PAF ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR ŞI HEMATOPOIETIC

Funcțiile organelor circulatorii:

Menţinerea unui mediu constant al organismului în condiţii de activitate vitală mereu schimbătoare;
Transportarea de O2 şi a substanţelor nutritive spre toate organele şi ţesuturile;
Eliminarea CO2 şi a altor deşeuri din organism.
Conceprea cordului şi a vaselor sangvine mari are loc în săptămâna a 3-a intrauterină;
Prima contracţie cardiacă apare în a 4-a săpămână, cînd inima este formată din 2 camere, la 5 săptămâni are 3
camere şi la 6-7 săptămână inima are 4 camere.
Auscultaţia zgomotelor inimii din luna a 4 – a de graviditate.
Restructurarea sistemului cardiovascular:
Îndată după naştere are loc restructurarea sistemului cardiovascular la copii:
Încetează circulaţia sanguină placentară;
Vasele ombilicului îşi pierd funcţia, obliterează şi se transfomă în ligamentul hepatic şi hepato-ombilical
(săptămâna a 2);
Se închide ductul arterial (până săpt. 6-8);
Fereastra ovală se închide (săpt.6-8, uneori în 3-4 lună);
Începe să funcţioneze circuitul mare şi mic;
Sporeşte viteza sîngelui circulant, datorită sporirii necesităţii ţesuturilor în oxigen.
Inima şi vasele sangvine la copii se deosebesc de adult după structura morfologică.
Cordul.
La nou-născut relativ mare – 0,8% din masa corporală (la adult - 0,4%);
Cântăreşte 20 g (la adult – 250-300g);
Inima creşte mai intens în primii 2 ani, perioada pubertală, apoi la 17-20 ani;
Forma cordului până la 6 ani este rotundă;
După 6 ani – ovală (ca la adulţi);
Poziţia inimii se schimbă cu vârsta, până la 2-3 ani – orizontală;
La 3-4 ani – oblică cu ventriculul stâng înainte;
Până la 10-11 ani la băieţi mai mare decât la fete, în perioada pubertală mai mare la fete, după 18 ani la bărbaţi
mai mare;
Pereţii inimii sunt slab dezvoltaţi;
Miocardul este subţire, ţesutul conjunctiv şi elastic practic lipsesc;
Fibrele musculare sunt foarte subţiri, fără haşurare transversală, conţine cantitate mare de nuclee
nediferenţiate;
Contracţiile inimii sunt slabe;
Tensiunea arterială este joasă;
În primii 2 ani are loc o creştere intensă a miocardului, spre 10 ani inima îşi termină dezvoltarea;
Pînă la 3-4 ani funcţia inimii este coordonată de sistemul nervos simpatic, ce explică tahicardiile fiziologice;
La 4 ani se termină mielinizarea nervului vag, care-şi reea funcţia de coordonare a inimii.
FORMAREA SCLEROZEI LA VÂRSTA TIMPURIE E O RARITATE, INFARCTUL MIOCARDULUI – E O CAZUISTICĂ.
FUNCŢIA CORDULUI:
La noi-născuţi se dereglează uşor în caz de patologii;
Frecvenţa contracţiilor cardiace depinde atât de factorii externi, cât şi de cei interni;
În timpul somnului contracţiile cardiace devin mai rare, în timpul activităţii fizice mai frecvente.
PULSUL:
La nou-născuţi este aritmic, mai frecvent;
Cu creşterea frecvenţa pulsului se micşorează, datorită activităţii economice ale cordului.

Determinarea pulsului se face pe :

a. Artera radială;
b. Artera temporală;
c. jugulară
Frecevența pulsului:
VÂRSTA COPILULUI FRECVENŢA PS/MINUT
NOU – NĂSCUT 140-160
1 AN 120
5 ANI 100
10 ANI 80-85
15 ANI 70-80

VASELE SANGVINE.
La noi-născuţi pereţii vaselor sangvine sunt subţiri cu stratul elastic şi muscular slab dezvoltat;
Lumenul arterelor este egal cu cel al venelor;
Cu creşterea venele cresc mai intens şi la 16 ani întrec diametru artereor de 2 ori;
Viteza circulaţiei sangvine la copii e mai mică ca la adulţi;
La 12 ani structura vaselor sangvine e ca la adulţi.
CAPILARELE.
La noi-născuţi pereţii sunt subţiri cu stratul elastic şi muscular slab dezvoltat.
Permiabilitatea pereţilor capilarelor este mărită, toxinele uşor se absorb în ţesuturi şi produc intoxicaţia
organizmului.
La prematuri se evidenţiază, ce explică apariţia frecventă la ei a hemoragiilor în diferite organe, mai ales în creer.

