceşti neuroni
D. Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la apariţia poliomielitei bulbare cu paralizie
respiratorie
E. Virusul are o perioadă de incubaţie de 10-14 zile
14. (21) Virusul poliomielitei prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Imunitatea este specifică de tip şi durează toată viaţa
B. Pot exista infecţii inaparente, asimptomatice
C. Poliomielita poate fi abortivă, paralitică şi neparalitică
D. Majoritatea pacienţilor care suferă de forma abortivă îşi revin spontan
*E. Poliomielita abortivă este forma cea mai gravă
15. (22). Următoarea afirmaţie despre poliomielită este adevărată:

A. Poliomielita paralitică se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee, redoarea cefei
B. În poliomielita neparalitică apare paralizia flască
*C. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin deteriorarea funcţiei
reziduale
D. Tratamentul antiviral de elecţie este Acyclovir
E. De obicei poliomielita paralitică se rezolvă spontan
16. (24) Despre genul Enterovirusuri nu se poate spune că:

* A. Sunt virusurile gripale
B. Fac parte din familia Picornaviridae
C. Nu cuprind virusul hepatitic A
D. Sunt virusuri ARN
E. Au dimensiuni mici de 20-30 nm
17.(25) Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Virusurile nu sunt capabile să se reproducă independent
B. În 1954, Salk a organizat cel mai mare experiment medical pe oameni, imunizând peste 2 milioane
de copii
* C. Virusurile sunt total independente de celula vie, fie eucariota, fie procariota, pentru replicare şi
existenţă
D. Atât Salk cât şi Sabin au cultivat virusul poliomielitic pentru vaccin în culturi celulare de rinichi de
maimuţă
E. Cele mai mari virusuri sunt cele din familia Poxviridae (300 nm)
18. (26)În legătură cu patogeneza poliomielitei este falsă afirmaţia:
A. Se transmite pe cale fecal-orală
*B. Virusul poliomielitic se replică în orofaringe şi în intestinul gros, în special în ţesutul limfoid
C. Virusul trece în sânge, apoi ajunge la nivelul SNC
D. În SNC virusul se replică preferenţial în neuronii motori situaţi în coarnele anterioare ale măduvei
E. Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la poliomielita bulbară
19.(27) Virusurile cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

A. Miezul de acid nucleic reprezintă genomul viral
B. Genomul viral este alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic
*C. Învelişul proteic care protejează genomul viral se numeşte peplos
D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt diploide, virusurile sunt haploide
E. Genomul viral conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului
20. (29) Care din afirmatţiile de mai jos este greşită?

*A. Amantadina, rimantadina, oseltamivir nu sunt antigripale
B. Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 feluri: Sabin şi Salk
C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune antivirală, antiproliferativă, imunomodulatoare
D. În urma vaccinării antipoliomielitice imunitatea este de lungă durată
E. Amantadina si Rimantadina sunt inhibitori ai iniţierii infecţiei virale care previn ataşarea de celula
gazdă şi decapsidarea virusurilor
21. (33) Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de alte microorganisme sunt următoarele cu
excepţia :
A. Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor , mitocondrii sau sursă de energie
B. Virusurile trebuie să se multiplice în celule vii
C. Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă , fie procariotă pentru replicare şi existenţă
*D. Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale
E. Au dimensiune redusă care le permite să traverseze filtre bacteriologice
22. (38) Proteinele virale au următoarele funcţii cu excepţia:

A. Capsida protejează materialul genetic
B. Capsida mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de suprafaţa ai celulei gazdă
C. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice
D. Unele proteine interne sunt asociate cu acidul nucleic
* E. Proteinele virale externe nu pot induce răspunsuri imune
23. (39)Anvelopa virală nu are în compoziţia sa:

A. Lipide
*B. Factori de creştere virala
C. Proteine
D. Glicoproteine
E. Proteină M
24. (40)Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt determinanţi specifici de tip
*B. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului
C. Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici decât cele fără
anvelopă
D. Este important să ştim numărul de serotipuri ale unui virus
E. Pe suprafaţa anvelopei se găsesc formaţiuni specifie virale codificate de virus
25. (53)Virusul poliomielitic se replică la nivelul:

A. Neuronilor senzitivi din coarnele anterioare al măduvei spinării
B. Neuronilor senzitivi din coarnele posterioare al măduvei spinării
* C. Neuronilor motorii din coarnele anterioare ale măduvei spinării
D. Neuronilor motorii din coarnele posterioare ale măduvei spinării
E. Toate răspunsurile sunt adevărate
26. (54) Manifestările poliomielitei sunt următoarele cu excepţia:

A. Cefalee
B. Febră
C. Paralizie flască
D. Paralizia centrilor respiratori
*E. Diaree
27. (55) Diagnosticul poliomielitei se face prin:
*A. Izolarea virusului în culturi celulare
B. Frotiuri colorate
C. Preparate proaspete
D. Detectarea anticorpilor din materiile fecale
E. Diagnosticul serologic nu este util
28. (58 )Virusul poliomielitic este:

* A. Un virus mic ARN 20-30 nanometri
B. Un virus mic ADN 20-30 nanometri
C. Un virus mic ADN 80-100 nanometri
D. Un virus mare ARN 150-300 nanometri
E. Un virus mare ADN 20-30 nanometri
29. (59) Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul poliomielitic:

A. Transmiterea se face prin picǎturi Pflugge
B. Virusul nu se multiplicǎ la nivelul orofaringelui
*C. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în coarnele anterioare
ale mǎduvei
D. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în coarnele
posterioare ale mǎduvei
E. Imunitatea este specificǎ de tip,dar nu dureazǎ toatǎ viaţa
30. (60) Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul poliomielitic:

A. La indivizii afectaţi rǎspunsul imun constǎ în elaborarea de anticorpi de tip IgA şi IgG împotriva
serotipului specific
B. Produsele patologice care se pot recolta sunt exudat faringian, lichid de spǎlǎturǎ nazofaringian,
materii fecale, sânge, LCR
C. Antigenele virale se pot evidenţia prin amplificare genomică (PCR)
*D. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare specifice umane sau de maimuţǎ
E. Diagnosticul serologic se bazeazǎ pe evidenţierea creşterii de minim 4 ori a titrului de anticorpi în
dinamicǎ (2 testǎri la 2 sǎptǎmâni interval)
Tematica 2 Ortomyxovirusuri (virusurile gripale). Paramyxovirusuri ( virusurile paragripale si virusul

urlian). Virusul rujeolos. Virusul rubeolei
31. (1) Despre Orthomyxovirusuri nu se poate spune că:

A.Sunt virusurile gripale
B.Sunt reprezentate de 3 specii: A,B,C
*C.Virusurile tip B produc periodic pandemii
D.Sunt virusuri ARN
E. Au o formă sferică cu un diametru de 80-120 nm
32. (2) Următoarele afirmaţii despre virusurile gripale sunt adevărate cu excepţia:
A.ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C
B.Sunt anvelopate şi conţin 2 glicoproteine de suprafaţă: hemaglutinina şi neuraminidaza
C.Hemaglutinina-15 tipuri antigenice
D.Neuraminidaza-9 tipuri antigenice
* E. Virusul gripal tip A este stabil din punct de vedere genetic
33. (3) În legătură cu patogeneza gripei este falsă afirmaţia:

A.Se transmite prin picături Pflugge, prin strănut, tuse
B.Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)
C.Lichefierea mucusului şi transportul mucociliar ajută la diseminarea infecţiei
D.Simptomele sistemice cuprind febră, mialgii, stare prostraţie
*E. Poate apărea pneumonia virală care are o mortalitate scăzută
34 (4) Virusurile gripale cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

A.Printre sistemele de apărare ale gazdei se număra: interferonul şi limfocitele T
B.Pandemiile severe sunt date de tipul A
*C.În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi C, dar epidemia este produsă de o
singură variantă
D.Printre complicaţii se număra şi pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
E. Uneori printre simptome apare fotofobia
35. (7) Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

A.Virusurile gripale sunt virusuri ADN
B.Virusurile paragripale aparţin genului Rhinovirusuri
* C.În cazul virusurilor gripale Ig A predomină în secreţiile respiratorii superioare
D.Virusul gripal persistă timp de 14 de zile în secreţiile respiratorii în cazurile necomplicate
E.În cazul virusurilor gripale Ig G predomină în secreţiile respiratorii superioare
35. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată? (7 t2)
A.Virusurile gripale sunt virusuri ADN

B.Virusurile paragripale aparţin genului Rhinovirusuri
*C.În cazul virusurilor gripale Ig A predomină în secreţiile respiratorii superioare
D.Virusul gripal persistă timp de 14 de zile în secreţiile respiratorii în cazurile necomplicate
E. În cazul virusurilor gripale Ig G predomină în secreţiile respiratorii superioare
36. Despre familia Paramyxoviridae nu se poate spune că: (8 t2)
A.Cuprinde Paramyxovirusurile
B.Cuprinde Pneumovirusurile
C.Cuprinde Morbilivirusurile
D.Cuprinde virusul rujeolos
*E. Cuprinde virusul rubeolei
37. Care din afirmaţiile referitoare la Paramyxovirusuri este falsă? (9 t2)
A.Prezintă ARN monocatenar, diametru 150-300 nm

*B.Prezintă o capsidă icosaedrică
C.Cuprinde virusurile paragripale
D.Cuprinde virusul urlian
E. Nu cuprinde virusul rujeolos
38. Următoarele afirmaţii despre virusul rujeolic sunt adevărate cu excepţia: (10 t2)
A.Omul este gazda naturală

*B.Este un virus lipsit de anvelopă
C.Se transmite pe cale respiratorie
D.Prezintă genom viral monocatenar ARN
E. Bolnavul e contagios în perioada prodromală şi la câteva zile de la apariţia erupţiei
39. Indicaţi virusurile AND genomice:

I: ADN dublucatenar (e.g. Adenovirusuri, Herpesvirusuri, Poxvirusuri)
II: ADN monocatenar (+) (e.g. Parvovirusuri)
VII: ADN dublucatenar cu ARN intermediar (e.g. Hepadnavirusuri)

40. Indicaţi virusurile ARN genomice:
III: ARN dublucatenar (e.g. Reovirusuri)
IV: ARN monocatenar (+) (e.g. Picornavirusuri, Togavirusuri)
V: ARN monocatenar (-) (e.g. Orthomyxovirusuri, Rhabdovirusuri)
VI: ARN monocatenar (+) cu ADN intermediar în ciclul de reproducere (e.g. Retrovirusuri)
41. Despre virusul rujeolic se poate spune că: 12 t2
A.În perioada prodromală pacientul nu este infecţios

B.Prezintă o perioadă de incubaţie de 5-7 zile
*C.Se multiplică la nivelul celulelor reticuloendoteliale
D.Erupţia apare întâi pe membre şi urcă apoi spre trunchi şi faţă
E. Este un virus ADN
42. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul rujeolic: 42 t1
*A. Este format dintr-un genom ADN monocatenar

B. Este un virus mic de 20-30 nanometri
C. Nucleocapsida este neanvelopatǎ
D. Nucleocapsida este helicoidalǎ
E. Bolnavul nu este contagios în perioada prodromalǎ
49 t1
*A. Prevenirea bolii se face prin vaccinare cu vaccin viu atenuat
B. Vaccinul este administrat intravenos copiilor sub 15 luni
C. Vaccinul nu se administreazǎ în combinaţie cu vaccinurile anti-rubeolǎ şi anti-urlian
D. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare
E. Diagnosticul serologic se realizeazǎ prin detecţia titrului de anticorpi de tip IgA
78 (t2 cm)
*A. Incubaţia este de 10-14 zile urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ rinoree, tuse
*B. În câteva zile se dezvoltǎ erupţia pe faţǎ şi coboarǎ spre trunchi şi membre
*C. Encefalita poate apare ca o complicaţie a bolii cu o mortalitate 10%, sechele 40%
D. Incubaţia este de 18-21 zile
E. Boala nu este grevată de complicaţii
79
*A. Prevenirea bolii se face prin vaccinare cu vaccin viu atenuat
*B. Vaccinul este administrat subcutanat copiilor de 15 luni
C. Virusul un poate fi evdienţiat direct prin reacţia de imunofluorescenţă
D. Virusul nu poate fi cultivat pe culturi celulare
E. Vaccinul este inactivat (omorât)
43. Indicaţi afirmaţiile false despre virusul rujeolic: (48 t2)
A. Cazurile grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi

*B. Virusul infecteazǎ celulele de suprafaţǎ din tractul digestiv
C. Virusul intra în sânge, ajunge în celulele reticulendoteliale unde se multiplicǎ
D. Imunitatea este pe viaţǎ la cei care au trecut prin boalǎ
E. Incubaţia este de 10-14 zile, urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ, conjunctivitǎ, rinoree, tuse,
tipic este semnul Koplik
44. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul urlian: 44 t2
*A. Virusul pǎtrunde în tractul respirator superior

B. Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea pentru o perioadă de câţiva ani
C. Incubaţia este de 7-14 zile
D. În perioada de incubaţie apare hipertrofia glandelor parotide
E. Un există profilaxie prin vaccin specific
45
A. Prevenirea infecţiei se poate realiza prin vaccinare cu vaccin inactivat
B. Diagnosticul în parotidita epidemică se bazează îndeosebi pe detecţia serologică a anticorpilor
specifici
*C. Produsele patologice recoltate pentru diagnosticul de laborator sunt saliva şi uneori urinǎ cu
detecţia acizilor nucleici virali
D. Virusul nu poate fi izolat prin cultivare în culturi celulare
E. Nu se poate face un diagnostic serologic folosind tehnica ELISA
72 t2 cm
*A. Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ

*B. Transmiterea se face pe cale respiratorie
C. Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara
D. Virusul este constituit dintr-un genom ADN monocatenar şi capsidǎ
*E. Virusul prezintǎ un singur serotip
73 t2 cm
*A. Virusul pǎtrunde în tractul superior, trece în sânge,ajunge la glandele parotide, testicul/ovare,
pancreas
*B. Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea durabilǎ (pe viaţǎ)
C. Incubaţia este de 7-14 zile
*D. În faza de stare apare hipertrofia dureroasǎ a glandelor parotide
E. Boala are o evoluţie severă in majoritatea cazurilor
45. Indicaţi afirmaţiile false despre virusul urlian:43 t2

A. Transmiterea se face pe cale respiratorie
*B. Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara
C. Virusul este constituit dintr-un genom ARN monocatenar şi capsidǎ
D. Virusul prezintǎ un singur serotip
E. Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ
46. Indicaţi afirmaţiile false despre virusurile paragripale: 37 t2
A.Virionul este alcătuit din nucelocapsidă şi anvelopă

B.Sunt virusuri ARN
C.Virusurile paragripale umane prezintă 4 serotipuri
*D.Transmiterea se face pe cale digestivă
E. Infecţia se produce îndeosebi în lunile de iarnă
38 t2
A.Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare fără viremie
B.Multe infecţii sunt subclinice
C.Pot produce faringita şi crupul acut
*D.Incubaţia bolii este de peste 2 săptămâni
E. Majoritatea infecţiilor sunt diagnosticate clinic
47. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusurile paragripale: 21 t2
A.Există terapie antivirală specifică

B.Vaccinarea se face cu vaccinuri virale inactivate care se administrează intramuscular
C.Are formă sferică cu 80-120 nm diametru
*D.Boala produsă de virusurile paragripale se mai numeşte „răceala comună” şi este caracterizată de
absenţa viremiei
E. Alături de virusurile gripale fac parte din Paramyxovirusuri
48. Referitor la virusurile paragripale nu se poate spune că: 20t2
A.Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare

B.Nu ajung în sânge
C.Virusurile paragripale 1 si 22 sunt cauza majoră a crupului
*D.Au o perioadă de incubaţie de 3-16 zile
E. Debutează cu febră 39°C, rinoree, dureri faringiene
49. Virusul rubeolei prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie: 22 t2
A.Se transmite pe cale respiratorie

*B.Alături de virusul rujeolei fac parte din Morbilivirusuri
C.Nucleocapsida prezintă simetrie icosaedrică
D.Este de tip ARN, anvelopat
E. Omul este singura gazdă
50. Despre virusul rubeolei nu se poate spune că:

51. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la rubeola congenitală?
52. Despre rubeola congenitală nu se poate spune că:
53. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Ortomyxovirusuri:
54. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul rujeolic:
55. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul rujeolic:
MULTIPLU
1. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? T1 CM 8

*A. Proteinele virale mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de suprafaţa
celulelor gazdă
*B. Interacţiunea proteinelor virale cu receptorii celulari este determinantul major al
specificităţii de specie şi de organ
C. Proteinele interne induc răspunsurile imune atât în infecţia naturală cât şi în imunizare
*D. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice pentru uciderea
celulelor infectate viral
E. Construcţia particulelor virale din subunităţi identice reduce autoasamblarea
2. În categoria virusurilor ADN nu se află: T1 CM 21

*A. Rotavirusurile
B. Virusul Varicelo-Zosterian
*C. Virusul rabic
*D. Virusul rubeolei
E. Virusurile papiloma
3. Indicaţi afirmaţiile adevărate despre Familia Picornaviridae:

*A. Cuprinde virusuri ARN
B. Cuprinde virusul hepatitic B
*C. Cuprinde virusul hepatitic A
*D. Cuprinde Rhinovirusuri
*E. Cuprinde Enterovirusuri
T1 CM 25
4. Următoarele informaţii referitoare la Enterovirusuri sunt false cu excepţia:
A. Sunt virusuri ADN
*B. Cuprinde virusul poliomielitic
C. Cuprinde toate virusurile hepatitice mai puţin A
*D. Fac parte din familia Picornaviridae
E. Cuprinde ECHO virusurile şi virusul rujeolei
T1 CM 26
5. Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

*A. Gazdele sunt oamenii şi primatele
B. Este un virus mic ADN, 20-30 nm
C. Face parte din genul Rhinovirus
*D. Face parte din familia Picornaviridae
*E. Produce boala numită poliomielită
T1 CM 27
6. Care din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitic sunt false?
A. Este un enterovirus
*B. Prezintă 5 tipuri antigenice
C. Se transmite pe cale fecal-orală
*D. Se transmite pe cale iatrogenă
E. Se multiplică la nivelul orofaringelui
T1 CM 28
7. Despre poliomielită se poate spune că:
*A. Poate fi asimptomatică
*B. Poate fi neparalalitică şi se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee,
redoarea cefei
*C. Poate fi paralitică când apare paralizia flască
D. Forma abortivă este cea mai gravă
*E. La câţiva ani după boala acută apare sindromul postparalitic
T1 CM 31
8. Poliomielita poate fi:
A. Asimptomatică, inaparentă (1% sunt asimptomatici)
B. Paralitică caracterizată de cefalee, febră, dureri de gât, greaţă, vărsături
C. Neparalitică care apare la câţiva ani de la boala acută
*D. Abortivă, forma cea mai uşoară
*E. Paralitică caracterizată de o paralizie flască, uneori şi de o paralizie respiratory
Tema1. CM 32
9. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt adevărate? Tema 1 CM 33
*A. Nu există terapie antivirală
*B. Se poate face fizioterapie pentru recuperare musculară
*C. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea
D. Există un vaccin viu atenuat Salk
E. Există un vaccin inactiv Sabin
10. Următoarele afirmaţii despre virusul poliomielitic sunt false cu excepţia: T1 CM 34

*A. Vaccinul Sabin induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
B. Vaccinul Salk este injectabil şi se administrează subcutanat
*C. Vaccinul Sabin poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie cu apariţia
bolii
*D. Administrarea vaccinului Sabin se face la 2, 4, 6, 18 luni cu rapel la şcoală
E. Vaccinul Salk induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
11. Referitor la enterovirusuri sunt greşite afirmaţiile: T1 Cm 37

*A.Cuprind virusuri ARN cât şi virusuri ADN
*B. Fac parte din familia Poxviridae
C. Cuprind şi virusuri care se transmit pe cale fecal-orala
D. Cuprind şi ECHO virusurile si virusul Coxsackie
*E. Cuprind virusurile paragripale
12. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza poliomielitei: T1 CM 41

*A. Virusul poliomielitic pătrunde în organism pe cale fecal-orala
*B. Virusul se poate transmite retrograd de-a lungul axonilor nervilor
*C. Virusul ajunge la nivel SNC unde poate afecta celulele cortexului
D. Marea majoritate a indivizilor sunt simptomatici
E. Viremia durează între 10 şi 14 zile
13. Următoarele afirmaţii referitoare la poliovirusuri sunt false:

*A. Vaccinul inactivat Sabin este vaccinul inactivat prin formalin pentru administrare
intramusculară
B. În poliomielita paralitică pot apărea spasme musculare dureroase
*C. Vaccinul Salk induce formarea de Ac locali IgA ce mediază imunitatea la poliovirus
în intestin
D. Majoritatea cazurilor de poliomielită paralitică din ţările dezvoltate sunt asociate cu
vaccinarea
*E. Terapia constă în administrarea de antipoliomielitice specifice
T1 CM 42
14. Referitor la poliomielită se poate spune că:
A. Vaccin viu atenuat Sabin nu poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie
cu apariţia bolii
*B. Vaccinul viu atenuat Sabin se administrează pe cale orală
*C. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează intramuscular
D. În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este temporară
*E. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin deteriorarea
funcţiei reziduale
T1 CM 44
15. Virusurile anvelopate sunt constituite din :
A. Genom viral tip ARN şi genom viral tip ADN
*B. Miez de acid nucleic (genom viral)
*C. Înveliş proteic numit capsidă
*D. Înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei gazdă
*E. Genom viral constituit dintr-un singur tip de acid nucleic fie ADN, fie ARN
T1 CM 55
16. Indicaţi gazdele virusului poliomielitic:
*A. Omul
*B. Primatele
C. Câinii
D. Bovinele
E. Pisicile
T1 CM 71
17. Replicarea virusului poliomielitic se face în special:

*A. Orofaringe
*B. Intestin subţire
C. Rinichi
D. Sistem muscular
E. Sistem endocrine
T1 CM 72
18. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la imunitate în infecţiile cu virusul poliomielitic:
A. Protejează organismul un timp scurt
*B. Constă în eliberarea IgA la nivel intestinal
*C. Protejează organismul pe termen lung (toată viaţa)
*D. Constă în eliberarea IgG împotriva serotipului specific
E. Imunitatea nu se poate obţine prin vaccinare
T1 CM 73
19. Alegeţi răspunsurile corecte cu privire la poliomielita abortivă:
A. Este o formă gravă a bolii
*B. Pacientul prezintă febră
*C. Pacientul prezintă cefalee
D. Pacientul prezintă diaree
*E. Pacientul prezintă greaţă şi vărsături
T1 CM 74
20. Poliomielitia neparalitică se manifestă prin:
*A. Febră
B. Paralizii musculare
C. Frison solemn
*D. Cefalee
*E. Redoare de ceafă
T1 CM 75
21. (77.) Referitor la diagnosticul de laborator al virusului poliomielitic putem afirma: tematica1
A. Virusul nu se poate izola pe culturi celulare
B. Diagnosticul serologic nu dă informaţii satisfăcătoare
*C. Virusul se poate izola din LCR
*D. Virusul se izolează din materiile fecale
*E. Virusul produce efecte citopatice
22.
23. (90.) Produsele patologice din care se poate izola virusului poliomielitic în cazul unei
infecţii poliomielitice sunt:
*A. Exudatul faringian
*B. Lichidul de spǎlǎturǎ nazofaringianǎ
*C. Materii fecale
*D. Sânge
E. Sputa
Tematica 2
24. 1. Despre Orthomyxovirusuri sunt adevărate următoarele afirmaţii:
*A. Sunt virusuri ARN

*B. Sunt virusurile gripale
*C. Fac parte din familia Orthomyxoviridae
*D. Cuprinde 3 specii:A,B,C
E. Virusurile tip B produc periodic pandemii
25. 2. Referitor la Orthomyxovirusuri sunt greşite afirmaţiile:
*A. Cuprind virusuri ADN
*B. Fac parte din familia Picornaviridae
C. Virusurile tip A şi B produc epidemii locale şi regionale
D. Virusurile tip A produc periodic pandemii
*E. Cuprind virusurile paragripale
26. 4. Despre virusurile gripale nu se poate spune că:
*A. Nu sunt virusuri anvelopate
B. Anvelopa conţine 2 glicoproteine de suprafaţă ce pot suferi variaţii genetice:
hemaglutinina si neuraminidaza
*C. Hemaglutinina determină 9 tipuri antigenice
*D. Neuraminidaza determină 15 tipuri antigenice
E. Conţine un lanţ ARN
27. 5. Următoarele afirmaţii referitoare la virusurile gripale sunt false cu excepţia:
*A. În tipurile A şi B hemaglutinina şi neuraminidaza suferă variaţii antigenice, care stau
la baza apariţiei unor noi tulpini
B. Tipul C este instabil din punct de vedere antigenic
*C. Replicarea ARN depinde de ADN-ul celulei gazdă
*D. Transmitere se face prin picături Pflugge, prin strănut, tuse
E. Virusul tip C este responsabil de apariţia periodică a pandemiilor
28. 6. Referitor la patogeneza gripei sunt adevărate afirmaţiile:
*A. Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)
*B. Neuraminidaza acţionează pe acidul N acetil neuraminic din mucus producând

lichefierea lui
C. Infecţia nu se poate extinde în interstiţiul pulmonar
*D. Acompaniată de tuse neproductivă durere în gât, rinoree apoasă
*E. Simptome sistemice: febră, mialgii, stare prostraţie
29. 8. Care din afirmaţiile referitoare la sistemul de apărare al gazdei faţă de virusurile gripale
sunt adevărate? (formularea e oleaca altfel )
*A. Anticorpii locali şi limfocitele T fac parte din sistemul de apărare
*B. Interferonul face parte din sistemul de apărare
*C. IgG predomină în secreţiile respiratorii inferioare
D. IgA predomină în secreţiile respiratorii inferioare
E. Anticorpii serici sunt detectabili în ser imediat după infectare
30. 9. Referitor la gripă se poate spune că:
A. În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi B, ambele
producând epidemii
*B. Gripa reapare din cauza alterării antigenelor de suprafaţă şi generarea de tulpini
rezistente la imunitatea existentă
*C. Pandemiile severe sunt de tipul A
D. Simptomele sistemice se referă la distrugerea celulelor epiteliale
*E. Simptomele sistemice sunt legate de interferon
31. 10. Următoarele afirmaţii despre gripă sunt false cu excepţia:
*A. Ca şi complicaţie poate apărea pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
*B. Tratamentul simptomatic se face cu fluide, decongestionante, antihistaminice,
analgezice
C. Pentru prevenire există vaccinul inactivat Salk
*D. Vaccinul antigripal conţine antigene ale tulpinilor A şi B care se aşteaptă a fi
prevalente în comunitate în timpul iernii
E. Vaccinurile se administrează subcutanat toamna
32. 13. Următoarele virusuri nu aparţin familiei Paramyxoviridae:

A. Virusul rujeolei
*B. Virusul rubeolei
C. Virusul urlian
*D. Virusul citomegalic
*E. Virusurile gripale
33. 20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţia cu virusul urlian
A. Este un virus care se transmite pe cale respiratorie, având incidenţă crescută vara
*B. Pătrunde în organism prin tractul respirator superior, ajungând apoi în sânge
*C. Ajunge la glandele parotide, testicul/ovare, pancreas, uneori meninge
*D. După trecerea prin boală apare imunitatea durabilă
E. Are o perioadă de incubaţie scurtă, de 10-14 zile
34. 22. Referitor la infecţia cu virusul urlian putem afirma:
*A. Produce boala numită parotida epidemica prin hipertrofia dureroasă a glandelo
parotide
*B. Poate produce orhita la băieţii trecuţi de pubertate
C. Dacă orhita este unilaterală poate apărea sterilitatea
*D. Poate produce meningita, de regulă autolimitată
E. Diagnosticul este de obicei serologic
35. 24. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespund adevărului?
*A. Vaccinul antiurlian poate fi administrat imunodeprimaţilor
B. Virusul urlian poate fi izolat în culturi celulare din salivă,LCR
C. Eterul inactivează virusul urlian
*D. Foarte utili în inactivarea virusului sunt compuşii cu iod
E. Virusul urlian prezintă un singur serotip
36. 25. Virusurile paragripale se caracterizează prin:
*A. Fac parte din familia Paramyxoviridae
*B. Prezintă ARN monocatenar şi sunt încapsulate
C. Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică, diametru de 120-300nm
D. Prezintă 6 serotipuri:1, 2, 3, 4, 5, 6
*E. Sunt distribuite pe tot globul în special în lunile de iarnă
37. 26. Alegeţi răspunsurile corecte:
*A. Virusurile paragripale sunt transmise pe cale respiratorie
B. Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare cu
viremie
*C. Perioada de incubaţie este de 2-3 zile
D. Aparţin genului Pneumovirus
*E. Majoritatea infecţiilor cu virusuril paragripale sunt subclinice
38. 27. Clinic infecţiile cu virusuri paragripale sunt caracterizate prin:
*A. Faringită,laringită,traheită
B. Erupţie pe faţă numită rash
*C. Bronşită, bronşiolită, crup
D. Uneori extindere înspre ureche (otită), sinusuri, căi respiratorii superioare
*E. Hipertrofia dureroasă a glandelor parotide

Informatii colectie:
1)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea
microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.

b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.
b) [x] Formarea sporilor care deformează celula
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Formează spori care deformează celula
b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat
b) [ ] Posedă flageli peritrichi
c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------

a) [ ] Posedă formă bacilară
b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi
acidorezistente conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
---------------------------------------------------------------------
9)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor
acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la
bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei
este:
a) [x] Coloraţia Giemsa
c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%
c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază
---------------------------------------------------------------------
15)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat elementul permanent de structură al celulei
bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă
a microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat
b) [x] Microscopia imunofluorescentă
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat
---------------------------------------------------------------------
17)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu
litere majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Contrastarea obiectului studiat
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e) [ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea
particularitate:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
---------------------------------------------------------------------
24)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii
coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
25)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii
coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi este caracteristică următoarea
particularitate:
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
d) [ ] Se divid în câteva planuri
---------------------------------------------------------------------
28)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru stafilococi este caracteristică următoarea
particularitate:
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
29)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru tetracoci este caracteristică următoarea
particularitate:
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se
numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli
se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------

c) [x] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană:
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican

b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor

pot fi sterilizate prin:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------
38)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un
antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea
îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune
b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Catalizează diferite procese metabolice ale celulei
bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Sunt de natură polizaharidică

b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului
ambiant:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează
prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Rata de creştere devine nulă
b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ansamblul
măsurilor prin care se evită contaminarea
substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
0
temperaturi mai joase de 60 C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Profagul reprezintă:
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent

b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e) [ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de
temperaturi:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea microorganismelor patogene din substratul
infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:

a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor
b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via un
bacteriofag
d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-
un duplex diferit al aceleiaşi celule
e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
---------------------------------------------------------------------
64)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli
cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capabile să traverseze bariera placentară este
următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I
(anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul
mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă
cu simptomatică caracteristică:
a) [x] Infecţia acută
b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
e) [ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de
microorganisme după vindecare:
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o reinfectare a organismului până la
reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii
rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii :
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu
persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se
multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi
multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în
organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea
reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
d) [ ] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
87)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se manifestă în prezenţa complementului următoarea
reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
88)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile
următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
c) [x] Antigenul H flagelar
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termostabil caracteristic bacteriilor
gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic
c) [ ] Antigenul H flagelar
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
91)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Meningococii se transmit prin:
a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom
holeriform se indică:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul
de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la
antibiotice este indicată metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) [ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică
intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia
alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia
de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează
după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat
mediul:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu
holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei
b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c) [ ] Turbiditate omogenă
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a) [ ] Infecţii holeriforme
---------------------------------------------------------------------
113)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
b) [ ] Infecţii dizenteriforme
---------------------------------------------------------------------
114)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente
b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente
b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se
efectuează cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea
enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice primare se utilizează pentru
determinarea:
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
---------------------------------------------------------------------
120)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice secundare se utilizează pentru
determinarea:
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
---------------------------------------------------------------------
121)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:

c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin
următoarele teste biochimice:
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore
b) [ ] Forma S , colorate în roz.
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu
b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se
utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză
b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din
grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră
tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală
este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina
reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează
colonii:
a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru
b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează
colonii:
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate
b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi
cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de
patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10M. tuberculosis se caracterizează prin:
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10C. diphtheriae se caracterizează prin:
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi suprarenalelor
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant
b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele
caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea
de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
---------------------------------------------------------------------
147)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează
receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de
hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor
în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează

mediul de cultură:
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale
formează colonii caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej
b) [ ] Negre, lenticulare
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e) [ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu
de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este
necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou
b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
c) [x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată
(carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de
manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se determină preponderent forma bubonică sau
pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] Cavitatea nazală
b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
---------------------------------------------------------------------
161)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate
pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
---------------------------------------------------------------------
162)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu
margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
165)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi
cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la
cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este un important indicator microbiologic al
contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în
diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în mediul extern şi capsulă în
organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în
plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
---------------------------------------------------------------------
172)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C
b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. tetani este caracteristic factorul de
patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid
şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a
mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
179)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină
prin următorul procedeu:
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic
este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
c) [x] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
183)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [x] Şobolanul cenuşiu

c) [ ] Omul bolnav
---------------------------------------------------------------------
184)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gazda naturală pentru virusul gripal C este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus
b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor
reacţia de:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în
ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid
b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele
boli la plante:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu
evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN
incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se referă către virusuri ce cauzează encefalite
acute:
a) [x] Togavirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul
celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii
b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [x] Limfocitele T CD4
b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este
caracteristică pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Etapa de provirus este obligatorie în replicarea
virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro
se numesc:
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la
aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva
pasaje se numesc:
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia
de ARN-mesager se mai numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
204)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia
de ARN-mesager se numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă
c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC
b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriofagul după integrare în cromozomul
celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu
receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se
numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai
mediului este asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine
b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca
c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
---------------------------------------------------------------------
reactivelor:
a) [x] Fucsină fenicată
b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl
b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
220)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se
împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se
studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali
b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) [ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [x] În microscopul cu fond negru
b) [x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura peretelui celular al bacteriilor gram-
pozitive predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor
sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea speciei de bacterii include următoarele
categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii
taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Origine comună
b) [x] Adaptate la un habitat anumit
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x] Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
236)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
b) [x] Se divid într-un singur plan
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b) [x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele procariote este caracteristic:
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b) [ ] Au membrană nucleară
c) [x] Conţin mezosomi
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din categoriile taxonomice enumerate de selectat
denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale

b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
d) [ ] Poartă un caracter de specie
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară
b) [x] Este legat de mezosomii laterali
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită
din următorii compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii
biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
---------------------------------------------------------------------
253)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus
din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura virusurilor se deosebesc următoarele
elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting
următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari

b) [ ] Protoplaşti
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active
asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O cultură microbiană trece prin următoarele faze de
multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul
CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peptonele se obţin din proteine animaliere prin
următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor
cerinţe:
a) [ ] Să posede reacţie alcalină
b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
e) [ ] Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă
următoarelor cerinţe:
a) [x] Să fie izotonice
b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
e) [x] Să posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar
b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile
de cultură pentru cultivarea bacteriilor
heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin

depistarea următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu
scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În
dependenţă de particularităţile de respiraţie se
deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează
următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele
particularităţi:
a) [x] Forma rotundă
b) [x] Suprafaţă netedă
c) [ ] Suprafaţă rugoasă
d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
273)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele
particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice
prin metoda difuzimetrică include următoarele etape:
a) [x] Insămânţarea culturii testate
b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Markerii
epidemiologici, utilizaţi pentru testarea
culturilor microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se
realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele
regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După destinaţie mediile de cultură compuse se

clasifică în următoarele grupe:
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Extrasul
apos din carne se obţine prin expoziţia
produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi
b) [ ] Pasteurizare
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin
evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice se realizează prin metoda:
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid
b) [ ] Otto
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele
procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor
cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După compoziţie se disting următoarele medii de
cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de
bacterii aerobe include:
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice
b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [x] Au suprafaţă netedă
b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular
b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului
microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate
fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea
b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activarea complementului poate avea loc pe
următoarele căi:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
complet:
a) [x] Origine heterogenă
b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
d) [x] Posedă antigenitate
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
incomplet:
b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
e) [x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele centrale ale sistemului imun sunt:
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
---------------------------------------------------------------------
310)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot
fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
---------------------------------------------------------------------
311)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate
afirma:
a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi
utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism
determină:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
315)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare
e) [x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serurile imune curative după modul specific de
acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare
b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul
uman sunt:
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin
b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
c) [x] Imunoglobulina standardă
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
---------------------------------------------------------------------
318)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Administrarea serurilor
imune heteroloage în
organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului
c) [x] ELISA
d) [x] De hemaglutinare indirectă
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot
fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţiile se utilizează în scopul
diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

---------------------------------------------------------------------
326)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot
determina:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
327)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie

b) [ ] Este un caracter stabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului

b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis

b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii structurali care asigură patogenitatea
microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime invazive caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
c) [ ] Citocromoxidaza
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular

b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b) [x] Sunt de natură proteică
c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi
b) [x] Sunt imunogene
c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina bacteriană:

b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism
se petrece prin următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate
b) [x] Pe cale limfatică
c) [x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Anticorpii naturali
b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sistemul complement
b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de
infecţie este asigurată de următorii factori:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin
următoarele particularităţi
a) [x] Apar primele după stimul antigenic
b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
d) [x] Sunt sensibile la cisteină
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din proprietăţile enumerate caracterizează
haptenele?
b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) [ ] Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate
afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil
e) [x] Este termostabil
---------------------------------------------------------------------
complet?
a) [x] Conţine informaţie heterogenă
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului
b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c) [ ] Se menţine timp îndelungat
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a) [x] De precipitare inelară

b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) [x] Imunoelectroforeză
d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de
anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec
b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
---------------------------------------------------------------------
356)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de
serodiagnostic în raport cu RA sunt:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii
imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Anatoxinele se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană
b) [x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene
d) [ ] Nu posedă antigenitate
e) [x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------

b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
---------------------------------------------------------------------
b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
---------------------------------------------------------------------
363)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Sunt înalt reactogene
b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
e) [x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinările sunt indicate:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute

b) [x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d) [ ] În perioada de convalescenţă
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri
imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi
următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip
I sunt:
a) [x] Astmul bronşic
b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin

a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea artificială activă:
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
371)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea artificială pasivă:
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
---------------------------------------------------------------------
372)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt imunocompetente:
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici
b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Limfocitele TCD8+
b) [ ] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
379)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La constituirea răspunsului imun participă următoarele
tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină
după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează
eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V.

cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae
eltor sunt:
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de
vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Peştii din apele sărate
b) [ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e) [ ] Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------
c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă
b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c) [ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele
stadii ale bolii:
a) [x] Enterita holerică
b) [ ] Enterocolita holerică
c) [x] Gastroenterita holerică
d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogeneza holerei sunt implicate următoarele
mecanisme:
a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli patogene pot cauza:

c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------

a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii
factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturii pure de escherichii se
realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------

a) [x] Produce indol
b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e) [x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt
indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate
b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) [x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
410)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină
prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu
b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină

prin testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat
b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d) [x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul escherichiozelor se examinează
a) [x] Materii fecale
b) [x] Urină
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează
mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum
urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea
aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se
utilizează:
a) [x] Vaccin omorât
b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
---------------------------------------------------------------------
420)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru
examenul bacteriologic se poate preleva:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de
izolare şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor
cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor
tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea serologică a culturilor de salmonele
izolate se realizează cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA
b) [x] Serul polivalent ABCDE
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile
preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate
b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea salmonelelor tifoide include studierea
caracterelor:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori
de patogenitate:
a) [x] Factori de adeziune
b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc
următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele
tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei
parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie
diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
perioada de convalescenţă în febrele
tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
---------------------------------------------------------------------
434)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi

semnificaţie diagnostică au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
---------------------------------------------------------------------
435)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se
utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate
b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
---------------------------------------------------------------------
436)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre C. tetani se poate afirma:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii
factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair
b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică

b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţiile clostridiene apar în următoarele
circumstanţe:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de
următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele
simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin
b) [ ] Pancreonecroza
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clostridiile patogene posedă următoarele
particularităţi morfologice:
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula
b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
---------------------------------------------------------------------
447)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea brucelozei se poate realiza prin
următoarele căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor
b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea
brucelelor:
a) [x] Sângele (hemocultura)
b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează
reacţiile:
a) [ ] De precipitare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
---------------------------------------------------------------------
452)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin
reacţiile:
a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
---------------------------------------------------------------------
453)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M

b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
e) [x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
---------------------------------------------------------------------
455)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic
b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
457)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară

b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai
următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Prin înţepătura păduchilor
b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pesta evoulează clinic în următoarele:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei
se prelevă:
a) [x] Aspirat din bubon
b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează
metodele:
a) [x] Bacterioscopică
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c) [x] Biologică
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
---------------------------------------------------------------------
464)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele

particularităţi:
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de
colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice
de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se
prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul
b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
e) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
469)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.
b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se
utilizează:
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis
b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [x] Evoluează în stadii
b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip IV
e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale
sunt utile următoarele metode:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi sunt comune
rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)

b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ

b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii
b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi
b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:

a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi
b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou

b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
---------------------------------------------------------------------
484)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil

b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din genul Staphylococcus în patologia umană mai
frecvent sunt implicate speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de

patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus se caracterizează prin următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de
patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus
hemolitic este un indicator microbiologic de
contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator
b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou
opac, uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de
hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare
semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Determinarea coagulazei libere
b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinarea hemolizinei
e) [ ] Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a) [x] Apără de fagocitoză
b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute
severe sunt utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic
b) [x] Plasma antistafilococică
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice
se utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic
b) [x] Anatoxina stafilococică
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic
---------------------------------------------------------------------
498)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează
prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Neisseria reuneşte:
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele
specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern
b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Cresc pe medii uzuale
b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale

b) [ ] Cresc numai la 370C
c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
b) [x] Parazitează specific numai omul
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După particularităţile nutritive şi de patogenitate
distingem:
a) [x] Neisserii pretenţioase
b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În infecţiile meningococice se examinează
prelevatele:
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite
meningococice se examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se
realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice
este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningitele meningococice LCR se însămânţează
în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele

caractere de cultură:
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
---------------------------------------------------------------------
512)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis posedă următoarele caractere
biochimice:
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningita meningococică se disting următoarele
perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transmiterea gonococului se realizează prin
următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare
b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută
b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de
naştere se pot constata:
a) [x] Conjunctivită gonococică
b) [x] Oftalmia gonococică
c) [x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e) [ ] Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum
b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu localizarea şi forma clinică pentru
diagnosticul gonoreei se prelevă:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de
localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate
b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
formele cronice de gonoree probele pentru
examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator prin:
a) [x] Masajul prostatei
b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza
următoarelor caractere:
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici

b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
525)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează
streptococii în următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni

b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru
om aparţin grupelor:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori
de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate caracteristici pentru S.
pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul reumatismului se utilizează
următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele
reacţii imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Interes medical prezintă următoarele specii din genul
Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar
b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului primar se utilizează
următoarele metode uzuale:
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă
b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală

b) [x] La sfârşitul stadiului primar
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e) [ ] Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se
examinează:
a) [x] Serozitatea din şancrul dur
b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [ ] Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se
examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea leptospirelor se realizează:

a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C
b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se
realizează prin:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) [ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Leptospirele posedă următoarele caractere de
cultură:
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul serologic al leptospirozei se
utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se
utilizează:
b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu
interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului

b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Calitatea aerului se apreciază după următorii
indicatori microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea enterobacteriilor se determină următorii
markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru
acumularea culturii pure şi identificarea
preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea
lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează
următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [x] Specificitate de grup
b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă
a) [ ] Sunt de natură proteică
b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
566)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă
a) [x] Sunt de natură proteică
b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele
medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru
determinarea claselor de imunoglobuline în
serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează

a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Microscopia electronică
b) [x] Ultracentrifugare
c) [ ] Microscopia luminiscentă
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A
sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c) [x] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate
b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri
e) [x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virusul rabiei se poate afirma:
a) [x] Cauzează encefalită acută

b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile
b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC
b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori
b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular
b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) [x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
---------------------------------------------------------------------
585)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la
familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1
b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar
b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
---------------------------------------------------------------------
588)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de
infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul
parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere
vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin
depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele
biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul oreionului se examinează următoarele
prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
MICROBIOLOGIA ŞI
DIAGNOSTICUL DE
LABORATOR AL INFECŢIILOR
AEROGENE
Valentina VOROJBIT, conf. univ.
MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
AL DIFTERIEI
⚫ DIFTERIA – toxiinfecţie acută, caracterizată

printr-o angină pseudo-membranoasă
(greaca: diphthera – pereche de membrane
de pergament) cu efecte toxice la distanţă
(miocardită, polineurită, nefroză).
⚫ 2018 – 16000 cazuri raportate

