Complement simplu

1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:

- Specie accidental patogenă
- Cauzează oistită la femei tinere active sexual
- La bărbați rareori uretrită

2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:

- Mediu electiv uscat (amestec de hidrolizină expirată + aminopeptină)
- Geloză-sânge
- Hiperclorurat cu lapte și ou, hiperclorurat cu manitol (Chapman)

a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
-----------------------------------------------------------------
3. Selectați microorganismul ce posedă proteina A :

a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
4. Formează colonii de tip S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:

a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
5. Poate elabora toxină exfoliativă:
- S.aureus

6. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
- Sunt de 2 tipuri: oxigen labilă și oxigen stabilă
- Sunt toxine citolitice. Inhibă chemotaxismul PMN și reduce activitatea celulelor
- Streptolizina S provoacă beta-hemoliză pe plăcile cu geloză-sânge incubate aerob și
nu este antigenică
- Streptolizina O este antigenică
- Streptolizinele rup membranele biologice și eliberează enzimele lizozomale.
Streptolizina O are acțiune leucotoxică, cardiotoxică

7. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:

- Formate din proteina M acoperită cu acid lipoteicholic, funcționează ca liganzi la
epiteliul orofaringian
 2

8. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
- Enzimă de patogenitate
- Facilitează diseminarea rapidă în țesuturi
- Este o fibrinolizină

9. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
- Produsă de tulpini lizogene de S.pyogenes , deternimă eritemul scarlatinei
- Activate de superantigen, producând inflamație asociată cu stare de șoc

10. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:

a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
11. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
- Hemoliză incompletă, zonă verde în jurul coloniilor din cauza acumulării de
methemoglobină

12. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:

- Hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor

13. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de:

- Toxine eritrogene

530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:

a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:

a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
14. Meningococii se transmit prin:
- Secreții nazofaringiene
- Picături Flugge
- Obiecte contaminare cu conținut nazofaringian

a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
 3

c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
15. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
- Geloză-ser la 37 C
- Geloză-sânge, geloză-ciocolată, mediul Mueller-Hinton preîncălzite la 37 C
- Exsudatul nazofaringian – medii cu adaos de antibiotice
- Sângele – medii de cultură lichide (bulion glucozat 2%)

a) [ ] Geloză peptonată la 370C

b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------

16. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:

- 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10% CO2
- Pe medii special îmbogățite (HYL, Thayer-Martin)

17. N. gonorrhoeae fermentează:

- Doar glucoză cu formare de acid

18. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:

- Adezinele (fimbriile, unele proteine din ME)
- IgA-proteazele
- Proteinele membranei externe
- Endotoxina
- Sisteme de captare a Fe
- Capsula de acid sialic
- Variațiile rapide antigenice a fimbriilor de adeziune

19. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:

- rinofaringelui

20. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:

21. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
22. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:

a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. Gonorrhoeae (și meningococul tot... cred :D)
---------------------------------------------------------------------
23. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
24. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
- Meningococul ???

25. Indicați sursele de infecție cu Brucella abortus:

- Consumul de lapte și derivate de lapte nepasteurizat de la animale
 4

26. În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:

a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------

27. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:

a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
28. Ca mediu electiv pentru cultivarea brucelelor este utilizat:
- Se însămânțează pe medii de cultură speciale cu extracte de ficat, geloză D, geloză
îmbogățită cu eritrol
- Sângele se însămânțează îm mediul bifazic Castaneda (pantă de geloză + bulion)

29. Indicați sursele de infecție cu Brucella melitensis:

- Găzduită de caprine și ovine
- Lapte nepasteurizat

30. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:

- Mediul Francis (gelosă, sânge de iepure, cisteină, glucoză)
- Mediul McCoy (gălbenuș de ou)
- Geloză-ciocolată

456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
31. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
32. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor
este:
- Diagnosticul indirect

33. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:

- De aglutinare în tuburi
- RHAI
- ELISA

a) [ ] Reacţia de precipitare inelară

b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
 5

c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
34. În diagnosticul tularemiei titrul diagnostic al anticorpilor în RA este:
- De la 1:10 la 1:1280
- Semnificative sunt titrurile de cel puțin 1:80 care cresc de cel puțin 4 ori putând
depăși în cursul bolii 1:1280

35. Numiți infecția care se manifestă clinic prin forma ulcero-ganglionară:

- Tularemia

36. Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:

169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:

a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:

a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
37. B. anthracis face parte din familia:
- Bacillaceae

38. Toxina B. anthracis posedă efect:

- Edematogen
- Letal
- Protector

39. Toxina B. anthracis posedă efect:

40. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
- Prin AP (antigenul protector) – care recunoaște receptorii membranari specifici

41. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu
de cultură cu:
- La 37 C pe geloză nutritivă cu 0,5-1 UI de penicilină

42. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:

- Forma cutanată
 6

43. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la

temperaturi joase (26 – 28°):
- Y.pestis

44. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:

a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
45. Sporogeneza este caracteristică pentru:
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:

a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. Interrogans
-------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:

a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------

46. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de

meduză):

a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
47. Y. pestis aparţine familiei:
- Enterobacteriaceae

48. Agentul pestei aparţine genului:

- Yersinia

49. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:

- Bastonaște drepte
- Gram –
- Necapsulate, nesporogene
 7

50. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:

- 25-29 C

51. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
- Y.pestis

52. Pe medii de cultură speciale Corynebacterium diphtheriae, biovar gravis, formează

colonii:
- Colonii R mari, negre, aspect de ”floare de margaretă”, nehemolitice

53. Pe medii de cultură speciale Corynebacterium diphtheriae, biovar mitis, formează

colonii:
- Colonii S mijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemoliză

54. Despre C. diphtheriae se poate afirma:

142) C. diphtheriae se caracterizează prin:

a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi
suprarenalelor
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
55. Agentul cauzal al difteriei posedă următorul factor de patogenitate:
- Toxina difterică
- Enzime de patogenitate (hialuronidază, neuraminidază)
- Cord-factor

a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
56. Pentru C. diphtheriae este caracteristic:

475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:

a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
57. Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:

a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
 8

e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
58. Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
- Vaccinare cu anatoxină difterică

59. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:

- Medii de cultură elective:
o Mediul Loeffler (ser bovin coagulat)
o Geloză-sânge
- Medii selective diferențiale
o Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de K)
o Mediul Tinsdale (geloză-ser-cisteină-telurit de K-tiosulfat)
o Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol)
- Medii de transport
o Geloză-ser semilichidă cu telurit de K
o Mediul Stuart
o Mediul OCST

a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
60. C. diphtheriae morfologic reprezintă:
- Bacili de 1-8mm, drepte sau puțin încurbate
- Extremitățile rotunjite sau îngroșate (aspect de măciucă / halteră) cu granulații de
volutină
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub formele caracterelor chinezești
- Imobile, asporogene, necapsulate
- Gram+

61. In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:

- Reacția RN cu ser antitoxic (RP Elen)
- Examen bacteriologic

62. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:

- Gram
- Loeffler
- Neisser p/u diferențierea granulațiilor de volutină
- Albert
- RIF
- Neisser – granule colorate în albastru pe fundal galben-brun
- Gram – granule violete pe fond roșu

63. Doza minimă de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie
este:
64. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:

a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
 9

d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
65. B. pertussis se cultivă pe mediul:
- Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon și glicerină)
- Geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
- Mac Couney (cu săruri biliare)

66. B. pertussis se cultivă pe mediul:

67. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
- Adezine:
o Hemaglutinina filamentoasă (pili)
o Aglutinogene (situate pe fimbrii)
o Pertacrina
o Subunitatea B (beta ?)
- Toxine:
o Toxina pertussis
o Adenilat-ciclaza hemolizină
o Toxina dermonecrotică
o Toxina citotraheală
o Endotoxina
- Capsula

68. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:

69. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
- Picături Flugge direct pe suprafața mediului de cultură cu antibiotic din placa Petri

70. Agentul tusei convulsive se transmite:

- Aerogen, prin picături

71. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:

72. Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:

a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide

b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) [ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
73. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:

a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
74. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat
în:

a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
 10

c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
75. M. tuberculosis este un microorganism:
- Gram-
- Bastonașe drepte sau ușor încurbate
- Necapsulat, asporogen, imobil
- Sensibil la lumină, căldură, raze UV sau X
- Rezistent la frig și desicare; sensibil la alcool de 70%
- Strict aerob, foarte exigent la cultivare

76. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:

- Ziehl-Neelsen (bastonașe purpurii izolate)
- RIF cu fluorocrom (auramină)

77. În diagnosticul microbiologic al sifilisului secundar se examinează prelevate:

- Punctate din ganglionii limfatici
- Sânge
- LCR
- Exsudat din elementele eruptive cutanate sau mucoase

78. Pe cale alimentară se poate transmite:

- Antraxul
- Tularemia
- Bruceloza
- Stafilococul

79. Indicați reacția serologică utilizată în identificarea culturilor de leptospire:

a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
80. Către clostridiile patogene neinvazive se referă:
- C.botulinum
- C.tetani

81. Formează spori centrali ovali, posedă capsulă, este imobil:

- C.perfringens ?

82. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă
lecitinază:

175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt
caracteristice pentru:

a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
 11

d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
83. Posedă spori sferici aranjaţi terminal, inert biochimic:
- C.tetani

84. Poate cauza toxiinfecţii alimentare:

- Genul Proteus
- Enterococii
- Bacillus cereus
- Genul Citrobacter
- Yersinia Enterocolitica
- Klebsiella

389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:

a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
85. Cauzează intoxicaţie alimentară:
86. Posedă spori aranjaţi subterminal, inhibă secreţia acetilcolinei la nivelul sinapselor:
- C.botulinum

87. Indicați sindromul clinic caracteristic în botulism:

- Paralizii flasce

88. V. cholerae cholerae este sensibil la:

a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
89. V. cholerae El Tor aglutinează eritrocitele de:
- Găină

90. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :

- Oaie (sau berbec :D)

91. Virusul poliomielitei face parte din familia:

- Picornaviridae

92. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

93. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:
- Leptospirele ?
 12

94. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă:

a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------

95. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :

a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
96. Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:
97. Indicaţi boala infecţioasă provocată de microorganismul din imagine:
98. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:

567)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli manifestă o creştere eficientă pe

următoarele medii:

a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev ????????? 
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
99. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:
- Activează adenilatciclaza din membrana enterocitelor și cauzează un transfer
electrolitic masiv în lumenul intestinal

100. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:

101. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul hepatitei virale D:
- Este un mic virus ARN nud și defectiv rezistent la eter, detergenți, pH acid
- Infectează numai asociat virusului hepatitei B
- Nu este clasificat
- Utilizează de la virusul hepatitei B AgHBs ca anvelopă cu liganzi pentru fixarea pe
hepatocit și penetrare

102. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul rubeolic:

583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:

a) [ ] Se transmite prin vectori

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
 13

---------------------------------------------------------------------
103. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
- Bastonaș Gram+
- Mobil
- Sporogen, sporul ovoid, subterminal (”rachetă de tenis”), termorezistent (distrus la
120 C în 15 minute)

104. Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram):

105. Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (metoda simplă
de colorare):
106. Indicaţi maladia provocată de microorganismele reprezentate în imagine:
107. Indicaţi mediul de cultură în care se determină enzima tiosulfatreductaza la
enterobacterii:
108. Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
- M.tuberculosis
- M.africanum
- M.bovis
- M.avium
- M.gastri
- M.ulcerans
- M.scrofulacum
- M.kansasii
- M.marinum

109. Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

- M.chelonae
- M.fortuitum
- M.smegmatis
- M.phley

110. Indicaţi specia ce aparţine genului Shigella:

- S.dysenteriae
- S.flexneri
- S.boydii
- S.sonnei

123)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include specia:

a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------

413)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include speciile:

a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
 14

e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
111. Indicaţi specia din genul Shigella ce scindează manitolul:
112. Indicaţi testele poztive pentru genul Shigella:

Complement multiplu
1. Selectați clostridiile invazive:
- C. Perfringens
- C. Novyi
- C. Septicum
- C. histolyticum
2. Către stafilococii coagulazonegativi se referă următoarele specii:
- S. Hominis
- S. Haemoliticus
- S. Capitis
- S. Epidermidis
- S. Saprophyticus
- S. Gallinarum
- S. Caprae
3. Indicați funcțiile proteinei A a S aureus :
- Antifagocitant și antiopsonizant
- Fixează fragmentul Fc al IgG

495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :

a) [x] Apără de fagocitoză

b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
4. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
- Endocardite
- Endoftalmii
- Peritonită la pacienții cu dializă peritoneală
- Bacteriemii
- Infecții de plagă
- Se fixează pe implante din polimeri sintetici, metalici, din ceramică (formează un
biofilm)
5. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
- Coci sferici gram pozitivi
- Așezați în perechi sau ciorchini
- Imobili, nesporulați
- Facultativ anaerobi, atacă zaharurile fermentativ
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
- puroi
- sânge
- LCR
- spută
- urină
- materii fecale
 15

498)În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:

a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
- Peptidoglicanul
- Acizii lipoteicholici
- Proteina A
- Microcapsula
- Adezine
- Toxine (alfa, beta, gama și delta), leucocidina
- Toxina 1 a sindromului șocului toxic
- Exfoliatine
- Enterotoxine
- Coagulaze (liberă și fixată (clumping factor))
- Stafilokinaza
- Enzime de patogenitate (hialuronidaza, proteaze, lipaze (lecitinaza), ADN-aze,
fosfataze)

a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:

a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:

a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:

a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
 16

---------------------------------------------------------------------
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
- Facultativ anaerob, crește pe medii uzuale, nepretențios
- Bulion peptonat – turbiditate uniformă
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase,
cu halou opac, uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi
zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
12. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
- Depistarea coagulazei legate (clumping factor)
- Testul coagulazei libere
- Fermentarea sau oxidarea zaharurilor
- Rezistența la novobiocină
13. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
- Capsula
- Proteina M
- Fimbrii
- Toxine (exotoxine proteice – streptolizinele și eritrotoxina)
- Agresine (hialuronidaza, streptokinaza, streptodornaza (ADN-ază))
14. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:

a) [x] Streptococi piogeni

b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
15. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
- Polizaharidul C
- Proteinele de suprafață: M (fimbriale), R și T
16. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice in vivo:

a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
17. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
- Alfa-hemolitici
- Beta-hemolitici
- Alfa-prim-hemolitici
- Nehemolitici

a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici ??????????
 17

e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
18. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste: ???????????

a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
19. S. pneumoniae poate cauza:
- Infecții respiratorii – pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonii, bronșite,
otite, sinusite, mastoidite
- Meningite la copii
- Bacteriemii cu artrite, peritonită, peircardită, endocardită

533) S. pneumoniae cauzează frecvent:

a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
20. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
- Coci gram pozitivi
- Aranjați în lanțuri
- Imobili
- Nesporogeni
- Capsulați

a) [x] Sunt coci sferici

b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
21. Indicați posibilele maladii poststreptococice:
- Reumatismul articular acut
- Gromeluronefrita acută
- Coreea
532) Boli poststreptococice specifice severe:

a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
22. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase, abcese periamigdaliene, adenite
cervicale, sinusite, otite, mastoidite
 18