PARTICULARITĂŢILE FUNCŢIONALE ALE ORGANELOR CIRCULATORII LA COPII:

Nivelul înalt al rezistenţei şi capacităţii de muncă a cordului copilului – se datorează vascularizării mai bune,
lipsei infecţiilor cronice, a intoxicaţiilor şi acţiunii factorilor nocivi;
Tahicardia fiziologică, condiţionată de volumul mic al inimii în condiţii de necesităţi înalte a organizmului în O2 şi
starea de simpaticotonie;
Posibilitatea de dezvoltare a dereglărilor funcţionale ale activităţii cordului – aşa numită “inimă a adolescentului”
din cauza creşterei neuniforme a cordului, vaselor sangvine, particularităţile inervaţiei şi a reglării
neuroendocrine, în special în perioada adolescenţei.

Metode de examinare :
Examen clinic (inspecția, palpația, percuția, auscultația cordului, determinarea pulsului și tensiunii arteriale);
Echo-cardiografia;
Electrocardiografia;
Radiografia;
Tomografia computerizată;
Angiografia.

PARTICULARITĂŢILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI HEMATOPOIETIC

Sistemul hematopoietic constă din partea centrală (organele hematopoietice) şi partea periferică (sângele).
Sângele împreună cu limfa este partea lichidă a organizmului care contactează cu toate organele şi ţesuturile din
organism, asigurîndu-le cu oxigen şi alte substanţe nutritive şi eliberîndu-le din deşeuri metabolice.
Volumul total de sânge variază în diferite perioade ale vîrstei:
Nou-născut – constituie 14% din greutatea corpului;
1-3 ani – constituie 8% din greutatea corpului;
5-12 ani- constituie 7-9% din greutatea corpului;
Adulţi – 7% echivalent cu 5 litri de sânge.

HEMATOPOIEZA INTRAUTERINĂ
Hematopoieza prezintă un proces de formare şi maturaţie a celulelor sangvine în organele hematopoietice.
Eritropoieza este procesul de formare a globulelor roșii.
Hematopoieza la embrionul uman începe foarte timpuriu din a 3-a saptămână de dezvoltare. Primele celule –
megaloblaste.
De la a 5-6-a săptămână de dezvoltare hematopoieza se produce în ficat și continuă pînă la a 5-7-a lună de
dezvoltare intrauterina.
Din a 8-a săptămână de dezvoltare hematopoieza începe în splină, timus, foliculii solitari, măduva roșie a oaselor,
ganglionii limfatici.
Hematopoieza viscerală începe să regreseze în lunile a 6-7.Din a 10-a săptămână de viață intrauterină
hematopoieza începe în măduva osoasă și rămâne sediul de bază al producerii elementelor figurate începând cu
luna a 6-a a dezvoltării intrauterine, din moment ce ficatul își pierde această funcție.
În prima perioadă a dezvoltării intrauterine în sângele periferic predomină elementele tinere ale sângelui:
Eritroblaste, mieloblaste, promielocite, normoblaste.
În a 2- jumătate – elemente sangvine mature.

Hematopoieza postnatală
Organele hematopoietice postnatale sunt:
 Măduva osoasă;
 Timusul;
 Splina;
 Ganglionii limfatici;
 Aglomerările limfoide intestinale.
Măduva osoasă este principalul rezervor de formare a elementlor figuate sangvine: hematii, trombocite şi 70%
de leucocite;
Restul 30% de leucocite se formează în ţesutul limfoid şi sistemul reticulo-endotelial;
La nou-născuţi hematopoieza are loc în măduva roşie a tuturor oaselor;
După 6 luni măduva roşie începe să se transforme în măduvă galbenă;
După 12 ani hematopieza are loc doar în oasele plate, unde s-a păstrat măduva roşie: coaste, stern, vertebre,
pelvisul, epifizele proximale ale oaselor tubulare;
Limfopoieza are loc în sistemul limfatic – ganglionii limfatici, splina, foliculii solitari, nodulii Peyer.
Monocitele se produc în aparatul reticulo-endotelial (endoteliul vaselor sangvine, vasele limfatice, splină,
suprarenale);
Dacă la copil apare focare de eritropoieză în ficat, splină, rinichi, se suspectează o patologie foarte severă a
sîngelui.

