Elaborat: Mafteuta Doina

gr.2203

Notiuni de Stres
Stresul -este o reactie a organismului.
Indiferent de stimulul responsabil, organismul
nostru reactioneaza intr-un mod mai mult sau
mai putin distinct: ritmul cardiac este accelerat,
apare nelinistea si o stare de tensiune
nervoasa, care poate fi insotita de burboane de
sudoare. Daca frica sau emotia sunt mai
intense, pot aparea si reactii fizice mai marcante
cum ar fi greata. Cauzele stresului variaza de la
un individ la altul, iar orice situatie dificila din
punct de vedere fizic, psihic sau emotional.
Stresul prelungit poate produce de la simpla
stare de nervozitate pn la o afeciune psihic
destul de grav. Stresul pe termen scurt vine la
pachet cu dorina de a concura uneori chiar i
cu noi nine.

Stresul face parte din

viaa noastra
Invm s-l recunoatem i s ne
ferim de urmrile lui
Adeseori se rsfrnge asupra strii
noastre sufleteti, dar, mai ales,
asupra sntii noastre (i implicit,
asupra duratei noastre de via);
L-am simit pe propria noastr piele,
dndu-i diferite nume: enervare,
nerbdare, plictiseal, oboseal, furie,
dezgust, ruine, team, panic, mnie,
groaz, frustrare etc.,
Toate aceste stri predominant
afective constituind, de fapt, mtile
stresului.

Cauze:
La originea stresului se afla cauze externe si interne.

Agentii stresori din imprejurari

exterioare:locul de munca, familie,
scoala, mediu.
Dinauntrul nostru:temperamentul sau
nivelul autocontrolului, modalitatea de
solutionare a problemelor si/sau de
luare a deciziilor.

Evenimentele cele mai distructive si periculoase sunt cele

care implica un conflict sau o pierdere.

Stresul poate aparea ca

urmare a urmatoarelor situatii:
1. Experiente traumatizante (razboaie, accidente, violuri, cutremure, uragane, inundatii etc)
2. Evenimente stresante (experientele negative cum ar fi moartea unei persoane apropiate,
problemele sexuale, necazurile zilnice, zgomotul, lipsa spatiului vital si/sau a spatiului personal, dar
si experientele favorabile, ca de exemplu promovarea pe un post mai bun si mai bine platit)
3. Conflictele intrapersonale (conflicte de tipul evitare-evitare, atractie-atractie, atractie-evitare,
dubla atractie-evitare)
4. Graba (multe persoane devin stresate atunci cand trebuie sa lucreze in urgenta sau cu termene
limita)
5. Nesiguranta
6. Lipsa de control asupra evenimentelor (inhibitia actiunii)
7. Competitia exacerbata
8. Ambitia dupa putere
9. Dorinta de aduna cat mai multe bunuri materiale
10. Culpabilizarea (parintii care se simt vinovati pentru handicapul copilului lor; copiii care se simt
vinovati pentru divortul parintilor, supravietuitorii unor tragedii sau accidente care se simt vinovati
de moartea celorlalti, sotul care se simte vinovat pentru ca isi inseala sotia etc)
11. Perfectionismul (pentru multe persoane greselile sunt o sursa de regret si stres, spre deosebire
de altele care vad in fiecare greseala o ocazie de a progresa).

Simptome fizice
tensiune musculara
gura uscata
greata
palpitatii
ameteala
palme transpirate
Diaree

Modificari de comportament
apetit alimentar modificat (anorexie sau bulimie
nervoasa)
exagerarea consumului de tutun, alcool sau
droguri
tulburari ale somnului.

Simptome psihice
anxietate
iritabilitate
depresie
sentiment de insecuritate
plans
sentimente de vina
dificultatea de a lua decizii
incapacitate de concentrare
lapsus
senzatie de tensiune psihica

Mecaizmul stresului
Stresul ce apare brusc si cu o mare intensitate el este provocat de frica . Esta o
provocare directa a instinctului de spravetuire si declanseaza reactii fizice si chimice .
De foarte multe ori cand suntem stresati ne simtim coplesiti de o senzatie puternica
numita panica . Aceasta este rezultatul unei puternice secretii de adrenalina-hormonul
produs de glandele suprarenale . Aceste glande sunt controlate de sistemul nervos.
Adrenalina este eliberata direct in sange si are un efect imediat asupra oraganismului,
pregatindu-l fie sa lupte, fie sa-o ia la fuga . Un val de adrenalina in sistemul sangvin
este un raspuns la o sezatie de frica sau la un stres emotional sau fizic . El pregateste o
serie de tesuturi si organe diferite ale corpului pentru o reactie in forta la o criza
iminenta .
Adrelina creste intensitatea si viteza batailor inimii si creste presiunea sangvina . De
asemenea, grabeste conversia glicogenului in glucoza asigurand energie imediata
pentru muschi.Totodata respiram mai
repede deoarece plamanii incearca sa obtina mai mult oxigen.Temperatura corpului
creste iar procesul de digestie inceteaza.