23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:

- Erizipel
- Impetigo
- Celulită
- Fasciită necrozantă
- Mionecroză (sindromul Meleney)
24. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
- Factori de structură: capsulă din acid hialuronic, Proteina M, acizii lipoteicholici,
Proteina F
- Toxine: Streptolizinele O și S, toxinele eritrogene (pirogene)
- Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza),
lipoproteinaza, streptokinaza (fibrinolizina)

a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
25. Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:

a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
26. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
- Colonii S, mici, cu marginile netede, bombate, transparente. Apar peste 24-
48h de incubare la 37 C în atmosferă umedă îmbogățită cu 5-10% CO2
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
---------------------------------------------------------------------
27. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
- Secreții uretrale, vaginale, din endocol sau orificiile glandelor vulvare
- Conținutul leziunilor cutanate, exsudat articular, nasofaringean, sânge, puroi
din conjunctivă, LCR, tampon rectal
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
28. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
- Aspect de ”boabe de cafea”
- Are tropism pentru celulele plexului coroid

a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză

b) [x] Parazitează specific numai omul
 19

c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital

d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
29. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
- Posedă catalază și oxidază
- Scindează glucoza și maltoza fără a produce gaz

a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
30. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei
se prelevă:

a) [ ] Raclat din erupţii cutanate

b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
31. Factorii de patogenitate ai Neisseria meningitidis sunt:
- Adezine
- Capsula
- sIg A-proteaza
- Endotoxina
- Receptori și captatori de Fe
32. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează
după stimularea procesului inflamator prin metodele:
- Alimentară (cu băuturi alcoolice)
- Chimică (instilații cu nitrat de Ag)
- Biologică (inocularea gonovaccinului, recoltarea secrețiilor imediat după
menstre la femei)
- Mecanică (masaj al prostatei)
- Termică (diatermie sau inductotermie)

a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
33. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
- Rinofaringită
- Septicemia
- Meningită cerebrospinală epidemică
- Alte forme: infecții bronhopulmonare, endocardite, pericardite, osteomielite,
artrite, conjunctivite, angine

34. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:

 20

a) [x] Neisserii pretenţioase

b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
35. Gonococii cresc mai bine dacă se creează anumite condiţii:
- 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10% CO2.
- Se utilizează medii de îmbogățire cu ser sangvin, extract de drojdii, lichid
ascitic, geloză-ciocolată

36. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:

- Colonii S mici, netede, translucide

37. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:

a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
38. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:

a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
39. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
- Exsudat nazofaringian, sânge, LCR, lichid articular

a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------

40. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:

- Adezinele (fimbrii, proteine din membrana externă)
- IgA-proteazele
- Endotoxina
- Sisteme de captare a Fe
- Variația antigenică rapidă a fimbriilor de adeziune și a proteinei Opa
- Capsula din acid sialic

41. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:

- Uretrită, prostatită, orhită, epididimită
 21

a) [x] Uretrita acută

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
42. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție
meningococică se realizează:
- La necesitate se utilizează mediul de transport Stuart

a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
43. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
- Cervicită
- Uretrită
- Bartolinită
- Salpingită
- Ovarită
- Endometrită
- Peritonită

a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
44. Genul Neisseria reuneşte:

a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
45. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări secundare:
- Faringita și proctita gonococică
- Artrite, leziuni cutanate, septicemii, endocardite, meningite

46. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:

a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
47. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
 22

