1

Informatii colectie:

1)Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului

de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e)[ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3)Clostridiile se caracterizează prin:
a)[ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.
b)[x] Formarea sporilor care deformează celula
c)[ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4)Pentru bacili este caracteristic:
a)[ ] Formează spori care deformează celula
b)[ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c)[x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
5)Rickettsiile se caracterizează prin:
a)[ ] Structură acelulară.
b)[ ] Se cultivă pe medii elective
c)[ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d)[x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e)[ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6)Pentru treponeme este caracteristic:
a)[ ] Posedă polimorfism pronunţat
b)[ ] Posedă flageli peritrichi
c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d)[ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e)[x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------

1
7) Despre leptospire se poate afirma:
a)[ ] Posedă formă bacilară
b) [ ] Sunt asigurate cufl ageli lofotrichi
c)[ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d)[x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine
b)[x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
c)[ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
3
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a)[ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Contrastarea obiectului studiat
c)[x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d)[ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e)[ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoareaparti cul ari tate :
a)[ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c)[x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d)[ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e)[ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului

2
---------------------------------------------------------------------
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [ ]
Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
a)[ ] Se aranjează în perechi
b)[x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c)[ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d)[ ] Se divid în câteva planuri
e)[ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
a)[ ] Se aranjează în perechi
b)[ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c)[x] Se aranjează în grămezi neregulate
d)[ ] Se divid într-un singur plan
e)[ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b)[ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c)[ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d)[ ] Se divid într-un singur plan
e)[x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche

3
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a)[ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă
b)[ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c)[ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d)[ ] Participă în conjugarea bacteriană
e)[x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------
35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a)[ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă
b)[ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c)[x] Sunt constituiţi din proteine
d)[ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e)[ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:
a)[ ] Conţine 90% peptidoglican
b)[ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c)[ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d)[x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e)[ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate
prin:
a)[x] Autoclavare la o atmosferă
b) [ ] Tindalizareîn baia de apă la 58° C
c) [ ] Filtrare
d)[ ] În pupinel la 1600 C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------

4
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a)[ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice
b) [ ]Inhibă replicarea ADN
c)[x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d)[ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e)[ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a)[ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager
b)[x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c)[ ] Blocează sinteza ADN-ului
d)[ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e)[ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d)[x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e)[x]Sul bact am
---------------------------------------------------------------------
43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a)[ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b)[ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d)[x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
5
---------------------------------------------------------------------
44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a)[ ] Plajelor sterile

5
b)[ ] Precipitării în gel
c)[x]Di fuzi m et ri că
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a
microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c)[ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a)[ ] P ast eu ri za rea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune
b)[ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c)[ ] Si m b i o ză
d)[ ] In t erfer en ţ ă
e)[ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a)[ ] N utriţia bacteriană
b)[ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene

6
d)[ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a)[ ] Sunt de natură polizaharidică
b)[x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c)[ ] Posedă activitate la temperatura 00 C
d)[ ] Posedă activitate la temperatura 650 C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
b)[ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[ ] Rata de creştere devine nulă
b)[ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c)[ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d)[x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e)[ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54) Titrarea bacteriofaguluise efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu
microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d)[ ] Dezi n fecţ i e
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi maij oase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare

7
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ]Medi il e Hiss
b)[x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ]Medi ul Kitt-Tarozzi
e)[ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a)[ ] Forma vegetativă a fagului virulent
b)[ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c)[ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e)[ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
a) [x] 0 - +200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d)[x]Dezi nfe cţ i e
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C -60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:

8
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la
o bacterie acceptor
b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta
prin intermediul plasmidelor
c)[ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană
la alta via un bacteriofag
d)[ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în
acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
e)[ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e)[ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tipIV sunt:
a) [ ] LimfociteleB
b) [x] Limfocitele T
c)[ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:

9
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Sunt sensibile la cisteină:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică
caracteristică:
a)[x] Infecţia acută
b)[ ] Infecţia cronică
c)[ ] Infecţia secundară
d)[ ] R ei n fecţ i a
e)[ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de
microorganisme după vindecare:
a)[ ] Infecţie acută
b)[ ] Infecţie cronică

1
c)[ ] Infecţie secundară
d)[x]R ei nfecţ i e
e)[ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76)C onsti tuie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
a)[ ] Infecţia acută
b)[x]S uprai nfecţ i e
c)[ ] Infecţie secundară
d) [ ] Reinfecţie
e)[ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei
organismului pe fondul unei primoinfecţii :
a)[ ] Infecţie acută
b)[ ] Infecţie cronică
c)[x] Infecţie secundară
d)[ ] Su p rai n fe cţ i e
e)[ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa
agentului în organism:
a)[ ] Su p rai n fe cţ i e
b)[ ] R ei n fecţ i e
c)[ ] Infecţie acută
d)[ ] Infecţie secundară
e)[x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a)[ ] Bu t i l en -g l i co l i că
b)[ ] Fermentativă
c)[ ] Acidă mixtă
d)[x]C lasică
e)[ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie

1
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în
sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d)[ ] B act eri o l i ză
e)[ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c)[x]Hem ol i ză
d) [ ] Precipitare
e)[ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------

1
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea
reacţie:
a)[ ] B act eri o l i ză
b)[ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d)[ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] AntigenulO lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [ ] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] AntigenulF
---------------------------------------------------------------------
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e)[ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a)[x] Picături Flugge
b)[ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e)[ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform
sei ndi că:
a) [ ] Hemoculturi repetate