Stadii clinice:

Primul stadiul este cel al reaciilor de alarm i are dou subetape:

faza de oc, cnd pot aprea hipertensiune i hipotermie.
faza de contraoc, cnd organismul individului realizeaz o contracarare a
simptomelor din faza de oc i are la baz rspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu
este caracteristic perioadei copilriei cnd rezistena biologic este foarte sczut.
Stadiul al doilea este cel de rezisten specific (revenire), cnd dup primul contact
cu agentul stresor organismul se adapteaz, comportamentul individului fiind aparent
normal, persistnd modificri specifice stadiului anterior, n special de la faza de
contraoc. n plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturitii, cnd individul are
o rezisten bun, fiind posibil adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.
Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparine btrneii) cnd scad aproape toate
resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menine din cauza
scderii reaciilor de tip vegetativ. Apar vdit consecinele negative ale aciunii
ndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.

Efecte + si -
+Aceasta secretie de
adrenalina este un
raspuns pozitiv fata de
circumstanta
periculoasa sau
inspaimantatoare .
Este forta care le
permite oamenilor sa
reactioneze cat mai
bine in situatii de criza
si sa actioneze peste
puterile lor obisnuite
pentru a evita
dezastrul .

-Cu toate acestea, in unele

cazuri poate avea si efecte
negative.
Prea mult stres , pentru o
perioada indelungata de timp ,
poate fi extrem de daunator . Poate
afecta sistemul imunitar , astfel
incat persoana respectiva poate fi
mai supusa riscului de inbolnavire .
Pierderea de energie cauzat de
stresul continuu impiedica
organismul sa se refaca zilnic ;
afectand capacitatea de a preveni
bolile si ranirea .

Cum afecteaza stresul diverse organe

si sisteme
Tractul digestiv - bolile cate pot fi provocate sau agravate de stres include gastrita,
ulcerul gastric sau duodenal, colita ulcerativa si colonul iritabil
Organele de reproducere - infertilitate, tulburari menstruale sau chiar lipsa ciclului
menstrual la femei, impotenta si ejaculare precoce la barbati
Vezica urinara - iritabilitate, incontinenta, enurezis
Sistem nervos central - probleme mentale si emotionale, anxietate, psihoze,
depresie
Par- pierderea parului cu calvitie
Orificiul bucala- ulceratii si lichen plan oral
Plamani - exacerbarea astmului bronsic in perioadele cu stres acut
Inima - tulburari de ritm cardiac, crize anginoase
Musculatura - tensiune musculara dureroasa, agravarea ticurilor nervoase si a
tremorului la bolnavii cu Parkinson.

Fazele de adaptare la stres

Reacia de alarm, ce cuprinde o faz de oc (prin depresia sistemului nervos,
hipotensiune, hipotermie etc.) cu o tulburare sistemic brusc, urmat de
contraoc (fenomene de aprare etc).
Stadiul de rezisten, ce cuprinde ansamblul reaciilor provocate de expunerea
prelungit la situaii pentru care individul dispune de mijloace de adaptare, n
care capacitatea de rezisten crete peste medie.
Stadiul de epuizare, care intervine atunci cnd adaptarea nu mai poate fi
meninut i este caracterizat prin oboseal, lips de speran, inhibiie
crescnd etc. Mecanismele de aprare devin ineficiente i intervine
prbuirea.
Din nefericire, abia atunci cnd persoana ajunge n acest stadiu, n care nu mai
poate face fa singur acestor dificulti, solicit sprijinul celor apropiai sau
recurge la consultul unui specialist

Metode de combatere a Stresului

1. Odihnete-te suficient!
2. F exerciii de respiraie!
3. Evit sedentarismul!
4. F-i ct mai muli prieteni!
5. Nu mai brfi i gndete pozitiv!
6. Mnnc sntos!
7.Organizarea
8. Relazarea