COMPOZIŢIA SÂNGELUI PERIFERIC

 La nou-născut este mărită cantitatea de eritrocite şi hemoglobină (Hb 180-240g/l; Er-6x10¹²), fiind cauzată
de hipoxia fiziologică intrauterină;
 După 5-7 zile Hb şi eritrocitele scad respectiv 125-135 g/l şi 4-5x10¹²;
 Ca rezultat al hipoxiei intrauterine în sângele periferic sunt eliberate forme tinere de eritrocite:
 Anizocite - Eritrocite de diferite forme;
 Policromatocite - Colorația de diferită intensitate a eritrocitelor;
 Macrocite, Microcite - Eritrocite cu diametru mare sau mic;
 Normoblaste ,eritroblaste - Eritrocite cu nucleu.
 Reticulocite - eritrocite nedifernţiate.
Viaţa unui eritrocit la nou-născut este de 10-12 zile (la adult - 120 zile);
Îndată după naştere are loc distrugerea intensă a lor cu eliberarea de bilirubină, care generează la copil icterul
fiziologic.
La 1 lună elementle tinere de eritrocite dispar, în normă se păstrează numai reticulocitele – 5-6 %

Compoziția Sângelui
 Eritrocitele transportă oxigenul de la nivelul alveolelor pulmonare la toate celule organismului, asigurând
metabolismul acestora, concomitent evacueaza bioxidul de carbon- o funcție esențială p/u menținerea
vieții.
 Eritrocitul se maturizează în măduva osoasa până la reticulocit, care, nimerind în patul vascular, în decurs
de 1-2 zile devine eritrocit matur.
 În componenţa eritrocitelor întră proteine, glucide, vitamine, diferite metale si aproximativ 100 de
fermenți.
Cantitatea de trombocite la nou-nascut constituie 150-400 x 10/9 l, ulterior se stabilesc la limitele 160-360 x 10/9
. Ele participă împreună cu factorii coagulării la prevenirea hemoragiilor.
Leucocitele sunt implicate în mecanismele de apărare ale organismului împotrivă agresiunilor biologice (microbi,
virusi, fungi).
La nou-născut leucocitele constituie 18-25 x 10/9 l, apoi se micşorează pâna la 6-12 x 10/9 l. Îndată după naştere
difera şi calitatea leucocitelor ce explică formarea imunităţii copilului.
La nou-născut în formula leucocitară predomină neutrofilele (60-70%), limfocitele fiind de 30-40%. Neutrofilele
sunt cele ce asigură fagocitoza. Limfocitele au funcţia de a fixa toxinele şi a forma anticorpi.
Eozinofilele se consideră celule dereticatoare - creşterea histaminei în organism stimulează acţiunea acestora.

Indici Nou-născut Sugar 1-6 ani 6-12 ani

Hemoglobina, g/l 170-240 110-140 110-150 110-150
Eritrocite, x1012/l 4,3-7,6 3,5-4,8 3,5-4,5 3,5-4,7
Reticulocite, % 3-51 3-15 3-12 3-12
Leucocite, 109/l 10-24,5 6,5-13,5 5,0-12,0 4,5-10,0
VSH, mm/h 2-4 4-8 4-10 4-12
Neutrofile, % 60-70 15-40 60-70 60-70
Limfocite, % 20-30 40-70 20-30 20-30
Eozinofile, % 0,5-6 0,5-6 0,5-7 0,5-7

Sistemul limfatic :
Este compus din ganglionii limfatici, foliculii limfoizi.
Ganglionii limfatici 500-700 la nou-născuţi sunt de dimensiuni diferite, au funcţia imperfectă, se dezvoltă până la
10-12 ani.
În ganglionii limfatici se produc limfocitele şi celule plasmatice, care secretă imunogloguline, cu funcţia:
De neutralizare a toxinelor,
Sunt organe hematopoetice;
Produc anticorpi.
La nou-născuţi ganglionii limfatici nu se palpează;
În normă la copilul mai mare lse palpează 4-5 grupe de ganglioni limfatici (occipitali, cervicali, submandibulari,
axilari, inghinali) de mărimea unui bob de mei, moi la palpare, indolori, mobili, nu aderă între ei;
La copilul sănătos nu se palpează următoarele grupe de ganglioni limfatici: supra- şi subclaviculari, toracali,
cubitali.

Metodele de investigare:
Inspectarea copilului:
Pentru afecţiunile sistemului hematopoietic sunt importante următoarele:
Culoarea tegumentelor, mucoaselor;
Erupţiilor posibile (echimoze, peteşii);
Hepatosplenomegalia.
Analiza generală a sângelui;
USG
Tomografia Computerizată
RMN
Biopsia