501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:

a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:

a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
48. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
49. Pe cale sexuală preponderent se transmit:

a) [x] Treponema pallidum

b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
50. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:

a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
51. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:

a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
52. Indicați posibilele surse de infecţie în bruceloză:

a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
 23

d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
53. Indicați posibilele surse de infecţie în bruceloză:

a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
54. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:

a) [ ] Prin intermediul acarienilor

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
55. Selectați sindroamele clinice ce pot fi manifestate în evoluţia brucelozei:
- Forma inaparentă
- Forma septicemică
- Formele localizate (afectează mai frecvent oasele și articulațiile: spondilită
lombosacrată, sacro-ileită, artrite)
- Recăderi sau forme cu evoluție prelungită
- Forma cronică (astenie, artralgii, transpirații, cefalee)
- E caracteristică febra ondulantă (de Malta – crește la amiază și scade noaptea)
și transpirații abundente nocturne cu un miros specific

56. Indicați prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:

- Hemoculturi, meduloculturi, biopsii ganglionare, LCR, exsudat articular, bilă,
urină, puroi

a) [x] Sângele (hemocultura)

b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare ???
---------------------------------------------------------------------

57. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:

- Medii de cultură speciale cu extract de ficat, geloză, geloză D, geloză
îmbogățită cu eritritol
- Culturile se incubează la 37 C în atmosferă cu 5-10% CO2

58. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
 24

e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy

---------------------------------------------------------------------
59. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
- Serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă
- Exsudat faringian
- Punctat din ganglionul limfatic afectat (bubonul tularemic)
- Spută
- Sânge

a) [x] Aspirat din bubonul tularemic

b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
60. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
- Forma ulceroganglionară
- Forma ganglionară
- Forma oculoganglionară
- Forma orofaringeană (angino-ganglionară)
- Forma tifoidică (abdominală)
- Forma pneumonică

61. În tularemie se disting următoarele forme clinice: vezi întrebarea de mai sus :D
62. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:

a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
---------------------------------------------------------------------
63. Francisella tularensis are următoarele biovariante:
- F. tularensis nearctica
- F. tularensis holarica (palearctica)
- F. tularensis mediastatica
- F. tularensis novicida

64. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:

a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
65. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:

a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
 25

e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
66. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
- Capsula
- Exotoxina constituită din 3 componente: factorul I – edematogen (EF);
factorul II – letal (LF); factorul III – antigen protector (PA)

67. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:

- Foarte rar și meningită

a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
68. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
- Pe mediul cu penicilină formează lanțuri din forme globulare ”colier de perle”

a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
69. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:

470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:

a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis

b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
70. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:

a) [ ] Prin înţepătura păduchilor

b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
71. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:

a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
72. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
 26

a) [x] Aspirat din bubon

b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
73. Toxina difterică determină leziuni necrotice în:
- SNC
- Cord
- Rinichi
- Suprarenale

74. Morfologic C. diphtheriae reprezintă:

- Bacili drepte sau puțin încurbate
- Extremitățile rotunjite sau îngroșate (aspect de măciucă sau halteră) datorită
granulațiilor de volutină (corpii Babeș-Ernst)
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezești, cifre
romane sau litere majuscule Y, M, N, V
- Imobile, asporogene, necapsulate
- Gram pozitive

75. În profilaxia difteriei se utilizează vaccinurile:

- Anatoxină difterică
- Vaccinuri asociate: DTP, DT, HepB+DTP+Hib (Quinvaxem)

76. C. diphtheriae se diferenţiază în următoarele biovarinate:

- Gravis
- Mitis
- Intermedius

77. Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:

- Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de K)
- Mediul Tinsdale (geloză-ser-cisteină-telurit de K-tiosulfat)
- Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol)
- Mediul Loeffler (ser bovin coagulat)
- Geloză-sânge

150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:

a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
78. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:
- Reprezintă o tulpină vie avirulentă de M.bovis. A fost obținută de Calmette și
Guerin în 1921 după multiple repicări pe mediu cu cartof, bilă și glicerină. Se
administrează intradermic la vârsta de 2-5 zile de la naștere

79. Selectați speciile de micobacterii condiţionat-patogene pentru om:

 27

- M.avium-intracellulare
- M.ulcerans
- M.fortuitum
- M.kansasii
- M.marinum

80. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe

medii de cultură se utilizează:
- Ou coagulat
- Glicerină
- Asparagină
- Acid glutamic
- Verde de briliant
- Glutamat de Na

81. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural – biochimice:

- Strict aerobe, foarte pretențioase la cultivare
- Formează colonii S mici, bombate, lucioase, cu aspect de ”picături de
mercur”, hemolitice
- Activitate biochimică redusă (nu fermentează glucidele, ureaza-,
nitratreductaza-)
- Oxidaza+

82. Factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:

- Adezine (hemaglutinina filamentoasă, aglutinogene, pertacrina, subunitatea B)
- Toxine (toxina pertusis, adenilat-ciclaza-hemolizină, toxina dermonecrotică,
toxina citotraheală, endotoxina)

83. Pentru examenul microscopic al spirochetelor se studiază:

- Microscopia pe fond negru
- Contrast fază RIF
- Impregnare argentică
- Colorația Giemsa

84. Prin intermediul insectelor vectori se transmit:

- Febra recurentă
- Boala Lyme
- Pesta

85. Prin intermediul insectelor vectori nu se transmit: restul :D

86. În structura antigenică a T. pallidum se determină următoarele tipuri de antigene:

- Haptene lipidice (antigen cardiolipinic, nespecific)
- Antigen proteic (de grup)
- Peptide și glicopepdide din membrana externă (specifice T.pallidum)

87. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele particularităti:

- Apar la 14-15 zile după apariția șancrului (ultimii)
- Sunt primii care dispar după vindecarea microbiologică a sifilisului (după 6-
24 luni)
- Prezența lor confirmă diagnosticul de sifilis, dar absența lor nu-l poate infirma
 28

88. În diagnosticul microbiologic al sifilisului primar se examinează prelevate:

- Prelevate din șancrul sifilitic
- Punctate din ganglionii limfatici locali

89. Diagnosticul microbiologic al sifilisului se face prin metodele:

- Microscopic (Microscopia pe fond negru, Contrast fază RIF, Impregnare
argentică, Colorația Giemsa)
- Serologic (VDRL, RFC (Wasserman), RHAI, ELISA, RIFI, RIT (Nelson))

90. Indicați reacţiile serologice pentru screening-ul sifilisului

91. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilsului:
92. În boala Lyme preponderent sunt afectate:
- SNC
- Cordul
- Tegumentele
- Articulațiile

93. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează:

- RIFI
- ELISA
- Western Blot

94. Leptospirele se izolează din următoarele prelevate:

- + probe necroptice

546)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al

leptospirozelor se examinează:

a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
95. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele metode:
- Microscopic (fond negru, contrast de fază, colorația Giemsa sau impregnarea
argentică, RIF)
- Bacteriologic (incubare în anaerobioză la 28 C)
- Biologic (inocularea intraperitoneală la cobai)
- Serologic (RFC, RHAI, RIFI, ELISA, RAL)

96. Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:

- De cultură
- Microscopice
- De patogenitate
- Serologice

97. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:

383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:

a) [ ] Glucozei
 29

b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
98. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:
- Febră
- Dureri abdominale
- Tenesme (spasme rectale)
- Scaune lichide mucopurulente-sanguinolente frecvente

99. În boala Lyme preponderent sunt afectate: vezi întrebarea 92

100. Indicaţi afirmaţiile corecte despre sifilis:
101. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:

425)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia febrelor tifo-paratifoide

sunt utile preparatele:

a) [x] Vacinuri inactivate

b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi – antigen

+ vaccin atenuat Ty21a

---------------------------------------------------------------------
102. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:

551)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică şi tratamentul

leptospirozei se utilizează:

a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
103. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a
dizenteriei:

419)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul specific al

dizenteriei se utilizează:

a) [x] Vaccin omorât

b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
104. Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
 30

