ALIMENTAŢIA

RAŢIONALĂ
 DEFINIŢIE
Prin alimentaţie raţională se înţelege asigurarea unui aport
alimentar optim din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
care:
- asigură menţinerea vieţii şi a calităţii acesteia
- asigură creşterea şi dezvoltarea
- contribuie la recuperarea sănătăţii în caz de boală
(alimentaţia dietetică)

Pentru realizarea acestui deziderat este recomandabil să existe

un necesar energetic optim (necesar caloric optim)
 Necesarul caloric optim
Necesarul caloric optim reprezintă aportul energetic
alimentar care asigură balanţa energetică ideală, necesară
pentru:
- menţinerea greutăţii şi compoziţiei corporale normale
- desfăşurarea activităţii fizice şi intelectuale
- parcurgerea unor perioade fiziologice (creştere, sarcină,
lactaţie)
- păstrarea pe termen lung a stării de sănătate
 Balanţa energetică
Energia de aport = Energia consumată

- Energia de aport = furnizată de alimente

- Energia consumată = energia necesară pentru:

- metabolismul bazal (60% din total)

- activitatea voluntară fizică şi psihică (30%)
- acţiunea dinamică specifică a alimentelor (10%)
• Valoarea energeticăa alimentelor şi nevoile energetice ale
omului se exprimăîn mod obişnuit în kilocalorii, Cal sau
jouli (J)

• Caloria nutriţională este definită prin cantitatea de căldură

necesară pentru creşterea temperaturii unui litru de apă de la
14,5 la 15,5̊ C la presiunea de 0 atmosfere

• 1 calorie (kcal) = 4.180 jouli sau 4,18 kj

• 1 kj = 0,24 kcal
 Necesarul energetic
• Toate procesele vitale din organism se efectuează cu
cheltuială de energie
• Principalii furnizori energetici ai organismului sunt:
lipidele, glucidele şi proteinele din alimente, iar când
acestea lipsesc sau sunt insuficiente, cele provenite din
ţesuturile proprii ale organismului
• Valoarea energetică a elementelor calorigene ale
organismului folosităîn practică este următoarea:
• glucide = 4 kcal/g sau 16,7 jouli;
• lipide = 9 kcal/g sau 37,7 jouli;
• proteine = 4 kcal/g sau 16,7 jouli;
• alcool = 7 kcal/g sau 29,3 jouli;
 Calcularea necesarului de calorii
La adult, cea mai simplă estimare a necesarului energetic se
poate face prin înmulţirea greutăţii ideale (în kg) cu numărul
de calorii cheltuite pe kg corp şi zi, în funcţie de activitatea
depusă
- repaus 25 kcal/kg corp /zi
– activitate fizică uşoară 30-35 kcal/kg corp/zi
– activitate fizică medie 40-45 kcal/kg corp/zi
– activitate fizică grea 45-50 kcal/kg corp/zi
În sarcină:
• -+ 400 kcal/zi în trimestrul 2
-+ 500 kcal/zi în trimestrul 3
În lactaţie: + 500 kcal/zi
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ NECESARUL
ENERGETIC
a) METABOLISMUL BAZAL (MB)

b) COMPOZIŢIA ALIMENTELOR

c) ACTIVITATEA FIZICĂ

d) ALŢI FACTORI: GREUTATEA CORPULUI ŞI COMPOZIŢIA

SA, VÂRSTA, CLIMA
- Stări fiziologice: sarcină, lactaţie
- Stări patologice:
- în sindroame febrile, arsuri, traumatisme, sindroame de
malabsorbţie, hipertiroidism
- în: hipotiroidism, obezitate
a) MB = energia necesară unui individ aflat în stare de veghe
în repaus fizic şi psihic, la cel puţin 24 ore după ultima
ingestie de proteine, în condiţii de neutralitate termică
(adică la o temperatură a mediului ambiant de 20—21°C)

MB: energia necesară asigurării funcţiilor vitale ale organismului

(de ex. activitatea inimii, circulaţia sângelui, sinteza substanţelor
proprii, menţinerea concentraţiei normale a parametrilor
biochimici din sânge, a ionilor intra- şi extracelulari)