1
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă
este:
a)[ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată
metoda:
a)[ ] Diluţiilor succesive în medii lichide
b)[x] Diluţiilor succesive în medii solide
c)[ ] Di fu zi m et ri că
d)[ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e)[ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de
neutralizare:
a) [ ] Burnet b) [ ] Dick
c)[ ] Ţ u v ercal o v
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizeazăpri n următoarele:
a)[x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
b)[ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c)[ ] Sunt rezistenţi în mediul acid

1
d)[ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e)[ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S.enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea
la :
a) [ ] Penicilină
b)[ ] Ri s t o mi ci n ă
c)[ ] Eritromicină
d)[x]P olimixină
e)[ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat
b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
b)[ ] Apă peptonată hiperclorurată
c)[x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------

1
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfat
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a)[ ] Reacţia de neutralizare
b)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c)[ ] Reacţia de fixare a complementului
d)[ ] Analiza radioimună
e)[x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii
holerici sunt aranjaţi:
a)[ ] În lanţuri
b)[ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e)[ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a)[ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei
b)[ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c)[ ] Turbiditate omogenă
d)[x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e)[ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a)[ ] Infecţii holeriforme
b)[x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d)[ ] Infecţii similare salmonelozelor
e)[ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
a) [x] Infecţii holeriforme

1
b)[ ] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d)[ ] Infecţii similare salmonelozelor
e)[ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente
b)[x] Forma S de culoare albastru-închis
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente
b)[ ] Forma S de culoare albastru-închis
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d)[x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu
seruri:
a) [ ] ABCDE
b)[ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e)[ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a)[ ] Acido- alcoolorezistenţă
b)[ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologicde impurificarei fecală
e)[ ] Este pretenţioasă la cultivare
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea
enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei

1
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e)[ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste
biochimice:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e)[ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S.Enteritidis
d) [ ] S.Newport
e) [ ] S.salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore
b)[ ] Forma S , colorate în roz.
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a)[ ] Forma S, colorate în roşu
b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------

1
126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză
b) [ ] Sauton
c)[ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e)[ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b)[x] De îmbogăţire
c)[ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d)[ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
13
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se
examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c)[x]S ânge
d)[ ] Bi l ă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12: Vi: Hd
b) [ ] O 1, 2, 12: H a
c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12: Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12: Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12: H a
b) [ ] O 1, 9, 12: Vi: Hd
c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12: H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12: Vi: H d
b) [x] O 1, 2, 12: H a
c) [ ] O 1, 12: H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7: H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de
diagnostic:
a) [ ] Coprocultura

1
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e)[ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda
de diagnostic de preferinţă:
a)[x] Reacţia Widal cu antigen O şi H
b)[ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c)[ ] Mi el o cu l t u ra
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată
metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase,forma R, colorate în albastru
b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini
regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate

2
b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
c)[x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
a)[x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni
b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii
contaminate
c)[ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d)[ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e)[ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142) C. diphtheriaese caracterizează prin:
a)[ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale
b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c)[x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi
suprarenalelor
d)[ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cufl ageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a)[ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant
b)[ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni
c) [ ]Echipament bogat de enzime metabolice
d)[x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
b)[ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c)[x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei

2
d)[ ] Formează capsulă în organism
e)[ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a)[ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a)[ ] S carl at i n ă
b)[x]B rucel oză
c)[ ] T u b ercu l o ză
d) [ ] Dizenterie
e)[ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b)[ ] T u b ercu l o ză
c)[ ] B ru cel o ză
d)[ ] Tusea convulsivă
e)[ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
întârziat în:
a)[ ] S carl at i n ă
b)[ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d)[x]Tubercul oz ă
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d)[ ] Infecţia stafilococică
e)[x]S carl at i nă
---------------------------------------------------------------------
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
cultură:
a) [ ] Loewenstein -Jensen
b)[ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c)[x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi

2
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c) [x] Rugoase, mari,conopi di form e,crem-bej
d)[ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e)[ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii
caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej
b) [ ] Negre, lenticulare
c)[x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e)[ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de
cultură.
a)[ ] Geloză hepatică
b)[x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c)[ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul
mediu de cultură:
a)[ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou
b)[ ] Mediul cu glicerină şi cartof
c)[x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e)[ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------

2
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi
intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e)[ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu
caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a)[ ] B ru cel o ză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d)[x]P estă
e)[ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
a)[x] Cavitatea nazală
b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap
de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:

2
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C.bot ul i num
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu
secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat
17
a) [ ] S. pyogenes

2
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a)[ ] Ru j eo l ă
b) [x] Gonoree
c)[ ] Orei o n
d) [ ] Tularemie
e)[ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a)[ ] Geloză peptonată la 370 C
b)[ ] Geloză -ser la 220 C
c)[ ] Geloză glucozată la 370 C
d)[ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e)[x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de
patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ]F l agelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismuluireprezi nt ă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub
aspectul unei palete de tenis
b)[ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului
de toboşar
c)[ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e)[ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz,
coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani

2
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant
serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
antigene de grup:
a)[ ] A
b)[ ] B
c) [x] O
d)[ ] H
e)[ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
antigene de tip (serovar):
a)[ ] A
b)[ ] B
c)[ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
18
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul
procedeu:
a)[ ] În geloză în coloană
b)[ ] În bulion peptonat
c)[x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e)[ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură
înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură

2
moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a)[ ] Şobolanul cenuşiu
b)[ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d)[ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a)[x] Şobolanul cenuşiu
b)[ ] Puricele de şobolan
c) [ ] Omul bolnav
d) [ ]Purt ăt orul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
184) Gazda naturală pentru virusul gripal Cest e:
a) [ ] Porcii
b)[ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus
b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
a)[ ] Li ză
b)[x] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Aglutinare
e)[ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină:
a) [ ] Precipitare

2
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c)[ ] B act eri o l i ză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid
b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili
de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal

2
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a)[ ] Ca insectă vector servesc puricii
b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c)[x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d)[ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e)[ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a)[x]Li mfoci tele T CD4
b) [ ]Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e)[ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru
următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se
sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c)[ ] Fracţionat la 1000 C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus

3
20
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se
numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se
numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager se mai numesc:
a)[ ] Virusuri cu replicare autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager
se numesc:
a)[ ] Virusuri cu replicarea autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a)[ ] Apar în orice zonă a SNC
b)[x] Apar în neuronii din cornul Ammon
c)[ ] Apar în epiteliul glandelor salivare

3
d)[ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se
numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d)[ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD1
21
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------

3
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c)[ ] Diviziune simplă
d)[x]Înm uguri re
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213)Eli be rare a virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea
cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c)[ ] Diviziune simplă
d)[x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este
asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine
b)[x] Conţinut sporit de săruri de Ca
c)[x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d)[ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a)[ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c)[ ] Fucsină fenicată
d)[x] Fucsină apoasă
e)[x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d)[x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b)[x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a)[x] Fucsină fenicată

3
b)[ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl
b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b)[x] Fucsină apoasă
c)[x] Tuş de China
d)[ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin
coloraţiile:
a)[ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b)[ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide

3
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a)[x] În perechi
b)[x] În lanţuri
c)[ ] În formă de brăduţ inversat
d)[ ] În formă icosaedrică
e)[x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a)[x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali
b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
c)[ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d)[ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d)[x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a)[x] În microscopul cu fond negru
b)[x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d)[x] În microscopul luminiscent
e)[x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor

3
 b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a)[ ] Bi o l o g i că
b)[ ] Bi o fi zi că
c)[x]F izică
d)[x]C him i că
e)[ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
următoarele particularităţi:
a)[x] Origine comună
b) [x] Adaptate la un habitat anumit
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x]Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus

3
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a)[ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
b)[x] Se divid într-un singur plan
c)[ ] Se divid în câteva planuri
d)[x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e)[ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a)[ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
b)[ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
d)[ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e)[x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:

a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e)[x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b)[x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d)[x] Conţin reticul endoplasmatic
e)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:

3
a)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S
b)[ ] Au membrană nucleară
c)[x] Conţin mezosomi
d)[ ] Conţin reticul endoplasmatic
e)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat
denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c)[ ] Ri ck et t s i a
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a)[ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale
b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
d)[ ] Poartă un caracter de specie
e)[x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a)[ ] Este înconjurat de membrană nucleară
b) [x] Este legat de mezosomii laterali
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d)[x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e)[x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a)[x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii
b)[ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d)[x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e)[ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
250) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a)[ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor
b)[x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară

3
d)[x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e)[ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii
compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c)[ ] Menţine forma stabilă a celulei
d)[x] Prezintă o barieră osmotică
e)[x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
25
---------------------------------------------------------------------
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus
din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b)[ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d)[x] Acizi li poteichoici
e)[x]Pe pti dogl i can
---------------------------------------------------------------------
254)Aranj area sporilor în celula bacteriană poate fi:
a)[x]Term i nal ă
b)[ ] Bi p o l ară
c)[x]S ubt erm i nal ă
d)[x]C ent ral ă
e)[ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b)[x]C apsidă
c)[x]S upercapsi dă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari
b)[ ] P rot o p l aş t i
c) [x] Corpi reticulari

3
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active
asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme c) [ ] Micobacteriilor d) [x] Fungilor dimorfi e) [ ]
Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare c)[x]S t aţ i onară d) [x] De declin e)[ ]Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) []≥ 1
b) []≥ 2 c) [x] ≥ 4 - 8 d) [x] ≥ 16 - 32 e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a)[ ] Difuzie şi osmosă
b)[ ] Hidroliză alcalină c)[x] Hidroliză acidă d) [ ] Decarboxilare e)[x] Digestie
enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice c) [x] Artificiale d) [ ] Semisintetice e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a)[ ] Vâs co as e
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide d) [ ] Intermediare e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a)[ ] Să posede reacţie alcalină
b)[x] Să fie sterile c)[x] Să fie nutritive d)[x] Să aibă un anumit redox potenţial e)[ ]Să fie
hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265)Me di ile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

4
a)[x] Să fie izotonice
b)[x] Să posede un anumit grad de umiditate c)[ ]Să fie hipertonice d)[ ]Să conţină
antibiotice e)[x] Să posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar
b)[x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar c)[x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină d) [x] Ser
coagulat e)[x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să
conţină obligatoriu surse de organogeni, ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen c) [ ] Sulf d) [x] Carbon e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea
următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b)[x]I ndol ul ui
c) [x] Amoniacului d) [x] Hidrogenului sulfurat e)[ ]Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a
culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b)[x] Ansa bacteriologică c) [ ] Acul bacteriologic d) [x] Tamponul e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc
următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe c) [x] Facultativ anaerobe d) [x] Aerobe e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode
de creare a anaerobiozei:
a)[x]Mecani c ă
b)[ ] Si n t et i că c)[x]C him i că d)[x]F izică e)[x]Bi ol ogi că
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a)[x] Forma rotundă
b) [x] Suprafaţă netedă c)[ ] Suprafaţă rugoasă d)[x] Consistenţă omogenă e) [x] Margini
regulate
---------------------------------------------------------------------
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
a)[ ] Structură omogenă
b)[x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d)[x]Opace
e) [x] Margini dantelate