⚫ 2015 – 4500 cazuri raportate, 2100 decese
⚫ 2014 – 7321 cazuri raportate
⚫ 1991 – 2000 cazuri in fosta URSS
⚫ 1998 – 200.000 cazuri, 5000 letale (Moldova
– apr. 1000 cazuri, peste 200 decese)
⚫ 1821 – Bretonneau individualizează difteria şi
demonstrează caracterul ei contagios
⚫ 1883 - Klebs descrie bacteria în membranele
false de angine difterice
⚫ 1884 - Loeffler izolează bacteria, apoi
demonstrează patogenitatea ei pe cobai
⚫ 1888 - Roux şi Yersin demonstrează secreţia
exotoxinei şi inoculând-o la animal reproduc
manifestările difteriei
⚫ 1890 - Behring şi Kitasato imunizează animalele
cu toxină modificată
⚫ 1923 - Ramon prepară anatoxina difterică, primul
vaccin antidifteric
Difteria este provocată de mi/o din genul
Corynebacterium, familia Corynebacteriaceae
(din greaca κορωνη corönë (nod, innodat) si
βακτηριον bacterion (bastonas)
⚫ Genul Corynebacterium reuneşte mi/o care

se caracterizează prin prezenţa în compoziţia
peretelui celular a:
- acidului mezo-diaminopimelic
- acizilor micolici cu catenă scurtă (22-38 atomi
de C)
Prezintă asemănări cu mi/o din genurile
Mycobacterium şi Nocardia
⚫ Clasificarea genului Corynebacterium
I. Corinebacterii fitopatogene
II. Corinebacterii patogene pentru animale, care
afectează accidental omul:
C.pseudotuberculosis, C.ulcerans
III. Corinebacterii cu tropism uman:
- Specie patogenă: C.diphtheriae (biovaruri
gravis, mitis, intermedius). Colonizează frecvent
rinofaringele, mai rar tegumentul. Există şi
purtători sănătoşi.
- Specii comensale (specii pseudodifterice,
difteroizi): C.xerosis, C.jeikeium,
C.pseudodiphthericum, etc. Habitat – faringe,
rinofaringe, uretra distală, tegument
Caractere morfotinctoriale ale C.diphtheriae
Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm,
drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile
rotunjite sau îngroşate (aspect de halteră sau
de măciucă), datorită granulaţiilor de volutină
(corpii Babeş-Ernst). În frotiuri se aranjează
unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti,
cifre romane sau litere majuscule: Y, M, N,
V... Imobile, asporogene, necapsulate.
Se colorează G+, pentru evidenţierea
granulaţiilor de volutină - Loeffler, Albert,
Neisser
Caractere de cultură
C.diphtheriae este o specie facultativ
anaerobă, exigentă la cultivare, temperatura
optimă de cultivare 37°C, pH 7,4.
Medii de cultură elective:

- Mediul Loeffler (ser bovin coagulat): colonii
S, mici, netede, opace, albe-cenuşii, apar
peste 16-24 ore de cultivare
- Geloză-sânge (identic)
Medii de cultură selective diferenţiale
- Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de
potasiu). C.diphtheriae gravis: colonii R,
mari, negre (reducerea teluritului în teluriu),
crenelate, aspect de “floare de margaretă”,
nehemolitice; mitis: colonii S, mijlocii, negre,
bombate, cu zonă de hemoliză
- Mediul Tinsdale (geloză-ser-cistină-telurit de
potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu halou
brun
- Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol) –
colonii albastre
Medii de transport și îmbogățire
- Geloză-ser semisolidă cu telurit de K
- Mediul Stuart
- Mediul Amies
- Mediul OCST (ou-cistină-ser-telurit)
Activitatea biochimică a C.diphtheriae:

Proteolitică:
Ureaza- (testul Zaks), cistinaza+ (testul Pizu), indol-.
Zaharolitică:
Gravis: glucoza+, amidon+, zaharoza-
Mitis: glucoza+, amidon-, zaharoza-
Posedă catalază, oxidaza-
Se disting 22 lizotipuri de C.diphtheriae şi multiple

serogrupuri (antigen O polizaharidic) şi serovaruri
(antigen K proteic)
Factori de patogenitate
Toxina difterică - origine proteică, secretată de
tulpinile lizogene (fagi beta, purtători ai genei
Tox), în prezenţa unor cantităţi reduse de Fe.
Un represor proteic bacterian (DtxR)
controlează expresia genei Tox. Acest represor
este activat de cantităţi mari de Fe.
Toxina difterica
Exotoxină tipică (fragmente polipeptidice A şi

B). Subunitatea B se leagă de un receptor de
pe celula eucariotă care reglează creșterea și
diferențierea celulei. Ulterior ambele
fragmente (A și B) pătrund în celulă prin
endocitoză. În interiorul endosomei are loc
descompunerea toxinei în fragmente
individuale. Fragmentul A este translocat în
citoplasmă prin porii din membrana
endosomei creați de fragmentul B.
Mecanismul de acţiune al toxinei difterice
Toxina hidrolizează NAD şi transferă
fragmentul ADP-riboză format pe
factorul de elongare EF-2 (ADP-
ribozilare), care nu mai asigură
translocarea peptidil-ARNt de la situsul
acceptor la situsul donor al ribosomului
eucariot. Rezultă stoparea ireversibilă
a sintezei proteice.
O singură moleculă este letală pentru
celulă !!!
Toxina acționează la poarta de intrare și
difuzează în organism perturbând
funcţionarea diferitor organe (în
special SNC, cord, rinichi,
suprarenale), cauzând distrofii.
Poate fi transformată în anatoxină,
utilizată în vaccinare.
Enzime de patogenitate: hialuronidaza,
neuraminidaza
Cord factor – un glicolipid toxic din
peretele celular
Patogeneza şi formele clinice de difterie
Sursa de infecţie: bolnavul cu difterie şi purtătorii

sănătoşi de germeni (colonizează rinofaringele,
rareori tegumentul sau conjunctiva).
Mecanismele şi căile de transmitere:
- Direct pe cale aerogenă (picături) sau contact
cu plăgi contaminate
- Indirect (foarte rar) prin obiecte (jucării,
cărţi), praf sau alimente contaminate
(lactate)
Perioada de incubație – 2-4 zile.
La poarta de intrare bacteriile se multiplică
şi provoacă un focar inflamator local,
determinat de acţiunea toxinei, care fiind
ulterior difuzată prin limfă şi sânge
provoacă starea de intoxicaţie generală.
Focarul inflamator se localizează în faringe
(faringită, angină difterică), mai rar în
laringe (crupul difteric), nas, urechi,
conjunctivă, mucoasa organelor genitale,
plăgi cutanate.
⚫ Leziunile locale se caracterizează prin
inflamaţie fibrinoasă. Exotoxina cauzează
necroză, dilatarea vaselor şi creşterea
permeabilităţii, eliminarea fibrinogenului, care
coagulează cu formarea unei pseudomembrane
fibrinoase (amigdale, uvulă, palatul moale,
faringe). Ea conţine bacterii, hematii, PMN şi
celule necrozate. Se detaşează dificil, nu se
dizolvă în apă, este reproductibilă in situ în
câteva ore. Membrana are tendinţă să se extindă
(laringe, trahee) provocând asfixie.
⚫ În cazuri necomplicate membrana este eliminată
în 5-10 zile.
⚫ În forma malignă difteria este însoţită de edem al
gâtului, semne toxice şi paralizia vălului palatin.
Pseudomembrana difterică
⚫ Intoxicaţia generală afectează SNC (disfagie,
paralizii), sistemul cardio-vascular (miocardite),
suprarenalele (insuficienţă a suprarenalelor),
rinichii (nefroză)
⚫ Tulpini de C.ulcerans pot produce toxină identică
cu cea difterică.
Diagnosticul de laborator al difteriei
⚫ Este URGENT!!!
⚫ Prelevate – în funcţie de forma clinică,
(membrana falsă, tampoane de la periferia
membranelor, tampoane cutanate, conjunctivale,
etc), respectând strict regulile de prelevare şi
transport.
Metode de diagnostic
Examenul microscopic (Gram, Loeffler,
Neisser, Albert), microscopia
imunofluorescentă
Examenul bacteriologic (izolarea,
identificarea culturii pure).
Studierea toxigenezei – obligator.
Se efectuează prin RN cu ser
antitoxic in vitro (RP Elek), in vivo
(cobai), sau depistarea genei Tox
în prelevat sau în cultura pură prin
PCR.
Examenul serologic – retrospectiv
- RA cu seruri perechi (I săptămână şi a III)
şi cultură de C.diphtheriae. Titrul
semnificativ – 1:100 sau creşterea titrului
de Ac.
- Evaluarea titrului de antitoxine în serul
bolnavului (RN, RHAI, RLA, ELISA). La
debutul bolii antitoxinele sunt absente sau
nu depăşesc nivelul de 0,5 UI/ml
Receptivitatea la difterie poate fi
determinată prin:
- Testul Schick (in vivo): i/dermic 0,1 ml
toxină difterică (1/40 DLM) – 48h
Reacţie+: eritem 1cm (receptivitate la
difterie),
reacţie-: lipsa eritemului (persoană imună)
- RN in vitro / RP
- RHAI
- ELISA
Titrul antitoxinelor > 0,03 UA/ml – protector

Titru inferior 0,01 UA/ml – lipsa protecţiei
⚫ Tratamentul difteriei
1. Seroterapie precoce (ser antitoxic
antidifteric, Ig). Neutralizează activitatea
toxinei, blocând fixarea ei pe receptorii
celulari.
2. Antibioterapie (macrolide, tetracicline,
cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine).
Asigură eradicarea germenilor.
3. Tratament simptomatic
Profilaxia specifică a difteriei
Vaccinarea obligatorie cu anatoxină difterică a
copiilor conform calendarului de vaccinări. Există
vaccinuri asociate: DT, DTP, HepB+DTP+Hib.
Vaccinarea primară cu DTP la 2-4-6 luni;
revaccinarea la 22-24 luni cu DTP; la 6-7 cu DT,
la 15-16 ani cu Td, revaccinarea adultilor cu Td
la fiecare 10 ani incepând cu vârsta de 20 de
ani.
Quinvaxem – pentavaccin (DTP-HepB-Hib)
Recent a fost obţinut un vaccin sintetic antidifteric.
Reprezintă un polipeptid antigenic situat la
joncţiunea fragmentelor A şi B a toxinei difterice,
o moleculă peptidică “purtătoare” şi un adjuvant
sintetic.
MICOBACTERIILE. MICROBIOLOGIA ŞI
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL
TUBERCULOZEI
⚫ Familia Mycobacteriaceae
⚫ Genul Mycobacterium
⚫ Specii:
I. Responsabile de tuberculoza umană:
M.tuberculosis, M.bovis, M.africanum, M.canetti
(“tuberculosis complex”) - cultivabile
II. Agentul leprei: M.leprae (strict umană,
necultivabila)
III. Micobacterii “atipice”, condiţionat patogene:
M.avium-intracellulare, M.ulcerans, M.fortuitum,
M.kansasii, M.marinum, etc. Cauzează
micobacterioze la persoane imunocompromise
IV. Micobacterii nepatogene: M.smegmatis, M.gastri,
M.phlei
Caracteristica generală a micobacteriilor:
Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate,
asporogene, imobile.
⚫ Particularități - peretele celular este bogat în acizi
grași cu catenă lungă - acizi micolici și un complex
lipopolizaharidic - lipoarabinomanan (LAM), care se
extinde de la MCP până la suprafața celulei. Acesti
compusi determină acido-alcoolorezistenţă la
colorarea Ziehl-Neelsen.
Caracterele morfobiologice ale
M.tuberculosis
⚫ M.tuberculosis este o bacterie patogenă strict
umană, responsabilă de tuberculoză. Este
sensibilă la căldură, lumină solară directă, raze
UV sau X. Rezistentă la frig sau desicare. Este
puţin sensibilă la acizi, baze (se utilizează în
decontaminarea prelevatelor) sau detergenţi şi
foarte sensibilă la soluţia de alcool de 70°.
⚫ Tulpina M.tuberculosis genotipurile Beijing și
Ural – foarte virulente, rezistente la preparate
antituberculoase
⚫ Mycobacterium tuberculosis a fost cauza
"Pestei Albe" în sec. 17 şi 18 în Europa.
În această perioadă aproape 100% din
populaţia Europei a fost infectată cu
M.tuberculosis şi 25 % din adulţi au decedat.
⚫ R. Koch descopera agentul tuberculozei la
24 martie 1882 (1905 - premiul Nobel în
medicină)
⚫ Tuberculoza (TB) în prezent este prima
cauză de deces din lume dintre toate
infecţiile bacteriene (3 mln /an).
Aproximativ 1/3 din populatie este
infectata, anual apar peste 9 mln cazuri
noi de tuberculoza.
RM incidenţa TB:
⚫ 1990 – 49 cazuri la 100.000 (2149);

⚫ 2006 – 132 cazuri (5461 anual),
⚫ 2013 – 106,4 (3788),
⚫ 2014 – 95,6 (3399),
⚫ 2015 – 83,9 (2981)
⚫ 2016 – 70,2 (2829)
⚫ 2017 – 66,2 (2663)
⚫ 2018 – 86 (3500)
⚫ În 2020 în Republica Moldova au fost înregistrate
1761 de cazuri de îmbolnăvire cu tuberculoză.
⚫ În 2020, numărul total al bolnavilor de tuberculoză
a fost de 2337 de persoane.

⚫ Rata îmbolnăvirilor cu tuberculoză în Republica Moldova
raportată la 100 de mii de locuitori constituie 43.9
persoane.
⚫ În 2020 din cauza tuberculozei au decedat 208 locuitori
ai Republicii Moldova.
⚫ Raioanele cu cea mai înaltă rată a îmbolnăvirilor cu
tuberculoză sunt Rîbnița, Dnestrovsk, Slobozia,
Șoldănești, Rezina, Nisporeni, Leova.
⚫ În 2020, au fost înregistrați 441 de bolnavi cu TB MDR.
⚫ Prevalenţa TB MDR printre cazurile noi de tuberculoză

înregistrate în 2020 (9 luni) este de 24,9 %.
⚫Caractere morfotinctoriale
M.tbc este un bastonaş fin sau uşor încurbat,
în frotiu se observă izolat, în grămezi sau
corzi. Se colorează în roşu prin tehnica
Ziehl-Neelsen
⚫ M. tuberculosis este o bacterie strict

aerobă, foarte exigentă la cultivare.
Toate mediile de izolare au la bază ou
coagulat. Mediul de referinţă –
Lowenstein-Jensen (ou, glicerină,
asparagină, verde de briliant).
⚫ Alte medii solide – Popescu (acid
glutamic în locul asparaginei), Finn
(glutamat de Na).
⚫Micobacteriile patogene cresc lent
(perioada de generaţie – 20 ore), la
37°C, pH 6,8-7,0.
Coloniile de M.tuberculosis apar peste 2-4
săptămâni, sunt rugoase, friabile,
conopidiforme, opace, de culoare crem-
bej (colonii R).
M.bovis şi M.africanum formează colonii S,
mici, netede, nepigmentate, vizibile peste
4-8 săptămâni.
Medii de cultură lichide (mediul 7H9, Middlebrook
7H12, Sauton, etc).
Mediul Sauton conţine săruri minerale, asparagină,
glicerină. M.tuberculosis creşte în 8-10 zile sub
formă de voal. Este utilizat şi pentru repicarea
tulpinilor de BCG.
⚫ Activitatea biochimică a micobacteriilor
patogene
- Toate micobacteriile patogene produc o catalază
termolabilă, distrusă la 68°C timp de 20 min.
Celelalte micobacterii posedă catalază
termostabilă.
- M.tuberculosis şi M.bovis hidrolizează ureea
- M.tuberculosis produce acid nicotinic (niacină),
reduce nitraţii în nitriţi. M.bovis nu manifestă
astfel de activitate.
Factorii de patogenitate ai micobacteriilor
1. Acizii micolici. Previn distrugerea micobacteriilor în
macrofage, protejează micobacteriile extracelulare de
complementul din ser. Condiţionează transformarea
macrofagelor în celule epitelioide şi celule gigante Langhans.
2. Lipoarabinomananul – efecte similare LPZ din bacteriile
gramnegative
3. Cord-factorul (trehalose dimycolate) perturbă respiraţia în
mitocondrii şi inhibă migraţia PMN. Induce cultivarea în corzi
(cosiţe) a M.tuberculosis.
4. Ceara – stimuleaza raspunsul imun celular,
hipersensibilitatea tardiva
5. Proteina ESAT-6 (early secreted antigenic target) –
facilitează legarea bacteriilor de laminina din membrana
bazală a celulelor epiteliale alveolare, cauzează citoliză
6. 1-tuberculosinyladenosine (1-TbAd) – nucleozid particular
cu rol de antacid. Secretat de M.tbc, acopera bacteria si
neutralizeaza pH din fagocite
Lipidele din peretele celular al Mycobacterium
tuberculosis sunt asociate cu următoarele
proprietăţi ale bacteriei:
• Impermeabilitate la colorare
• Rezistenţă la multe antibiotice
• Rezistenţă la substanţe acide şi alcaline
• Rezistenţă la activitatea litică a
complementului
• Rezistenţă la oxidare şi supravieţuire în
interiorul macrofagelor
Polizaharidele joacă un rol important în
formarea Ac serici, conferind specificitatea
imunologică.
Proteinele reprezintă suportul imunităţii
celulare şi al hipersensibilităţii tardive.
Patogeneza şi formele clinice
de tuberculoză
Sursa de infecţie – omul bolnav cu TB
pulmonară bacilară (M.tuberculosis,
M.africanum) sau bovinele bolnave (M.bovis).
Un bolnav cu tuberculoză activă infectează 10-
15 persoane anual.
Transmiterea se efectuează pe cale aeriană
(picături, praf). Inhalarea a cel mult 10 bacterii
poate determina infecţia. Rareori este posibilă
contaminarea prin obiecte, alimente (lapte
nepasteurizat) sau mâini contaminate.
Receptivitatea este influenţată de vârstă şi factorii
de mediu: carenţe nutritive, alcoolism, stare
imunosupresivă, etc
Primoinfecţia tuberculoasă și
tuberculoza latentă
Reprezintă un ansamblu de manifestări clinice,
umorale şi anatomice care se desfăşoară în
organism în urma primului contact cu agentul TB.
După contaminare (mai frecvent în copilărie),
bacteriile pătrund în alveolele pulmonare (90%),
unde sunt captate de celulele dendritice și
macrofage în care se multiplică (bacterii
facultativ intracelulare). Urmează moartea
acestor celule cu fagocitarea lor de alte
macrofage recrutate. Procesul se repetă
determinând formarea unei leziuni inflamatoare
nespecifice.
⚫ Agentul tuberculozei determină
întârzierea dezvoltării imunității dobândite
celulare.
⚫ Prin intermediul celulelor dendritice M.tbc
ajunge în ganglionii limfatici regionali,
unde are loc activarea și diferențierea LT
naive în celule efectoare, care migrează
în plămâni, la nivelul leziunii pulmonare
inițiale, contribuind la formarea
granulomului.
Astfel, peste câteva săptămâni (4-12) se dezvoltă
imunitatea celulară şi leziunea primară evoluează
în leziune granulomatoasă. Sub acţiunea unor
citokine secretate de limfocitele T (în special IFN
gamma, TNF) are loc activarea macrofagelor, care
devin deja capabile sa distrugă micobacteriile. În
acelaşi timp macrofagele activate se diferenţiază în
celule epitelioide şi celule multinucleate gigante
Langhans. Sunt prezente și neutrofile, celule
dendritice, NK. Ele sunt înconjurate de limfocite şi
fibroblaste. Acesta este granulomul tuberculos,
semn caracteristic primo-infecţiei. Infecţia se
extinde pe cale limfatică, cu afectarea ganglionilor
regionali.
- Primoinfecţia inaparentă. La cca 85-90%
leziunile se vindecă cu persistența bacteriilor
inactive sau cu autosterilizare. Nicio expresie
clinică sau radiologică.
- Dacă multiplicarea bacteriilor este masivă, în
leziunile tuberculoase se realizează o necroză
cazeoasă (tuberculom).
Frecvent are loc calcifierea tuberculomului (leziunea
este vizibilă radiologic), cu autosterilizarea
spontană sau cu persistenţa unor bacterii în
leziune. Bacteriile rămân inactive, dar viabile timp
de mulţi ani. Această stare este cunoscută ca
infecţie tuberculoasă latentă (90% din cazuri).
Consecinţele primoinfecţiei inaparente sau
latente: dezvoltarea imunităţii antituberculoase şi
a sensibilizării tuberculinice.
Tuberculoza primară manifestă necomplicată.
Pacienţii au febră, tuse, astenie, pierdere în
greutate, transpiratii nocturne, etc. Etapa
ganglionară poate fi depăşită cu diseminări
hematogene şi afectarea pleurei, meningelui,
măduvei osoase, parenhimei organelor. Leziunile
pot evolua fie spre spre cicatrizare, fie spre
agravare.
Tuberculoza primară cu complicaţii. Rareori
(10% cazuri), evoluţia este defavorabilă: masele
necrotice sunt evacuate în bronşii, vase
sanguine, pleură sau pericard cu formarea unei
caverne, unde bacteriile se multiplică intens.
Fistulizarea într-un vas sangvin diseminează
infecţia sistemic (tuberculoza miliară). Starea
generală este alterată, cu febră, tuse, uneori
hemoptizie. Bolnavul este contagios, eliminând
bacterii cu sputa.
Tuberculoza secundară. Se manifestă în condiţii
de scădere a reactivităţii imune, prin reinfecţii
masive sau reactivarea unor focare latente.
Focarele noi apar în ritm lent şi evoluează cronic
fără tendinţă de vindecare spontană.
Alte forme clinice de tuberculoză: ganglionară,
meningeană, osteo-articulară, uro-genitală.
Imunitatea antituberculoasă este celulară,
nesterilă. Hipersensibilitatea tardivă însoţeşte
imunitatea celulară. Ac circulanţi nu au rol
protector.
Infecţia tuberculoasă Tuberculoza pulmonară
M.tbc prezentă în organism M.tbc prezentă în organism
Testul tuberculinic pozitiv Testul tuberculinic pozitiv
Examenul radiologic
Examen radiologic normal
evidenţiază leziune
Frotiurile şi culturile din Frotiurile şi culturile din
spută sunt negative spută sunt pozitive
Tuse, febră, scădere în
Fără simptome
greutate
Frecvent contagios până la
Necontagios
tratament
Nu este definit ca bolnav Definit ca bolnav de
de tuberculoză tuberculoză
Diagnosticul de laborator al tuberculozei
⚫ Prelevate: în funcţie de forma clinică: sputa
matinală (5-10 ml), tubaje gastrice, urină, lichid
pleural, articular, peritoneal, LCR, bioptate, etc
⚫ În caz de necesitate se efectuează
omogenizarea /decontaminarea cu NaOH şi
concentrarea (prin centrifugare) a prelevatelor.
1. Examenul microscopic – frotiuri colorate
Ziehl-Neelsen (bastonaşe purpurii izolate) sau
cu fluorocromi (auramină sau amestec
auramină+rodamină) - bastonaşe galbene pe
fond negru. Sensibilitatea – 104 bacili/ml
2. Examenul bacteriologic clasic– izolarea culturii
pure pe mediile speciale, identificarea ei, testarea
sensibilităţii la chimioterapice (prin metoda
diluţiilor în mediu solid – metoda concentraţiilor
absolute). Rezultat peste 2-2,5 luni
Examenul bacteriologic rapid (sistemul BACTEC,
metoda MB/BacT). Rezultat pozitiv în 3-21 zile
Sunt utilizate medii lichide. Principiul metodei – se
apreciază scăderea concentraţiei oxigenului din
mediu odată cu multiplicarea micobacteriilor.
Lectura este automată.
3. Metoda biologică (inocularea la cobai). Serveşte
uneori pentru confirmarea virulenţei micobacteriei
4. PCR pentru detectarea rapidă al ADN
micobacteriilor direct în prelevate. Permite
detectarea genelor de rezistenţă la preparate
antituberculoase
5. Intradermoreacţia la tuberculină (reacţia Mantoux).
Se cercetează starea de hipersensibilitate cutanată la
tuberculină. Tuberculina reprezintă un filtrat proteic
dintr-o cultură bulionică autoclavată de M.tuberculosis.
Pe faţa anterioară a antebraţului se injectează i/dermic
2; 5 sau 10 UI de tuberculină în volum de 0,1 ml.
Lectura peste 72 ore. Reacţia pozitivă se manifestă
printr-o induraţie şi congestie cu diametrul superior sau
egal cu 5 mm. Interpretarea se efectuează în funcţie de
contextul clinic
⚫ Reacţia + indică că subiectul a fost infectat cu
micobacterii (primoinfecţie), a fost vaccinat cu BCG
sau este bolnav de tuberculoză (în acest caz diametrul
depăşeşte 10 mm).
⚫ Reacţia negativă exclude diagnosticul de tuberculoză
şi indică receptivitatea individului la tuberculoză.
⚫ Interferon-γ (interferon-gamma) release
assays (IGRAs).
⚫ Se bazeaza pe capacitatea unor antigene