1. Odihnete-te suficient!
Ofer organismului tu suficient timp s se refac prin
odihn. Culc-te la ore rezonabile. Se tie c somnul
ntre orele 22.30 4.00 este cel mai odihnitor.
Somnul insuficient pe termen scurt duce la degradarea
treptat i cumulativ a performanelor intelectuale,
ateniei i comportamentului.
n acelai timp crete timpul de reacie la evenimente,
se reduce vigilena, gndirea devine nceat i confuz
i crete durata rezolvrii problemelor.
Somnul insuficient pe termen lung genereaz i
agraveaz problemele de sntate, scurtnd astfel
sperana de via.
O noapte pierduta (fie la serviciu, fie in discoteca, la
distractie) determina automat cresterea nivelului
hormonilor de stres. Iar aceasta situatie va va arunca
intr-un cerc vicios, pentru ca va va impiedica sa dormiti
bine. Astfel, oboseala se acumuleaza, iar stresul devine
din ce in ce mai accentuat.

2. F exerciii de respiraie!
ncetinirea respiraiei la nivelul
diafragmei este una dintre cele mai
eficiente metode pentru a combate
stresul. Calmeaz-i i controleaz-i
respiraia prin cteva inspirri adnci,
urmate de expirri pe gur.
Rentoarce-te la respiraia normal i
apoi repet exerciiul.
Exercitii de respiratie sunt necesare
pentru o psihica mai buna, pentru o
oxigenare mai mare a organismului,
imbunatatirea sanatatii inimii si pentru
marirea capacitatii plamanilor, toate
acestea rezultand intr-o rezistenta mai
mare a corpului la efort.

3. Evit sedentarismul!
Ar fi bine s practici zilnic cteva exerciii de
gimnastic. n fiecare sptmn f o
plimbare n natur, este unul dintre cele mai
eficiente remedii anti-stres. Nu ignora
concediile, vacanele care uneori lipsesc cu
desvrire. Folosete-i din plin timpul liber i
bucur- te de soare i de aerul proaspt!
Sportul este una dintre cele mai eficiente
arme impotriva stresului. Prin efectuarea de
exercitii fizice, in organism este eliberata
endorfina, substanta care atenueaza durerile,
inducand in acelasi timp o stare generala de
bine. De asemenea, miscarea fizica va reda
energia, va face sa va simtiti mai energici,
intarindu-va sistemul imunitar.

4. F-i ct mai muli prieteni!

Se pare c relaiile sociale
fructuoase acioneaz ca un scut
mpotriva stresului!
Deschidei sufletul cu iubire i
nelegere ctre cei din jur. Dar ai grij
s fii n compania oamenilor care te
susin. Acetia vor avea o influen
pozitiv asupra ta i vor constitui un
sprijin atunci cnd vei avea de
ntmpinat o situaie stresant.
ndeprteaz-te de oamenii care te
invidiaz sau ncearc s i fac ru.
De asemenea, rsul reduce nivelul
hormonilor de stres.

5. Nu mai brfi i gndete pozitiv!

Aproape toat lumea a brfit la un
moment dat, cu colegii de serviciu sau n
familie. Pe lng faptul c brfa nu este
cea mai reuita form de conversaie,
aceasta ofer o stare negativ, i poate
afecta relaiile cu ceilali i integritatea.
Oamenii de tiin susin c brfa este
adeseori asociat cu oamenii slabi de
caracter, care nu merit nici respect i
nici ncredere.
Psihologii susin c brfitorii snt genul de
oameni pe care societatea se struie s-i
in la o oarecare distan.

6. Mnnc sntos!
Extrem de important este i modul n care te
alimentezi. Ia masa la ore fixe; astfel corpul
nva cnd i cum trebuie s se pregteasc
pentru procesul digestiei. n acest mod, absorbia
hranei este optim i vei avea mult mai mult
energie. Elimin din dieta ta cafeaua, alcoolul,
buturile carbogazoase i evit grsimile de
origine animal. Consum multe legume, fructe i
renun la fumat.
Printre alimentele care reduc stresul se numara
semintele de floarea soarelui. Acestea sunt o
sursa bogata de potasiu, zinc si vitamina B.
Varza contine vitamine antioxidante A, C,
seleniu mineral si beta-caroten si este buna
pentru combaterea stresului. La fel de bun este si
usturoiul, avocado, ovazul si polenul.
Printre alimentele care accentueaza stresul se
numara alimentele grase, ca de exemplu
produsele lactate si alimentele prajite supun
sistemul cardio vascular la stres.