4
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se
face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b)[x] Fracţionat cu vapori fluenţi c) [x] Prin filtre bacteriene d) [x] Tindalizare e)[ ]Şoc
termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda
difuzimetrică include următoarele etape:
a)[x] Insămânţarea culturii testate
b)[ ] Diluţia succesivă a antibioticelor c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice d) [ ]
Incubarea în termostat 4 - 5 ore e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor
microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie c) [x] Serotipie d) [x] Lizotipie e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277)F agoi de nti fi carea culturilor microbiene testate se realizează prin
următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto c) [x] Furt d) [x] Fischer e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de
temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C d) [x] 1340C e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în
următoarele grupe:
a)[ ] De întreţinere
b) [x] Elective c)[x] De îmbogăţire d)[x] Diferenţial diagnostice e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a)[ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat c)[x] Geloză sânge d) [x] Bulion glucozat e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a)[ ] Gel o ză- s ân g e
b) [ ] Zeissler c) [x] Kitt-Tarozzi d) [x] Muller e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carnese obţine prin expoziţia produselor din
carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C

4
b) [ ] La frigider 4-80C c) [x] Temperatura camerei d) [x] Termostat 370C e)[ ]Baia de
apă 1000 C
---------------------------------------------------------------------

283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se

realizează prin următoarele căi:
28
a)[x] Fracţionată cu vapori fluenţi
b) [ ] Pasteurizare
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e)[ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea
următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285)De te rminarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se
realizează prin metoda:
a)[x] Diluţiilor succesive în mediul lichid
b) [ ] Otto
c)[x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d)[x]Di fuzi m et ri că
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a)[x]Lact oză

4
b)[ ] Gl u co ză
c)[x]F ucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e)[x]Gel oză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a)[x]Mecani c e
b)[x]F izice
c)[x]C him i ce
d)[x]B i ol ogi ce
e)[ ] Sintetice
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Au dimensiunimici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c)[ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e)[x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)[ ] Să conţină antibiotice
b)[x] Să fie izotonice
c)[x] Să posede anumită viscozitate
d)[ ] Să fie hipotonice
e)[x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a)[ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c)[x] Obiecte din porţelan
d)[x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de
bacterii aerobe include:
a)[ ] Determinarea activităţii biochimice
b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c)[ ] Studierea caracterelor de cultură
d)[x] Însămânţarea pe placa de geloză
e)[ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------

4
295)C ol oni il eforma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[x] Au suprafaţă netedă
b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
c)[x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e)[ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular
b)[x] Funcţia membranei citoplasmatice
c) [x] Sinteza proteinelor
d)[x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a)[x]S terilă
b)[x]Nest eri l ă
c)[ ] P asi v ă
d)[x]Act i vă
e)[ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a)[ ] Şi-a pierdut imunogenitatea
b)[x] Şi-a păstrat imunogenitatea
c)[ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d)[x] Şi-a pierdut toxicitatea
e)[x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
a)[x]Al t ernat i vă
b)[ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d)[ ] P ri m ară
e)[ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a)[x] Origine heterogenă
b)[ ] Natură lipidică
c)[ ] Nu posedă imunogenitate

4
d)[x] Posedă antigenitate
e)[x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:
a) [x] Nu posedă imunogenitate
b)[ ] Este de natură proteică
c)[x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d)[ ] Posedă imunogenitate
e)[x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303) Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul
sangvin proaspăt
b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c)[ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d)[x] Participă în unele reacţii imunologice
e)[x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c)[x] Sistemul complement
d)[x]P roperdi nă
e)[x] β, x - li zi ne
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a)[ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e)[x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b)[x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------

4
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d)[x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e)[x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [x] Agentul cauzal
b) [ ] Doza infectantă
c) [x] Poarta de intrare
d)[x] Localizarea primară a agentului în organism
e)[ ]Prezenţa endotoxinelor
---------------------------------------------------------------------
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d)[x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a)[ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b)[ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă
inversată
c)[x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d)[ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e)[x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b)[x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a)[ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular
b)[x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c)[x] Reacţia are loc în mediul lichid
d)[x] Reacţia are loc în mediul gelifica t
e)[ ]Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
a) [ ] Paralizii
b)[x]F ebră

4
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a)[ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b)[x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c)[ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d)[x] Este utilizată pentru seroidentificare
e)[x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se
clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare
b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
--------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul
uman sunt:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric e) [ ] Antigripal de tip A
-----------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat
cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului c) [x] Histaminei d) [x] Serotoninei e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a)[ ] Reacţia de fixare a complementului
b) [ ] De neutralizare
c) [x] ELISA
d)[x] De hemaglutinare indirectă

4
e)[x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d)[ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323)I ntrade rmoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a)[ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b)[x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c)[x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase
din celula microbiană
d)[x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
a) [x] Agentul cauzal
b)[ ] Doza infectantă
c) [x] Poarta de intrare
d)[x] Localizarea primară a agentului în organism
e)[ ]Prezenţa endotoxinelor
326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot
determina:
a) [ ] Paralizii
b)[x]F ebră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie

327) Despre virulenţă se poate afirma:

a) [ ] Este un caracter de specie
b) [ ] Este un caracterstabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului

4
d)[x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e)[x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328) Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului
b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d)[ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329) Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis
b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis50
e)[x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ]Fl agelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d)[x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c)[x]Neuram i ni d aza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:

5
a)[x] Sunt secretate în mediul extracelular
b)[ ] Au origine glucidolipidoproteică
c)[x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d)[ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e)[ ]Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a)[ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b)[x] Sunt de natură proteică
c)[x] Se inactivează la tempe raturiî nalt e
d)[x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e)[x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a)[x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi
b) [x] Suntim unogene
c)[x] Se transformă în anatoxine
d)[ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336) Endotoxina bacteriană:
a)[ ] Este de natură proteică
b)[x] Este de natură lipopolizaharidică
c)[x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e)[ ]Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ]Este termosensibilă
b)[x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c)[ ]Posedă imunogenitate pronunţată
d)[x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e)[ ]Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin
următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate
b)[x] Pe cale limfatică
c)[x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:

5
a)[x]Transm i si vă
b)[x]Aerogen ă
c)[ ] An aero b ă
d)[x]Al i m ent ară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b)[x]Incubaţ i e
c)[x]P rodrom al ă
d) [x] De stare
e)[x]Conval escenţ ă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Anticorpii naturali
b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Sistemul complement
b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
d) [ ] Limfocitele
B e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată
de următorii factori:
a)[x]F agoci t oză
b)[ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d)[x]Infl am aţ i e
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a)[ ] Bi o l o g i că
b)[x]C lasică
c)[x]Al t ernat i vă
d)[ ] Bi o ch i m i că
e)[ ]Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele
particularităţi
a)[x] Apar primele după stimul antigenic
b)[ x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegati ve

5
c)[x] Strutural reprezintă un pentamer
d)[x] Sunt sensibile la cisteină
e)[ ]Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?
a)[x] Nu posedă imunogenitate
b)[ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d)[ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e)[ ]Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate
afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană
b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c)[ ] Reprezintă un pentamer
d)[ ] Trec bariera transplacentară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a)[ ] Este de natură proteică
b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c)[x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ]Este termolabil e)[x]Este te rmosta bi l
---------------------------------------------------------------------
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?
a)[x] Conţine informaţie heterogenă
b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c)[x] Sensibilizează specific limfocitele
d)[x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e)[ ]Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a)[x]P osti nfecţ i oasă
b)[x]Transpl ac ent ară
c)[ ] Nes p eci fi că
d)[ ] Po s t v acci n al ă
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a)[ ] Po s t i n fecţ i o as ă
b)[ ] Tran s p l acen t a ră
c)[x]Act i vă
d)[x]P ost vacci nal ă
e)[x]P asi vă
---------------------------------------------------------------------

5
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a)[x] Instalarea rapidă după administrarea serului
b)[x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c)[ ] Se menţine timp îndelungat
d)[ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e)[ ]Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a)[x] De precipitare inelară
b)[x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c)[x]Im unoel ect rofo rez ă
d)[ ] De aglutinare pe lamă
e)[ ]De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi
utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec
b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
e)[x] Particule de late x
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic
în raport cu RA sunt:
a)[ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c)[x] Este o reacţie rapidă
d)[ ]Se citeşte peste 3 - 5 minute
e)[x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile:
a)[ ] Hemaglutinare indirectă
b)[x]Hem ol i ză
c)[ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementulu
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale

5
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d)[ ]Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a)[ ] De aglutinare în tuburi
b)[x] Imunofluorescenţă Coons
c)[x]R adioimună
d)[x]Im unoenzi m at i că
e)[ ]Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[ ] Stimulează imunitate antimicrobiană
b)[x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene d)[ ] Nu posedă antigenitate
e)[x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin
următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b)[ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d)[x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e)[ ]Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute
prin următoarele metode:
a)[ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b)[x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d)[x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
e)[ ]Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Suntî nal t reactogene
b)[ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c)[x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d)[x] Se multiplică în organismul vacci nat e)[x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:
a)[ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute
b)[x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d)[ ] În perioada de convalescenţă
e)[x] Planificat conform calendarului vaccinărilor

5
---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a)[x] Astmul bronşic
b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d)[x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b)[x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c)[x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a)[x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
b) [x] Nu set ransferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d)[ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e)[ ]Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370) Imunitatea artificială activă:
a)[ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c)[x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d)[ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
371) Imunitatea artificială pasivă:

5
a)[x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c)[ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d)[x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b)[x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d)[x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici
b)[ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d)[ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ]Lim foci t el e TCD8+
b)[x]Li m foci t el e TC D4 +
c) [x] CPA
d)[x]Li m foci t el e B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a)[x]Li m foci t el e TC D8 +
b) [ ]Lim foci t el e TCD4+
c) [x] CPA
d) [ ]Limfocitele B

5
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a)[x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b)[ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e)[x] Apariţia celulelor B- memorie
a) [ ] V.chol erae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a)[ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b)[x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e)[ ]Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului

5
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c)[x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d)[ ] Apă peptonată alcalină
e)[x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c)[x]Găi nă
d) [ ] Cobai
e)[ ]Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC
b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e)[x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c)[x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi
38
a) [ ] V.chol erae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus c) [x] V. alginolyticus d) [x] Vibrionii NAG e) [ ] V.
cholerae Bengal

390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili

pot fi:

5
a)[x] Peştii din apele sărate
b)[ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e)[ ]Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------
391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat
b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [x] Vaccin inactivat
d)[ ] Holerogen - endotoxină
e)[x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394)Se rovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a)[x] Reacţia de imunofluorescenţă directă
b)[x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c)[ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e)[x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:
a)[x] Enterita holerică
b)[ ] Enterocolita holerică
c)[x] Gastroenterita holerică
d)[x] Holera algidă

6
e)[ ]Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
a)[ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces
b)[x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ]Inhi barea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin
enterocite
e)[x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza:
a)[x] Infecţii holeriforme
b) [x]Infecţii dizenteriforme
c)[x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de

6
patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu
serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Serurianti- Vi
---------------------------------------------------------------------
405) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [x] Produce indol
b)[x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c)[ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d)[ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e)[x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
406) Pentru E. coli este caracteristic:
a)[ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
b)[x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c)[x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e)[x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele
preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c)[x]B i fi dobact eri nă
d)[ ] Su b t i li n ă
e)[x]Lact obact eri nă
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a
intestinului gros
b)[ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c)[x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e)[x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:

6
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate
b)[ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c)[x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu
b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e)[x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat
b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d)[x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele
prelevate:
a) [x] Materii fecale
b) [x] Urină
c)[x] Puroi din plagă
d)[x]S ânge e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedăse rovari ante :
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu

6
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416)Shi ge l ele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat- -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea
aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d)[x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b)[x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d)[x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a)[x] Vaccin omorât
b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul
bacteriologic se poate preleva:
a)[x]S ânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c)[x] Măduva osoasă
d)[x]Uri nă
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi
identificare a enterobacteriilor:
a)[ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cuuree

6
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-
paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12: Vi: Hd
b) [ ] O1, 9, 12: H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12: H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12: H a
e) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a)[ ]Reacţia Wright
b) [ ]R eacţ i a Weil-Felix
c)[x] Reacţia Widal
d)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează
cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA
b) [x] Serul polivalent ABCDE
c)[x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate
b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c)[ ]Anatoxina tifo-paratifoidică
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea
caracterelor:
a)[x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b)[ ] Raclat din erupţii cutanate
c)[ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------

6
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a)[x] Factori de ade ziune
b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d)[ ] Fl ag el i i
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b)[x] Difuzie parenchimatoasă
c)[x]Al ergi că
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e)[ ]Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se
pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d)[ ] Gas t ro en t eri t ă
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a)[x]P l ăm âni
b)[x] Măduva osoasă
c)[x]S pli nă
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie
diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică
au:

6
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate
b)[x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:
a)[ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c)[x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d)[ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e)[x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a)[ ] Leci t i n az a
b) [x] Tetanolizina
c) [ ]Li zi ndecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson -
Blair
b)[x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d)[ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e)[x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a)[ ]Este slab toxică
b)[x] Este rezistentă la enzimele digestive
c)[x] Se absoarbe din intestin în formă activă

6
d)[x] Este termolabilă
e)[ ]Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe
a)[ ] Plăgi operatorii
b)[x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c)[ ] Plăgi superficiale
d)[x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite
trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a)[ ] C el ul i t ă
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d)[x]F asciită
e)[x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin
b) [ ] Pancreonecroza
c)[x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d)[ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice:
a)[ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula
b)[x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c)[ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
---------------------------------------------------------------------

6
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b)[x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor
b)[x]Aerogen ă
c)[x]Di gest i vă
d)[x]P ercut ană
e)[ ]Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea
brucelelor:
a)[x] Sângele (hemocultura)
b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e)[ ]De inhibare a hemaglutinării
44
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin
reacţiile:
a)[ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G
b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c)[x] RIF indirectă
d)[x] I.d.r. Burnet pozitivă
e)[ ]De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:

6
a)[ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M
b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c)[x] Reacţia Coombs pozitivă
d)[x] Intradermoreacţia pozitivă
e)[x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a)[x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
b)[x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d)[x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e)[x] Pe cale aerogenă (prin aerul contami nat)
---------------------------------------------------------------------
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic
b) [x] Sputa
c)[x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
b)[x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c)[x] Însămânţarea pe mediul Francis
d)[ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e)[x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a)[ ] Reacţia de precipitare inelară
b)[x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e)[ ]Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a)[ ] Co n t acţ i
b) [x] Bolnavi
c)[x]Vacci naţ i
d)[ ] Pu rt ăt o ri
e)[x]Conval escenţ i
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză

7
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a)[ ] Prin înţepătura păduchilor
b) [x] Prin intermediul puricilor
c)[x]Aerogen
d)[x]P ercut an
e)[ ]Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
a)[ ] Hem o l it i co - u rem i că
b)[x]B uboni că
c)[x]P ulm onară
d)[x]S ept i cem i că
e)[ ]Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
a) [x] Aspirat din bubon
b)[ ] Uri n ă
c)[x] Sânge pentru hemocultură
d)[ ] Bi l ă
e)[x]Sput ă
---------------------------------------------------------------------
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
a)[x]B act eri oscopi că
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c)[x]B i ol ogi că
d)[ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e)[x]B act eri ol ogi că
---------------------------------------------------------------------
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[ ] Nu fermentează glucidele
b)[ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c)[x] Formează spori centrali care nu deformează cel ul a
d)[x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a)[ ] Bastonaş gramnegativ
b)[x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d)[x]Este i mobi l
e)[ ]Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser

7
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a)[x]C ut anat ă
b)[x]P ulm onară
c)[x]Int est i nal ă
d)[ ] Bu b o n i că
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul
b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
d) [x] Materii fecale
e)[x]S ânge
---------------------------------------------------------------------
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.
b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c)[x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d)[ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de
stalactite
e)[ ]În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
a)[ ] Anatoxina anti- B. anthracis
b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d)[ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e)[x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a)[ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c)[ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a)[x] Evoluează în stadii
b)[x] Penicilina este indicată pentru tratament
c)[x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d)[x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate

7
de tip IV
e)[ ]Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
următoarele metode:
a)[ ] Microscopică (Gram
b)[x]B act eri ol ogi că
c)[ ] Bi o l o g i că
d)[x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c)[x] Sunt paraziţi obligat intrace l ul ari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e)[x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a)[ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d)[x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e)[x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a)[ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c)[ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d)[x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e)[x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a)[x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)
b)[ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c)[x] Posedă cord-factor
d)[ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e)[x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a)[ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ
b)[ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c)[x] Preferă medii de cultură alcaline
d)[x] Produce o enterotoxină termolabilă
e)[x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------

7
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a)[x] Determină o infecţie care evoluează în stadii
b) [x]B ast onaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c)[ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d)[x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e)[x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a)[ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi
b)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c)[x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e)[x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a)[ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b)[x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e)[x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a)[ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi
b)[ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c)[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d)[x] Fermentează numai glucoza
e)[x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou
b)[x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c)[x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d)[x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e)[ ]Determină enterocolite acute la om şi animale
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x]B ast onaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
b)[x] Nu este pretenţios la cultivare
c)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d)[x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de
perle"pozi ti v)
e)[x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi
b)[x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c)[x] Se colorează grampozitiv

7
d)[ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e)[x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate
speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a)[ ] Strict patogenă
b)[x] Condiţionat patogenă
c)[x] Posedă factori de agresie şi invazie
d)[x]Toxi genă
e)[ ]Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e)[x]Coagul aza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de
patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e)[ ]Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c)[x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu

7
secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a)[x] Suprafeţe din blocul opera tor
b)[x] Suprafeţe din maternităţi
c)[ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d)[x] Suprafeţe din instituţii medicale
e)[x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a)[x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S,
bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
b)[x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de
hemoliză
c)[x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d)[ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment
granular
e)[ ]Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini
festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au
următoarele teste:
a) [x] Determinarea coagulazei libere
b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinareahem ol i zi nei
e)[ ]Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a)[x] Apără de fagocitoză
b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c)[ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ]Act i vează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt
utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic
b)[x] Plasma antistafilococică
c)[x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic
b)[x] Anatoxina stafilococică
c)[x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin

7
e) [x] Bacteriofagst afi l ococi c
---------------------------------------------------------------------
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive c) [x] Urina d)[x]S ânge
e)[ ]Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499) Genul Neisseria reuneşte:
a)[x] Diplococi asemănători boabelor de cafea
b) [x] Coci gramnegativi
c)[x] Coci c atal azopo zi ti vi
d)[x] Coci oxi dazo pozi ti vi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern
b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c)[ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e)[x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [ ] Cresc pe medii uzuale
b)[ ] Formează colonii pigmentate
c)[x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe mediiel ect i ve
e)[x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a)[ ] Cultivă numai pe medii speciale
b) [ ] Cresc numai la 370C
c)[x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e)[x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi
a)[ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză
b)[x] Parazitează specific numai omul
c)[ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital

7
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e)[x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a)[x] Neisserii pretenţioase
b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d)[x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a)[ ] Puroiul din plagă
b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d)[x]S ânge
e)[x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e)[ ]Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e)[ ]Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d)[x] Geloză ser
e)[x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------

7
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de
cultură:
a)[x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate c)[x] Creşte pe geloză ser la
370C d)[ ] Creşte pe geloză ser la 220 C e)[ ]Creşte pe geloză la 370 C
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a)[ ] Fermentează zaharoza
b)[x] Fermentează maltoza
c)[x] Fermentează glucoza
d)[x] Produce oxidază
e)[x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de
boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele
căi:
a)[ ] Aero g en ă
b)[ ] Fecalo - orală
c)[x] Prin lenjeria recent contaminată
d)[x]S exual ă
e)[ ]Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a)[ ] Nu este exigent la cultivare
b)[x] Este fragil în mediul ambian t
c)[x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d)[ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută
b)[x]P rostatită
c)[x]Epi di dim i t ă
d) [ ] Fenomenul scrotal
e)[ ]Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a)[ ]Conjunctivită
b)[x]Endom et ri t ă

7
c)[x]S al pi ngit ă
d)[ ] Dermatită veziculoasă
e)[x]Endocervi ci t ă
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot
constata:
a)[x] Conjunctivită gonococică
b)[x] Oftalmia gonococică
c)[x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e)[ ]Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum
b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei
se prelevă:
a)[ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d)[ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma
clinică a infecţiei se prelevă:
a)[ ] Raclat din erupţii cutanate
b)[x]S ecreţ i i vul vovagi nale
c)[x]Tam pon re ctal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator
prin:
a) [x] Masajul prostatei
b)[x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c)[x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e)[ ]Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
caractere:

8
a) [x] Diplococicu aspectul boabelor de cafea
b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e)[ ]Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici
b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d)[x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e)[ ]În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ]Coci sferici
b)[x] Coci lanceolaţi
c)[ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d)[x] În frotiu se aranjează în perechi
e)[x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a)[ ] În familia Parvococcaceae
b)[x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] GenulLact ococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
următoarele grupe:
a)[x] α - hemolitici
b)[x] β - hemolitici
c)[ ] р - hemolitici
d)[x] γ - hemolitici
e)[ ]δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni
b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin
grupelor:
a)[ ] K
b)[ ] T c) [x] A d) [x] B e) [x] C

8
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d)[ ]Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S.
pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e)[x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e)[x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
52
imunologice:
a)[ ] Reacţia Mantoux
b)[x] Reacţia Dick
c)[ ] Reacţia Schick
d)[x] Reacţia Schultz-Charlton
e)[ ]Reacţia Burnet

8
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T.pert enue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a)[ ]Transmisiv
b)[x] Transplacentar (verticală)
c)[x]S exual
d)[x] Transfuzii de sânge
e)[x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar
b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisulavansat
e)[x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode
uzuale:
a)[x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă
b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d)[x] Reacţia imunofluorescentă directă
e)[ ]Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a)[ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală
b)[x] La sfârşitul stadiului primar
c)[x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e)[ ]Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a)[ ] Reacţia de aglutinare
b)[x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c)[x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d)[x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e)[ ]Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a)[ ] Glomerulonefrita cronică

8
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c)[x] Paralizia generală progresivă
d)[x] Gome osoase şi cutanate
e)[x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a)[x] Serozitatea din şancrul dur
b) [x] Punctatuldin ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e)[ ]Sânge
---------------------------------------------------------------------
544) Despre leptospire se poate afirma:
a)[x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele
încârligate
b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d)[x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e)[ ]Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b)[x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c)[ ] Picături Flugge
d)[ ] Inţepătura căpuşelor
e)[x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a)[ ] Mucozităţi rinofaringiene
b)[x]S ânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547) Izolarea leptospirelor se realizează:
a)[ ] Pe medii diferenţiale la 370 C
b) [x] Prin incubare la 28 - 300C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d)[ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e)[x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează
prin:
a)[x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c)[ ] Imunomicroscopia electronică

8
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e)[ ]Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a)[ ] Se cultivă la temperatura 450 C
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c)[ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d)[x] Cultura se determină după 10-30 zile
e)[x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c)[x] De hemaglutinare indirectă
d)[ ] Imunofluorescenţă indirectă
e)[x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat
b) [x] Vaccin inactivat
c)[x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d)[ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) DespreEscherichia coli se poate afirma:
a)[x] Face parte din microflora normală a intestinului
b)[x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c)[ ] Determină şoc anafilactic
d)[ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori

8
microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele
a)[ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d)[x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri
epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a
enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d)[x]Ol keni ţ ki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se
realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e)[x]Ol keni ţ ki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab
selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------

8
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat
patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Specificitate de grup
b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a)[ ] Sunt de natură proteică
b)[x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a)[x] Sunt de natură proteică
b)[ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin

8
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e)[x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a)[ ] Maimuţele rhesus
b)[ ] C âi ni i c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e)[x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul
tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c)[ ] Hep ari n ă
d)[x]C i st ei nă
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ]Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a)[ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a)[x] Microscopia electronică
b) [x] Ultracentrifugare
c)[ ] Microscopia luminiscentă
d)[ ] Analiza radioimună
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------

8
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b)[ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a)[ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c)[x] Sensibilă la amantadina
d)[ ]Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate
b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma
a)[ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b)[x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d)[ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile
virusurilor gripale
e)[x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripalde tip C se poate afirma:
a)[x] Sursa infecţiei esteîn exclusivitate omul
b)[ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri e)[x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
a)[x] Cauzează encefalită acută
b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c)[x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d)[x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e)[x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a)[x] Incubaţia fixă 5-7 zile
b)[ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală

8
d)[ ] Se transmite numai prin muşcătură
e)[x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a)[ ] Se depistează în orice zonă a SNC
b)[x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a)[ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d)[ ] Cauzează sindromul diareic la copi i
e)[x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori
b)[x] Se contractează pe cale re spi ratori e
c)[x] Se transmite pe cale verticală
d)[x] Cauzează malformaţii congenitale
e)[ ]Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular
b)[x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c)[x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1
b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:

9
a) [x] Are genom ARN monocatenar
b)[ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c)[x] Conţine reverstranscriptază
d)[x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e)[ ]Determină mononucleoza infecţioasă
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-
oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral
de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c)[x]HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical
sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza

9
c) [x] Cirozahepat i că
d)[x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în sera:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs c) [ ] Ag HBd d) [x] Anti - HBc e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c)[x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e)[ ]Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c)[x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genita
d)[x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a)[ ] Vari o l a
b)[x]Zona- Zost er
c)[x]C it om egal i e
d)[ ] Ru b eo l a
e)[x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a)[ ] Vari o l a
b)[ ] Herpes genital

9
c)[x]Vari cel a
d)[ ] Mononucleoza infecţioasă
e)[x] Herpes zoster