ale M. tuberculosis de a stimula producerea
IFN-γ de catre gazda. Aceste Ag lipsesc la
alte micobacterii sau la tulpina vaccinanta
BCG, astfel poate fi depistata infectia
tuberculoasa latenta.
⚫ Un test ELISA este utilizat pentru
cuantificarea interferonului.
⚫ În Moldova activează 59 de laboratoare de
microscopie a sputei pentru depistarea
Mycobacterium tuberculosis.
⚫ În afară de aceasta, în Chişinău, Bălţi,
Bender şi Vorniceni funcționează şi
Laboratoare de Referință în microbiologia
tuberculozei unde se efectuează examene
microbiologice pentru depistarea rezistenței
la preparatele medicamentoase.
Tratamentul tuberculozei
⚫ DOTS (Directly Observed Treatment Short
Course Chemotherapie). DOTS este o
strategie a OMS implementată în 1993
⚫ Principiile DOTS
- tratament standardizat
- tratament bifazic constituit dintr-o fază intensivă şi
faza de continuare
- asocieri de medicamente antituberculoase
- supraveghere directă a regularităţii administrării
tratamentului antituberculos
Din 2005 – Program Naţional de Control şi
Profilaxie a Tuberculozei
1. Chimioterapice care inhibă sinteza acizilor
micolici (Izoniazida, Pirazinamida,
Etambutolul, Etionamida) – de prima linie
2. Antibiotice cu spectru larg: rifampicină,
streptomicină, kanamicină, D-cicloserină
3. Fluorochinolone – linia a doua
4. Antibiotice noi - Bedaquiline, Delamanid
Exigenţele terapiei antituberculoase: a împiedica

selecţia mutanţilor rezistenţi şi a steriliza
definitiv focarul.
În acest scop se utilizează asocierea a 3-4
preparate pe o perioadă de 6-12 luni.
MDR-TB – tuberculoza multidrogrezistentă
(tulpini rezistente la Izoniazidă şi
Rifampicină)
XDR-TB – tuberculoza cu rezistenţă extinsă
(tulpini rezistente la chimioterapice de
linia a 2)
OMS – 500.000 de cazuri noi de TB MDR pe
an
79% din cazurile tuberculozei rezistente sunt
cauzate de tulpini XDR.
În RM prevalenţa MDR-TB printre cazurile noi
a constituit în 2006 19,4%, 2015 - 26%,
2017 – 28%, 2018 – 29%
Rata de acoperire cu tratament:
2013 – 80,8%, 2014 – 82,6%, 2017 – 83%,
2018 – 87%
Strategia OMS
⚫ The WHO End TB Strategy, adopted by the World
Health Assembly in May 2014, is a blueprint for
countries to end the TB epidemic by driving down TB
deaths, incidence and eliminating catastrophic costs. It
outlines global impact targets to reduce TB deaths by
90%, to cut new cases by 80% between 2015 and
2030, and to ensure that no family is burdened with
catastrophic costs due to TB.
⚫ Ending the TB epidemic by 2030 is among the health
targets of the newly adopted Sustainable Development
Goals. WHO has gone one step further and set a 2035
target of 95% reduction in deaths and a 90% decline in
TB incidence – similar to current levels in low TB
incidence countries today.
Profilaxia specifică
Vaccinarea obligatorie cu vaccinul BCG. El

reprezintă o tulpină vie avirulentă de
M.bovis. A fost obţinută de Calmette şi
Guerin în 1921 după multiple repicări (230
pasaje) pe mediu cu cartof, bilă şi
glicerină.
Vaccinul se administrează i/dermic la vârsta

de 2-5 zile de la naştere.
MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE
LABORATOR AL TUSEI CONVULSIVE
⚫ Familia Halobacteriaceae
⚫ Genul Bordetella
⚫ Specii:
1. Bordetella pertussis (agentul tusei convulsive)
2. Bordetella parapertussis (agentul parapertusei)
3. Bordetella bronhiseptica (pneumonii, bacteriemii)
4. Bordetella avium
5. Bordetella holmensii (izolată din hemoculturi)
6. Bordetella hinzii (izolată din prelevate respiratorii)
7. Bordetella trematum (infecţii cutanate şi auriculare)
B.pertussis – agentul cauzal al tusei convulsive
⚫ Caractere morfobiologice
Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează
microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în
perechi sau lanţuri scurte.
Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la
cultivare.
Medii speciale de izolare:
- mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi
glicerină)
- geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
Mediul de transport Kuzneţov (soluţie tampon
fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% cărbune activat)
⚫ Peste 3-5 zile de incubare în atmosferă
umedă la 37° C apar colonii S mici,
bombate, lucioase, cu aspect de picături
de mercur, hemolitice (corespund
bacteriilor virulente – faza I), forme R –
avirulente, faza IV.
⚫ Coloniile de B.parapertussis apar în 48
ore, B.bronchiseptica – în 24 ore
B.pertussis manifestă activitate biochimică
redusă: oxidaza+, nu fermentează
glucidele, ureaza-, nitrat-reductaza- .
⚫ Structura antigenică a B.pertussis este
complexă: există Ag capsulare
polizaharidice, Ag proteice, Ag fimbrial
(hemaglutinina), Ag lipopolizaharidic.
⚫ Factorii de patogenitate
1. Adezine:
- Hemaglutinina filamentoasă (purtată de

pili). Permite ataşarea bacteriei la celulele
epiteliale ciliate ale tractului respirator, de
asemenea se fixează pe macrofage şi
limfocite.
- Aglutinogene. Proteine de suprafaţă
situate pe fimbrii. Participă la ataşarea
B.pertussis la celulele epiteliale.
- Pertactina. Proteină a membranei
externe, permite fixarea pe membrana
celulelor eucariote
- Subunitatea B a toxinei pertusice.
determină adeziunea bacteriei la epiteliul
traheal şi celule fagocitare.
2. Toxine
- Toxina pertussis (citotoxină de tip A-B).
Poate fi fixată pe suprafaţa bacteriei sau
secretată în spaţiul extracelular. Acţionează
asupra diferitor celule eucariote, mărind
concentraţia intracelulară de AMP ciclic
(fragmentul A este o ADP ribosil transferază).
Provoacă hiperlimfocitoză, sensibilizare la
histamină, hipersecreţie de insulină,
perturbarea activităţii fagocitelor.
- Adenilat-ciclaza-hemolizină. Provoacă
hemoliză, perturbă activitatea bactericidă a
PMN, monocitelor şi macrofagelor şi
stimulează secreţia sero-mucoasă a căilor
respiratorii.
- Toxina dermonecrotică. Se eliberează în urma
lizei bacteriene. Determină inflamaţie şi necroză
locală.
- Toxina citotraheală. Glicopeptid (fragmente de
peptidoglican) care inhibă sinteza ADN, provocând
distrugerea celulelor epiteliale ciliate. Stimulează
eliminarea IL-1, cauzând febră.
- Endotoxina
Patogeneza tusei convulsive

Sursa de infecţie – omul bolnav, în special în perioada
de debut al bolii.
Mecanismul de transmitere – aerogen, prin picături
B.pertussis manifestă tropism pentru mucoasa
căilor respiratorii: faringe, trahee, bronşii,
bronhiole, chiar alveole. Alterarea epiteliului ciliat
împiedică eliminarea mucusului, el fiind eliminat
doar prin tuse. Tusea survine din cauza iritaţiei
mucoasei de către toxina bacteriană. Excitaţia de
lungă durată a receptorilor terminali ai nervului
pneumogastric determină un flux continuu de
impulsuri în bulbul rahidian, ce duce la formarea
unui focar de excitaţie dominant. El atrage
excitaţii nespecifice de la alţi receptori, fapt ce
determină accesele de tuse, care devin tot mai
grave şi mai frecvente.
Un stimul puternic poate stinge dominanta, cu
atenuarea tusei. Focarul este foarte stabil,
persistă şi după dispariţia bacteriei din
organism.
⚫ În evoluţia tusei convulsive se disting 4 stadii
(perioade):
I. Perioada de incubaţie (3-15 zile)
II. Perioada catarală, foarte contagioasă.
Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14
zile)
III. Perioada convulsivă (paroxistică). Accese
de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu
cianoză, vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
IV. Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)
Complicaţii grave sunt posibile la copiii
sugari: bronho-pneumonii, encefalite.
Imunitatea este durabilă, umorală şi

celulară. Rol protector au Ac anti-toxină
pertussis şi anti-hemaglutinină
filamentoasă.
Diagnosticul de laborator
al tusei convulsive
Prelevate: mucozităţi nasofaringiene sau bronşice,
recoltate cât mai precoce.
1. RIF
2. Examenul bacteriologic (însămânţare cu tamponul
sau prin tehnică “plăcilor tuşite”)
3. Tehnnici de biologie moleculară (PCR)
4. Examenul serologic (RA, ELISA). Reacţiile se
pozitivează din săptămâna a II a perioadei
convulsive. Se examinează seruri perechi prelevate
la interval de 14-21 zile. Semnificativă este o creştere
de cel puţin 4 ori a titrului Ac.
Tratamentul tusei convulsive
Eritromicină sau cloramfenicol– cel puţin 10 zile (până la apariţia
Ac)
Imunoglobulină umană antipertussis
Profilaxia specifică
- Imunizarea artificială obligatorie:
1. Vaccinul ADTP. Componentul antipertusic este reprezentat
de o suspensie de bordetele de faza I, adsorbite pe adjuvant.
2. Vaccinul acelular conţine unele componente bacteriene
(anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă). Este mai
bine tolerat, dar mai puţin eficace.
3. Vaccinul multicomponent acelular conţine anatoxina
pertussis, hemaglutinina filamentoasă, pertactina şi 2 tipuri
de fimbrii
- Imunoglobulină umană antipertussis
INFECŢII CAUZATE DE
BACTERII ANAEROBE
STRICTE
Particularităţi ale bacteriilor anaerobe:
⚫ Oxigenul este toxic (lipsa superoxid
dismutazei/catalazei, peroxidazei)
⚫ Cresc doar în lipsa oxigenului/potenţial
redox scăzut
⚫ Energia este obţinută prin fermentare /
respiratie anaeroba
Circumstanţe ce favorizează infecţiile cu
anaerobi:
⚫ Hipoxii tisulare (ateroscleroză, necroză,
tumoare malignă, corp străin...)
⚫ Stări de imunosupresie
CLASIFICAREA ANAEROBILOR
A. Bacterii telurice (sporogene)
Prezente în sol, supravieţuesc graţie sporilor
termorezistenţi
Familia Clostridiaceae
Genul Clostridium
Specii:
⚫ C. perfringens, C.septicum, C.novyi
(oedematiens), C.histolyticum – agenţii
gangrenei gazoase
⚫ C.tetani – agentul tetanosului
⚫ C.botulinum – agentul botulismului
⚫ C.difficile – agentul colitei pseudomembranoase
Patogene, provoacă infecţii specifice necontagioase
B. Bacterii anaerobe nesporogene (flora Veillon)
Reprezintă flora saprofită din mediul extern şi
comensală a omului (floră endogenă).
⚫ Coci gram+ (Peptococcus, Peptostreptococcus)
⚫ Coci gram- (Veillonella)
⚫ Bastonaşe gram+ (Eubacterium, Actinomyces,
Bifidobacterium, Propionibacterium,
Lactobacillus)
⚫ Bastonaşe gram- (Fusobacterium, Bacteroides)
⚫ Spirochete
Condiţionat patogene, pot cauza infecţii supurative,
septicemii la persoane cu rezistenţa scăzută sau
în asociaţii cu alte mi/organisme
CLOSTRIDIILE GANGRENEI GAZOASE
Agenţii cauzali:
⚫ C.perfringens (serotipuri A, B, C, D, E)
⚫ C.novyi (oedematiens)
⚫ C.septicum
⚫ C.histolyticum
CARACTERE MORFOTINCTORIALE
C. perfringens - bastonaş gram+ imobil,
capsulat, sporogen (sporul oval sau
rotund, central sau subterminal,
deformează celula bacteriană).
Alte clostridii – mobile, necapsulate
CARACTERE DE CULTURĂ ŞI
ENZIMATICE
Medii de cultură: Kitt-Tarrozzi regenerat, bulion
tioglicolic, geloză-sânge glucozată, geloză cu
gălbenuş de ou şi lactoză, mediul Wilson-Blair
Colonii – C.perfringens – lenticulare, hemolitice; pe
mediu cu galbenus de ou coloniile sunt
inconjurate cu un halou opac (lecitinaza); în
mediul Wilson-Blair – colonii negre (H2S);
clostridiile mobile – colonii R.
37 grade, 24 ore
Manifestă activitate proteolitică (digestia cazeinei,
producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu
producere abundentă de gaz.
FACTORI DE PATOGENITATE
TOXINE
⚫ Toxina α (lecitinaza) – fosfolipază care
hidrolizeză lecitina și sfingomielina din membrana
diferitor celule ale gazdei – hematii, leucocite,
trombocite, celule musculare.
⚫ Toxina alfa prezintă, de asemenea, capacitatea
de a se infiltra în țesutul celular înconjurător și de
a provoca o cascadă de activitate biochimică
aberantă.
⚫ Determină mionecroză, hemoliză, trombocitoliză,
dereglări de coagulare, creşterea permeabilităţii
vasculare, inactivarea ATPazei musculare,
hipotensiune, bradicardie, şoc. Restricționează
fluxul sangvin către zona afectată, limitând
accesul leucocitelor și monocitelor în această
zonă.
⚫ Toxina θ (teta) – alterează permeabilitatea

capilarelor și este cardiotoxică. Determină activarea
trombocitelor care declanșează un răspuns inflamator
acut în țesutul din apropiere. Manifestă activitate
necrozantă, hemolitică.
⚫ Enterotoxina – formează pori în membrana
enterocitelor, perturbă transportul apei, ionilor şi a
glucozei prin membrana enterocitelor
ENZIME DE PATOGENITATE – colagenaza,

proteinaza, elastaza, hialuronidaza, ADN-aza, etc.
CAPSULA – rol antifagocitar

HABITAT
⚫ Mediul extern – sol, apă, aer, praf
⚫ Intestin, vagin, tract respirator superior
(om şi animale)
FORME CLINICE
1. Gangrena gazoasă (post-traumatică,

post-operatorie)
2. Mionecroze
3. Celulite, fasciite
4. Septicemii
5. Toxiinfecţii alimentare
6. Enterita necrozantă
PATOGENEZA GANGRENEI
GAZOASE
Porţi de intrare – leziuni importante ale tegumentului
sau mucoaselor
Omul se contaminează:
Exogen - bacteria sau sporul pătrunde în plaga
contaminată cu sol, apă, praf (accidente rutiere, de
muncă, etc.) – gangrena gazoasă post-traumatică;
gangrena gazoasă uterină (urmare a avortului
septic).
Endogen – flora internă a bolnavului contaminează

plaga (chirurgie septică viscerală, chirurgia
ortopedică, etc) - gangrena gazoasă post-
operatorie.
Gangrena spontană – in cancer intestinal
PATOGENEZA GANGRENEI GAZOASE
Condiţii suplimentare pentru apariţia infecţiei:

⚫ Traumatisme cu necroză tisulară, hematom,
corpuri străine
⚫ Penetrare profundă a germenului
⚫ Potenţial rH2 scăzut (- 0,5 V)
⚫ Multiplicarea bacteriilor aerobe asociate
(enterobacterii, enterococi, stafilococi)
⚫ Imunitate deficitară (radioterapie,
imunosupresie, antibioticoterapie neadecvată,
etc)
⚫ Injecţia substanţelor vasoconstrictive
Multiplicându-se, bacteriile degradează ţesuturile,
distrugându-le din aproape în aproape, fiind
responsabile de extensia infecţiei şi de toxemie.
Produsele gazoase formate produc disecţia
ţesuturilor.
Clinic: durere locală, edem, paloare, urmată de
decolorarea tegumentului, bule hemoragice,
mionecroză, crepitaţie la palpare, scurgeri sero-
hemoragice, stare generală gravă (febră,
hipotensiune, bradicardie, hemoliză intravasculară,
insuficiență renală, şoc, posibil deces)
Alte forme clinice cauzate de C. perfringens –
celulite, fasciite, enterită necrozantă, toxiinfecţii
alimentare
DIAGNOSTICUL GANGRENEI GAZOASE
⚫ Clinic – crepitaţie, miros fetid, scurgeri
hemoragice din plagă
⚫ Confirmare prin diagnostic microbiologic
Prelevate: secreţii din plagă, sânge, lichid seros,

bioptate
Precauţii la prelevare: excluderea contactului cu

aerul, transportare imediată sau utilizarea
mediilor de transport lipsite de oxigen
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Examenul microscopic – bastonaşe gram+,
în cantităţi mari, asociate cu reacţie
leucocitară slabă – Intervenţie chirurgicală
imediată !!!!!
Examenul bacteriologic – condiţii anaerobe
(anaerostat, gaz-pachete, medii anaerobe),
metode clasice (Zeissler, Weinberg)
Important: izolarea bacteriilor aerobe sau facultative

asociate
Tehnici de amplificare genică
Diagnostic rapid – Mediul Kitt-Tarozzi / tioglicolic

mediul cu lapte (coagulare), mediul Wilson-Blair
(colonii negre)
TRATAMENT ŞI PROFILAXIE
⚫ Chirurgical (debridarea plăgilor, eliminarea
maselor necrotizate şi a corpurilor străine,
drenarea)
⚫ Administrarea serului antitoxic polivalent (anti-
C.perfringens, C.novyi, C.septicum)
⚫ Antibioterapia cu asociaţii de antibiotice (beta-
lactamine, aminozide, metronidazol)
⚫ Oxigenoterapia hiperbară / incizii cutanate
Profilaxia – prelucrarea minuţioasă a plăgilor,

eliminarea corpurilor străine şi a ţesuturilor
necrotice, seroterapie preventivă, antibioterapie,
supravegherea bolnavilor
TETANOSUL
Agentul cauzal – Clostridium tetani
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, cu
flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este plasat
terminal (bastonaş de tobă). Gram+. Inert biochimic.
Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul
supravieţuieşte în sol decenii.
Toxina tetanică
⚫ Tetanolizina – hemoliză
⚫ Tetanospasmina (codificată plasmidic).
Determină contracturi ai muşchilor striaţi.
Compusă din 2 fragmente proteice:
fragmentul A (toxic, neimunogen) şi
fragmentul B (atoxic, imunogen).
Toxina este produsa in timpul cresterii
celulelor si eliberata in urma lizei.
Doza letala - < 2,5 ng/kg
Mecanismul de acţiune al toxinei:
La nivelul plăcii motrice neuro-musculare toxina completă
penetrează într-o veziculă de endocitoză, fiind transportată
pe calea retro-axonală până la prima sinapsă a măduvei
spinării. Aici toxina traversează spaţiul intersinaptic şi
urmează calea spre SNC. Locul de atac al toxinei îl
constituie sinapsa dintre motoneuron şi neuronii căilor de
inhibiţie. Tetanospasmina (fragmentul B) se leaga de
disialogangliozide din membrana neuronilor cu
translocarea ulterioara in interiorul celulei. Fragmentul A,
cu rol de Zn-endopeptidaza, cliveaza proteina
membranară sinaptobrevina II (VAMP) din veziculele
sinaptice, responsabila de eliberarea mediatorilor. Rezulta
stoparea eliberarii glicinei si acidului gamma-amino-
butiric (inhibitori al motoneuronului) de către
interneuron, determinand contracţia simultană a
perechilor de muşchi protagonist-antagonist,
producând paralizie spastică (rigidă).
PATOGENEZA TETANOSULUI
Habitat – sol, ape, praf, intestinul animalelor,
omului.
Porţi de intrare – tegumentul, mucoasele
lezate/traume penetrante (plăgi, arsuri,
mucoasa uterină post-partum, intervenţii
chirurgicale, ulcere varicoase, focare dentare,
injecții i/m, droguri intravenoase, etc.),
cordonul ombilical la nou-născuţi.
C. tetani este o bacterie ne-invazivă,
multiplicându-se la poarta de intrare şi
elaborând toxina, care difuzează în
organism.
CLINICA TETANOSULUI
Incubaţia – 6-15 zile (3 zile-3 săptămâni)
Semne clinice – trismus (contractură dureroasă a

muşchilor masticatori), facies sardonicus
contracţii ale muşchilor feţei), anxietate,
contracturi generalizate cu paroxisme spontane
sau declanşate de stimuli externi (zgomot,
lumină, etc), poziţia corpului în formă de arc
(opistotonus), dereglări de vorbire.
Moarte prin asfixie (spasm laringean) sau stop

cardiac.
DIAGNOSTICUL TETANOSULUI
⚫ Diagnostic clinic
⚫ Diagnostic de laborator
Prelevate: secreţii din plagă, material de pansament,
medicamente, etc.
⚫ Examenul microscopic (de orientare)
⚫ Examenul bacteriologic (tardiv, de confirmare)
⚫ Examenul biologic (depistarea toxinei prin infectarea
şoriceilor cu apariţia semnelor clinice ale maladiei peste
24-48 ore), identificarea toxinei prin RN cu anti-seruri
⚫ Examenul serologic – dozarea antitoxinelor pentru
studierea imunităţii populaţiei (RP, RLA, RHAI, ELISA)
TRATAMENTUL ŞI PROFILAXIA
TETANOSULUI
Tratament:
⚫ Ser imun antitetanic (imunoglobulină specifică)
intramuscular, intravenos
⚫ Anatoxină tetanică
⚫ Tratament simptomatic (sedative, miorelaxante,
antibioterapie, respiraţie asistată, etc)
Profilaxie:
⚫ Imunizarea activă cu anatoxină tetanică (conform
calendarului vaccinării – ADTP, ADT, AT)
⚫ În caz de plagă: prelucrarea corectă, anatoxină, ser
imun antitoxic
BOTULISMUL
Agentul cauzal – Clostridium botulinum
(din latină botulus – cârnaț).
Se întâlnește în sol, ape, uneori intestinul
unor mamifere (cai, bovine, om).
Caractere morfotinctoriale – bastonaş
mobil, sporogen, gram+. Sporul este
ovoid, subterminal (aspect de rachetă de
tenis), termorezistent, distrus la 120 grade
– 15 minute (autoclavare).
C.botulinum scindează proteinele şi
glucidele cu formare de gaze şi acizi
(acetic, butiric, lactic, etc).
⚫ Factori de patogenitate – toxina
botulinică serotipuri A,B,C,D,E,F,G,H.
Este de natură proteică, antigenică,
specifică de tip.
⚫ Doza letală pentru om – 1ng/kg.
⚫ Stabilă în mediu acid şi la acţiunea
enzimelor digestive. Poate fi distrusă prin
încălzire 15 min la 80 grade sau 10 min la
100 grade.
PATOGENEZA BOTULISMULUI
⚫ Transmiterea:
– Alimentar (alimente conservate
în conditii casnice: cârnaţi,
şuncă, jambon, peşte sărat sau
afumat, conserve de fructe şi
legume)
Condiţii favorabile toxigenezei:
-Salinitate insuficientă (mai mică
de 10%) și pH mai mare de 4.6
-Temperatura peste 16 grade C
-Anaerobioză (alimente compacte
sau ambalaje ermetice)
-Timp suficient pentru producerea
toxinei (cel puţin 8 zile)
- Botulismul infantil apare la sugari sub 6 luni
(germinarea în intestin a sporilor vehiculaţi prin
alimente)
- Botulismul de plagă (germinare sporilor într-o

plagă infectată cu aerobi)
PATOGENEZA BOTULISMULUI
⚫Perioada de incubaţie – 18-96 ore
Toxina ingerată este absorbită în sistemul
limfatic intestinal, apoi în sânge.
Acţionează la nivelul periferic asupra
sinapselor cu acetilcolina ca mediator
(joncţiunile neuro-musculare).
Mecanismul acţiunii botulotoxinei: inhibă
eliberarea acetilcolinei din veziculele
sinaptice rezultând blocarea stimulării
nervoase a muşchiului (paralizii flasce).
SEMNE CLINICE
⚫ Paralizii în sfera nervilor cranieni: diplopie,

ptoză palpebrală, midriază, disfagie, disartrie,
senzaţie de sete
⚫ Paralizii descendente
⚫ Dereglări digestive: nausee, vomă,
constipaţie
⚫ Lipsa febrei şi a dereglărilor cardiace
⚫ Cauza decesului: paralizia muşchilor
respiratori
DIAGNOSTIC
⚫ Diagnostic clinic
⚫ Diagnostic microbiologic
Prelevate: sânge, mase vomitive, mase fecale,
alimente
A. Depistarea toxinei (RN pe şoareci, RP,
RHAI, RCoA, RLA, ELISA)
B. Tehnici de biologie moleculară
C. Examenul bacteriologic este suplimentar
TRATAMENTUL ŞI PROFILAXIA
BOTULISMULUI
Tratament specific: seroterapie precoce

(ser polivalent, apoi monovalent),
imunoglobuline
Profilaxie: nespecifică
INFECŢII CAUZATE DE BACTERII
ANAEROBE NESPOROGENE
Parte componentă a microbiocenozelor rino-

faringiene, digestive şi genitale
Condiţii ce favorizează multiplicarea:
- Leziuni necrotice
- Diminuarea potenţialului redox
- Reducerea rezistenţei organismului
- Disbioze
FORME CLINICE
⚫ Septicemii
⚫ Procese supurative
- Supuraţii abdominale (peritonite apendiculare,
supuraţii determinate de cancer digestiv,
supuraţii post-operatorii, abcese)
- Supuraţii ale micului bazin (abces perirectal,
piosalpinx, supuraţii urinare)
- Supuraţii pleuro-pulmonare, bucale, ORL (otite)
- Abces al creierului şi meningite purulente
MICROBIOLOGIA SI
DIAGNOSTICUL DE
LABORATOR AL
INFECTIILOR MENINGO-
SI GONOCOCICE
Clasificarea (Bergey's 2001) :
Familia – Neisseriaceae
Genurile - Neisseria, Kingella, Eikenella,
Chromobacterium, Aquaspirillum , etc.
Genul Neisseria include două specii patogene umane
importante N. gonorrhoeae şi N.meningitidis (neisserii
“pretenţioase”).
Specii comensale, găzduite pe mucoasele tractului
respirator şi digestiv, conjunctivă, vagin, uretra distală
(neisserii “nepretenţioase”): Neisseria flava; Neisseria
flavescens; Neisseria subflava; Neisseria lactamica;
Neisseria mucosa; Neisseria pharyngis; Neisseria
polysaccharea; Neisseria sicca; Neisseria spp. In
unele condiţii se pot comporta ca patogeni oportunişti.
Caractere generale ale genului Neisseria
- Coci gramnegativi, asociaţi în diplococi,
uneori tetrade, imobili
- Bacterii carboxifile, cu metabolism
respirator
- Catalazo- şi oxidazo-pozitive
- Sunt găzduite pe mucoasele omului şi

animalelor
- Speciile patogene sunt exigente la
cultivare
⚫ Neisseria meningitidis
1884 - Marchiafava si Celli observă diplococi

gramnegativi în LCR al unui pacient cu meningită
1887 – Anton Weichselbaum (bacteriolog austriac)
izolează bacteria din LCR şi demonstrează rolul ei
etiologic
Bacterie strict umană care colonizează rinofaringele
la un numar mare de purtători sănătoşi (5-30%).
Portajul poate avea o durată de la câteva zile la
câteva luni.
In unele cazuri şi cu frecvenţă redusă este capabilă să
provoace septicemie şi/sau o meningită
cerebrospinală.
Caractere morfobiologice
N.meningitidis se prezintă sub formă de coci
imobili, gram-, in frotiu se aranjează in
diplococi cu suprafeţele adiacente aplatizate
sau puţin concave (aspect riniform, de
“boabe de cafea”). Posedă capsulă
polizaharidică şi fimbrii.
Structura antigenică a N.meningitidis
1. Ag polizaharidice capsulare permit
caracterizarea a 13 serogrupe: A, B, C, D, X, Y,
Z, 29E, W135, H, I, K și L. Mai frecvent intâlnite
sunt serogrupele A, B, C, Y şi W135.
2. Ag proteice din membrana externă (cinci
proteine majore) permit distincţia tipurilor
serologice
3. Ag lipo-oligozaharidice (serotipuri)
Aceste antigene servesc în calitate de markeri

epidemiologici.
N.meningitidis este un mi/o carboxifil, foarte
exigent la cultivare. Se cultivă doar pe medii
îmbogăţite cu sânge sau ser (geloză-ser,
geloză-sânge, geloză-ciocolată, mediul
Mueller-Hinton) şi preîncălzite în termostat.
Coloniile S, mici (1-2 mm), cu marginile netede,
bombate, translucide apar peste 24-48 ore de
incubare la 37 C în atmosferă umedă
îmbogăţită cu 5-10% CO2.
Activitate biochimică
N.meningitidis posedă catalază şi oxidază,
scindeaza glucoza şi maltoza fără a
produce gaz.
Rezistenţa în mediul extern: N.meningitidis
este o bacterie deosebit de fragilă,
sensibilă în special la desicare, radiaţii
solare, variaţii de pH şi refrigerare;
temperaturi sub 37 C determină autoliza
bacteriilor.
Factorii de patogenitate
1. Adezine (fimbriile şi proteine ale ME)
2. Capsula – rol antifagocitar
3. sIg A-proteaza – descompune sIg A de pe
mucoase
4. Endotoxina – declanşeaza secreţia diferitor
citokine
5. Receptori şi captatori de Fe (receptori
membranari pentru transferină şi lactoferină,
care permit captarea directa a Fe din aceste
substanţe, precum şi extragerea lui directă
din hemoglobină)
⚫ Epidemiologia infectiilor meningococice
Sursa de infecţie – bolnavii cu meningită sau
rinofaringită meningococică sau purtătorii de
germeni
Transmiterea – aerogen, prin picături Pflugge,
prin obiecte contaminate (jucării…) -
exceptional
Patogeneza infectiilor meningococice
Meningococul aderă la epiteliul rinofaringelui,
provocând sau o infecţie locală
(rinofaringita), sau o infectie inaparentă. In
caz de diminuare a rezistenţei organismului,
bacteria trece în submucoasă şi apoi în
circulaţia sanguină generală
(meningococcemia). Această translocaţie
este favorizată de inflamaţii rinofaringiene, în
special virale.
⚫ In circulaţia generală, graţie capsulei,
bacteria este protejată de mijloacele de
rezistenţă a organismului. Prin tropism
pentru celulele plexului choroid,
meningococul aderă la acest nivel şi, prin
translocaţie, trece în spaţiul meningean,
inducând meningita cerebrospinală.
⚫ Odată cu dispariţia anticorpilor materni,
N. meningitidis devine principala bacterie
responsabilă de meningite la nou-născuţi.
Ulterior, imunitatea antimeningococică se
instalează progresiv şi frecvenţa
meningitelor meningococice diminuează.
Formele clinice de infectii meningococice
1. Rinofaringita (forma clinică cea mai
frecventă, deseori asimptomatică)
2. Septicemia (meningococcemia).
Reprezintă etapa a doua a maladiei.
Complicaţii: meningococcemie
fulminantă (sindromul Waterhouse-
Friderichsen) în 10 - 20 % de cazuri
(hemoragie in glandele suprarenale,
şoc endotoxinic, purpură extensivă
indusă de coagulopatie de consumare
(coagulare intra-vasculară diseminată).
3. Meningita cerebrospinală epidemică
Este precedată de o faringită şi însoţită de
bacteriemie. Este caracterizată prin febră înaltă,
cefalee, vomă, fotofobie, hiperestezie cutanată.
Poate fi prezentă poziţia caracteristică în "cocoş
de puşcă" dată de sindromul de contractură.
Frecvent se întâlneşte herpesul labial, peteşii
cutanate sau artralgii. Afectarea sistemului
nervos se face în grade variabile, cu delir,
agitaţie psihomotorie, somnolenţă, uneori comă,
pareze şi paralizii, convulsii.
Evoluţia în absenţa tratamentului se face spre

deces în 80-90% din cazuri, restul prezentând
sechele grave.
4. Alte forme: infecţii
bronhopulmonare, endocardite,
pericardite, osteomielite, artrite
(determinate de formarea de
complexe imune), conjunctivite,
angine.
Diagnosticul de laborator al
infecțiilor meningococice
Prelevate: în funcţie de forma clinică se
prelevă exsudatul nasofaringean, sânge
pentru hemocultură, LCR, lichidul articular,
etc.
Probele se prelevă înainte de a se
administra antibiotice şi se transportă
rapid la laborator, ferite de variaţii de
temperatură şi lumină. La necesitate se
utilizează mediul de transport Stuart.
⚫ Diagnosticul direct
Examenul LCR este primordial pentru

diagnosticul meningitei. Prelevat în
condiţii aseptice prin puncţie lombară, în
volum de 4-6 ml în 2 eprubete de
centrifugă.
LCR este tulbure, conţine mii sau zeci de mii
de elemente celulare, cu predominanţa
de 95-100% a neutrofilelor. Această
reacţie celulară este insoţită de
hipoglicorahie, de hiperalbuminorahie şi
pH acid prin acumularea de acid piruvic
şi lactic.
I. Examenul microscopic al
sedimentului LCR
a) Frotiuri colorate cu albastru de metilen sau
Gram: diplococi Gram-negativi riniformi în pozitie
intra şi extracelulară, dar densitatea bacteriană
este scăzută şi examenul este negativ în 1/3
cazuri. Prezenţa leucocitelor în număr mare
pledează pentru un prognostic favorabil.
b) RIF
II. Examenul bacteriologic
⚫ Sedimentul din LCR se inoculează pe medii de
cultură îmbogăţite, cum sunt geloza-sânge, geloza-
ciocolată, mediul Mueller-Hinton preîncălzite la 37 C.
⚫ Exsudatul nazofaringean se însămânţează imediat
după recoltare pe medii cu adaos de antibiotice
(lincomicină, vancomicină, ristomicină) pentru
inhibarea altor specii microbiene existente în exsudat.
⚫ Sângele pentru hemocultură se însămânţează direct
pe medii de cultură lichide (bulion glucozat 2%
respectând proporţia de 5 % sânge). Examinările se
fac zilnic timp de 5-7 zile prin subculturi.
Identificarea şi diferenţierea de neisseriile comensale se
bazează pe aspectul morfologic pe frotiuri colorate
Gram, caracterele de cultură, prin testul oxidazei care
este pozitiv, scindarea numai a glucozei şi maltozei,
identificarea serologică prin RA cu seruri imune
specifice de grup.
III. Decelarea directă în sânge şi LCR a antigenelor
polizaharidice capsulare, utilizând reacţiile de
contraimunoelectroforeză, ELISA, latex şi
coaglutinare cu antiseruri specifice de grup.
IV. Detectarea acizilor nucleici
Diagnosticul indirect
Diagnosticul serologic. Pot fi titraţi Ac
antimeningococici utilizând RA sau RHAI. Are
valoare diagnostică redusă
Tratamentul trebuie instituit extrem de urgent, imediat

după internare şi efectuarea puncţiei lombare.
Tratamentul etiotrop constă în administrarea de
antibiotice timp de 7-10 zile: penicilină G,
ampicilină, cloramfenicol, cefalosporine.
⚫ Profilaxia specifică: imunizare activă cu vaccin polizaharidic
antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y, W), care
se poate administra intradermic sau subcutanat, după vârsta
de 3 luni (pentru grupul A), oferind protecţie de 95-100%
pentru o durată de 2-3 ani; polizaharidul capsular de grup B
este un homopolimer al acidului sialic şi nu este imunogen
pentru oameni.
⚫ Din 2012 in SUA – vaccin combinat (N.meningitidis tipurile C si
Y si Haemophilus influenzae b) – copii cu varsta 6 saptamani-
18 luni)
Contacţii vor fi supravegheaţi clinic timp de 10 zile.
Chimioprofilaxia (rifampicină, ciprofloxacină, ceftriaxon) se
aplică în familii sau în colectivităţi de preşcolari
Purtătorii, depistaţi în focar, vor fi trataţi.
Cazurile de meningită sau meningococcemie vor fi declarate în 24

de ore de la depistare
LABORATOR AL GONOREEI
Gonoreea este o uretrită specifică, cu eliminare masivă

de puroi, mai aparent la barbati decât la femei.
Termenul "gonoreea", a fost utilizat prima data de