MB = 1 kcal/h şi kilocorp ( 1 kcal x 24 h x 75 kg = 1800 kcal)

MB este influenţat de:

- sex (MB femei < MB bărbaţi cu 5-10%)
- vârstă (MB copii > MB adulţi > MB vârstnici)
b) CONSUMUL ŞI COMPOZIŢIA ALIMENTELOR
Energia necesară ingerării hranei măreşte MB cu 10-15%
Această creştere depinde de compoziţia alimentelor
P măresc MB cu 30-40%
L măresc MB cu 5-14%
G măresc MB cu 5-10%
c) ACTIVITATEA FIZICĂ sau travaliul muscular impune
organismului consumarea unui supliment de calorii a cărei
valoare variază în funcţie de intensitatea şi durata efortului
depus
Este factorul hotărâtor în stabilirea necesarului de E
Această cheltuială suplimentară de energie a fost măsurată
pentru diverse categorii de activităţi musculare şi pentru
diverse profesii, întocmindu-se tabele care indică aceste
cheltuieli
Pentru nutriţionişti este foarte utilă împărţirea populaţiei active pe
mai multe grupe, în funcţie de activitatea fizică efectuată
FAO/OMS stabileşte norme
Clasificarea după FAO/OMS a activităţilor profesionale

Activitatea Bărbaţi Femei

profesională

Activitate uşoară Funcţionari, profesori, Funcţionare, profesoare,

medici, arhitecţi, avocaţi, medici, arhitecţi, gospodine
vânzători care dispun de aparate
casnice

Activitate moderată Studenţi, majoritatea Studente, gospodine fără

muncitorilor din industria echipament mecanic,
uşoară, agricultori, muncitoare din industria
muncitori, din construcţii, uşoară, vânzătoare
militari în termen

Activitate intensă Unii muncitori agricoli, Unele muncitoare agricole,

muncitori forestieri, dansatoare, atlete
militari în perioada de
antrenament, mineri,
muncitori din industria
grea, atleţi

Activitate excepţională Tăietori de lemne, forjori Muncitoare din construcţii

 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
NECESARUL ENERGETIC

Consumul energetic pe oră de activitate

Kcal

BARBAŢI FEMEI

Activitate uşoară 140 100

Activitate moderată 175 125

Activitate intensă 240 175

Activitate excepţională 300 225

 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ NECESARUL
ENERGETIC
d) ALŢI FACTORI:
- GREUTATEA CORPULUI ŞI COMPOZIŢIA SA
cu cât cantitatea de ţesut adipos este mai mare, cu atât
necesarul de E este mai mic
- VÂRSTA
modifică necesarul energetic din următoarele motive:
• schimbarea greutăţii corporale şi a compoziţiei organismului;
• reducerea metabolismului bazal;
• reducerea activităţii fizice
• după vârsta de 40 de ani, se diminuează necesarul energetic cu
10% pentru fiecare 10 ani de viaţă
- CLIMA
în zonele calde consumul de alimente este mai mic decât în
zonele reci dar influenţa climei asupra necesarului energetic este
greu de stabilit
 NEVOILE ENERGETICE ALE OMULUI
Pentru a se stabili necesarul zilnic de energie al unui individ, se ia
drept criteriu de comparaţie recomandarea FAO/OMS
privind necesarul de E al unui barbat de refrinţă sau etalon
(25 ani, 65 kg) şi al unei femei de referinţă sau etalon (25 ani,
55 kg)

Consumul de energie al unui bărbat şi al unei femei de referinţă s-a

calculat considerând că fiecare consacră 8 ore pe zi pentru odihnă, 8
ore pentru muncă şi 8 ore pentru ocupaţii neprofesionale
 NEVOILE ENERGETICE ALE
OMULUI
Recomandările FAO/OMS privind necesarul de energie al „bărbatului de referinţă”

Activitate Activitate Activitate Activitate

lejeră moderată intensă excepţională

Kcal Kcal Kcal Kcal

Odihnă (8 ore) 500 500 500 500

Muncă (8 ore) 1100 1400 1900 2400

Activitate 700- 700- 700- 700-

neprofesională (8 ore) 1500 1500 1500 1500

Consum de energie (24 2300- 2600- 3100- 3600-

ore) 3100 3400 3900 4400
Medie (24 ore) 2770 3000 3500 4000

Consum mediu pe 42 46 54 62
kilocorp
 NEVOILE ENERGETICE ALE OMULUI

Recomandările FAO/OMS privind necesarul de energie al „femeii de referinţă”

Activitate A c tiv ita te A c tiv ita te A c tiv ita te

lejeră m o d e ra tă in te n s ă e x c e p ţio n a lă

Kcal Kcal Kcal Kcal

Odihnă (8ore) 4 2 0 4 2 0 4 2 0 4 2 0

M u n c ă (8 o re ) 8 0 0 1 0 0 0 1 4 0 0 1 8 0 0

A c tiv ita te n e p ro fe s io n a lă (8 5 8 0 -9 8 0 5 8 0 -9 8 0 5 8 0 -9 8 0 5 8 0 -9 8 0

o re )

C o n s um d e e n e rg ie (2 4 1 8 0 0 -2 2 0 0 2 0 0 0 -2 4 0 0 2 4 0 0 -2 7 0 0 2 8 0 0 -3 2 0 0

o re )

Medie (24 ore) 2000 2200 2600 3000

Consum mediu pe 36 40 47 55
kilocorp
 NEVOILE ENERGETICE ALE OMULUI

NOU-NĂSCUŢII au nevoi energetice mai mari decât ale adulţilor

deoarece procesele anabolice (creşterea şi dezvoltarea) sunt foarte
intense, metabolismul bazal şi activitatea dinamică specifică sunt
crescute

Pe kilocorp şi zi
Vârsta
Kcal
Până la 3 luni 120
3 – 5 luni 115
6 – 8 luni 110
9 – 11 luni 105
Media (în primul an) 112
 NEVOILE ENERGETICE ALE OMULUI
COPIII ŞI ADOLESCENŢII au nevoi energetice mai mari decât
ale adulţilor, necesare pentru creşterea şi dezvoltarea fizică
normală şi pentru o activitate fizică intensă, caracteristică
vârstei
metabolismul bazal este intens (în special la băieţi)

principalul criteriu pentru stabilirea necesarului total de energie

este creşterea, urmărindu-se să se asigure o dezvoltare optimă

Conform FAO/OMS, necesarul energetic al

adolescenţilor este:
pentru băieţi cu 12-13% mare (45 kcal/kg corp) decât al
adulţilor de 25 ani
pentru fete cu aprox. 4% mai mare (38 kcal/kgcorp)
decât al adulţilor de 25 ani
 SURSE ALIMENTARE DE ENERGIE

Toate alimentele conţin o cantitate oarecare de energie.

Aportul energetic al alimentelor depinde de:

conţinutul de P, L şi G

conţinutul în substanţă uscată

Energia conţinută în alimente este foarte variată

EXEMPLE: conţinut RIDICAT de energie: grăsimile, produsele zaharoase,

făinoasele

conţinut REDUS de energie: fructele şi legumele proaspete

(de regulă, < 100 kcal)
SURSE ALIMENTARE DE ENERGIE
Conţinutul de energie al unor alimente

Alimentul Energia/100g

Kcal

Unt 750

Zahăr 410

Caşcaval 382

Carne de porc grasă 388

Carne de vită grasă 297

Parizer 275

Pâine albă 248

Ouă 171
Cartofi 92

Lapte integral 68

Lapte smântânit 36

Morcovi 26
 CONSECINŢELE APORTULUI
NEADECVAT DE ENERGIE
• Aportul neadecvat de energie se referă atât la DEFICIT cât şi la
EXCES
• Deficitul energetic determină un deficit de nutrienţi, o scădere a
intensităţii proceselor metabolice, o diminuare drastică a
randamentului fizic şi intelectual, o reducere a capacităţii de apărare a
organismului apariţia bolilor
• Astfel:
la COPII sunt direct afectate creşterea, dezvoltarea şi răspunsul
imunitar
la ADULŢI scade capacitatea de muncă şi răspunsul imunitar
 CONSECINŢELE APORTULUI
NEADECVAT DE ENERGIE
• DEFICITUL poate avea:
Cauze economice: subdezvoltarea şi sărăcia
Cauze fiziologice: malabsorbţia nutrienţilor
Cauze psihice: ANOREXIA NERVOSA (din greacă, an-fără şi
orexis-apetit)

aversie faţă de mâncare, induce o malnutriţie

prin lipsa, gravă, care poate fi mortală
 CONSECINŢELE APORTULUI
NEADECVAT DE ENERGIE
EXCESUL CALORIC este determinat de:

- ultratehnologizare, sedentarism, consumul de produse

alimentare concentrate, rafinate, hipercalorice, lipsa
autocontrolului

Predispune individul la obezitate, afecţiuni

cardiovasculare, diabet, unele forme de cancer

Întâlnit frecvent în ţările dezvoltate economic, unde 1/3 –

1/5 din numărul indivizilor sunt obezi (de ex. SUA)
 Compoziţia calitativă a dietei
• Principiile alimentare sunt reprezentate de: glucide,
lipide, proteine, vitamine, săruri minerale şi apă

• Cantităţile optime ale principiilor alimentare sunt acele

cantităţi care implică un risc redus de apariţie a unor boli
cronice şi care sunt suficiente pentru activitatea fizică
prestată şi pentru o balanţă energetică adecvată

• Recomandările privind necesarul principiilor nutritive

sunt conţinute în ghidurile de alimentaţie elaborate de
specialişti
 Glucidele (carbohidraţii)
• Rol energetic (1g - 4 kcal)
• Reprezentate de:
– monozaharide:
• glucoză (principala sursă de energie a celulelor)
• fructoză
– dizaharide:
• zaharoză (glucoză+fructoză),
• lactoză (glucoză+galactoză),
• maltoză (glucoză+glucoză)
– polizaharide: (glucoză)n :
• amidon (cereale, cartofi)
• glicogen (ficat, rinichi)
 Glucidele (carbohidraţii)
• Recomandări nutriţionale:
- glucidele trebuie să reprezinte între 55 şi 65% din raţia calorică totală,
- cantitatea minimă de glucide recomandată ce asigură glucoza necesară
pentru sistemul nervos al adultului este de 130 g/zi

Sursele principale de glucide sunt:

- cerealele şi produsele din cereale (făină, pâine, mălai, paste făinoase,
griş, orez etc.)
- legumele, fructele
- zahărul şi produsele zaharoase, maxim 10-20 g/zi (4-10% din raţia
calorică zilnică)
Menţiune: ultimele două surse nu sunt obligatorii
O dietă echilibrată trebuie să conţină:
• 300-500 g legume zilnic
• 200-300 g fructe
• Indexul glicemic clasifică alimentele în funcţie de
capacitatea lor de a creşte glicemia

• Indicele glicemic sau indexul glicemic (IG) al unui aliment

defineste puterea acestuia de a creste glicemia, după
consumul unei cantitati de 100 g de glucide din acel aliment
• Acest număr are ca reper măsura în care crește glicemia
după 100 g de glucoza sau de pâine albă, această cifră fiind
pragul de 100% la care se raporteaza celelalte IG

• Aceeași cantitate de glucide, provenită din alimente diferite,

mărește în mod diferit glicemia
• Cu cat IG al unui aliment este mai mic, cu atât glicemia
crește mai puțin
• Cu toate acestea, calcularea încărcăturii glicemice poate
oferi o imagine mult mai exacta a ceea ce face acel aliment
pentru zahărul din sânge

• Conceptul de încarcatura glicemica (InG) este relativ nou,

el fiind introdus in 1997, de către cercetatorii de la Harvard
• InG arată cât de mult din fiecare gram de aliment va
crește nivelul zaharului din sânge
• Incarcatura glicemica a unui aliment este în strânsă legătură
cu gramajul unei porții din acel aliment
• InG = Cantitatea de glucide din portie (g) x IG / 100
• Pentru a găsi InG-ul unui aliment se multiplica IG cu
numprul de grame de carbohidrati (glucide) dintr-o porție,
apoi se împart la 100.
• InG redus este intre 1 si 10;
• InG moderat este intre 11 si 19
• InG ridicat este de 20 sau mai mare
• Pentru persoanele cu diabet zaharat, InG trebuie sa aiba valori cat mai
joase posibil

• Cercetatorii au descoperit o legătură strânsă între consumul de

alimente cu InG mare și riscul de creștere a glicemiei (in aprilie 2014,
Jurnalulul European de Nutritie Clinica citeaza un studiu care a
analizat obiceiurile alimentare a 640 adulti cu diabet de tip 2)
 Fibrele alimentare
• Definiţie = materiale vegetale nedigerabile
• Clasificare:
– solubile: pectine, gume, mucilagii
– insolubile: celuloza şi hemiceluloza
• Roluri:
– stimulează secreţia de suc gastric, întârzie evacuarea stomacului
(=> cresc senzaţia de saţietate)
– cresc volumul bolului fecal şi combat constipaţia (=> previn
cancerul colorectal)
– reduc digestia şi absorbţia glucozei
– scad colesterolul
– previn cancerul colorectal
• Surse: fructe, legume, cereale, seminţe
• Necesar: 15-16 g fibre/1000 kcal (25-35 g/zi)
 Lipidele (grăsimile)
• Roluri:
– energetic (1g= 9 kcal)- cea mai puternică sursă de energie a
organismului
– structural: compoziţia membranelor celulare, a SNC
– funcţional: hormonii steroizi, mesageri secunzi
• Tipuri:
– lipide simple: acizii graşi
– lipide complexe: fosfolipidele
– colesterol
 Lipidele (grăsimile)
• Acizii graşi:
– saturaţi: ↑ LDL, ↓ HDL (efect aterogen)
• surse: grăsimi animale, unt, caşcaval, smântână, carne grasă

– nesaturaţi: ↑ HDL, ↓ LDL (efect antiaterogen)

• mononesaturaţi: ulei măsline, alune, nuci, avocado
• polinesaturaţi: floarea soarelui, porumb, soia, peşte

– transnesaturaţi: ↑ LDL (efect aterogen)

• provin din acizii nesaturaţi, în cursul preparării termice sau
industriale
• surse: margarină, uleiuri prăjite, dulciuri din comerţ
 Acizii graşi polinesaturaţi
• sunt acizi graşi esenţiali (nu pot fi sintetizaţi în organism)
• Prezenţa lor este necesară pentru:
– creşterea şi dezvoltarea normală
– funcţionarea SNC şi a inimii

• În funcţie de poziţia primei legături duble faţă de capătul metil al

lanţului de carbon, există 2 clase de PUFA:
- Omega 6 (acidul linoleic): ulei de floarea soarelui, dovleac, germeni
de porumb, soia
Din el se sintetizează acidul arahidonic
- Omega 3 (acidul alfa-linolenic): ulei de peşte
• efecte antiaterogene prin: inhibiţia agregării plachetare, efect
antiinflamator, creşterea factorilor cardioprotectori
(prostaciclina, tPA, EDRF), creşterea HDL
• efecte antiaritmogene
 Lipidele (grăsimile)
• Recomandări nutriţionale pentru 1 zi:
– 20-30% din raţia alimentară (1g/kg corp/zi)
– cantitatea minimă necesară: 40 g/zi
– proporţie egală între lipidele animale şi vegetale

Asociația americană a inimii recomandă, în general, consumul de

peşte de cel puţin două ori pe săptămână, iar la persoanele care au
factori de risc pentru boală coronariană se indică suplimentarea de
acizi graşi omega-3 ca atare, cu 600 mg/zi şi chiar cu
1-2 g/zi, la subiecţii cu istoric familial de moarte subită cardiacă.
acizii graşi omega 3

– maxim 300 mg colesterol/zi

• Recomandările privind cantitatea zilnică necesară de acizi graşi
polinesaturaţi sunt:
- pentru acidul linoleic, de 5-10% din necesarul caloric zilnic
- pentru acidul alfa-linolenic, de 0,6-1,2% din necesarul caloric zilnic

- Într-o alimentaţie sănătoasă, raportul optim dintre omega-6 şi omega-

3 trebuie să fie de 4:1

• Cantitatea de acizi graşi transnesaturaţi (acizi graşi nesaturaţi care

sunt hidrogenaţi pentru a le conferi stabilitate, obţinându-se, de
exemplu, margarina) trebuie redusă la minim, având în vedere efectul
de creştere a LDL colesterolului

• Deşi se considera că margarina este mai puţin aterogenă decât untul,

acum această ipoteză pare a fi pusă la îndoială;
 Proteinele
• Roluri:
– plastic (structural): surse pentru sinteza proteinelor tisulare
– funcţional: enzime, hormoni, anticorpi, transportori (de colesterol,
fosfolipide, vitamine liposolubile)- lipoproteine
– energetic: 1g - 4 kcal (rol secundar)

• Clasificare după structură:

– simple: albumine, globuline (se scindează prin proteoliză în
aminoacizi)
– conjugate: au ataşat un grup neproteic:
• nucleoproteine- ADN, ARN
• mucoproteine, glicoproteine
• fosfoproteine
• metaloproteine (feritina)
 Proteinele
• Structura proteinelor: aminoacizi (AA)
– esenţiali: nu pot fi sintetizaţi în organism
• treonina, triptofan, histidina, lizina, leucina, izoleucina,
metionina, valina, fenilalanina, arginina

– neesenţiali: sunt sintetizaţi în organism din AA esenţiali şi din alţi

precursori
• alanina, acid aspartic, asparagina, acid glutamic, glutamina,
glicina, prolina şi serina

• Surse: carne, lactate, ouă, organe de animale, soia, fasole uscată,

făină
• Raţia optimă de proteine este de 11-13% din necesarul caloric zilnic,
adică 0,8-1 g/kg corp/zi

• În sarcină, cantitatea se suplimentează cu 10 g/zi, iar în perioada

lactaţiei cu 15 g/zi

• O alimentaţie sănătoasă trebuie să cuprindă proteine de origine

animală şi vegetală, în proporţie de 1/1 sau 50-66%/33-50%

• Proteinele animale conţin toţi AA esenţiali, ceea ce le conferă o

valoare biologică mare;

• un aport suficient de carne, lapte, brânzeturi şi ouă asigură un aport

adecvat de AA, necesar sintezelor proteice
 Vitaminele
• sunt principii alimentare esenţiale, indispensabile pentru
toate funcţiile organismului
• clasificare:
– liposolubile: A, D, E, K
– hidrosolubile: vitamina C, complexul B (B1, B2, B5, B6, B12),
acidul folic, biotina
 Surse de vitamine
Vitamina A ficat, peşte, gălbenuş de ou, morcovi, dovleac, spanac, sfecla, caise
Vitamina D ulei de peşte, unt, gălbenuş, ficat
Vitamina K alune, ulei de floarea soarelui, ulei de măsline, hering, vegetale cu
frunze, gălbenuş
Vitamina E ulei vegetal, germeni de grâu, gălbenuş de ou
Vitamina C citrice, vegetale, ananas, cartofi, varză, ardei verde, kiwi, conopidă
Vitamina B1 drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi
(tiamina)
Vitamina B2 lapte, brânză, carne, ouă
Acid nicotinic drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi
(niacina)
Vitamina B6 drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi
Acid folic vegtale cu frunze verzi, fructe, organe, drojdie
Vitamina B12 ficat, carne, ouă, lactate
Biotina ficat, gălbenuş, nuci, legume
Sărurile minerale, oligoelementele
• Macrominerale: Na, K, Ca, Mg, Cl, P
– Surse: carne, peşte, brânzeturi, legume, cereale, fructe
– Necesar:
• NaCl: 6-8 g/zi
• Ca: 1000-1500 mg/zi
• Mg: 300-400 mg/zi
• K: 3500 mg/zi
• P: 1200 mg/zi
• Oligoelemente: Fe, Zn, Cu, I, F, Cr, Co, Se,
Mn, Mo
– se găsesc în cantitate mică în organism
– rol în diverse structuri şi procese metabolice (coenzime)
 Apa
Element indispensabil vieţii, fiind componentul major al tuturor
celulelor şi ţesuturilor şi substrat al reacţilor metabolice
Pierderea a > 20% din greutatea corporală (diaree, vărsături) poate duce
la deces
Distribuită intra- şi extracelular (interstiţial şi intravascular)
Balanţa hidrică este reprezentată de echilibrul dintre apa de aport + apa
endogenă şi apa eliminată:
Aport apă:
Băuturi 1400 ml
Apa din alimente 700 ml 2300 ml
Apa rezultată din metabolism 200 ml

Eliminare apă:
Urina 1400 ml
Apa din fecale 100 ml
Perspiraţie (piele) 100 ml 2300 ml
Pierderi insensibile 350 ml
Eliminare prin tract respirator 350 ml
 Alcoolul

-Nu este necesar organismului

-Furnizează energie: 1 g alcool= 7 kcal

-În cantităţi mari este nociv (CIROZĂ HEPATICĂ)

-În cantităţi mici (125 ml vin, 350 ml bere) poate fi benefic prin:
-cresc HDLc
-scad coagulabilitatea sangvină
-creşte sensibilitatea la insulină
 Recomandări generale
• Controlul greutăţii corporale
• Sublinierea importanţei activităţii fizice
• Limitarea aportului de grăsimi la 25-30% din totalul
caloriilor
• Reducerea proporţiei de zahăr rafinat
• Creşterea cantităţii de produse din cereale integrale
• Limitarea consumului de colesterol la 300 mg/zi
• Consum zilnic de lactate degresate
• Ingestie moderată de proteine
• Excluderea alcoolului
 Alimentaţia dietetică
• Este reprezentată de alimentaţia ca factor terapeutic
în diverse patologii, uneori chiar singurul
• Se urmăresc următoarele aspecte:
– ce alimente pot fi consumate (indicate)
– în ce cantitate
– cum să fie pregătite (principii de gastrotehnie)
– ce alimente trebuie evitate (interzise)
• Cele mai importante componente ale alimentaţiei
dietetice în patologia cardiovasculară, renală şi
hepatică sunt:
– restricţia de sodiu
– restricţia de proteine
 Regimuri hiposodate
1. Regim hiposodat larg: 3-5 g NaCl/zi (1200-2000 mg Na)
-se evită adaosul de sare la prepararea culinară şi
alimentele cu conţinut crescut de sare (mezeluri,
conseve, brânzeturi, afumături, murături)
2. Regim hiposodat standard: 1-3 g NaCl/zi (400-1200 mg
Na)
-ca la pct. 1 + reducerea alimentelor ce conţin în stare
naturală mult Na (lapte, iaurt, carne, peşte de mare,
morcovi, spanac, ţelină)
3. Regim strict hiposodat: 0,5-1 g NaCl/zi (200-400 mg Na)
- pe perioade limitate
-regimul Kempner: 100-150 mg Na/zi (orez,
fructe, zahăr, cartofi, fulgi de ovăz)
 Restricţia de proteine
• Indicată în insuficienţa renală cronică sau acută, în
funcţie de stadiul alterării funcţiei renale

Creatinină Clearance cu Raţia proteică Raţia proteică

serică (mg%) creatinină g/kgc/zi (g/zi)
(ml/min)
<3 >40 0,8 50-60

3-6 40-20 0,5-0,6 40

>6 <20 0,35-0,4 20-25