561)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include

următoarele genuri patogene:

a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
105. Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în cadrul
familiei Enterobacteriaceae:
- Speciile
- Variantele

106. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Enterobacteriaceae:

- Escherichia
- Enterobacter
- Klebsiella
- Salmonella
- Shigella
- Yersinia
- Morganella
- Proteus
- Providencia
- Serratia
- Citrobacter
- Edwardsiella
- Hafnia

107. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Vibrionaceae:

- Vibrio
- Photobacterium
- Salinivibrio
- Aliivibrio (Allomonas)
- Enterovibrio
- Grimontia

108. Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:

- Escherichia
- Citobacter
- Hafnia
- Klebsiella
- Mornagella
- Proteus
- Providencia
- Serratia

562)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include

următoarele genuri condiţionat patogene:

a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
 31

c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
109. Indicaţi afirmaţiile corecte despre Clostridium botulinum:
110. Indicaţi afirmaţiile corecte despre leptospire:

544)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre leptospire se poate afirma:

a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [ ] Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------

111. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul rubeolic:

583)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rubeolic se caracterizează prin:

a) [ ] Se transmite prin vectori

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
112. Indicaţi afirmaţiile corecte:
113. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia botulismului:
- Ser antitoxic polivalent
- Antibiotice (beta-lactamine, aminozide, metroindazol)

114. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:

551)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică şi tratamentul

leptospirozei se utilizează:

a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
115. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia tuberculozei:
- Antibiotice cu spectru larg (rifampicină, streptomicină, kanamicină)
- Fluorochinolone
- Vaccinul BCG – vaccin viu avirulent

116. Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:

- Gravis
- Mitis
- Intermedius
 32

117. Indicaţi caracteristicile C.tetani:

- Gram pozitiv, mobil, are flageli peritrichi, sporogen (spor amplasat terminal,
aspect de ”bastonaș de tobă”)

436)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre C. tetani se poate afirma:

a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză

b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
118. Indicaţi caracteristicile familiei Enterobacteriaceae:
- Bastonașe gram negaive, nesporulate
- Mobile peritriche sau imobile
- Posedă fimbrii
- Anaerob facultativ, nepretențios nutritiv
- Catalazo+; Oxidazo-
- Reduc nitrații în nitriți
- Fermentează glucoza până la acid sau acid și gaz

409)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pantru familia Enterobacteriaceae este

caracteristic:

a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate

b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) [x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
119. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:
- C.perfringens
- C.novyi
- C.septicum
- C.histolyticum

120. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:

- C.tetani
- C.botulinum

121. Indicaţi genurile oxidazo-negative:

382)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii

oxidazonegative:

a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
 33

---------------------------------------------------------------------
122. Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:

381)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii

oxidazopozitive:

a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
123. Indicați maladiile cu transmitere fecal-orală:
- Diareea
- Dizenteria
- Febrele tifo-paratifoide
- Holera

124. Indicați maladiile transmise pe cale hidrică:

- Leptospirozele
- Diareea
- Dizenteria
- Holera
- Febrele tifo-paratifoide

125. Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:

- M.africanum
- M.bovis
- M.tuberculosis

126. Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

- M.fortuitum
- M.chelonae

127. Indicaţi micobacteriile fotocromogene:

- M.kansasii
- M.marinum

128. Indicaţi proprietăţile shigelelor pe mediul Olkenitki:

416)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Shigelele modifică mediul Olkeniţki

după cum urmează:

a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
129. Indicaţi testele poztive pentru genul Escherichia:
- Teste primare: MR+; mobilitate+; LDC+
- Teste secundare: scindează glucoza până la acid și gaz
 34

130. Indicaţi testele poztive pentru genul Salmonella:

- Teste primare: utilizează citratul de Na, produce H2S, MR+ (metil roșu),
LDC+ (lizin decarboxilază), mobilitate+
- Teste secundare: scindează glucidele până la acid / acid și gaz; indol-;
ornitindecarboxilază+