Galen în secolul II şi înseamnă “scurgerea seminţei".
Agentul cauzal al gonoreei, Neisseria gonorrhoeae, a

fost descris pentru prima oară de Albert Neisser în
1879 în puroi de la un bolnav de gonoree.
Mi/o a fost izolat în cultură pură în 1882 de către
Loeffler pe ser coagulat şi rolul său etiologic a fost
stabilit ulterior pe voluntari umani (conform
postulatelor lui Koch).
⚫ Neisseria gonorrhoeae
Neisseria gonorrhoeae este un coc gram-
negativ, cu diametrul de 0.6 - 1.0 µm, uzual
observat în perechi cu suprafeţele concave
alăturate. In prelevate patologice (puroi,
exsudate) se localizează frecvent intracelular
în leucocite polimorfonucleare (neutrofile).
Imobil, posedă fimbrii cu lungimea de câţiva
micrometri. În funcţie de prezenţa fimbriilor se
cunosc patru tipuri de N. gonorrhoeae : T1,
T2, T3, T4 (variatie de fază)
Caractere de cultura
Gonococul este exigent la cultivare. Pentru
izolarea lui se utilizează medii îmbogăţite cu ser
sangvin, extract de drojdii, lichid ascitic, etc
(mediul HYL, Thayer-Martin, geloză-ciocolată).
Culturile cresc la 35-36 C în atmosferă umedă
cu 5-10 % CO2. Peste 24-48 ore apar colonii mici
(0,5-1mm), netede, translucide.
După aspectul coloniilor pot fi descrise 4 tipuri:
- Colonii de tipul I şi II apar la izolare, corespund
tulpinilor virulente, purtătoare de pili (fimbrii),
- Colonii de tipul III şi IV, apar la repicare, mai
mari, corespund tulpinilor fără pili
Structura antigenică
- 3 proteine majore din ME – PI (Por/Porin),
PII (Opa/Opacity), PIII definesc multiple
serotipuri (variante). PII prezintă o mare
variabilitate antigenică, chiar în interiorul
unei tulpini.
- Lipooligozaharidul din peretele celular
- Proteina fimbriilor, cu o mare diversitate
antigenică
Caractere biochimice: gonococii sunt

oxidazo- si catalazo-pozitivi, oxidează doar
glucoza pâna la acid, nu atacă maltoza
Factorii de patogenitate
1. Adezinele – proteina fimbriilor PilE (pili tipul IV),
unele proteine din membrana externă – PII (Opa).
Opa de asemenea induce transcitoza gonococilor
în celulele epiteliale.
2. sIgA-proteaze, cu rol in colonizarea mucoaselor
3. Proteine ale ME (PI/Por), care inhibă formarea
fagolizosomei (supravieţuirea şi multiplicarea
gonococilor în fagocite)
4. Endotoxina (rezistenţă la complement și peptide
antimicrobiene, secreţia citokinelor)
5. Sisteme de captare a Fe (receptori membranari
pentru transferină şi lactoferină)
6. Variaţia antigenică rapidă a fimbriilor de adeziune
şi a proteinei Opa (conversie, hipermutaţie,
transformare)
7. LOZ leaga acidul sialic din ser, cu formarea unei
microcapsule
Designation Location Contribution
major fimbrial
PilE initial binding to epithelial cells
protein
outer membrane
P.II (Opa) contributes to invasion
protein
outer membrane may prevent phagolysosome formation in
P.I (Por)
porin neutrophils and/or reduce oxidative burst
outer membrane
elicits inflammatory response, triggers
LOS lipooligosaccharide
release of TNF
elicits formation of ineffective antibodies that

outer membrane
P.III (Rmp) block bactercidal antibodies against P.I and
protein
LOS
outer membrane
Tbp1 and
receptors for iron acquisition for growth
Tbp2
transferrin
outer membrane
Lbp receptor for iron acquisition for growth
lactoferrin
Rezistenţa în mediul extern
N. gonorrhoeae este un mi/o fragil, sensibil
la variaţii de temperatură, desicare, raze
UV şi alte condiţii ale mediului extern.
Gonococul este inhibat de bumbacul din
tampoane (hipoclorit...). Pentru prelevări
sunt indicate tampoane cu alginat de Ca
sau din dacron.
⚫ Epidemiologia infecţiei gonococice
Sursa de infecţie – unica sursă este

bolnavul cu gonoree, în special cu infecţie
inaparentă
Transmiterea
– la maturi exclusiv prin contact sexual;
- la nou-născut – la trecerea prin canalul de
naştere al mamei bolnave
⚫ Patogeneza infecţiilor cauzate de
N.gonorrhoeae
Infecţia gonococică este în general limitată la
mucoasele cu epiteliu columnar. Mai frecvent
implicată este uretra, cervixul, rectul, faringele şi
conjunctiva. Epiteliul scuamos al vaginului nu
este sensibil la infecţia cu N. gonorrhoeae.
Totuşi, la fetiţe gonococul poate provoca
vulvovaginite.
Infecţiile mucoaselor sunt caracterizate uzual prin
secreţii purulente.
Patogeneza gonoreei
Prin intermediul fimbriilor/pililor tipul IV şi a unor
proteine din ME (Opa) gonococii aderă la
vilozităţile celulelor epiteliale columnare
neciliate.
Urmează penetrarea lor în celulă (prin endocitoză),
apoi vacuola este transportată la baza celulei,
unde bacteria este eliberată prin exocitoză în
ţesutul subepitelial.
Pe parcursul infecţiei, lipooligozaharidul
bacterian (LOZ) şi peptidoglicanul sunt
eliberate prin autoliza celulelor. Ambele
substanţe activează complementul pe calea
alternativă, LOZ de asemenea stimulează
producerea factorului de necroză a tumorilor
(TNF), care provoacă distugerea celulelor.
Neutrofilele sunt imediat atrase în focar şi
inglobeaza bacteriile. Mulţi gonococi sunt
capabili să supravieţuieasca în interiorul
fagocitelor până la moartea lor, cu eliberarea
bacteriilor ingerate.
⚫ Particularitaţile gonoreei la bărbaţi
In majoritatea cazurilor decurge acut (85-
95%), fiind manifestată clinic:
1. Uretrita (secreţie uretrală alb – galbuie,
durere şi usturime la mictiune, dizurie)
2. Prostatita
3. Orhita
4. Epididimita
⚫ Particularităţile gonoreei la femei
In majoritatea cazurilor infecţia decurge
asimptomatic (80% de cazuri), cu evoluţie spre
cronicizare.
Formele clinice:
1. Cervicita (cu sau fără leucoree) – forma cea mai
frecventă
2. Uretrita
3. Bartolinita
4. Salpingita (pericol de sterilitate, graviditate
extrauterină)
5. Ovarita
6. Endometrita
7. Peritonita
Alte forme clinice:
⚫ Faringita şi proctita gonococică
⚫ Diseminarea infecţiei gonococice (1-3%)

determină artrite, leziuni cutanate, septicemii,
endocardite, meningite.
⚫ Tulpinile de N. gonorrhoeae care cauzeaza infecţii
diseminate sunt uzual rezistente la complement şi
la reacţia bactericidă a serului.
⚫ La nou-născut conjunctivita purulentă cu
extinderea rapidă a infecţiei la globul ocular
(ophtalmia neonatorum) poate fi urmare a
contaminării la trecerea prin canalul de naştere
⚫ Diagnosticul de laborator al gonoreei
Prelevate:
- La bărbaţi - secreţiile uretrale
- La femei - secreţiile uretrale, vaginale, din
endocol sau orificiile glandelor vulvare
- Pot fi examinate conţinutul leziunilor cutanate,
exsudatul articular, nasofaringean, sânge, puroi
din conjunctivă, LCR, tampon rectal.
Pentru recoltarea acestor secreţii se foloseste un
tampon de alginat de Ca (sau ansa
bacteriologică), care este apoi trimis imediat în
laborator pentru testare (dupa necesitate se
foloseste mediul de transport Stuart cu tioglicolat
şi cărbune activat).
⚫ Daca eliminările sunt sărace, se procede la
stimularea secreţiei (reactivare, provocare):
- Alimentară (cu bauturi alcoolice – bere)
- Chimică (instilaţii cu nitrat de Ag – sol. 1%
in uretră, 10% în colul uterin)
- Biologică (inocularea gonovaccinului,
recoltarea secreţiilor imediat dupa menstre
la femei)
- Mecanică (masaj al prostatei)
- Termică (diatermie sau inductotermie)
⚫ Metodele de diagnostic
1. Examenul microscopic (elocvent doar
în cazul uretritelor acute la bărbaţi).
- In frotiuri din puroiul uretral colorate
Gram sau cu albastru de metilen se
observă diplococi gram- situaţi intra- sau
extracelular.
- RIF
⚫ Examenul bacteriologic (este obligator în forme
asimptomatice sau cronice)
Gonococul fiind o bacterie foarte fragilă, este obligator
de a însămânţa imediat prelevatele sau de a utiliza
un mediu de transport adaptat. Pentru izolare se
folosesc medii îmbogatite (ex.: mediul Thayer-Martin,
care este bogat în factori de creştere şi conţine
antibiotice (vancomicina, colistina, amfotericina) care
inhibă alte bacterii din prelevat, geloza-ciocolata).
Coloniile apar peste 18 - 24 h de incubare in
atmosferă cu CO2.
Identificarea N.gonorrhoeae se efectuează în baza
caracterelor morfotinctoriale, aspectul coloniilor
crescute pe medii selective, oxidaza +, scindarea
doar a glucozei până la acid. Seroidentificarea cu Ac
monoclonali în reacţia de co-aglutinare.
⚫ Depistarea directă a N. gonorrhoeae în
prelevate poate fi realizată prin tehnici
ELISA sau RIF
⚫ Detectarea acizilor nucleici prin hibridare

sau amplificare genică
⚫ Examenul serologic (serodiagnosticul)

- ELISA
⚫ Tratamentul gonoreei
Antibiograma este indispensabilă unui
tratament eficient!
- Cefalosporine de generaţia III

- Azitromicina
- Fluorochinolone
- Cotrimoxazol
➢ Tulpinile de gonococi MDR sunt în creștere, a avertizat
OMS, astfel medicamentele de ultima generație vor fi în
curând inutile după trei cazuri confirmate în care toate
antibioticele au fost ineficiente.
➢ Programul Global de Supraveghere Antimicrobiană
Gonococică al OMS (WHO GASP) monitorizează tendințele
în gonoreea rezistentă la AB.
➢ În perioada 2009-2014 tulpini de N.gonorrhoeae rezistente la
ciprofloxacină au fost identificate în 97% din țările care au
raportat date, creșterea rezistenței la azitromicină – în 81% și
apariția rezistenței la preparatele de ultima linie: cefalosporine
cu spectru extins - cefiximă orală sau ceftriaxonă injectabilă –
în 66%.
❑ Ca urmare, în 2016, OMS a emis recomandări globale
actualizate, sfătuind medicii să indice în tratamentul gonoreei
2 antibiotice: ceftriaxona și azitromicina.
⚫ Profilaxia gonoreei
- Nespecifica (individuală sau generală)
- Prevenirea oftalmiei gonococice se
efectueaza prin instilarea
intraconjunctivală la nou-născuţi a soluţiei
1% de nitrat de Ag
Referinte bibliografice
1. Lia Monica Junie. “Microbiologie clinică. Bacteriologie și
virusologie medicală”. UMF “Iuliu Hatieganu”, Cluj
2. Olivia Dorneanu. “Bacteriologie medicale. Notes de cours”. UMF
Iasi
3. Jawetz, Melnick, Adelberg’s, “Medical Microbiology”, Twenty-Sixth
Edition
4. Sherris.”Medical Microbiology”. Editors: Kenneth J.Ryan, C. George
Ray. Murray, Rosenthal, Pfaller. “Medical Microbiology” Seventh
edition
⚫ https://www.nature.com/articles/nrmicro.2017.169?lang=en?WT.ec
_id=NRMICRO-
201804&spMailingID=56174035&spUserID=ODkwMTM2NjMyOAS
2&spJobID=1361828551&spReportId=MTM2MTgyODU1MQS2
⚫ https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.p
med.1002344
MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL
DE LABORATOR AL INFECŢIILOR
STAFILO- ŞI STREPTOCOCICE
CARACTERISTICA GENERALĂ
A GRUPULUI COCILOR PIOGENI
⚫ Familia Staphylococcaceae
Genuri: Staphylococcus
Gemella
Macrococcus
Salinicoccus
Nosocomiicoccus, ș.a.
⚫ Familia Streptococcaceae
Genuri: Streptococcus
Lactococcus, ș.a.
⚫ Familia Neisseriaceae
Genul: Neisseria
Caracter comun – capacitatea de a condiţiona procese
supurative-distructive.
Morfologic reprezintă coci (sferici, lanceolaţi, riniformi), imobili,
nesporogeni, unele specii formează capsule.
Cocii piogeni se deosebesc prin:
⚫ Caractere de cultură (exigenţe nutritive,
tipul de respiraţie, etc)
⚫ Caractere biochimice
⚫ Factori de patogenitate
⚫ Rolul în patologia umană
- Infecţii nespecifice
- Infecţii specifice (gonoreea, scarlatina, etc)
⚫ În funcţie de caracterele tinctoriale se
disting:
1. Coci gram pozitivi (Staphylococcaceae,
Streptococcaceae)
2. Coci gram negativi (Neisseriaceae)
FAMILIA STAPHYLOCOCCACEAE
GENUL STAPHYLOCOCCUS
Include 46 de specii și 25 de subspecii. Se disting 2
grupuri (varietăţi):
1. Stafilococi coagulazo-pozitivi - SCP – foarte
virulenţi (S.aureus, S.intermedius,
S.pseudintermedius, S.hyicus, S.schleiferi,
S.delphini, S.lutrae)
2. Stafilococi coagulazo-negativi – SCN –
(S.epidermidis, S. saprophyticus, S.capitis,
S.haemolyticus, S.hominis, S.lugdunensis, ș.a.)
Habitat: 20-70% din populaţie sunt purtători:

S.aureus - cavitatea nazală, tegument, intestin
S.epidermidis – tegument
S.saprophyticus – mucoasa uro-genitală, perineu
Caractere morfo-tinctoriale: coci gram+, în frotiu
se aranjează în grămezi neregulate (greacă:
staphylos - ciorchine, kokkos – grăunte), în
prelevate clinice pot fi în perechi sau izolat.
Imobili, nesporogeni, formează microcapsule,
glicocalix.
⚫ Caractere de cultură: facultativ anaerobi,
nepretenţioşi la cultivare, cresc pe medii
uzuale, pH-7,0–7,5. Cultura apare peste 18-24h
de incubare la 36 - 37°C (limite de creștere –
18-40 grade C).
⚫ Bulion peptonat – turbiditate uniformă
Medii complexe cu caracter selectiv și

diferenţial-diagnostic:
- Geloza salină (3 % NaCl) cu gălbenuş de ou
(GGO)
- Mediul Chapman (7,5 % NaCl, manitol)
- Geloză-sânge
Colonii S, 2-3 mm, opace, bombate, S.aureus - pigmentate
(galben-auriu), pe geloză-sânge cauzează hemoliză.
⚫ Pe GGO coloniile de S.aureus sunt
înconjurate de un halou opac (acţiunea
lecitinazei).
⚫ Pe mediul Chapman coloniile de
S.aureus sunt inconjurate de un halou
galben (fermentarea manitolului)
⚫ Caractere biochimice: catalazo-pozitivi
(diferențierea de streptococi), S.aureus
fermentează glucoza și manitolul
(S.epidermidis nu fermentează manitolul),
unele specii produc plasmocoagulază.
⚫ Rezistența în mediul extern: stafilococii
rezistă 60 de minute la 60°C,
supraviețuiesc în produse uscate câteva
luni și rezistă la acțiunea alcoolului
etilic 70° aproximativ 10 minute.
Staphylococcus aureus
⚫ Factorii de patogenitate
I. Factori structurali:
- peptidoglicanul (induce secreţia citokinelor de
către celule, responsabile de starea de şoc)
- acizii lipoteichoici (induc o stare de
hipersensibilitate tardivă)
- proteina A (asigură fixarea Fc al IgG, împiedică
opsonizarea şi fagocitoza)
- microcapsula, rol antifagocitar
- glicocalixul, rol în formarea biofilmului
- adezine, proteine de suprafață care asigură
fixarea S.aureus pe diverse celule și molecule
plasmatice ale gazdei, determinând colonizarea
ţesuturilor:
a) Proteine fixatoare de fibronectină şi laminină.
Fibronectina este prezentă pe suprafeţe epiteliale şi
endoteliale, precum şi în chiaguri sanguine.
b) “Clumping factor”, proteina fixatoare de fibrinogen.
Asigură aderarea la chiaguri şi ţesuturi lezate,
protejează stafilococii de fagocitoză.
c) Proteina fixatoare de colagen. Tulpinile ce posedă
astfel de adezine cauzează osteomielite şi artrite
septice.
d) Proteina A. Se leagă de un peptid prezent la nivelul
endoteliului lezat.
II. Toxine
- Alpha-toxina (alpha-hemolizina). Deteriorează membranele
celulelor gazdei (celule endoteliale, trombocite, monocite,
limfocite, hematii) prin integrare şi formarea porilor. Provoacă
apoptoza celulelor.
- Beta-toxina (sfingomielinaza). Prezentă la tulpinile izolate de
la bovine cu mastită. Cauzează liza hematiilor, fibroblastelor,
leucocitelor, macrofagelor.
- Gamma şi delta-toxine. Efect leuco- şi hemolitic.
Chemoatractant pentru leucocite.
- Leucocidina, formează pori în
membrana leucocitelor şi macrofagelor,
factor important în procese
dermonecrotice, cauza pneumoniei
hemoragice.
-Exfoliatine / epidermolizine A (genă fagică)
şi B (genă plasmidică). Manifestă tropism
cutanat.
Mecanism: exfoliatinele reprezinta niste serin-
proteaze care se leagă specific si cliveaza
desmoglein 1, o proteina de adeziune din
componența desmozomilor din stratum
granulosum. Rezulta desprinderea intra-
epidermică dintre stratum granulosum şi
stratum spinosum, cu formarea leziunilor
buloase (pemphigus neonatorum, dermatită
exfoliantă/sindromul pielii opărite, impetigo
bulos).
- Enterotoxine: SEA – SElZ (25 tipuri)
Termostabile, rezistente la acţiunea enzimelor

proteolitice ale tubului digestiv. Determină intoxicaţii
alimentare, enterita fulminantă.
- Toxina sindromului şocului toxic stafilococic (TSST-1)
Toate toxinele sunt imunogene.

Enterotoxinele, TSST-1 reprezintă superantigene,
activând 20-40% din limfocitele T (afinitate pentru
moleculele CMH II şi catenele beta ale TCR).
Determină expansiune policlonală a limfocitelor T
independent de specificitatea lor antigenică,
hiperproducere de citokine şi declanşarea stării de
şoc.
III. Coagulazele
- Coagulaza liberă - proteină extracelulară care se
leagă de protrombina gazdei cu formarea unui
complex – stafilotrombina, care determină
conversia fibrinogenului în fibrină şi coagularea
plasmei. Reprezintă cauza tromboflebitelor
septice şi protejează cocii de fagocitoză.
- Coagulaza legată (clumping factor) este un
determinant superficial al S.aureus fixator de
fibrinogen. Determină acoperirea celulei cu
fibrină. Antifagocitar. Asigură aderarea la țesuturi
lezate. Provoacă fenomenul de aglutinare a
stafilococilor în prezenţa fibrinogenului.
IV. Stafilokinaza (fibrinolizina) – activator al
plasminogenului (asociat cu bacteriofagi
lizogeni). Complexul stafilokinază-plasminogen
manifestă activitate proteolitică, cauzând
dizolvarea trombilor (determină localizări septice
secundare).
V. Enzime de patogenitate:
- Hialuronidaza, proteaze, lipaze (inclusiv
lecitinaza), ADN-aze, fosfataze, etc.
Rol în diseminarea infecţiei şi producerea
leziunilor.
VI. Pigmentul stafiloxantin – pigment carotinoid,
manifesta efect antioxidant, protejând stafilococii
de oxidarea chimică în neutrofile.
⚫ Se disting multiple serotipuri
de S.aureus, iar receptorii
pentru bacteriofagi permit
clasificarea în lizotipuri (fago-
variante)
Epidemiologia infecţiilor stafilococice
⚫ Sursa de infecţie: omul bolnav sau purtători
sănătoşi de germeni.
Rareori – bovinele bolnave de mastită.
⚫ Mecanismele şi căile de transmitere:
- Contact direct cu puroiul din leziuni sau

diseminare manuportată
- Contact indirect (alimente, praf,
îmbrăcăminte, obiecte, etc)
Factori favorizanţi: diabet, tratament
imunosupresiv, hemodializa, arsuri, plăgi,
catetere, proteze, implanturi, etc
Formele clinice ale infecţiilor cu S.aureus
⚫ Infecţii supurative
- infecţii cutanate şi subcutanate: foliculite,
furuncule (inf. profunda a foliculului pilos),
carbuncule, abcese, hidrosadenite (infectia
glandei sudoripare), mastită, orjelet, panariţiu,
infecţie de plagă (frecvent asociată actului
medical).
Exfoliatina determină pemphigus neonatorum la
nou-născuţi (boala Ritter), epidermoliza
buloasă (dermatita exfoliativă, sindromul pielii
opărite, sindromul Lyell) la copii şi impetigo
bulos la maturi.
- Infecţii ale mucoaselor: mastoidite, sinusite, otite,
angine...
- Infecţii ale seroaselor: artrite, pleurezie, peritonită,
meningită...
- Infecţii osoase: osteomielită, spondilodiscită, infecţie
de proteză
- Infecţii viscerale: abces pulmonar, cerebral, flegmon
perirenal, pielonefrite, etc
S.aureus poate coloniza corpuri străine (catetere,
proteze, etc). După implantare ele sunt acoperite cu
proteine matriciale ale organismului (fibronectină,
fibrinogen, laminină). Stafilococii prin adezinele sale
se leagă specific de aceste proteine matriciale, se
multiplică şi secretă exopolizaharide, constituind un
biofilm. El protejeaza bacteriile de AB, anticorpi,
celule imunitare şi constituie un focar de diseminare
a infecţiei.
Septicemii şi endocardite. Cauzate şi
întreţinute de un focar infecţios primar
(infecţie cutanată, pneumonie, etc),
complicate de tromboflebită.
⚫ În mediu spitalicesc pot fi asociate actului
medical (catetere intravasculare, proteze
valvulare cardiace, articulare, stimulatoare
cardiace...).
⚫ Risc major de metastaze septice (endocard,
oase, articulaţii...)
⚫ Netratate – 80% letalitate
⚫Sindromul şocului toxic stafilococic:
febră, hipotensiune arterială, erupţie
scarlatiniformă în special pe palme şi
plante, urmată de descuamare, stare de
şoc, leziuni viscerale (cerebrale, renale,
hepatice, musculare). Mortalitate 3-5 %.
Descris în 1978 în SUA la femei care
utilizau tampoane periodice şi sufereau de
vaginită cu S. aureus. Tulpini responsabile
de acest sindrom pot fi izolate din diverse
leziuni stafilococice.
⚫ Manifestări digestive
- Intoxicaţii alimentare (doza toxică - 1µg
la 100 g aliment). Incubaţie scurtă (1-6
ore). Vomă, diaree, deshidratare, dureri
abdominale, absenţa febrei
- Enterita fulminantă – gravitate extremă şi
mortalitate înaltă. Consecinţa unei
antibioterapii, urmare a multiplicării
tulpinii de stafilococ producător de
enterotoxină în intestin
Infecţii cauzate de stafilococi
coagulazo-negativi (SCN)
⚫ S.epidermidis produce un polizaharid de
adeziune intercelulara (glicocalix), care-i
permite fixarea pe implanturi metalice, din
polimeri sintetici, din ceramică (formarea
unui biofilm).
⚫ S.epidermidis determină infecţii asociate cu
un corp străin (proteze, catetere, sonde de
intubare, stimulatori cardiaci, etc) frecvent
de origine nosocomială: endocardite,
endoftalmii, peritonite la pacienţi cu dializă
peritoneală, bacteriemii, infecţie de plagă.
⚫ S. haemolyticus – responsabil de infecții
supurative, infecții urinare, septicemie
⚫ S.saprophyticus este responsabil de 10-
20% din infecţiile acute ale tractului urinar,
în special cistită la femei tinere. La barbati
rareori – uretrită.
⚫ S.lugdunensis – infecţii de plagă,
endocardite, artrite, osteomielite,
septicemie
⚫ Imunitatea antistafilococică este mixtă:
celulară şi umorală, de scurtă durată.
Diagnosticul de laborator al infectiilor
stafilococice (NB! Detalii in GHID)
Materiale de examinat – în funcţie de forma clinică
(puroi, urină, sânge, LCR, etc)
1. Diagnostic direct
- Examen microscopic (Gram, RIF)
-Examen bacteriologic. Clasic sau automatizat.
Principalele criterii de identificare și
diferențiere a stafilococilor
Caractere de cultură:
Caractere biochimice
Clumping factor
- La interpretare se ţine cont de datele clinice.
În caz de infecţii nosocomiale sau intoxicatie
alimentară se identifică markerii epidemiologici
(lizotip, serotip, antibiotip).
Determinarea antibiogramei este obligatorie
(tulpini multirezistente).
- Identificarea acizilor nucleici prin tehnici de

biologie moleculară
- În cazuri particulare se caută prezenţa
toxinelor (reacţia de latex-aglutinare, RHAI,
ELISA)
2. Diagnostic indirect (serologic)
Se examinează seruri sanguine
pentru depistarea anticorpilor anti-
stafilolizine-alpha (titru > 2 UI/ml) –
în caz de infecţii profunde sau
cronice, sau anti-acizi teichoici
(titru > 1:16) – în caz de
endocardite sau focare inaccesibile
Tratamentul infecțiilor stafilococice
⚫ Tratamentul specific al infecţiilor
stafilococice: autovaccinuri, vaccinuri
inactivate, seruri imune, gamma-globulină
antistafilococică (în infecţii cronice, eficiență
redusă)
⚫ Antibiotice: conform antibiogramei!!! Peniciline
semi-sintetice rezistente la penicilinaze
(flucloxacilina), augmentină, carbapeneme,
aminoside, macrolide, fluorochinolone,
glicopeptide (vancomicină, teicoplanină),
linezolid, clindamicina, cotrimoxazol, fosfomicină,
rifampicină, acidul fuzidic, etc.
Tulpinile meticilinrezistente (MRSA) sunt
rezistente la toate AB betalactamice.
Mecanismul rezistenţei – achizitia genei

mecA, care induce sinteza unei proteine
fixatoare de penicilină (PBP2a) cu
afinitate scăzută pentru toate
antibioticele betalactamice.
!!! În tratamentul infecțiilor cu MRSA