7.Organizarea
Este esenial ca i cea mai vistoare
femeie s ncerce s-i organizeze ct
mai bine posibil chestiunile practice. La
serviciu, acas trebuie s tii exact ce ai
de fcut i cnd, care este locul fiecrui
lucru necesar.
Amnarea sarcinilor nu conduce
dect la i mai mult stres, cu toate c ai
senzaia c azi ai reuit s mai ctigi
puin timp liber, odat cu anularea
anumitor responsabiliti.
Atunci cnd simi cum te nconjoar
stresul, respira adnc, contient, inspir,
expir de cteva ori i te vei simi mai
bine.

8. Relazarea
Petrecnd timp liber doar cu tine, fcnd
ceea ce i place, vei nva s i cunoti i
s-i apreciezi adevratele valori, dar i s i
depeti propriile limite. Relaxarea corpului
i a minii nseamn, n primul rnd,
eliminarea crampelor musculare, odihnirea
muchilor i a organelor care lucreaz atunci
cnd suntem active, dar i eliberarea minii de
gnduri negre, care de multe ori nrutesc
situaia.
Am vorbit despre exerciii i relaxare
subliniind c aceste lucruri se pot petrece n
singurtate, n intimitate, astfel c nu va mai fi
nevoie s avei un anumit comportament
social, vestimentar sau o anumit alur care
s v ofere tensiune.

Caracteristicile fizice i
tehnologice
Mediul fizic n care o persoan i desfoar activitatea poate fi stresant atunci
cnd acesta nu ofer un nivel minim pentru funcionarea biologic i pentru
sigurana fizic.
Lumina se refer la gradul de iluminare n care se lucreaz.
Zgomotul se refer att la expunerea ct i la ntreruperea activitii din cauza
zgomotelor puternice.
Temperatura se refer la munca n condiii de cldur sau frig mare, precum i la
fluctuaiile aprute.
Poluarea se refer la munca n condii de expunere la diferite forme de ageni
patogeni sau radiaii.
Ergonomia se refer la munca realizat n locuri necorespunztoare care necesit
eforturi inutile.

Sfaturi
Inceteaza sa te invinovatesti pe tine si pe cei din jur pentru cele trecute, trage doar invataminte pentru viitor si
apoi tine cont de ele!
Fii tu insuti! Nu incerca sa ii imiti pe altii. Aminteste-ti ca esti unic: ceea ce poti face tu, nu poate nimeni in
afara de tine! ( Hans Selye, medic austriac)
Nu incerca sa schimbi inevitabilul! Exista unele situatii care trebuie sa fie asa, si nu pot fi altfel - accepta-le
asa cum sunt. Aceasta nu inseamna sa cedezi indata ce apar greutatile, doar incearca sa distingi
improbabilul de imposibil.
Inainte e a te agita pentru ceva, pune-ti intrebarea: "Merita?" In 99,99% din cazuri sigur vei raspunde "NU".
Alcatuieste-ti un program de actiune pentru fiecare zi si urmareste-l riguros. Vei evita astfel pierderea inutila
de timp cu visarea sau ezitarea, si vei avea certitudinea ca nu ai uitat nimic din ce ai facut.
Relaxeaza-te in mod regulat. Asa vei induce o stare de calm si liniste in organism, ce te vor detasa de
presiunea psihica, uneori devenita insuportabila.
Fii atat de ocupat, incat sa nu ai timp sa-ti macini grijile. Gaseste-ti un hobby, o a doua slujba, o preocupare
ce te pasioneaza, fiindca ocupatia este cel mai ieftin medicament si cel mai eficient.
Pretuieste fiecare moment pe care il ai, tine minte ca timpul nu asteapta pe nimeni, ieri a fost istorie, maine
va fi mister , dar azi este un dar de la Dumnezeu, de aceea pretuieste-l!! Si uita de stres

Concluzie
Este important s se cunoasc manifestrile stresului, ct i unele modaliti de
aciune pentru diminuarea efectelor negative ale stresului, cauzele i efectele acestuia
fiind ns destul de variate, iar identificarea precis a factorilor este o operaiune
dificil.
Se recomand evaluarea periodic a trsturilor de personalitate, astfel putndu-se
identifica eventualele modificri pozitive sau negative. n acelai timp este important
evaluarea periodic a strii de sntate (psihic i fizic), dar se va avea n vedere
faptul c oamenii tind s apar ntr-o lumin favorabil i este foarte posibil s nu
semnaleze eventualele disfuncionaliti pe care le resimt.
Gndirea pozitiv mbuntete sntatea i diminueaz considerabil stresul.
Persoanele optimiste au un nivel mai ridicat de limfocite T care le regleaz sistemul
imunitar i de granulocite care i apr mpotriva infeciilor virale i a unor tipuri de
cancer.