(bacteriemii, endocardite...) sunt
indicate AB noi – linezolid, daptomicin,
quinupristin-dalfopristin, ceftarolin.
FAMILIA STREPTOCOCCACEAE
⚫ Genul Streptococcus - 79 specii (unele

specii fragile şi exigente la cultivare)
⚫ Genul Lactococcus – 5 specii
⚫ Genul Lactovus ș.a.
Genul Streptococcus
Reuneşte specii facultativ anaerobe /

anaerobe-aerotolerante caracterizate
prin morfologie tipică (coci gram+ în
lanţuri, imobili, nesporogeni, capsulaţi),
metabolism fermentativ şi lipsa
catalazei.
Clasificarea streptococilor
1. După aspectul hemolizei pe geloză-
sânge
- Streptococi alpha-hemolitici (determină
oxidarea hemoglobinei - hemoliză
incompletă, zonă verzuie în jurul
coloniilor)
- Streptococi beta-hemolitici (hemoliză
completă, zonă clară în jurul coloniilor)
- Streptococi nehemolitici (gamma-
hemoliză)
2. Clasificarea imunologică Lancefield
După antigenul polizaharidic C din peretele celular
se disting 21 grupe serologice (A – H, K – W).
Streptococii care nu posedă acest Ag nu se
încadrează în clasificarea Lancefield (ex.:
S.pneumoniae). Ei se identifică după caractere de
cultură şi biochimice.
3.După habitat şi patogenitate
- Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici
(aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes,
S.agalactiae, S.pneumoniae
- Streptococi orali, comensali, nehemolitici sau alpha-
hemolitici, negrupabili după Lancefield – S.mitis,
S.salivarius, S.mutans...
- Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat
patogene ale tractului digestiv uman şi animal –
S.bovis, S.equinus...
- Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a
produselor lactate
Streptococcus pyogenes (gr. A)
Bacterie strict umană, posibil portaj oro- şi
nasofaringean (20%).
Caractere morfologice: lanţuri scurte sau perechi
de coci sferici gram+, imobili, capsulaţi,
nesporogeni.
Caractere de cultură: facultativ-anaerob,
cultivă pe medii elective.
Pe geloză-sânge, după 18-24 ore
incubare la 37°C – colonii S mici (0,5 –
1mm), bombate, transparente sau
translucide, cu zonă de β-hemoliză.
În bulion glucozat, bulion-ser formează
depozit la fundul şi pe pereţii tubului.
S.pyogenes este sensibil la bacitracină.
Structura antigenică a S.pyogenes (clasificarea
Lancefield-Griffith):
1. Polizaharidul C din peretele celular, specific pentru
grupul A (după Lancefield). Poate fi identificat în RP,
latexaglutinare, co-aglutinare.
2. Proteinele de suprafaţă: M şi T (asociate cu pili sau
acizii lipo-teicoici), care permit diferenţierea
S.pyogenes în serotipuri (după Griffith) – peste 220
tipuri M si 20 tipuri T.
Proteina M manifestă reactivitate imunologică încrucişată
cu constituenţi normali ai organismului (miozină,
sarcolemă, sinoviale), determinând procese
imunopatologice (manifestări post-streptococice).
Ag proteice de tip se identifică in RP (Ag M) şi RA (Ag T).
3. În membrana citoplasmatica a S.pyogenes există Ag
comun cu membrana bazală a glomerulilor renali
1. Factori de structură
- Capsula din acid hialuronic. Efect antifagocitar
(neimunogenică, impiedică opsonizarea)
- Proteina M, adeziune, antifagocitar (se leagă de
proteina H serică, determinând distrugerea C3-
convertazei și prevenirea formării și fixării C3b)
- Acizii lipoteichoici, adeziune la celule epiteliale
- Proteina F, receptor de fibronectină
2. Toxine
- Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă).
Sunt toxine citolitice. SLO manifestă efect
cardiotoxic, hemolitic. Inhibă chimiotaxisul PMN şi
reduce activitatea celulelor imunocompetente.
Induce formarea Ac neutralizanţi – antistreptolizine
O (ASLO).
SLS nu este imunogenă. Manifestă activitate
citolitică şi leucotoxică.
- Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C
sunt codificate de profagi, B – cromozom).
Responsabile de scarlatină. Au activitate de
superantigen, producând inflamaţie asociată cu
stare de şoc. (Spe A + cistein proteaza –
implicate în fasciite necrozante)
3. Enzime de patogenitate: hialuronidaza,
streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza,
streptokinaza (fibrinolizina). Facilitează
diseminarea rapidă în ţesuturi
Epidemiologia infecţiilor provocate
de S.pyogenes
⚫ Sursa de infecţie: bolnavii şi purtătorii
sănătoşi (faringe şi amigdale, mai rar –
intestin, tegument, vagin).
⚫ Mecanismele şi căile de transmitere:
- Aerogen (picături Pflugge)
- Contact direct cu leziunile cutanate
Patogeneza şi formele clinice ale infecţiilor
provocate de S.pyogenes
⚫ Infecţii ale mucoaselor
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine
eritematoase (risc de reumatism articular
acut), abcese periamigdaliene, adenite
cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
⚫ Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel
(leziune cutanată eritematoasă, edem, febră),
impetigo (leziuni cutanate superficiale:
papulă-pustulă-crustă), celulită, fasciită
necrozantă (leziuni necrotice subcutanate,
durere, eritem, gangrenă, febră, şoc,
mortalitate 30% - 48 h), mionecroză
(sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii
ale plăgilor şi arsurilor...
⚫ Scarlatina (angină streptococică însoţită de
erupţie cutanată şi descuamare în
convalescenţă, enantem, febră, adenopatie).
⚫ Sindromul şocului toxic streptococic,
determinat de tulpini producătoare de toxină
eritrogenă (febră, hipotensiune, erupţie
generalizată, descuamare în convalescenţă,
afectarea organelor). Letalitate 30%.
⚫ Septicemie
⚫ Alte infecţii: endometrită, pneumonie
⚫ Infecţii post-streptococice
- RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent
la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
faringiene repetate şi este determinată de
acţiunea directă a streptolizinei, depozite de
complexe imune (RHS III), precum şi prin
interacţiunea autoAc şi Ac anti-streptococici cu
autoantigene din miofibrile, valve cardice şi
sinoviale (RHS II).
- Glomerulonefrita acută (GNA)
Maladie a copilului de vârstă preşcolară. Survine
după 10-20 zile de la o infecţie cutanată, mai rar
faringeană. Se caracterizează prin perturbarea
funcţiei renale, edem şi hipertensiune arterială.
Patogeneză: efect toxic direct, reacţii autoimune,
bazate pe asemănarea unor Ag streptococice din
MCP şi membrana bazală glomerulară (RHS II şi
III), persistenţa formelor L.
- Coreea (infecţie a SNC prin RHS II)
Imunitatea antistreptococică este specifică de tip,

asigurată de Ac anti-proteina M. Ac anti-
eritrotoxină protejează de eritemul scarlatinos.
⚫ Streptococcus agalactiae (gr. B) - β-
hemolitic.
Streptococ piogen animal (bovidee), ocazional
găzduit de om în rinofaringe, vagin şi intestin.
Rol în patologie:
- La gravide: infecţie urogenitală, infecţie de
plagă, amniotită, endometrită, avort sau
naştere prematură
- La nou-născut: infecţie precoce (septicemie,
pneumopatie în primele 10 zile de viaţă) sau
tardivă (meningită)
- La adult: infecţie de plagă, osteo-artrită,
infecţii urogenitale, septicemie, endocardită,
meningită.
⚫ Streptococi din grupul C
(S.equisimilis, S.equi) şi din grupul G
⚫ Beta-hemolitici cu rezervor animal şi
uman (tegument, mucoase).
Responsabili de infecţii cutanate,
faringită, septicemie post-partum,
infecţii osteo-articulare, meningită,
pneumopatii, endocardită. Rareori
urmate de GNA. Excepţional pot
cauza scarlatină.
⚫Streptococii din grupul D
(S.bovis, S.equinus)
Fac parte din flora comensală a
tubului digestiv al omului şi
animalelor.
Rol în patologia umană: endocardite,
septicemii neonatale, cholecistite,
peritonite, infecţii urinare,
meningite, osteomielite vertebrale,
artrite, abces cerebral.
⚫ Streptococii negrupabili (lipsiţi de
antigene polizaharidice de perete)
- S.mitis, S.mutans, S.oralis, S.sanguinis

(viridans) – alpha-hemolitici
Prezenţi în cavitatea bucală, joacă rol în
geneza cariei dentare, în infecţii
materno-fetale, bacteriemii şi
endocardite
- Streptococcus pneumoniae
⚫ Streptococcus pneumoniae
Habitat natural –mucoasa tractului respirator
superior (5-10% adulţi şi 20-40% copii -
purtători sănătoşi de germeni)
- Caractere morfo-tinctoriale: diplococi ovoizi
sau lanceolaţi, gram+, imobili,
nesporogeni, capsulaţi.
- Caractere de cultură: cultivă pe medii
elective (geloză-sânge, geloză-ser,
bulion-ser), pH optimal 7,8.
- Pe geloză-sânge, peste 18-24 ore de

incubare la 35-37° C în atmosferă cu 5-
10% CO2, formează colonii S mici (0,5-
1,5 mm), opace, bombate, cu o zonă de
hemoliză α (verzuie).
Din cauza autolizei pneumococilor
centrul coloniilor se deprimă.
Tulpinile necapsulate formează colonii R.
Structura antigenică
1. Antigene capsulare, de origine

polizaharidică. Permit clasificarea
pneumococilor în 90 serotipuri.
2. Antigenul proteic R, mascat de Ag
capsulare
3. Antigenul proteic M
- Factorii de patogenitate:
1. Capsula (rol antifagocitar)
2. Adezinele (Colin binding protein (CbpA/ PsaA) –
adeziunera de celulele epiteliale pulmonare)
3. sIgA - proteaza
4. Fragmente de PG+acidul lipoteichoic (implicare în
reacţii inflamatoare cu semne generale şi leziuni
tisulare, posibil şoc)
5. Autolizinele (LytA, LytB, LytC)
6. Pneumolizina (hemolizina). Efect citolitic şi citotoxic
asupra celulelor epiteliale şi endoteliale. Reduce
activitatea bactericidă a PMN.
7. Hialuronidaza
8. Neuraminidaza
⚫ S.pneumoniae se diferenţiază de alţi
streptococi prin:
- Sensibilitatea la optochină
- Liza culturii de pneumococi în prezenţa
sărurilor biliare (activarea autolizinelor) –
testul de solubilitate în bilă
- Patogenitatea pneumococilor pentru
şoarece
- Prezenţa capsulei
- Hidroliza inulinei
Epidemiologia infecţiilor cu pneumococi
⚫ Sursa de infecţie – purtătorii sănătoşi (naso-
faringe) sau bolnavii
⚫ Calea de transmitere – aerogenă
Infecţiile cauzate de S.pneumoniae
1. Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară
acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite,
sinusite, mastoidite.
2. Meningită (în special la copii)
3. Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită,
endocardită.
Imunitatea antipneumococică este specifică de tip,
prin Ac anti-capsulari.
Diagnosticul de laborator al infecţiilor streptococice
⚫ Prelevate – în funcţie de forma clinică (tampon faringean

sau cutanat, puncţie a ţesutului sub-cutanat, LCR, puroi,
sânge, etc)
⚫ Metodele de diagnostic
1. Diagnosticul direct
- Examenul microscopic (frotiu Gram – orientativ, RIF)
- Examenul bacteriologic (de bază)
Identificarea și diferenţierea streptococilor se
efectuează serologic, de asemenea în baza
criteriilor Sherman:
1. Creşterea în BP la 10 şi 45° C
2. Creşterea în bulion cu 6,5% NaCl
3. Creşterea în mediu cu pH 9,6
4. Hidroliza esculinei în mediu cu 40% bilă
5. Liza culturii în bulion biliat
6. Sensibilitatea la bacitracină şi optochină
7. Hidroliza hipuratului de sodiu
- Detectarea serologică a Ag
specifice în prelevate (Ag
capsulare pot fi identificate în
reacţii de latexaglutinare, “reactia
de umflare a capsulei” cu Ac
specifici).
Kit pentru identificarea grupurilor de streptococi prin
latexaglutinare
- Identificarea ADN prin tehnici de
biologie moleculară
2. Diagnosticul indirect (util în infecţii post-

streptococice)
- Evidenţierea Ac ASLO în cazul RAA (titru
diagnostic > 200 UA/ml)
- Ac antistreptodornază B (titru diagnostic >
240 UA/ml) + ASLO în cazul GNA
- Dozarea Ac anti-hialuronidază (titru
diagnostic > 350 UA/ml) şi anti-
streptokinază (titru diagnostic > 160 UA/ml)
Diagnosticul scarlatinei
- Pentru identificarea eritemului scarlatinos se
utilizează reacţia Schultz-Charlton (anti-
eritrotoxina inoculată în erupţie determină
dispariţia exantemului)
- Reacţia Dick pentru depistarea Ac anti-
eritrotoxină. I/dermic se inoculează 0,1 ml
eritrotoxină.
Rezultat pozitiv: peste 24 ore eritem local peste 10
mm (lipsa anti-eritrotoxinei, receptivitate)
Rezultat negativ: absenţa eritemului (anticorpi
prezenţi, persoană imună la scarlatină)
Profilaxia specifică a infecţiilor
streptococice
Vaccin contra S.pyogenes nu există
(variabilitatea proteinei M, Ag comune cu
ţesuturile umane).
Femeile purtătoare de S.agalactiae sunt
imunizate cu vaccin din polizaharide
capsulare.
Există un vaccin anti-pneumococic, constituit
din antigene capsulare mai frecvent întâlnite
în regiune.
Tratamentul infecţiilor streptococice
S.pyogenes este sensibil la penicilina G
şi macrolide. Tratamentul anginelor
previne complicaţiile post-
streptococice.
S.pneumoniae este sensibil la peniciline
şi cefalosporine. Există tulpini
rezistente la tetraciclină, eritromicină,
macrolide.
Familia Enterococcaceae
Genul Enterococcus
⚫ Specii: E.faecalis, E.faecium, E.durans, etc
⚫ Caractere morfo-biologice: coci ovoizi,
gram+, dispuşi în perechi sau lanţuri scurte.
Anaerobi facultativi.
⚫ Diferenţierea de genul Streptococcus: cresc
la 10 şi 45 grade C, se multiplică în prezenţa a
6,5% NaCl, hidrolizează esculina în mediu cu
40% bilă şi produc piridonil arilamidază.
⚫ Habitat: comensali ai intestinului omului şi
animalelor, uneori se întâlnesc pe mucoasa
genitală, în orofaringe şi pe tegument.
Reprezintă markeri microbiologici de poluare
fecală a mediului. Rezistenţi în mediul extern
şi la antibiotice.
⚫ Rolul în patologia umană: bacteriemie,
endocardită, infecţii urinare, infecţii intra-
abdominale, meningită, infecţii neonatale,
endoftalmie. Frecvent infecţii asociate actului
medical (ex.: infecţie de plagă).
Referințe bibliografice
⚫ 1. Lia Monica Junie. “Microbiologie clinică.
Bacteriologie și virusologie medicală”. UMF “Iuliu
Hatieganu”, Cluj
⚫ 2. Olivia Dorneanu. “Bacteriologie medicale. Notes
de cours”. UMF Iasi
⚫ 3. Jawetz, Melnick, Adelberg’s, “Medical
Microbiology”, Twenty-Sixth Edition
⚫ 4. Sherris.”Medical Microbiology”. Editors: Kenneth
J.Ryan, C. George Ray. Murray, Rosenthal, Pfaller.
“Medical Microbiology” Seventh edition
Planul prelegerii/seminarului la
Microbiologia speciala
⚫ Clasificare
⚫ Caractere morfobiologice (morfologia, structura,
caractere tinctoriale, de cultura, biochimice, antigenice)
⚫ Epidemiologia infectiei (sursa de infectie, mecanisme si
cai de transmitere, …)
⚫ Patogeneza
⚫ Manifestarile (formele) clinice
⚫ Diagnosticul de laborator
⚫ Tratamentul specific si profilaxia specifica
INFECŢIILE
ZOOANTROPONOZE
LABORATOR AL ANTRAXULUI,
TULAREMIEI, BRUCELOZEI ŞI PESTEI
⚫ Zooantroponozele reprezintă maladii ale
animalelor care pot fi transmise oamenilor în
rezultatul unui contact direct sau indirect cu
populaţii animale infectate.
⚫ Unele dintre aceste infecţii - antraxul,
tularemia, pesta, bruceloza – fac parte din
categoria infecţiilor extrem de periculoase.
1. Sunt foarte contagioase (transmitere
aerogenă, alimentară, prin contact direct,
receptivitate generală)
2. Se manifestă nu doar ca epidemii, ci şi ca
pandemii
3. Reprezintă infecţii cu evoluţie foarte gravă
4. Agenţii cauzali sunt rezistenţi în mediul
extern
Microbiologia şi diagnosticul de
laborator al antraxului
⚫ Clasificarea:
Familia Bacillaceae
Genul: Bacillus
Specii: Bacillus anthracis (patogen, agentul antraxului)
Bacillus cereus (intoxicaţii alimentare),
Bacillus polymyxa (genul Paenibacillus), Bacillus
brevis (genul Brevibacillus), Bacillus subtilis – bacili
antracoizi, producenţi de antibiotice
Bacillus anthracis a fost prima bacterie la care a fost
demonstrat rolul în patogenia unei infecţii.
În 1877 Robert Koch a izolat microorganismul în cultură

pură, demonstrând capacitatea lui de a forma
endospori şi a produs antraxul experimental
inoculându-l la animale.
⚫ Caracterele morfobiologice ale B.anthracis
Bacil mare (5-6 µm x 1 µm), cu extremităţile
drepte (tăiate), gram-pozitiv, imobil
(antracoizii sunt mobili), în produse
patologice se prezintă sub formă de lanţuri
scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină
de bambus”).
Tulpinile virulente formează capsulă
polipeptidică (acidul D-glutamic).
Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu

deformează celula. Sporogeneza are loc în
cultură, în sol şi în ţesuturi şi exsudate din
animale moarte (în prezenţa oxigenului),
dar nu în sânge sau ţesuturi de animale vii.
⚫ Caractere de cultură
B.anthracis nu este exigent nutritiv, cultivă pe medii

uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 grade, pH
7-7,4.
Peste 24 ore de incubare formează colonii R, mari, cu
contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase
(“coamă de leu”, “cap de meduză”). Nehemolitice pe
geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici).
Pe geloză-ser, în exces de CO2, formează colonii S
(producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de
penicilină B.anthracis formează lanţuri din forme
globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la
antracoizi).
În bulion peptonat formează flocoane la fundul eprubetei,

cu supernatantul clar.
B.anthracis este sensibil la fagul gamma.
The following figures (5, 6, and 7) from the CDC are reliable images of Bacillus anthracis grown as described in the figure legends.
⚫ Caractere biochimice
Activitate proteolitică – lichefiază gelatina în

formă de “brad inversat”, peptonizează
laptele, digeră serul coagulat, nu produce
H2S.
Activitate zaharolitică – fermentează unele
glucide: glucoza, maltoza, zaharoza,
tregaloza, etc. Nu fermentează lactoza şi
arabinoza.
Rezistenţa în mediul extern: formele

vegetative sunt slab rezistente, sporii
rămân viabili în sol decenii, se distrug la
1. Capsula din acidul poli-D-glutamic, codificătă
de plasmida pX02. Inhibă fagocitoza şi
puterea bactericidă a sângelui. Capsula
joacă un rol important în etapele iniţiale ale
infecţiei. Formarea capsulei are loc in vivo şi
in vitro, pe medii cu ser şi în atmosferă cu 5 %
CO2.
2. Exotoxina antraxului, codificată plasmidic
(pX01)
Este constituită din 3 componente:
⚫ Factorul I, edematogen (EF), care este o
adenilat-ciclază. Acumularea de cAMP duce la
modificarea permeabilităţii membranare cu
producerea edemului. Ținta – celulele
endoteliale (efect - șoc hipovolemic, șoc septic)
⚫ Factorul III, letal (LF), responsabil de efectele
letale ale toxinei anthrax. Este o protează Zn++
dependentă care induce producerea citokinelor
TNF-alfa și IL1ß de către macrofage şi limfocite
(efect – reacție inflamatoare, necroză, șoc
septic)
⚫ Factorul II, antigen protector (PA), este
responsabil de fixarea toxinei pe receptorii
celulelor sensibile și pătrunderea ei în celulă. PA
induce sinteza Ac antitoxici protectori.
⚫ Aparte, aceşti factori exercită activitate
biologică nesemnificativă la animal. Din
contra, combinaţii din doi sau trei factori
toxici determină următoarele consecinţe la
animale experimentale:
PA+LF = activitate letală
PA+EF = produce edem
PA+LF+EF = edem şi necroză cu efect letal
EF+LF = inactiv
Acest experiment sugerează că toxina antraxului
are structură clasică de citotoxină bacteriană
de tip A-B cu PA în calitate de B-fragment (de
fixare pe receptori celulari) şi cu factorii EF şi
LF cu funcţie de fragment A (activ), care
acţionează în interiorul celulei.
⚫ Structura antigenică a B.anthracis
1. Ag capsular (induce Ac
neprotectori)
2. Ag polizaharidice somatice
termostabile (depistate în reacţia de
precipitare Ascoli)
3. Toxina (componentul PA), induce
formarea Ac protectori,
neutralizanţi
⚫ Epidemiologia şi patogeneza antraxului
Sursa de infecţie – animalele erbivore bolnave de antrax

(ovine, caprine, bovine, suine). Solul contaminat cu
spori este un rezervor de germeni important şi
permanent (decenii).
Transmiterea:
- prin contact direct cu animalele bolnave sau produse
contaminate (carne, piei, lână, blană, etc), păşuni şi
nutreţuri contaminate, cu pătrunderea agentului prin
tegumentul lezat
- aerogen, prin inhalarea sporilor de B.anthracis
- pe cale alimentară (consum de carne de la animale
bolnave de antrax insuficient prelucrate termic)
- prin injectarea drogurilor intravenos
În majoritatea cazurilor antraxul se manifestă ca boală
profesională a îngrijitorilor de animale, personalului de
la abatoare, întreprinderi de prelucrare a produselor
animaliere, veterinarilor, zootehnicienilor, măcelarilor,
tăbăcarilor, etc.
⚫ Formele clinice de antrax
I. Antraxul cutanat , “pustula malignă”
(forma cea mai frecventă). Sporii intră printr-
o leziune a tegumentului, germinează şi
proliferează la poarta de intrare, cu
dezvoltarea unui edem gelatinos local
caracteristic.
La poarta de intrare, peste 12-36 ore de
la penetrare, apare o papulă, care
evoluează rapid într-o veziculă, apoi în
pustulă cu conţinut sanguinolent. La
spargerea pustulei se formează o
leziune necrotică, prezentând în centru
o escară neagră înconjurată de vezicule
satelite. Leziunea se localizează mai
frecvent pe mâini, faţă, ceafă, etc.
Pătrunderea în sânge determină
diseminarea sistemică a bacteriei.
II. Antraxul pulmonar apare la inhalarea
sporilor de B. anthracis , care sunt
înglobaţi de macrofagele alveolare
unde ei germinează şi se multiplică,
determinând o pneumonie foarte gravă
cu edem.
Urmează infectarea ganglionilor limfatici
mediastinali cu dezvoltarea unei necroze
hemoragice. Pacientul manifestă febră,
stare de rău, mialgie, tuse ne-productivă.
Din ganglionii limfatici infecţia poate trece
în sânge.
Decesul poate
surveni în 24 h.
III. Anthraxul digestiv apare în urma
consumului de carne infectată. În mucoasa
intestinală se dezvoltă procese identice cu
cele din antraxul cutanat (enterocolită
ulceroasă). Clinic: vomă şi diaree, cu sânge
în masele fecale.
Poate urma invazia ganglionilor limfatici
mezenterici şi a sângelui, asociată cu
prostraţie profundă, şoc şi moarte.
Meningita poate apare (foarte rar) ca urmare
a oricărei
forme de antrax
⚫ Diagnosticul de laborator al antraxului
Se efectuează numai în laboratoare
specializate cu respectarea unor reguli
stricte de securitate.
Prelevate (în funcţie de forma clinică):
exsudat /cruste din leziunea cutanată,
spută, sânge, LCR, materii fecale,
bioptate din ganglioni limfatici, probe
necroptice, probe de la animalul
suspect şi elemente din mediul extern
⚫ Examenul microscopic direct
1. În frotiuri pregătite din prelevate şi colorate
Gram sau cu albastru de metilen se
observă bacili mari cu morfologia
caracteristică, izolaţi sau în lanţuri scurte.
Sporii sunt rareori prezenţi.
2. RIF
⚫ Examenul bacteriologic
I. Prelevatele monomicrobiene se
însămânţează pe geloză şi geloză-sânge,
iar cele polimicrobiene se încălzesc în
prealabil 10 min la 75 grade C. Incubarea
la 37 C timp de 24 ore. Sângele – în
bulion glucozat, repicări zilnice timp de 7
zile pe geloză-sânge.
II. Examinarea coloniilor crescute, selecţia
celor suspecte şi acumularea lor
III. Identificarea culturii pure acumulate şi
diferenţierea de antracoizi.
Characteristic B. anthracis B. cereus
growth requirement for thiamin + -

Table 1. Differential Characteristics of B. anthracis B. cereus and B. thuringiensis
hemolysis on sheep blood agar - +
glutamyl-polypeptide capsule + -
lysis by gamma phage + -

motility - +
growth on chloralhydrate agar - +
string-of-pearls test + -
⚫ Examenul biologic
Se inoculează prelevatele la cobai sau şoareci,
care sunt foarte sensibili la infecţie. După
moartea lor (36-48h) bacilii sunt depistaţi în
frotiuri din sânge şi organe.
⚫ Depistarea Ag polizaharidice termostabile
în prelevate (reacţia de precipitare inelară
Ascoli)
⚫ PCR
⚫ Diagnosticul serologic. Ac anti-antrax pot fi
depistaţi la convalescenţi în RP sau ELISA
⚫ Diagnosticul imunologic (proba cutanată
alergică). Se pune în evidenţă starea de
hipersensibilizare prin inocularea
intradermică a 0,1 ml de antraxină (extract
din tulpina vaccinantă de B.anthracis).
Reacţie pozitivă – edem şi hiperemie cu
diametrul de peste 8 mm.
Tratamentul antraxului
- Antibiotice (peniciline, cefalosporine,
fluorochinolone)
- Imunoglobulina antiantrax
- Anticorpi monoclonali
Profilaxia specifică a antraxului
- Depistarea şi izolarea animalelor bolnave,
incinerarea animalelor moarte sau îngroparea
adâncă a cadavrelor şi acoperirea cu var nestins
- Vaccinarea animalelor
- Imunizarea personalului expus cu vaccin viu
atenuat, vaccin inactivat, vaccin acelular
(elaborat din tulpini acapsulate avirulente,
conținând proteina PA). În curs de elaborare –
vaccin cu PA și antigen capsular.
laborator al tularemiei
Clasificarea
⚫ Familia Francisellaceae
⚫ Genul Francisella
⚫ Specii: F.tularensis (agentul cauzal al

tularemiei)
F.philomiragia (infectii
sistemice)
Se cunosc 4 biovaruri (subspecii) de
F.tularensis, care diferă dupa activitatea
biochimică, virulenţă şi răspândire
geografică:
⚫ F.tularensis tularensis (nearctica) (tip A;

foarte virulentă, raspândită în America de
Nord)
⚫ F. tularensis holarctica (palearctica) (tip B;
mai puţin virulentă, cu raspândire în
Europa)
⚫ F. tularensis mediasiatica: virulenţă
similară cu F. tularensis holarctica
⚫ F. tularensis novicida: virulenţă redusă,
cauzeaza infecţie numai la gazde
imunocompromise. Izolată în SUA.
⚫ Prima descriere a tularemiei a fost realizată în
Japonia în 1837. Denumirea agentului provine
de la regiunea Tulare, California, unde, în
1911, în timpul unei epizootii printre veveriţele
de pământ, a fost izolată tulpina bacteriană.
⚫ Dr Edward Francis, în 1928, studiază şi descrie
agentul cauzal şi patogeneza maladiei prin
experienţă personală în peste 800 cazuri.
⚫ F. tularensis are răspâdire ubicvitară,
parazitând peste 100 de specii de animale
sălbatice (în special rozătoare), păsări şi
insecte şi persistă în apa din zonele unde se
întâlnesc aceste animale.
Toate mamiferele fac o septicemie cu prezenţa
bacteriilor în toate tesuturile.
⚫ Caracterele morfobiologice ale
F.tularensis
Morfologia: F.tularensis reprezintă o

cocobacterie foarte mică (0.2-0.5 µm
x 0.7-1.0 µm), gram-negativă, uneori
se colorează mai intens la poli,
pleomorfă, imobilă, asporogenă,
tulpinile virulente posedă capsulă.
Caractere de cultură: bacteria nu poate
fi cultivată pe medii uzuale. Pentru
izolare se utilizează medii îmbogăţite:
- mediul Francis (geloză + sânge de
iepure + cisteină + glucoză)
- Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou)
- Geloză-ciocolată
Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză.

Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2
mm în diametru), albe-cenuşii,
mucoide, cu marginile regulate şi
suprafaţa lucioasă.
Caractere biochimice:
F.tularensis este catalazo+ şi oxidazo-, nu
descompune ureea, produce H2S, unele
biovaruri fermentează glicerolul.
Rezistenţa în mediul extern
Mi/organismele pot supravieţui perioade
îndelungate de timp în apă, nămol,
cadavre de animale (mediu umed).
F.tularensis este distrusă la 56 grade în 10
minute, dar congelarea permite
conservarea bacteriei.
Factorii de patogenitate :
1. Capacitatea de a penetra în
macrofage, supravieţuind şi
multiplicându-se în interiorul
celulelor până la moartea lor
(parazitism facultativ intracelular)
2. Pili tipul IV
3. Sistem de secreție tipul VI
4. Capsula (rol protector)
5. Endotoxina (LPZ)
Epidemiologia şi patogeneza
tularemiei
Sursa de infecţie – animale bolnave sau
cadavre de animale, transmiterea de la om la
om nu are loc.
Rezervorul principal – mamifere mici şi medii
(iepuri, veveriţe, şobolani, şoareci, rozătoare
acvatice, lemingi). Omul, pisicile, câinii,
anumite specii de păsări, peşti şi amfibii pot fi
gazde accidentale
Vectori – insecte (tăuni, ţânţari, căpuşe )
Porţi de intrare – tegumentul (chiar intact),
mucoasele, conjunctiva
Deer ticks
Transmiterea:
- Contact cu animale infectate, cadavre sau
cu apa contaminată (lacuri, bazine, etc)
- Aerogen prin inhalare (vânători...)
- Alimentar, prin consum de apă sau alimente

infectate
- Înţepătura artropodelor hematofage
Francisella tularensis este una dintre cele

mai virulente bacterii. Câteva zeci de mi/o
(10-50) pot provoca suferinţe grave.
Patogeneza şi
formele clinice de tularemie
Francisella tularensis este o bacterie
facultativ intracelulară. Iniţial infectează
macrofagele, cu diseminarea mi/o şi
afectarea diferitor organe, inclusiv
plămânii, ficatul, splina, ganglionii
limfatici. Un rol important în patogeneza
leziunilor îl joacă hipersensibilitatea
tardivă.
⚫ Formele clinice de tularemie sunt în relaţie cu
calea de pătrundere:
- Forma ulceroganglionară (70-85% de cazuri),
penetrarea agentului patogen prin tegument
sau mucoase. Mi/o se multiplică local şi
determină apariţia, peste 3-5 zile de la
expoziţie, a unei papule la locul de inoculare.
Peste cîteva zile se transformă în pustulă,
care se ulcerează rapid. Ulcerul are 2 - 4 cm
în diametru şi marginile neregulate. Uneori
ulcerul poate fi acoperit cu o crustă neagră
(asemănătoare cu escara în antrax).
Bacteriile se răspândesc spre ganglionii
limfatici regionali, unde cauzează limfadenite
necrotice, înconjurate de infiltrate
granulomatoase (bubonul tularemic).
Ganglionii limfatici afectaţi devin fluctuanţi,
uneori creând canale de drenare în
tegument. Mi/o pot disemina hematogen
infectând multiple organe, cu dezvoltarea
septicemiei.
- Forma ganglionară se manifestă prin
afectarea ganglionilor limfatici regionali,
leziunea de la poarta de intrare lipseşte.
- Forma oculoganglionară apare la
pătrunderea agentului cauzal prin
conjunctivă. Se dezvoltă necroza şi
ulceraţia conjunctivei, cu infiltraţie
limfocitară. Din conjunctivă bacteriile
trec în ganglionii limfatici
preauriculari, submandibulari sau
cervicali, provocând leziuni similare
cu cele din tularemia
ulceroganglionară.
- Forma orofaringeană (angino-ganglionară)
Mi/o intră prin mucoasa orofaringelui în urma
ingestiei sau inhalării lor.
Uzual se dezvoltă faringite sau tonzilite
exsudative, cu ulceraţie ulterioară.
Pătrunderea în ganglionii limfatici cervicali
determină necroză şi supuraţie.
- Forma tifoidică (abdominală), cu afecţiuni
generalizate. Mi/o pătrund în sânge prin
tegument sau mucoase şi afectează
plămânii şi organele reticulo-endoteliale.
Determină frecvent septicemie şi şoc
- Forma pneumonică, foarte gravă. Mi/o
pătrund în plămâni aerogen sau hematogen.
Diagnosticul de laborator al tularemiei
Se realizează doar în laboratoare specializate
Prelevate: în funcţie de forma clinică:
serozitate din leziunea cutanată sau
conjunctivă, exsudat faringean, punctat din
ganglionul limfatic afectat, spută, sânge.
Metode directe de diagnostic
1. Examenul microscopic direct este foarte
dificil, aproape imposibil. RIF are o
sensibilitate mai mare
2. Examenul bacteriologic.
Izolarea F.tularensis direct din prelevate este
practic imposibilă. Uzual se utilizează
inocularea prelevatelor la animale
experimentale sensibile (şoareci, cobai). La
necropsii se studiază frotiuri-amprente din
organele afectate (Giemsa, RIF), se fac
însămânţări pe medii speciale (Francis, Mc
Coy). Tulpinile izolate sunt identificate
morfologic, cultural, biochimic, antigenic
(RA cu seruri anti-F.tularensis).
Diagnosticul indirect
1. Serodiagnosticul. Detectarea Ac este un
element esenţial în diagnosticul
tularemiei. Ac apar după ziua a 7 de boală,
ating titrul maxim peste 1-2 luni (1:1000
sau mai mult) şi persistă mai mulţi ani. RA
cu suspensie de bacterii omorâte este cea
mai utilizată. Titrul diagnostic – 1:80, cu
creşterea lui în dinamică de cel puţin 4 ori.
ELISA este posibilă.
2. Intradermoreacţia cu tularină
Hipersensibilitatea poate fi testată peste 5
zile de la debutul bolii.
Tratamentul tularemiei
Antibiotice: aminozide (streptomicină,
gentamicină), tetracicline, cloramfenicol,
fluorochinolone, eritromicină (există şi
tulpini rezistente)
Profilaxia tularemiei
- Informarea persoanelor expuse
contaminării
- Supraveghere sanitară
- Vaccinarea contingentelor de risc cu

vaccin viu atenuat asigură imunitatea pe o
durată de 5-7 ani
laborator al pestei
⚫ Pesta (din latină pestis, maladie

contagioasă) este o maladie cu
multiple fațete mortală pentru om. Ea
este cauzată de Yersinia pestis,
descoperită de Alexandre Yersin de la
Institutul Pasteur în 1894.
⚫ Familia Enterobacteriaceae
⚫ Genul Yersinia
⚫ Specia Yersinia pestis
Se disting 3 varietăți de tulpini -

orientală, medievală și antică.
Caractere morfotinctoriale – yersiniile
reprezintă bastonașe drepte, uneori
coco-bacterii Gram negative, uneori
colorate bipolar, acapsulate,
asporulate, imobile la 37C.
Caractere de cultură – yersiniile sunt mi/o
anaerobe facultative, cultivă pe medii uzuale
la 25-28 C.
În BP cultura se manifestă printr-un voal la
suprafață și un aspect floconos în interior. Pe
geloză peste 48h apar colonii R mari, cu
margini neregulate
⚫ Activitate biochimică – catalaza+, oxidaza-,
fermentează glucoza, reduce nitrații în
nitriți.
⚫ Yersiniile sunt rezistente în mediul extern şi în
1. Proteina lcr (low calcium response) – permite
multiplicarea intracelulara a bacteriei)
2. Proteinele V si W – determina proliferare rapida
si septicemie
3. Proteinele Yops, 11 proteine responsabile de
citotoxicitate, inhibarea migrarii fagocitelor si a
inglobarii, agregarea trombocitelor
4. Antigenul F-1 – complex proteic-polizaharidic,
antifagocitar, se formeaza doar in organismul
mamiferelor
5. Coagulaza si activatorul de plasminogen,
determina formarea microtrombilor,
promoveaza diseminarea bacteriilor, distruge
C3b de pe suprafata bacteriilor
Aspecte epidemiologice
Sursa de infecție şi transmiterea
⚫ Rozătoarele sălbatice constituie rezervorul
natural al maladiei. Yersinia este în principal
vehiculată de un șobolan, Rattus rattus, care o
transmite la om prin intermediul puricilor
infectați (Xenopsylla cheopsis, Nosopsyllus
fasciatus). Foarte rar omul se infectează prin
muşcătura şobolanului infectat sau consumându-l.
⚫ Iepurii și carnivorele pot infecta omul prin
contact direct sau mușcătura animalului infectat.
⚫ În epidemii transmiterea se poate efectua
interuman pe cale aerogenă.
⚫ După înţepătura unui purice infectat, germenul se
multiplică la locul de inoculare cu formarea unei
vezicule-pustule apoi pătrund în sistemul limfatic și
colonizează ganglionii regionali în care se multiplică.
Peste 2-5 zile apar semne de limfadenită hemoragică
(bubonul pestos). Pesta bubonică – 90% din cazurile
de pestă.
⚫ Diseminarea hematogenă permite bacteriilor să atingă
ansamblul organelor cu apariția semnelor clinice de
septicemie. Aflat in sange bacteriile determina
coagulare intravasculara diseminata si leziuni
purpurice (hemoragii). Afectarea plămânilor duce la
pesta pulmonară secundară, cu expectorații
sanguinolente bogate în germeni, foarte contagioase.
Contactul cu acești pacienți duce, prin contact direct,
la apariția pestei pulmonare primare care prezintă o
mortalitate de 90-100% în lipsă de tratament.
Diagnosticul de laborator al pestei
Se realizează în laboratoare specializate cu regim
special strict.
Prelevate: punctat din bubon, spută, sânge. Toate
prelevatele de la o persoană infectată sunt
foarte contagioase și manipularea lor cere
măsuri speciale de precauție.
⚫ Examenul direct
1. Examenul microscopic al punctatului din bubon

colorat Gram sau Giemsa poate fi evocator
(bacterii Gram-, ovoide, cu colorație bipolară).
RIF nu este destul de semnificativ, deoarece
există recții încrucișate cu alte yesinii.
2. Examenul bacteriologic (izolarea culturii
pure cu identificarea ei ulterioară) este o
investigație de bază.
În pesta pulmonară, diagnosticul este
confirmat prin izolarea culturii din spută sau
din aspirat bronșic.
Hemocultura (izolarea culturii din sânge)
reprezintă examenul-cheie în forma
septicemică.
Pot fi examinate și probe necroptice, deoarece
germenul este foarte rezistent în cadavre în
curs de putrefacție
3. Depistarea rapidă a antigenelor F1.
⚫Tratamentul pestei
Antibiotice (streptomicină,
gentamicină, doxiciclină,
cloramfenicol)
⚫ Profilaxia pestei
- Izolarea bolnavilor
- Persoanele de contact – carantină 6
zile

Tot 1 Bacterio

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tot 1 Bacterio

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatii colectie:

1)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea

a) [x] Lipsa peretelui celular.

a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.

a) [ ] Formează spori care deformează celula

a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

a) [ ] Posedă formă bacilară

a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%

b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%

a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului

a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

a) [ ] Conţine 90% peptidoglican

37)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor

a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice

a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

a) [ ] Cu vapori sub presiune

a) [ ] Sunt de natură polizaharidică

a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent

61)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:

a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor

73)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt sensibile la cisteină:

a) [x] Picături Flugge

a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza

a) [ ] Vaccin viu atenuat

a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei

a) [x] Infecţii holeriforme

a) [ ] Forma S incolore semitransparente

a) [ ] Forma S incolore transparente

121)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:

a) [x] Mici, netede, transparente, incolore

a) [ ] Forma S, colorate în roşu

a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni

a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant

150)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează

a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit

a) [x] Cavitatea nazală

a) [ ] Geloză peptonată la 370C

179)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină

a) [x] Şobolanul cenuşiu

a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus

a) [ ] ARN monocatenar diploid

a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii

a) [x] Limfocitele T CD4

a) [ ] Apar în orice zonă a SNC

a) [x] Fucsina Ziehl

a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

a) [x] În microscopul cu fond negru

a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale

a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară

a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

a) [x] Corpi elimentari

a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

268)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin

279)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După destinaţie mediile de cultură compuse se

a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular

a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea

a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt