Subiecte

pentru examen la disciplina Asistenţa medicală în pediatrie

Calificarea Asistent medical, anul IV, grupa 41 - 45
Anul de învăţământ 2016 – 2017
Sesiunea de iarnă

1. Perioadele copilăriei şi caracteristica lor.Rolul consilierii părinţilor în

diferite perioade ale vîrstei.
Ontogeneza-istoria dezvoltarii individului ,studiaza dezvoltarea organismului
in dinamica de la produsul de conceptie pana la moarte .Are doua etape :
*intrauterina sau prenatala
*Extrauterina sau postnatala

*Dezvoltarea intrauterina cuprinde :

-perioada embrionara 0-12sap.de gestatie
-perioada fetala 13-42 sap.

*Dezvoltarea produsului de conceptie este determinat de :

-factorii intriseci (ereditari-tulburari uteroplacentare,gripa
,rubeola,sifilis,tuberculoza)
-factori extrinseci (conditile mediului ambiant-factorul
geografic,alimentar,sezonier,).

*Dezvoltarea extrauterina cuprinde urmatoarele etape:

-Perioada de nou nascut(0-28zile)-perioada critica ,copilul din mediul uterin
trece in mediul extern ,manifestari fiziologice:icter,mastopatie ,crize
genitale,scaunul tranzitoriu ;probleme cu alimentatia,crearea conditiilor optime
de ingrijire.De aceea in aceasta perioada este important de creat conditii
optime de ingrijire si alimentare ,care vor facilita dezvoltarea armonioasa a
copilului.

-perioada de sugar (29 zile-12luni)-(cresterea statorala, formarea sistemului

imun, dezvoltarea sistemului nervos, reflexe
neconditionate:mictiune,inghitire,sugere, clipire;problemele posibile:plasarea
 incorecta la san, alimente nepotrivite varsei , anemie, rahitism, problemele
malnutritiei ,aparitia diatezelor)Ingrijirea eficienta acordata copilului in
aceasta perioada are impact decisive si asigura dezvoltarea psiho-neurologica,
fizica si intelectuala a copilului .

-perioada antiprescolara(1-3 ani)-(dezvoltarea psihica, vocabular bogat ,

posibilitati motorii:fuga,mersul;probleme:acesuri de pneumonie, tuse alergica,
bronhopneumonii ,educarea copilului)
Parintii vor realiza la maxim potentialul educative in scopul prevenirii
defectelor serioase in acest plan .

-perioada prescolara(3-7 ani)-(maxima receptivitate ,dentitia provizorie dintii

din lapte trec in dinti permanenti , maturizarea sistemului imun , probleme
posibile:probleme cu vederea, auzul ,anomali dentare ;frecventarae gradinitei )

-perioada de scolar (7-16ani)-(inchide varstda de copilarie ,dezvoltarea

intelectului ,perioada pubertara :baieti 13-18ani ,fete 12-16ani ; dezvoltarea
glandelor mamare,dezv penisului ; probleme: depresii pubertare, diabetul
zaharat .gastrita,ulcer) .Promovarea educatiei sanitara in familie, la scoala .
supravegherea medicala corecta a copilului la scoala prin examenle de bilant,
atitudinea parinteasca plina de grija si intelegere pentru copil ,garantia unei
cresteri si dezvoltari normale la aceasta varsta.

2. Creşterea şi dezvoltarea copilului. Domeniile dezvoltării. Principalii indici

ai dezvoltării fizice a copilului. Antropometria. Aprecierea dezvoltării
fizice. Jaloane ale dezvoltării. Acceleraţia.
Cresterea-schimbari de ordin fizic, cresterea in dimensiuni talie , greutate,
lungimea membrelor,.
Dezvoltarea –copilul este in proces dinamic continuu ,copilul obtine
cunostinte, comportamente ,.
*Domenii ale dezvoltarii
-fizic,motor, perceptiv, cognitiv,lingvistic,emotional-social.
Factori care influienteaza crestrea si dezvoltarea copilului
-fac. Genetici
-fac.Nutritionali
-fac.de mediu
-fac. Emotionali
-fac. Socio-economici
-maladile acunte si cronice
*Dezvoltarea limbajului
limbajul constituie un sistem de simboluri rostite ,scrise sau exprimate prin
gesturi ,ce permit fiintelor umane sa comunice intre ele .limnajul la copii se
dezvolta pe segvente si depinde de procesul de maturizare si de posibilitatile de
invatare .pe parcursul primului an de viata copilul isi exprima sentimentele si
necesitatile prin diferite miscari , sunete , plans, ras ,urmatoarea etapa in
dezvoltarea limbajului este cea lingvistica cand mijlocul de comunicare devine
vorbirea . Dezvoltarea vorbirii depinde de calitatea si volumul vorbiri auzite
,libajul receptiv precede limbajul expresiv .
*Indicii:
Monitorizarea la copi se face in cadrul examinarilor periodice care e efectuiaza :
-la sugar –lunar
-la copii de la 1-3 ani –trimestrial
-dupa 3 ani –annual.
indicatori ai cresteri(talia ,greutatea,perimetrele)
indicatori ai maturitatii (maturitatea osoasa, sexuala, motorie, sociala
,intelectuala)
*Metodele de examinare a dezvoltarii fizice :
-Somatometria-taliometru p-u sugari ,cantar pentru maturi .
-Somatoscopia- examinarea aparatului locomotor ,maturizarea dentara ,sexuala
,osoasa.
-Fiziometria- metoda de apreciere a parametrelor functionali ai organismului
,spirometria ,dinamometria,aprecierea TA , frecventei pulsului.
*Ritmul normal a crestrii staturale
0-6luni =15-18cm/an
6-12luni =8m/an
13-24luni =10cm/an
25-36luni=8cm/an
37-48luni=7cm/an
4-10ani= 5-6cm/an
ANTROPOMETRIA SUGARULUI
GREUTATEA -cantarirea se face cu cantarul pentru copii
-va fi cantarit totdeauna in acelasi moment al zilei si in aceeasi stare fiziologica
(de preferinta dimineata pe nemancate)
-inainte de cantarire se echilibreaza cantarul, se cantareste un scutec curat, se
aseaza copilul complet dezbracat pe cantar, in decubit dorsal
-din greutatea finala se scade greutatea scutecului afland astfel greutatea
copilului
-scutecul se va schimba dupa fiecare copil.
TALIA -la sugar se masoara cu pediometrul.
-la copil cu varsta peste 1an se masoara cu antropometrul.
▪Pediometrul : format dintr-o scandura gradata in centrimetri, care are o
extremitate fixa de la care incepe numaratoarea centimetrilor si o extremitate
mobila (cursor)
-sugarul se aseaza in decubit dorsal, avand sub el un scutec curat. Asistenta tine
capul copilului cu vertexul tangent la extremitatea fixa a pediometrului.
Examinatorul imobilizeaza cu o mana genunchii copilului in hiperextensie si cu
cealalta aduce cursorul tangent la plante, care trebuie sa faca un unghi de 90
grade cu planul pediometrului -se ridica picioarele copilului, mentinandu-se
cursorul imobil si se citeste talia. -pentru masurarea bustului (inaltimea
sezanda) se ridica membrele inferioare la unghi drept aducand cursorul pana la
nivelul ischioanelor.
▪Antropometrul : determinarea taliei cu antropometrul se face in pozitie
ortostatica, cu calcaiele si coloana vertebrala lipite de tija gradate a aparatului.
Se aduce cursorul tangent la vertexul copilului, dupa care se citeste talia in
centrimetri.
PERIMETRUL CRANIAN -se masoara cu panglica metrica
-se masoara trecand centimetrul in jurul capului la nivelul protuberantei
occipitale externe si glabelei (proeminenta de deasupra radacinii nasului).
-valori : -nou-nascut : 34-35cm
-6 luni : 43cm
-1 an : 45-46cm
-6 ani : 50cm
-10 ani : 51cm
PC = T/2 + 10 (±2cm)
PERIMETRUL TORACIC -puncte de reper :
-PT superior ->varful regiunii axilare
-PT mijlociu -> mameloanele
-PT inferior -> baza apendicelui xifoid
 PT la nou nascut : 33,5-34 cm
PT=PC la 1an, apoi PT depaseste PC cu atatia centimetri cati ani are copilul.
PERIMETRUL ABDOMINAL -se masoara in decubit dorsal, punct de reper
= ombilicul.
PA nou-nascut : 38cm
1 an : 44,5cm
2 ani : 46cm
INDICI ANTROPOMETRICI -Raportul inaltimea capului/talie
¼ la nou-nascut la termen
1/6 la 6 ani
1/8 la adult.

*Jaloane ale dezvoltării:se considera realizari , schimbari majore ce se produc

cu pasi consecutivi si sunt caracteristice unei anumite categori de varsa .
Incep sa zambeasca la 4-10sap.
primele cuvinte 8-12 luni
incep sa mearga la 8-14 luni
*Cauzele dereglarii cresterii staturale
-excesul de crestere(productia excesiva de hormon de crestre, hipertiroidism,
homocistinuria)
-dificitul de crestere(dificitul hormonului de crestere, hipotiroidiscm, bolile
crosomiale ,carente psihosociale)
*Aceleratia: in primul an de viata aceleratia se manifesta prin inchiderea precoce
a fontanelelor si aparitia dentitiei de lapte ,indici mai mari ai greutatii si taliei . in
perioada scolara aceleratia se manifesta prin osificarea timpurie a sheletului ,dezv
inaintata sexuala , dezv emotionala si cognitiva.

3. Călirea copilului.
Calirea prin aer trebuie inceputa din primele saptamani de viata ale copilului,
indiferent de anotimp. In primele zile dupa nastere, copilul trebuie obisnuit sa
stea in casa imbracat subtire si cu fereastra deschisa indiferent de anotimp, cu o
expunere de 10 minute, iar in fiecare zi se creste durata expunerii cu inca 10
min. Dupa cateva zile de sedere in casa cu fereastra deschisa, copilul poate fi
scos afara. Pe timp de iarna trebuie sa se aleaga pentru prima iesire a copilului
la aer, o zi cu vreme buna, fara vant, ceata sau ninsoare, iar temperatura sa nu
fie mai mica de 5 grade. Durata primei plimbari nu trebuie sa depaseasca vara o
 jumatate de ora, iar iarna 15-20 minute. Pentru scoaterea copilului la aer sunt de
preferat, vara, orele 9-11, si iarna 11-14. Timpul de plimbare trebuie sa creasca
in fiecare zi cu cateva minute in asa fel ca la 4-6 luni copilul sa fie plimbat
zilnic aproximativ 3-4 ore.
Somnul in aer liber– constituie o forma deosebit de activa a calirii prin aer.
Acesta se practica dupa ce copilul a fost obisnuit cu plimbarile in aer liber. Acest
demers trebuie sa se desfasoare zilnic la aceleasi ore, in toate anotimpurile. O
atentie deosebita trebuie sa dam si imbracamintii. Vara copilul trebuie sa doarma
in aer liber imbracat foarte subtire; primavara si toamna, el trebuie imbracat in
pijama si ciorapei si invelit cu o paturica, iar iarna incaltat cu ciorapi grosi,
pijama si introdus intr-un sac de dormit sau o salopeta imblanita.
Atunci cand este cald afara, copiii de orice varsta isi pot desfasura intreg somnul
de zi in aer liber.
Baile de aer– constituie si ele un foarte bun mijloc de calire pentru copii. Acestea
trebuie practicate numai in zilele calduroase si pot fi aplicate oriunde: in curte, pe
balcon, in camera cu fereastra deschisa. Incepand cu varsta de 2-3 luni, copiii pot
fi supusi acestei metode de calire, dar pentru o perioada scurta de timp (maxim
10 minute).
In cursul baii de aer trebuie sa urmarim cu atentie reactiile bebelusului. Daca
acesta este bine dispus si miscarile lui sunt vii inseamna ca el se simte bine, dar
daca este morocanos, indispus, plangaret, durata baii trebuie scurtata si uneori
chiar intrerupta.
Metode de calire a copilului prin soare
Se stie faptul ca soarele, in afara de lumina si caldura pe care ne-o da mai
imprastie si raze ultraviolete. Acestea influenteaza in bine functionare
organismului si ajuta la cresterea si prevenirea rahitismului. Majoritatea copiilor
au voie sa faca baie de soare, dar exista si copii care nu au voie , iar in aceasta
categorie intra bebelusii sub 3-6 luni, copiii foarte nervosi si cei cu tuberculoza
pulmonara.
Baile de soare. Ca forma principala de aplicare a calirii prin soare se folosesc
baile generale de soare. Aceasta trebuie sa se faca in pozitia culcat. Cele mai
potrivite ore pentru expunerea bebelusului la soare este intre orele 8-9 pana la 11-
12. Pentru bebelusi se va incepe cu o expunere de 1 minut pe spate si 1 minut pe
fata, se va creste apoi zilnic sau la 2 zile timpul de expunere cu cate 1 minut pana
se ajunge la o expunere de 10 minute pe spate si 10 minute pe fata.
Se va avea grija ca razele solare sa atinga corpul in mod uniform si mai ales sa nu
se neglijeze subsuorile si stinghiile, bogate in ganglioni limfatici. Copiii trebuie
sa aiba capul acoperit cu o palariuta in permanenta. In cursul baii de soare, copiii
pierd multa apa prin transpiratie si de aceea este bine sa le dati apa sau ceai putin
indulcit.
La sfarsitul baii de soare, sugarii trebuie sa faca o pauza de 10-15 minute, iar
 apoi stersi cu un prosop inmuiat in apa de 18-20 grade sau se stropesc cu apa a
carei temperatura se coboara treptat de la 30 la 25 de grade.
Metode de calire a copilului prin apa
Ca factor de calire si apa are o influenta foarte puternica asupra organismului
omenesc. Actiunea apei asupra organismului este foarte benefica organismului,
in mod special asupra pielii, a inimii, a sistemului nervos si a respiratiei.
Calirea prin apa are avantajul ca se poate obtine foarte usor trecerea de la un
efect mai slab la unul mai puternic, prin scaderea treptata a temperaturii apei sau
prin cresterea duratei de sedere a copilului in apa.
Baia se foloseste ca mijloc de calire, in primele 6 saptamani de viata, sub forma
bailor zilnice de curatenie, care se executa la o temperatura a apei de 37 grade
urmand ca o data cu cresterea bebelusului aceasta sa ajunga la o temperatura de
33 grade cand e cald afara.
Apa se foloseste nu numai pentru calire, dar si pentru tratamentul unor boli
dupa cum urmeaza:
Baia calda– (36-37 grade) cu adaos de esenta de brad sau sare marina, in
rahitism, distrofie si anemie sub forma seriilor de 15-20 de bai a cate 10-15
minute.
Baia fierbinte– (38-40 grade), cu sau fara adaos de faina de mustar se utilizeaza
in afectiuni ale aparatului respirator (bronsite, astm bronsic). Se fac 1-5 bai la
interval de cate o zi sau 2-3 zile. Baile au o durata de 2-7 minute si sunt urmate
de stropiri cu apa de 37-38 grade.
Baia cu amidon– se practica in diferite boli piele infectioase ale pielii
(piodermite).
Compresele calde– se utilizeaza deseori ca mijloc de calmare a durerilor
abdominale.
Compresele calde cu mustar– se folosesc in tratamentul bolilor acute
respiratorii ale sugarului.

4. PAF ale sistemului nervos şi organelor de simţ. Dezvoltarea psihomotorie

a copiilor de diferite vîrste. Semnele de risc din partea organelor de simţ,
comportamentul social şi cognitiv. Consilierea părinţilor.
Sistemul nervos cordoneaza toate procesele fiziologice din organismul copilului
in crestere,asigurand adaptarea permanenta la conditiile mediului extern .SN
cordoneaza activitatea cordului, sistemului respirator,digestiv si altor sisteme .
Deosebim :
-SN central
-SN periferic
-SN vegetativ
SN central
Creierul n.nasc. este relativ mai mare decat corpul -300-400g.La 20 ani
creierul se mareste in dimensiuni de 4-5ori. B-1400g; F-1270g
-Creste cel mai intensiv in primi 4 ori de viata 50%;4-7ani -30%;8-17ani -20%.
-Tesutul medular este bogat in apa .
-Circonvulotiunile sunt slab dezvoltate

Substanta cenusie
-dezvoltata incomplet
-Caile periferice sunt lipsite de membrana mielitica
-12milioane de celule nervoase
-sunt mici slab dezvoltate si au forma de fus
-la n. Nasc. Sunt functionabile doar 1/4din ele
la 6ani -65%.

SN vegetativ:
-mai bine dezv. Decat Sncentral
-mentine tonusul vaselor sanguine
-participa la functionarea org.interne
-la dereglarea funct .apar disfunctii –metorism, crampe intestinale.

Maduva spinarii
-mai bine dezv decat creierul
-este pina la a 3 vertebra lombara
-este relativ mai lunga decat la adulti.

Vascularizarea creierului
-. Mai intensa deacat la maturi
-creierul necesita oxigen de 2 ori mai mult ca muschii
-au peretii subtiri si fragili –posibile hemoragii intraraniene
-marita bariera hematoencefalica –convulsi
-nu are depozit de glicogena ca un matur –hipoglucozomia

Reflexe fiziologice:
-Reflexul Babinschi-atinge planta piciorului cu un obiect . degetul mare se
retroflecteaza , iar celelalte se disting sub forma de evantai .
-Reflexul de imbratisare Maro-miscarea simetrica de apucare in caz de lovire
cu palma a feselor
-Reflexul Robinson-apucarea si tinerea obiectului cand atingem suprafata
interna a palmei .
-Reflexul de trompa-apropiem suzeta de buze iar sugarul intinde buzele,
dispare la 3 luni
-Reflexul de tirire-fiind culcat pe abdomen se aplica palma pe planta piciorului
,iar copilul se impinge ,dispare la 4 luni .
-Reflexul galant-indoirea corpului in forma de arc la netezirea spatelui ,dispare
la 4 luni .
-Reflexul de cautare-atingerea unghiului gurii copilului ,intoarce capul si
deschide gura –dispare la 1 an.

Reflexe inascute
-pupilar / - de miscare
-Respirator /- cornean
-de sugere /-de tuse, stranut
-de glutitie /- de defecatie.

Organele de simt :
Gustul:-receptorii gustului ocupa o arie mai mare decat la adult.
-se afla nu numai pe limba dar si pe palatinul moale.
-deosebeste gustul amar/dulce
-aplicand sol. Amare sarate copilul se plange
-aplicand sol dulce-ii place copilului
Auzul-perceput de ureche, urechea are 3 parti :externa , medie , interna.
-Tresare la sunete
-Dezvoltat in perioada intrauterina
-Indata dupa nastere nu intelege caracterul sunetelor .
-N.Nascutul poate identifica vocea mamei
-la 2luni intoarce capul la sunete
-Aprecierea functiei auditive, batem din palme,n.n clipeste .
Vazul:-organul de vaz este ochiul
-Miscarile concomitente a globului ocular lipsesc
-fotofobia –copilul se teme de lumina puternica
-Nistagm fiziologic dispare la 4 luni .
-la primele sap copilul clipeste rar .
-canalul lacrimal este scurt si lat .
-se apreciaza prin apropierea luminei puternice .la care copilul inchide ochi.
Mirosul –org nasul (sistemul olfactiv)
-imperfect dezvoltat
-receptori sunt pe septul nazal al copilului .
-perceperea mirosului se stabileste pana la 4luni
-se apreciaza prin apropierea neo soluti urat mirositoare de nasul copilului ,iar
el stranuta sau increteste fata .
Somnul-n. N maninca si 20/24 doarme
-dupa 1 an de zile copilul doarme 2-3 ore pe zi .

DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE NORMALA

*NOU NASCUT 0-28zile

-activitate motorie exagerata
-membre flexate ,pumnii stransi
-miscari necordonate
-nu poate sprijini capul
-poate fixa un obiect cateva secunde
-reactioneaza la vocea mamei .
*SUGARUL -1 LUNA
-diminuarea hipertonusului flexorilor
-incearca sa apuce jucarile ,emite zgomotele
-din decubet ventral ridica pentru cateva momente capul
-urmareste un timp obiectul
-inceteaza plansul cand i se vorbeste .
*VARSTA DE 4 LUNI
-tine bine capul
-se intoarce din decubet dorsal in cel lateral
-tine bine jucarile in mana si le duce la gurita
-gangureste prin sunete diferentiate
-rade spontan ,zambeste la zambetul adultului
-se cere in brate
-reactioneaza la propriul nume
-asculta muzica.
*VARSTA 6 LUNI
-se rostogoleste ,se tarie in toate directile
-examineaza indelungat orice obiect
-Pronunta silabe,ma,ta, ba,
-isi recunoastenumele cand este strigat .
*VARSTA 7 LUNI
-sta in sezut fara sprijin
-se tine in 4 labe
-bate tapusele, sguduie patul ,masa
-pronunta bine si mai des silabe
-Imbratiseaza si saruta membrii familiei .
*VARSTA 9 LUNI
-se ridica singur folosindu-se de suport
-sta in picioare cateva secunde fara suport
-bea din cana desinestatator
-manipuleaza 3-4 obiecte
-pune si scoate ociecte din cutie
-pronunta calr cuvinte bisilabice
-se supara daca este certat
-imite pe cei din jur .
*VARSTA 12 LUNI
-merge singur
-imita animale .ham-ham
-pronunta 8-10 cuvinte
-Se joaca cu cei din jur
-se antreneaza in alimentatia cu lingurita
-coperiaza la imbracare
-realizeaza indicati, inchide usa ,ridica jucaria .
*VARSTA 18 LUNI
-se misca repede ,alearga
-se urca singur pe scaun
-maninca singur cu lingurita
-cunoaste 100 cuvinte
-construieste tunul
-formuleaza propozitii din 2 cuvinte
-imita ocupatile adultilor
-foarte gelos ,daca mama mangaie alt copil .
*Varsta 24 LUNI
-aleara bine
-ocoleste obstacole cand merge
-se spala pe maini
-deseneaza ,rasfoieste paginile
-cunoaste 300 cuvinte
-asculta povesti ,reproduce povesti simple
-se cere la oala
-predomina intrebarea cei asta ?
*VARSTA 36 LUNI (3ani)
-merge pe tricicleta
-sta intr-un picior
-recunoaste 4-6 culori
-invata poezi , povesti
-cunoaste 1000cuvinte
-poate numara pana la 10
-isi prezinta sexul , numele
-poate minca cu lingura si furculita
*VARSTA 4-5 ani
 -Merge in varful degetelor
-cunoaste 1500 cuvinte
-povesteste , canta
-predomina dec e?
-spune varsta ,adresa
-exercita cu placere sarcini casnice
-poate sa-si controleze emotile
-cunoaste toate anotimpurile.

Consilierea parintilor:
-examinari periodice ale sugarului si copilului mic
-terste precum aprecierea indicelui de inteligenta .
5. PAF ale pielii şi mucoaselor la copii. Îngrijirea pielii, profilaxia
intertrigourilor. Metodele de examinare. Îngrijirea pielii.
Pielea :-un tesut al organismului care este in permanenta cu mediul extern
-prima care primeste lovituri la actiuea factorilor fizici , chimici ,infectiosi
-este intr-o stransa integrare cu diferite organe si sisteme
-pielea se dezvolta din perioada embrionara.
Epidermul :-2straturi
-extern foarte fin ,subtire ,contituit din 2-3 straturi de celule descuamate
-stratul bazal ,bine dezvoltat ,care activ regenereaza
-se produce :cheratina, Melanina , se sintetizeaza pro vitamina D.
Dermul : -stratul intern al pieli
-papilar si reticular
-are multe lichide (intracelulare )
-celulele au o mare parte din lichid
-in derm se afla case sangvine, limfatice , terminatiuni nervoase.
-la sugari membrana bazala dintre epiderm si derm este fina ,paroasa cu
continutul mic de tesut conjuctiv si elastic –o legatura slaba dintre straturile
intertrigo.

*Culoarea pieli depinde de grosimea epidermului , vascularizarea , rasa ,

varsta ,sex, de ambudenta pigmentilor,melanina
-la N.n pielea este subtire neteda, fina ,moale , datifelata , bogata in apa, bine
vascularizata .
-in primele zile se observa descuamarea pielii .
Glandele sebacee-bine dezvoltate
-functioneaza intrauterin formand ,vernix caziosa,
-la efectuarea toaletei secretul se acumuleaza in regiunea piloasa si formeaza
seboree.
-secreta o cantitate mai mica pana la varsta de 1 an .
Glandele sudoripare :-bine dezvoltate
-3 luni incepe mai ambundent sudoarea
-se acumuleaza sub piele-sudamina
Parul –pe cap este foarte fin, subtire
-lipseste canalul medular
-pe parcursul unui an parul se schimna de 2-3 ori
-umeri si spatele acoperit cu un strat subtire si fragil –lanugo .,mai ambudent la
prematuri .

*Functiile pielii
-de protectie
-de termoreglare
-bactericida
-secretorie
-excretorie
-metabolica
-de resobtie
-organ senzorial .
-de formare a pigmentului provitaminei D
-respiratorie.

Pielea la NN
-elasticitate buna
-grosime variata
-culoarea la nou n. Rosie aprinsa
-unghile bine formate ,acopera si protejeaza .
Tesutul adipos subcutanat
-formarea la 5 luni
-12/100 din masa corporala
-o cantitate mare de acizi solizi
-protejeaza organismul ,asigurand termoreglarea
-este depozitat pe fata –globule BIȘ si pe fese ,pe abdomen sip e spate
-pana la 3 ani ,tesutul este bine dezvoltat , dupa 3 ani nu mai are nevoie de asa
protective .
-grosimea 1.5-2.0 cm .
Mucoasele:-mucoase fine , subtire ,usor lezabile, de culoare rosie ,vulnerabile ,
ambundent vascularizate .

*INGRIJIREA PIELII
-respectarea cerintelor igienice
-efectuarea zilnica a toaletei matinale , intime ,baitilor igienice
 -utilizarea hainutelor din fibre naturale si mentinerea lor in curatenie
-respectarea regimului termic optimal in incapere
-efectuarea plimbarilor zilnice la aer curat
-utilizarea cu precautie a cremelor pentru copii , care pot irita pielea
-practicarea contactului piele la piele dintre copil si cei apropiati , care
stimuleaza secretia endorfinelor la copil, cresterea si dezvoltarea lui .

*profilaxia intertrigourilor
-se va elimina frictiunea pliurilor, caldura si maceratia prin mentinerea uscata si
racoroasa a zonelor
-se pot folosi pudre absorbante si expunerea pliurilor la aer
-evitarea hainelor strame
-Spalati regulat partile afectate cu un sapun delicat p-u a preveni infectile
-Spalati delicat pentru a Evita iritarea mai tare a pielii ,
-Uscati bine bebelusul dupa fiecare spalare ,tamponandui usor pielea cu un
prosop moale si nu frecati .

*Metodele de examinare
-Culoare :roza, cianotica, rozpala, cenusie, hiperemiata
-Umeditatea –prin miscari de netezire cu suprafata dorsala a mainii in regiunea
axilara ,hipo, hiper, normohidrica
-Elasticitatea –pe abdomen luind pielea intron pliu parallel cu talia ,se considera
buna daca revine la normal imediat.
-Turgorul-se determina pe partea interna a coapselor la apasarea pieli , tesutului
adipos ,muschilor
-Temperatura –cu temometrul in fosa axilara.
6. PAF ale sistemului osos şi muscular. Termenele erupţiei dinţilor,
îngrijirea dinţilor. Dezvoltarea motorie. Profilaxia deformaţiilor
scheletului.
Miscarea org. se realizeaza cu ajutorul a doua sisteme :sistemul osos si sistemul
musculat ,formand aparatul locomotor .
Tesustul osos la sugar este alcatuit din tesut cartilaginous in mare parte care
constituie 45 % ,la adulti numai 2%
LAsugari tesutul osos are o structura fibroasa ,sarac in saruri minerale si bogat
in apa
-contine mai multe substante organice decat la adult ,ambundent vascularizat .
De aceea oasele copilului sunt moi ,flexibile ,se deformeaza usor .
*Capul-este mare ,1/4 din lungimea corpului .
-craniul are 4 fontanele :1mica(ocipitala) /2mare (anterioara /3 doua fontanele
laterale.
-Fontanela mare este deschisa la toti n.n si are forma romboida si se inchide la
12-16 luni .
fontanela mica este deschisa la 25% din n.n si se inchide la 2-3 luni
fontanelele laterale sunt deschise doar la premature .
*Coloana vertebrala –la nastere coloana vertebrala este dreapta
-prima corbura lordoza cervicala se formeaza la 1-3 luni cand copilul incepe sa
tina capul
Cifoza toracala -6 luni ,copilul deja sta in sezut
Lordoza lombara –8-12 luni ,copilul incepe sa mearga .
3corburi fiziologice sunt foarte flexibile .
*Cutia Toracica
-pana la 5 luni are forma de cilindru sau conica
-coastele orizontale care formeaza un unghi drept .
-coloana devine forma conica
-bazinul are forma de palnie membrele superioare cresc mai repede decat cele
inferioare.
-dezvoltarea definitive a scheletului se termina la 25 ani

*Dintii: sunt formatiuni osoase dure, implantate in alveolele dentare . N.n se

naste fara dinti ,doar cu prezenta nuclelor dentare .
-dintii apar la 5-7 luni trecand prin faza dentitiei de lapte si cea a dintilor
permanenti .

6-7 luni incisive centrali inferiori

7-8 incisivi centrali superiori
8-9 incisivi laterali superiori
10-12 incisivii laterali inferiori
14-16 primii molari
18-20 caninii
20-24 urmatorii molari

la 1 an -8 dinti
2ani -20 dinti
la 5-6 incepe inlocuirea cu cei permanenti

-Dintii necesita o ingrijire minutioasa, de la varsta de 3 ani copilul este invatat

sa-si spele dintii de 2 ori pe zi .este necesar examinari la stomatology de 2 ori
pe an .

*Functile principale ale S osos .

-de aparare
-de fixare
 -de locomotive

Sistemul muscular .
-muschi constituie 24% din masa corporala
-sistemul muscular la n.n este slab dezvoltat
-fibrele musculare sunt subtiri si scurte
-sistemul muscular se dezvolta consecutive incepand cu muschii gatului ,
toracelui , membri superiori , si inferiori ,
-tonusul si forta musculara sunt slabe
Abilitatile statice si motorii se formeaza :
1-2luni din decubit ventral ridica capul pentru cateva minute
2-3luni tine bine capul
3luni se intoarce pe o parte, prinde cu mana un obiect pes curt timp
4luni se intoarce pe abdomen
5luni se rostogoleste, adduce cu manile labele picioarelor in gura
6luni sta in sezut fiind sustinut ,se taraste in toate directile
7luni sta bine in sezut ,se taraie in 4 labe
8luni se ridica in picioare find rezemat
9luni sta in picioare cateva secunde fara support ,sind sustinut dace cativa pasi
10luni paseste spriginit de o mana
11luni merge lateral, tininduse de mobila
12 luni merge de sine statator

Sistemul muscular se apreciaza dupa 3 criteri .

-activitatea motorie –se urmareste copilul in timpul jocului
-tonusul muscular –palpand muschii
-forta musculara –posibilitatea de a ridica o greutate ,forta de stranger a mainii

7. PAF ale sistemului respirator la copii. Frecvenţa respiraţiei la copii de

diferite vîrste. Metodele de examinare. Semne de pericol din partea
sistemului respirator.
-organele respiratorii isi incep dezvoltarea din sap a 4 a dezvoltarii embrionare.
-principala functie este asigurarea tesuturilor cu oxigen
-Org respiratori se inpart in superioare si inferioare
-Superioare –de la orificiile nazale pana la ligamentele vocale
-Inferioare –laringele, traheia , bronhile ,plamanii .
-Copiii in primul an de viata :mucoasa subtire ,usor lezabila,uscata , cu glande
insuficient dezvoltate, insuficienta de surfactant .
-Submucoasa bogat vascularizata si putin elastica
-cartilajele usor comprimabile mai ales in portiunile inferioare, lipsa tesutului
elastic in plamani .
-Toate acestea diminuaiaza functia de bariera ,faciliteaza patrunderea agentilor
patogeni in sange.

*Nasul –organ compus din orificiul narilor si cavitatea nazala

-prin nas se inspira si expira aerul necesar respiratiei .
-are rol de filtrare a impuritatilor din curentul de aer inspirat prin perisorii si
mucoasa nazala umeda .
-meatul nazal inferior lipseste
-mucoasa fina ,vascularizata
-conete nazale groase
-tesutul cavernos al submucoasei slab dezvoltat
-sinusul frontal si sfenoidal lipseste
-canalul nazo-lacrimal larg si scurt
*Faringele: -forma palnie
-lipsit de peretele anterior
-impartit (baza varf, 3 pereti
-faringele ingust
-amigdale slab dezvoltate
-trompele eustache largi si scurte
*Laringele –este situat mai sus decat la maturi
-forma de palnie cu ingustari clare in regiunea spatiului sublingamentar
-diametrul la nou n este de 4 mm , se mareste lent .
-cartilage moi , flexibile
-coardele vocale groase ,scurte
-mucoasa fina ,bogat vascularizata cu mult tesut limfoid
*Epiglota-strans legata de radacina limbii
-scurta si larga
*Traheea - 14-20 semi inele cartilaginoase
-unite prin intermediul ligamentelor
-o continuare a laringelui
-se contracteaza usor
-are forma de palnie
-la nivelul vertebrei C 4-T2-3
8-12 cm .
*Bronhii-la n.n este formata
-sunt inguste ,dimensiunea lor se mareste in primul an de viata
-cartilagele sunt elastice ,mai usor se deformeaza
-bronhia dreapta ocupa pozitia aproape verticala ,mai larga decat bronhia stanga

-pereti alcatuiti din semicartilae.

*Plamaii-la n.n cantaresc 50g
-la adult de 20 de ori mai mult
-alcatuiti din tesut conjunctiv, bine vascularizat
-bogat in vase limfatice , sarace in tesut elastic
-plamanul drept este mai mare decat cel stang
-la fat plamanii sunt plini cu lichid transparent
-la fat plamani sunt colabati .
*Pleura-este groasa
-puroasa
-contine foarte multe vilozitati
-este usor extensibila
-se carcaterizeaza printr-o mobilitate mare .
*Diafragma –rol important in respiratie
-principalul muschi respirator
-respiratie slaba si superficiala
PAF de baza ale org respirator la copii
-respiratia slaba si superficiala
-frecventa respiratorie la copi este mai mare decat la maturi
-tahipneea caracteristica celor mici
-aretmia respiratiei
-schimbul de gaze mai intens.
functia sitemului respirator se apreciaza dupa:
-ritmul respiratiei (ochiul liber)
-capacitatea vitala a respiratiei (spirometrul)
-tipul respiratiei
-frecventa respiratiei .

FRECVENTA RESPIRATIEI >

-La nou nascut -50-59
-2luni -1an -40-49
-1-5ani-30-39
-la 10ani -28-20
la maturi -15-16

METODELE DE INVESTIGARE
1spirometria
2bronhoscopia
3tomografia
4examinarea sputei
5biopsia plamanilor
6radiologia
8. PAF ale sistemului cardiovascular la copii. Frecvenţa PS şi TA la copii de
diferite vîrste. Metodele de examinare.
Functile –mentinerea unui mediu constant a organismului ,transportarea CO2

Copil :
-inima lucreaza de 2 ori mai rapid ca la matur
-cordul are o capacitate de regenerare mult mai inalta
-inervatia cordului se carcaterizeaza prin predominarea sistemului simpatic care
intensifica functia cordului.
-dezvoltarea cordului incepe in perioada intrauterina
-inima este constituita din 2 camere la 4 sap , 3la 5 sap, 4 la 6-7 sap.
-cele mai importante procese de dezvoltare ale sistemului cardiovascular se
petrec in intervalul de 3-8sap de viata intrauterina
-la 4 sap apare septul internatrial
-la 5 sap cel interventricular.
-indata dupa nastere are loc restructurarea sistemului cardiovascular la
copii:inceteaza circuitul sangvinic placentar ,vasele ambelicului isi pierd functia
.
-se inchide ductul atrial.

*la nou nascut cordul are forma ovala cu predominarea dimensiunii transversale

*grosimea ventricolelor este foarte mica 5mm, si este egala pu ambii ventricoli
*atrile sunt mai mari ,comparativ cu ventricolele
*la n. N inima ocupa pozitia transversala in cutia toracica
la2-3 ani devine oblica
*fibrele elastice lipsesc
*miocardul este bine vascularizat
*dezvoltarea intensa a miocardului are loc pana la 2 ani
*6-10ani miocardul are tesutul conjuctiv
*12-16ani dezvoltarea miocardului se finiseaza si devine ca structura matura
*structura histologica este celulara
*Cardiomiocitul are toate componentele celulare
*sistemul nervos central nu este dezvoltat bine
*arterele si venele sunt egale
*la copii se inregistreaza o tahicardie fiziologica si frecventa inalta a pulsului
comparativ cu cei maturi.

nou nascut -120-140b/min

1-6luni- 130-135b/min
6luni-1an 120-125b/min
 1-2ani 110-115b/min
2-3ani 105-110
3-4ani 100-105
4-5ani 98-100
5-10ani 78-85
10-15ani .70-75

*in somn pulsul devine mai rar

*in inspir creste
-in expir se micsoreaza
*Tensiunea arteriala este scazuta ,creste treptat cu varsta
N.N sistolica 70mm/coloana de mercur
1an-90m
5ani-100
10ani-110
15 ani-120
*percutia cordului se face pe cutia toracica
copilul trebuie sa fie linistit
auscultatia cordului
1 sunet –inceputul sistului
2sunet sfarsitul sistolei inceputul diastolei.
9. PAF ale sistemului hematopoietic. Hematopoieza postnatală. Compoziţia
sîngelui periferic. Metodele de examinare. Semne de pericol din partea
sistemului hematopoietic.
Sistemul hematopoietic consta din partea centrala(organele hematopoietice) si
partea periferica (sangele).
*sangele impreuna cu limfa este partea lichida a organismului ,care contacteaza
cu toate organele si tesuturile ,aprovizionandule cu oxigen si alte substante
nutritive,eliberandule de deseuri metabolice.
*Megaloblasti sunt primele celule ale sangelui .
Volumul de sange in diferite perioade:
N.n-14%din greutatea corpului 140ml/kg
1-3ani-8% 80ml
5-12ani -7-8% 70ml

*La adulti sangele contituie 7% din greutatea corpului ,echivalent cu 5litri.

Sangele-consta din plasma, eritrocite , leucocite, trombocite, reticulocite.
In componenta plasmei intra :apa, proteine, lipide, glucide, micro si macro
elemente, fermenti , hormoni, vitamine.
*Functiile sangelui
-asigurarea org cu oxigen si produse nutritive
-mentinerea homeostazei
-asigura imunitatea pasiva si activa a org prin fagocitoza si alte reactii imune
*asigura organele si tesuturile cu hormoni ,fermenti, vitamine
*elibereaza org de deseuri .

HEMATOPOIEZA POSTNATALA(EXTRAUTERINA)
Organele hematopoietice postnatale sunt :
-maduva osoasa
-timusul
-splina
-ganglioni limfatici
-aglomerarile limfoinde intestinale.
*maduva osoasa este principalul rezervor de formare a elementelor figurate
sangvine:hematii,trombocite,leucocite .
*la n.n hematopoieza are loc in maduva rosie a tuturor oaselor .
*Dupa 6 luni maduva rosie incepe sa se transforme in maduva galbena
*dupa 12 ani hematopoieza are loc numai in oasele plate ,unde sa pastrat
maduva rosie
*monocitele se produc in aparatul reticuloendotelial (endoteliul vaselor
sangvine,vasele limfatice, splina, suprarenale)
*Daca la copii apar focare de eritropoieza in ficat , splina, rinichi se suspecta o
patologie foarte grava a sangelui .

COMPOZITIA SANGELUI PERIFERIC

compozitia sangelui difera in perioadeled copilariei atat calitativ cat si
cantitativ.
la N.n este marita cantitatea de hemoglobina si eritrocite,ca urmare in org apare
starea de hiperoxie,care influienteaza la micsorarea eritropoietinelor si respectiv
a eritropoiezei . Ca rezultat a hipoxiei intrauterine in sangele periferic sunt
eliberate forme tinere de eritrocite.:
-anizocite-eritrocite de diferite forme
-policromatofile-coloratia de diferite entensitati a eritrocitelor
-macrocite ,microcite –diametru mare mic
-normoblaste,eritroblaste-eritrocite cu nucleu
-reticulocite –eritrocite nediferentiate.

*euzinofilele se considera celule deredicatoare-cresterea histaminei in organism

stimuleaza actiunea acestora.

INSPECTAREA COPILULUI
-coloarea tegumentelor ,mucaselor
 -prezenta eruptiilor posibile (echimoze,petesii)
-marirea ganglionilor limfatici periferici
-hepatosplenomegalia .
Palpatia prin acesta metoda de examinare se pot identifica durerile din partea
sistemului osos (leucemii) sau defecte ale oaselor plate .Splina in conditi
normale nu se palpeaza.

10. PAF ale tractului digestiv la copii. Microflora intestinală. Funcţiile.

Semne de pericol din partea sistemului digestiv.
*este alcatuit din tractul digestiv si glande a caror secret necesar p-u procesele
de digerare a hranei.
*se formeaza din 3-4sap a dezv embrionare si la 16-20 sap deja functioneaza
*in acest timp incepe sa se dezvolte reflexul de sugere
*in intestinul fatului se formeaza meconiul

ACTUL DE SUGERE 3faze

-aspiratia
-comprimarea mamelonului
-inghitirea laptelui aspirat

CAVITATEA BUCALA la copil

-foarte mica
-muschii masticatori sunt bine dezvoltati
-limba este mare ,scurta si lata
-mucoasa este fina ,uscata si bine vascularizata ,rosie ,aprinsa

CE FACILITEAZA SUPTUL
-tumefierea in locurile de eruptie a viitorlor canini
-limba mare

GLANDELE SALIVARE
-sunt slab dezvoltate ,la n.n
-se afla submaxilarile ,submandibulare,parotide.
-3-4 luni incep bine a functiuna
-de la 4-5 luni se observa o salivatie ambundenta .

ESOFAGUL
-forma pilnie
-mucoasa fina
-bogat vascularizata ,uscata
LUNGIMEA:
N.n-10-11cm
1an-12cm
5ani-16cm
10ani-18cm
adult-25-32cm

STOMACUL:-forma cilindrica/sferica
-situata la xifoid pana la ombelic
-orizontal
-dupa 1an-oblic
-dupa 6ani-situat ca la maturi
-mucoasa fina ,vascularizata
-sarac in tesut elastic si muscular
-sfincterul antral slab dezvoltat ,cea ce duce la regurgitatii ,si varsaturilor
postprandiale.
-glandele secretorii ale stomacului elimina suc gastric
-actiunea enzimelor de 2 ori mai reduc
VOLUMUL STOMACULUI
N.nascut-30-35ml
1an-250-300ml
3-5ani-500ml
8-10ani-1000-1200
12-15ani-1300-1500

INTESTINUL-mai lung decat la maturi comparativ cu lungimea corpului de 6

ori
-mucoasa fina, vascularizata
-multe glande limfaticE
-stratul muscular si inervatia imperfecta ,usor se deregleaza peristaltismul.
-dupa varsat de 6 ani mucoasa are aceiasi structura ca la adulti.

RECTUL
-mai lung ca la adulti
-partea ampulara este nedezvoltata-defecati frecvente
-mucoasa este slab fixata de submucoasa –prolapsul rectal .
-dupa nastere intestinul este steril cateva ore
-apoi se propulseaza de diferite bacterii saprofite
MICROFLORA
-Microflora fiziologica a intestinului o constituie-diferite bacterii saprofite
:bifidumbacterii, lactobacterii, colibacili, stafilococi,streptococi,fungi .
-compozitia microflorei depinde de caracterul alimentatiei ,in alimentatia
naturala predomina bifidumbacteriile,iar in alimentatia artificiala –colobacterii.
FUNCTILE MICROFLREI:
-de bariera (neutralizeaza bacterile patogene)
-de fermentare
-de sinteza a vitaminelor B PP C

SCAUNUL :-depinde de caracterul alimentatiei

-depinde de varsta ,particularitatile indivituale
-primele zile se elimina miconiu –fecale lipside de miros ,vascos ,c maslinie
-dupa ziua a 3-4 se elimina scaunul tranzitoriu ,culoarea galben verzuie
-peste 2 sap se elimina un scaun normal.

Ficatul-organ masiv
-bine vascularizat
-ocupa ½ din cavitataea abdominala
-constituie 4% din masa corporala
-pana la 6luni se palpeaza mai jos de revordul costal cu 2-3 cm
-de la 1-3ani se palpeaza mai jos de 1.5 cm
dupa varsta de 3 ani nu se mai palpeaza
FUNCTILE FICATULUI:
-secreta bila
-detoxicanta/bariera pu toxine
-fagocitara /bariera pentru bacterii
-de sinteza a vitaminilor
-participa la toate tipurile de metabolism
-depozit de vitamine D

Vezica biliara
-bine dexvoltata
-secreta bila ,ajuta la fermentare
-saraca in acizi biliari

PANCREASUL –elimina fermenti necesar digestiei

Functiile sistemului digestiv se apreciaza dupa :

-pofta de mancare
-carcaterul scaunului
-palparea abdomenului
-dimensiunile ficatului
-metodele paraclinice de diagnostic : analiza generala a fecalelor si la oua de
 helmnti .coprocultor, analiza biologica a sangelui, bacteruilogica a fecalelor, inv
endoscopica, colonoscopia, ex ultrosonorgrafic, TC,RMN,sondaj gastric si
duodenal.
11. PAF ale sistemului excretor la copii. Frecvenţa micţiilor la copii de
diferite vîrste. Metodele de examinare.
Sistemul excretor include:
-Rinichii-excreta urina
-organele ce servesc la acumularea si eliminarea urinei : calicele,bazinetele
renale,ureterele,vezica urinarasi uretra.

RINICHII
-regleaza si pastreaza mediul acido-bazic constant al organismului.
-pastreaza continutul normal de lichide in org.
-pastreaza continutul normal de electroliti si presiunea osmotica
-elimina subst. de deseu :ureea,,creatinina, subs minerale, si organice.
-indeplinesc functia de glanda endocrina-produc renina ,eritropoietina,
prostaglandine
-sintetizeaza vit D.
-masa 10-12g la N.n
-1% masa corporala
-5-6luni masa rinichilor se dubleaza
-15ani masa rinichilor se mareste de 10 ori .
-la N.n sunt situati cu o vertebra mai jos ca la adulti
-capsula lipidica slab dezvoltata
-forma rotunda
-tesut fin /subtire.

NEFRONUL
-unitate morfo functionala a rinichilor
-alcatuit din glomerului
-glomerulii sunt dispusi foarte compact fata de altul

CONSECINTELE FILTRATIEI DIFICILE IN RINICHI

-retinerea natriului a apei in organism
-acumularea apei in spatile intracelulare si aparitia edemelor
-dexvoltarea acidozei
-elimarea lenta a produselor toxice a medicamentelor .

PARINTILOR SE RECOMANDA:
-sa nu ofere de baut sugarilor sub 6 luni
-sa alimenteze copiii cu amestecuri lactate adaptate la laptele matern
-sa utilizeze in alimentatia sugarului produsele fermentate pe un termen scurt
sau in combinatie cu cele dulci.

*CAILE renale la N.n nu sunt dezvoltate difinitiv

*Calicile renale este mai scurt la n.n
*bazinetele renale-sunt relative bine dezv.
Ureterele sunt lungi ,multe curburi .

VEZICA URINARA –situata mai sus decat la maturi

-partial inc av abdominala
-peretele anterior al vezici urinare Adera la peretele abdominal ,de aceea cand
este plina ,ea este situate aproape total in cavitatea abd. Si usor se palpeaza la
niv ombelicului.
VOLUMUL VEZICII URINARE
nou nascut-50ml
3luni-100ml
1an-200ml
9-10ani-600-900ml

URETRA BAIETI
N.n-5-6cm
16ani-10-12cm
adult-16-18cm

URETRA FETE
N.n-0.8-1.0cm
1an-2.2cm
16ani-3.3cm.|

FRECVENTA MICTIUNILOR
1-7zile -4-6ori /24h
8zile -1luna-20-25/24h
sugari-15-20ori/24h
1an-15-16/24h

URINA
-primele zile mult mai concentrate culoarea mai intense
-primele zile prezenta proteina in urina colarea galben aurie
-transparenta transparenta
-miros inodor
-reactia de la slab la acida pana la alcalina
 -proteine 30-50mg in 24h
-leucocite –la fete 5-7leucocite in campul de vedere
la baieti 3-5l
-eritrocite-absente sau este admis 3 in c/v
-cilindre-absente,cand sunt inflamatiei in nefroni

SCHIMBARI PATOLOGICE
-OLIGURIA –micsorarea diurezei in 24 h
-ANURIA-lipsa urinei
-POLIURIA-marirea cantitati de urina in 24h
-NICTURIA-prevalarea diurezei noaptea
-HIPOSTENURIA-micsorarea densitati urinei
-IZOSTENURIE-densitatea urinei egala cu densitatea plasmei sangvine

METODE DE EXAMINARE:
-analiza generala a urinei
-proba zemnitchi
-proba neciporenco
-proba adis kakovschi
-examenul radiologic a rinichilor
-cistografia
-urografia
-ultrasonografia
-scintigrafia.
12. Nou-născutul la termen, definiţia, semnele nou-născutului la termen.
Evaluarea şi conduita nou-născutului conform scorului Apgar.
Nou nascutul la termen este un copil nascut cu virsta de gestatie 37-42
saptamini, cu scorul Abgar ≥ 7 puncte in primul minut de viata si care nu necesita
resuscitare, cu greutatea de nastere in limitele 2500-4000 g, care in timpul
examinarii arata sanatos, fara anomalii de dezvoltare congenitale ori alte semne
patologice si la care este prezent reflexul de sugere.

Nou-nascutul sanatos are un risc de declansare a starilor patologice in perioada

neonatala si are nevoie numai de ingrijiri esentiale. Aproximativ 80% de nou-
nascuti sint sanatosi.
Semnele nou nascutului la termen :
-Masa corporala variaza intre 2500-400 g, talia oscileaza intre 48-53 cm,
-Perimetrul cranian constituie 32-34 cm, perimetrul cutiei toracice 31-32 cm
-Capul copilului constituie jumatate din lungimea corpului, craniul facial este
 relativ mic in comparatie cu calota craniana.
-Fontanela mare (anterioara) este dechisa la toti nou-nascutii.
-Fontanela mica (posterioara) este dechisa la doar 25-30% de nou-nascuti
-Fontanelele laterale sunt inchise
-Fata este putin edimatiata, ochii inchisi, pleoapele putin tumefiate
-Parul pe cap este bine dezvoltat
-Gitul este scurt, datorita grasimii abundente la acest nivel
-Tegumestele sunt de culoare roz-edematoasa, acoperite cu lanugo, mai ales pe
umeri, spate, frunte si brate.
-Pielea este acoperita cu un secret alb-galbui numit „vernix cazeosa” (sebum),
produs de glandele sebacee cu un rol protector al pielii fatului, iar dupa nastere are
rol antitermic, bactericid, antihemolitic.
-Tesutul celulo-adipos subcutanat, format din luna a 5-a fetala, este bine reprezentat
la nou-nascutul sanatos.
-Pavilioanele urechilor sunt bine dezvoltate, bogate in tesul cartilaginos.
-Unghiile acopera cupa degetelor si cresc zilnic cu 0,1 mm.
-Inelul ombilical se afla la mijlocul dinstantei dintre procesul xifoid al sternului si
simfiza pubiana.
-Cutia toracica este scurta, putin mobila si bombata anterior.
-Membrele sunt scurte, egale intre ele, gambele putin bombate anterior.
-Musculatura este slab dezvoltata, mai ales a membrelor.
-Miscarie sunt haotice, membrele superioare si inferioare sunt putin flectate datorita
hipertoniei muschilor flexori.
-Tipatul copilului este puternic.
-Reflexele neconditionate ale nou – nascutului sunt bine dezvoltate (suptul, gutitia,
clipitul).
-Abdomenul este putin alungit, usor excavat.
-La baitei testiculele sunt coborite in scrot, la fetite labiile mari acopera labiile mici.
Evaluarea si cnduita nou nascutului conform scorului Abgar:
Nou-nascutul este examinat imediat dupa nastere. In primele 60 secunde starea
generala se apreciaza dpa scorul Abgar. Este util ca scorul Abgar sa fie stabilit si la
5 minute dupa nastere.
Nou nascutii se considera sanatosi daca acumuleaza dupa Abgar 8-10 puncte, starea
satisfacatoare-7 puncte, stare grava – mai putin de 6 puncte.
Nou-nascutul cu scorul sub 7 puncte necesita reanimare in sala de nastere.
 Actualmente starea nou-nascutului este apreciata si dupa urmatorii indici: respiratie,
frecventa cardiaca, greutatea la nastere si virsta de gestatie. Copilul se considera
sanatos, daca:
-Respiratie spontana se initiaza in primele 30 sec. dupa nastere.
-Frecventa cardiaca este mai mare de 100 b/min .
-Greutatea la nastere este mai mare de 2500g.
-Virsta de gestatie variaza intre 37-42 saptamini complete.
-Are miscari active. -Excitabilitate sporita: tuse, stranut, tipat.
-Culoarea tegumentelor - complet roze

13. Examinarea şi asistenţa imediată a nou-născutului. Implementarea

lanţului cald şi celui curat. Procedurile de profilaxie. Imunizarea cu
vaccinul HVB şi BCG.
Procedurile descrise mai jos trebuie aplicate tuturor nou-nascutilor:
Etapa 1: Pregatirea salii catre nasterea copilului.
Asigurarea temperaturii de 25-26˚C in incaperea unde v-a avea loc nasterea,
echipamentul necesar pentru resuscitarea nou-nascutului.

Etapa 2: Uscarea copilului. Se efectueaza cu un scutec incalzit in prealabil,

dupa inlaturarea caruia copilul este invelit in al doilea scutec uscat si cald.
Riscul de a pierde caldura este mai mare atunci cind copilul nu este uscat
imediat dupa nastere sau cind este scaldat. Un copil ud poate pierde pe minut
1eC din temperatura corpului, chiar si intr-o camera relativ calda.
Etapa 3: Examinarea copilului: In timpul uscarii copilului, personalul
medical trebuie sa evalueze starea lui pentru a stabili daca are nevoie de
ingrijire speciala. Dupa nastere copilul sanatos este aplicat pe aabdomenul
mamei in contact „piele-la-piele”. Medicul neonatolog, prezent la nastere, face
primul examen medical al copilului sanatos chiar pe abdomenul mamei. Scopul
primului examen este de a evalua virsta de gestatie si prezenta anomaliilor
congenitale.
Se mai evalueaza respiratia spontana si frecventa cadiaca, se stabileste virsta de
gestatie in dependenta de masa corporala, se stabileste defectele la nastere sau
traumele posibile.
Daca starea copilului este afectata, el este plasat pe o suprafata calda, curata si
uscata sub o sursa de lumina radianta pentru efectuarea ingrijirilor. Dupa
transferul mamei si nou-nascutului intr-un salon comun, medicul neonatolog
intreprinde un examen clinic mai aprofundat.

Etapa 4: Inminarea copilulul mamei. Dupa ce copilul a fost uscat, el terbuie

plasat pe abdomenul mamei, in contact piele-la-piele, pentru a fortifica
 interactiunea dintre mama si copil. Pe capul copilului se imbraca o caciulita.
Cuplul mama-copil se inveleste cu un cearsaf . Pe parcursul primelor 30 min.-
1ora, maoritatea copiilor incep sa caute mamelonul. Aflarea copilului in
contact direct piele-la-piele trebuie sa aiba loc pe parcursul primelor 2 ore
dupa nastere. Temperatura corpului se inregistreaza la 15 min dupa natere.
Clamparea cordonului ombilica al copilului sanatos se face la sfirsitul primului
minut de viata, copilul fiind pozitionat pe abdomenul mamei, de obicei dupa
disparitia pulsatiilor de cordon.

LANTUL CALD este un set de proceduri de minimalizare a posibilitatii

aparitiei hipotermiei si de asigurare a bunastarii copiluli. Nereusita
implimentarii unora dintre ele va duce la ruperea lantului si la sporirea riscului
de racire a copilului.
Verigile „lantului cald” sunt urmatoarele:
•uscarea imediata a nou-nascutului
•imbracarea copilului si inminarea lui cit mai rapida mamei cu pozitionarea
ulterioara pe abdomenul ei in contact piele-la-piele.
•imbracarea pe capul copilului a unei caciulite calde
•acoperirea mamei si a copilului cu un cearsaf sau plapuma.
•in caz de necesitate - asigurarea unui transport cald si fara risc
•instruirea intregului personal implicat in procesul de nastere si de ingrijire
ulterioara a copilului.
•asigurarea unei sali de nastere curate, calde, uscate.

Implimentarea lantului cald

-reduce riscul hipotermiei si riscul infectiilor incrucisate, nosocomiale
-amelioreaza dezvoltarea psihomotorie
-face somnul mai bun, copilul plinge mai putin si mai bine adauga in greutate.
Respectarea curateniei la nastere este un pas important in reducerea riscului
infectiei pentru mama si copil. In afara de lantul cald pentru profilaxia
hipotermiei in salile de nastere, se mai foloseste un set de procedee menite sa
minimalizeze riscurile ifectioase cu denumirea de lant curat

„LANT CURAT” La nastere:

-Miinile curate ale asistentului (spalate cu sapun, unghiile taiate scurt)
-Folosirea manusilor de o singura folosinta. La utilizarea repetata a manusilor,
ele trebuie prelucrate.
-Suprafata curata pentru primirea nasterii.
-Sectionarea cordonului ombilical cu un instrument steril
-Cordonul trebuie legat cu un fir de matase steril. E de dorit de utilizat seturi
speciale pentru nastere.
-Scutece curate pentru imbracarea copilului si invelirea mamei

Dupa nastere:
-Toti lucratorii medicali trebuie sa spele miinile inainte de a lua copilul.
-Respectarea igienii in timpul alaptarii la sin a copilului.
-Mentinerea cordonului ombilical curat si steril.
-Scutecele utilizate pentru ingrijirea nou-nascutului trebuie sa fie curate
-Dupa fiecare procedura igienica efectuata copilului, mama se va spala pe miini.

Etapa 5: Dezobsturarea cordonului ombilical. Se face numai daca lichidul

amniotic este colorat cu mecolniu sau singe. Pentru efectuarea procedeului
sefoloseste o para sterila sau un catter moale care se uneste la o sursa de aspiratie.
Durata procedeului nu trebuie sa depaseasca 5 sec.

Etapa 6: Sectionarea cordonului ombilical.

Clamparea cordonului se face la disparitia pulsatiilor, ceea ce permite un transfer
sporit de singe placentare in circulatia nou-nascutului inaintea sectionarii
cordonului. Prelucrarea bontului ombilical se face la sfirsitul primei ore dupa
nastere pentru a nu intrerupe contactul piele-la-pele intre mama si copil.
In ingrijirea bontului exista unele reguri, ce tin de: spalarea pe miini a
personalului ce efectueaza toaleta copilului de fiecare data inainte de a atinge
bonul ombilical; mentinerea bontului curat si uscat.
Pentru prelucrarea bontului nu se recomanda:
-aplicarea unguentelor, ce stagneaza mumificarea.
-prelucrarea cu apa oxigenata de 3% sau alcool etilic – stagneaza uscarea
bontului.
La necesitate, se recomanda – sol. de clorhexidina 4% sau violet de gentiana.

Etapa 9: Proceduri de profilaxie. Efectuarea or de rutina in sala de nastere

intrerupe interactiunea mamei cu copilul si intirzie instalarea alaptarii.
●Profilaxia hemoragiilor precoce si tardive cu vitamina K. In scop preventiv
vitamina K se adm pe 2 cai:
-1 mg la copii cu greutatea mai mica de 1500 g i/m in timp de 6 ore dupa nastere
-2 mg per os, o doza in 1 zi si a doua doza in ziua a 5-a de viata.
 Profilaxia cu vit K este o interventie dovedita pentru prevenirea bolilor
hemoragice a nou-nascutului cu debut precoce
●Profilaxia gonoblenoreei OMS recomanda folosirea unguentului de
tetraciclina 1%, sau eritromicina 0,5%. Se va efectua la 1 ora dupa nasterea
copilului, in timpul aflarii lui in contact piele-la-piele.
Aceasta interventie reduce mrbiditatea de oftalmie neonatala.

Imunizarea cu vaccinul HVB şi BCG.

-Vaccinul HVB se adm tuturor copiilor in prima zi de viata, in primele 6 ore de
viata, cu o doza 0,5 ml i/v.
-Vaccinarea BCG se efectueaza tuturor nou-nascutilor sanatosi si mai mari de3
zile, care au greutatea mai mare de 2500 g, in doza de 0,05 ml i/d in regiunea
bratului sting, la hotarul dintre treimea superioara si cea medie. La adm corecta
a vaccinului, pe piele se formeaza un infiltrat cu diametrul 4-5mm, care se
reabsoarbe peste 15-20 min. In fisa de dezvoltare a copilului se indica data
vaccinarii, metoda, doza, seria si numarul controlului de stat al vaccinului.
Mama trebuie prevenita, ca peste 4-6 saptamini dupa vaccinare la copil va
aparea in locul administrarii o reactie post-vaccinala, care evoluazain felul
urmator: macula, apoi papula, vezicula, pustula pina la 9 mm, care in final se
transforma intr-o cicatrice cu diametrul de 3-9 mm. Unica contraindicatie a
vaccinarii BCG este infectarea simptomatica cu HIV.

(urmatoarele etape-mai jos e continuarea. Etapa 7-prima alimentare.

Etapa 8-determinarea grupei sangvine. Etapa 10 – transferarea copilului in
salonul mama - nou-nascut.

14. Prima alimentare a nou-născutului. Transferarea copilului în salonul

„mamă - nou-născut”.
Etapa 7. Prima alimentare. Imediat dupa nastere copilul sanatos fiind plasat
pe abdomenul mamie, se ridica spre sinul matern si il gaseste timp de 30 min –
1ora. Rolul primei alaptari nu este numai pentru hranire dar si pentru
mentinerea contactului biologic dintre mama si copil.
Etapa 10: Transferarea copilului in salonul mama - nou-nascut.
In maternitatile RM exista 2 tipuri de saloane de ingriire a memei si copilului:
-TNR (travaliu-nastere-recuperare) – in acest salon , femeia cu copilul trebuie
sa intre in travaliu, sa nasca si sa se afle cel putin primele ore dupa nastere.
-TNRP(travaliu-nastere-recuperare – post-partum.) – daca mama si copilul sunt
sanatosi, ei stau sau in salonul de tip TNRP dupa nastere apoi pleaca acasa, sau
 sunt transferati intr-un salon de tip TNR intr-o sectie combinata post-partum
pentru mame si copii.
Fiecare maternitate trebuie sa faciliteze aflarea nou-nascutului impreuna cu
mama, practicarea rooming-ului, care faciliteaza alimentatia naturata si relatia
afectuoasa dintre mama si copil.
Examinarile si testele de rutina se efectueaza in salonul mama-copil.
Copilul rebuie alimentat cind doreste, acest lucru poate fi realizat usor, daca
copilul se afla alaturi de mama.
Izolarea copilului de mama se permite numai in cazuri de maladii grave la
nou-nascut, dar si in aceste cazuri mama trebuie sa aiba acces la ingrijirea lui,
sau in cazuri cind mama nu este in stare sa-l ingrijeasca.

15. Toaleta matinală a n.n. Relaţia dintre prunc, mamă şi familie.

-Toaleta tegumentelor si mucoaselor nou-nascutuli in maternitate se efectueaza
zilnic, dimineata.
-Personalul medical instrueste mama cum sa efectueza procedeele de ingriire
pentru ca ea sa le poata indeplini de sine statator.
-Pentru toaleta fetei, ochilor, narilor, pavilioanelor urechilor, organele genitale
se va folosi apa fiarta calda.
-Materialul se va utiliza separat pentru fiecare parte a corpului.
-Ochii se prelucreaza de la unghiul extern s[re cel intern.
-Toaleta cavitatii bucale se efectueaza numai in caz de aparitie a
margaritarelului.
-Personalul medical/ingrijitorii copilului se vor spala pe miini de fiecare data
cind imbraca copilul sau efectueaza proceduri igienice.
Dupa nastere copilul nu se scalda, lasind „vernix cazeosa”, care este un strat de
protectie, pentru prevenirea infectiei.
In primele zile sa va recurge doar la o stergere usoara a tegumentelor murdare
cu apa calda (37-38˚C).
Daca copilul este murdar de singe sau meconiu, se admite ca dupa 6 ore de la
nastere el sa fie scaldat, cu conditia ca t˚ corpului sa fie normala.

Relaţia dintre prunc, mamă şi familie.

Pentru stimularea contactului dintre mama, prunc si familie, se recomanda:
-Contactul nou-nascutului cu mama trebuie sa inceala imediat dupa nastere in
sala de travaliu.
 - „Procedeele obligatorii” se amina pentru mai tirziu.
-Permiterea fara restrictii a vizitelor altor membri ai familiei .
-Salile din maternitati trebuie amenajate astfel ca sa creeze pentru familii o
atmosfera de confort.

Aflarea mamei si copilului impreuna ne da urmatoarele rezultate:

-mama foarte repede isi cunoaste copilul si necesitatile lui
-mamele primipare vor fi mai sigure ca ingrijesc corect copilul, exersind
abilitati de ingrijire.
-copilul zimbeste mai des si plinge mai putin
-copilul este alaptat la cerere, ceea ce imbunatateste lactatia la mama
-grija permanenta a mamei creeaza un confort psihologic copilului, el se simte
iubit si inteles.
-influenta pozitiva asupra riscului aparitiei perioadei depresive la mame, legate
de izolarea de copil
-tatii tineri, la fel ca mamele, mai bine cunosc copilul.
-fratii si surorile mai mari incep indata sa contacteze cu micutul.

Beneficiile multiple ale atasarii dintre parinti si copii:

* copilul creste mai bine, devine mai inteligent, invata mai usor sa vorbeasca
* parintii devin mai sensibili si mai increzatori in actiunile sale, sunt buni
obseratori si inteleg mai usor copilul, ii disciplineaza mai usor, cunoscind
preferintele si posibilitatile copilului, se adapteaza la temperamentul lui.
* atit copilul cit si parintii devin in od reciproc mai sensibili, mai atasati intre ei.
* atasamentul parintilor favorizeaza dezvoltarea creierului copilului.
Dezvoltarea intelectuala a copilului mic este influentata de modul in care mama
rasounde la semnalele lui. In acest context, atasamentul si dragostea sunt
mijloace mai eficiente decit jucariile sau programele educative.

16. Pregătirea pentru externarea n.n. la domiciliu. Criteriile pentru

externare.Semnele de pericol. la nou-născut şi alăptării dificile pentru
solicitarea ajutorului medical. Îngrijirea n.n. sănătos la domiciliu.
Pregătirea pentru externarea n.n. la domiciliu. Inainte de externare copilul
este examinat in prezenta mamei si dedorit, si al tatalui. Externarea nou-
ascutilor sanatosi are loc in zilele 3-4 dupa nastere. Uneori, se prefera
externarea mai timpurie (se hotaraste individual in dependenta de starea sociala
si posibilitatea de asistenta medicala la domiciliu.
Externarea se face pe baza a doua seturi de criterii:
1)fiziologice. 2)legate de protectia copilului

Criterii de externare a copilului la domiciliu:

-stare clinica satisfacatoare (tegumente, tonusul muscular, reflexe, respiratie
normala).
-procedurile preventive au fost realizate (vit K, profilaxia blenoreei, vaccinarea
BCG si HVB)
-reflex de sugere satisfacator
-starea plagii ombilicale si termoreglare adecvata
-alimentatie normala
-lipsa icterului in primele 24 ore
-scaun meconial in limitele a 24 ore.
-indicatorii protectiei
-demonstrarea de catre ambii parinti a abilitatilor de a alimenta, imbraca si
ingriji copilul
-informatia despre nou nascut este completata correct (foaia detasabila din
Carnetul Perinatal).

Semne de pericol la nou-nascut si alaptarii dificile pentru solicitarea

ajutorului medical:
*copilul suge rau sinul sau nu poate bea
*copilul are convulsii/este letargic
*copilul vomita sau prezinta regurgitari repetate dupa fiecare supt
*copilul se alimenteaza mai putin de 8 ori in 24 ore.
*copilul are urina hipercroma si/sau uda mai putin de 2 scutece pe zi in primele
3 zile, sau mai putin de 6 scutece in a 4-a – a 6-a zi
*copilul este somnolent si foarte greu este trezit pentru a fi alaptat
*mameloanele inflamate la mama
*mama are o zona rosie, dureroasa pe sin asociata cu febra, frisoane sau
simptome ale racelii
*la copilul cu scaun lichid apare singe si el bea putin
*la copil apare febra (37,5˚C si mai mult) sau este fierbinte la palpare.
*scaderea temperaturii corporale (mai jos 35,5˚C) sau este rece la palpare.
*copilul respira greu si frecvent (60 resp pe minut, si mai mult)
 *elemente purulente pe piele sau hiperemia pielii circumscrise ombilicului.
*eliminari puruente din ureche
Se recomanda ca aceste semne sa fie tiparite sau scrise vizibil si inminate
parintilor pentru ca acestia sa le poata afisa acasa.

Îngrijirea n.n. sănătos la domiciliu. Lucratorul medical efectueaza 1 vizita la

domiciliu indata dupa exernarea n.n din maternitate. In cadrul vizitei la
domiciuliu se atrage atentia la urmatoarele:
•Mama este intrebata daca a primit careva recomandari privitor la revenirea
imediata cu copilul la spital la aparitia anumitor problem (de alimentare,
dereglari respiratorii, convulsii, etc.). In caz daca nu a primit, consiliem mama
•Se verifica daca copilul a fost vaccinat adecvat.
•Se verifica daca mama a primit careva recomandari privind ingrijirea la
domiciliu (ingrijire, alaptare, pozitie corecte in timpul somnului, semnele de
pericol, cind si unde trebuie sa se adreseze daca apar semne de pericol,etc. Daca
nu, mama este informata despre aceasta
•Daca mama este adolescent, creste copilul singura, este primipara sau HIV-
pozitiva, discutam cu ea sistemele de sustinere la domiciliu sau in comunitate.
•Se verifica fisa clinica a copilului daca a fost completata cu informative
privind externarea, inclusive greutatea, diagnosticul la externare si planul pentru
supraveghere.
•Din extrasul medical se verifica daca copilul trebuie sa continue cura de
tratament la domiciliu. Acest copil va fi supravegheat la domiciliu mai frecvent.

17. Prima vizită la domiciliu, scopul. Consilierea mamei privind igiena

copilului, spaţiul /camera copilului, călire, semnele de pericol. Promovarea
îngrijirii pentru dezvoltare. Lucrul cu familia.

La prima vizita la domiciliu medicul de familie trebuie sa evalueze:

-Culoarea tegumentelor pentru determinarea icterului
-Ochii – daca sunt eliminari purulente si edem al ochilor
-Regiunile axilare la prezenta intertrigourilor
-Tegumentele la prezenta elementelor purulente
-Pozitia copilului la determinarea tonusului muscular al membrelor
-Plaga ombilicala la prezenta semnelor de inflamatie
-Frecventa respiratiei (30-59/min in norma), cind copilul este linistit
 -Modul cum respira copilul (gifiit), se recurge la auscultarea copilului.
-Prezenta tirajului vadit al cutiei toracice
-Dimensiunile fontanelelor.

Intrebati mama:
*Cum suge copilul sinul
*Daca copilul este satisfacut dupa alimentatie
*Daca administreaza copilului lichide in afara de laptele matern
*Daca exista probleme legate de lactatie (sini angorjati, ragade sau fisuri
mamelonare, hipogalactie, semne de foame).
*Daca are intrebari in legarura cu alimentatia la sini
*De cite ori pe zi este alimentat copilul
*Regimul zilnic (somnul, baia igienica, toaleta matinala).

Observati:
-Daca copilul este pozitionat si aplicat corect la sin
-Cit de efectiv copilul suge sinul
-Daca mama are suficient lapte
-Coltul copilului

Consilierea mamei privind igiena copilului:

Se dau recomandatii privilor la:
•Temperatura in odaia unde este scaldat sugarul trebuie sa fie de 25-26˚C, fara
curenti de aer.
•Sa scalde copilul cu apa fiarta pina la virsta de 1 luna.
•In fiecare zi sa spele copilului fata, gitul, regiunea axilara.
•Imbairea neregulata poate conduce la aparitia intertrigoului, eliminarilor
purulente pe piele si corespunzator la maritea t˚ corporale.
•mama trebuie invatat sa atraga atentia la faptul ca daca talpile copilului sunt
calde. Daca nu, atunci t˚ camerei trebuie sa fie mai mare de 25.

Recomandati mamei sa nu imbrace copilul strins:

Infasatul strins >
-poate fi cauza hipotermiei
-blocheaza diafragma si micsoreaza ventilarea pulmonilor
-micsoreaza circulatia sangvina
-lipsa spatiului liber nu permite de apastra caldura
-impiedica miscarile si stopeaza dezvoltarea coordonarii neuromusculare.
-nu permite alaptarea corecta
-limiteaza dorintele copilului
Recomandari mamei privind spatiul – camera copilului:
•recomandati parintior sa pregateasca spatiul pentru copil in camera lor
•trebuie sa fie luminos, dar nu linga fereasta
•se decoreaza cu culori vesele, deschise
•nu se recomanda de a folosi perna (datorita capului mare, la flectarea lui se pot
obtura caile respiratorii si provoaca asfixia)
•in odaia copilului nu se fumeaza
•trebuie aerisita frecvent, fara a tine copilul in frig sau curent
• temperatura in odaie – 22-24˚C.

Recomandari privind somnul copilului:

-Pozitionati copilul in timpul somnului pe spate in scopul preintimpinarii mortii
subite.
-Cind copilul doarme pe burta, se poate produce obstructia cailor respiratorii, mai
ales cind doarme pe o saltea moale sau perna.
-Copilul trebuie obisnuit sa doarma singur.

Obiectele necesare pentru ingrijirea copilului la domiciliu:

-termometre pentru masurarea t corporale si a apei.
-para de cauciuc pentru nas, clister
-tub de evacuare a gazelor
-ulei steril
-bumbac steril
-servetele umede igienice
-foarfece
-pipete si definfectanti pentru preucrarea plagii ombilicale (verde de briliant de
2%, violet de gentiana, permanganat de potasiu 2%)
Toate aceste obiecte se vor pastra intr-un loc curat si vor avea un termen de
valabilitate. Toate obiectele noi ale bebelusului trebuie spalate si fierte.

Ingriirea unghiilor:
Unghiile trebuie taiate scurt ca n.n. sa nu sa zgirie. In acst scop se pot folosi
manusi din stofa de bumbac.

Imbracarea:
Se recomanda de imbracat copilul din hainute de fibre naturale: maiouri de
bumbac tricotate, combinezon, costumase, caciulita, manusi, ciorapi, etc. Cind
este vreme rece, sugarul trebuie imbracat in haine calduroase.

Pampers:
Scutecele de unica folosinta au avantajul ca se pot schimba usor si apoi se
arunca. Atunci cind nu s-au schimbat dupa defecatie pot provoca iritarea pielii.
Dupa scoaterea lui piele se spala cu apa si sapun, se usuca prin tamponare si se
badijoneaza cu unguente ce contin vit. A si F, cu uleiuri pentru copil, creme
speciale ce contin oxid de zinc.
Nu se recomanda pudra cu talc, deoarece este iritanta, favorizeaza infectarea
pielii prin inchiderea porilor.

Plimbarile:
-E de dorit sa fie efectuate zilnic.
-In timpul verii, plimbarile incep indata ce copilul este adus din maternitate.
-Iarna copilul este plimbat afara de la virsta de 3-4 saptamini, la o temp nu mai
joasa de -5-10˚C.
-Prima pimbare dureaza de obicei 10 minute, apoi se va mari la 15-20 min.
-In timpul de toamna – iarna, plimbarile nu vor depasi 2 ore/zi.
-Daca este posibil, copilul poate fi plimbat de 2-3 ori / zi.

Semne de pericol la nou-nascut :

*copilul suge rau sinul sau nu poate bea
*copilul are convulsii/este letargic
*copilul vomita sau prezinta regurgitari repetate dupa fiecare supt
*copilul se alimenteaza mai putin de 8 ori in 24 ore.
*copilul are urina hipercroma si/sau uda mai putin de 2 scutece pe zi in primele
3 zile, sau mai putin de 6 scutece in a 4-a – a 6-a zi
*copilul este somnolent si foarte greu este trezit pentru a fi alaptat
*mameloanele inflamate la mama
*mama are o zona rosie, dureroasa pe sin asociata cu febra, frisoane sau
simptome ale racelii
*la copilul cu scaun lichid apare singe si el bea putin
*la copil apare febra (37,5˚C si mai mult) sau este fierbinte la palpare.
*scaderea temperaturii corporale (mai jos 35,5˚C) sau este rece la palpare.
*copilul respira greu si frecvent (60 resp pe minut, si mai mult)
*elemente purulente pe piele sau hiperemia pielii circumscrise ombilicului.
*eliminari puruente din ureche.
Serecomanda ca aceste semne sa fie tiparite sau scrise vizibil si inminate
parintilor pentru ca acestia sa le poata afisa acasa.

18. Stările tranzitorii ale n.n. Schimbările tranzitorii ale tegumentelor.

Pierderea tranzitorie a masei corporale. Crizele genitale. Infarctul
 acidouric. Catarul tranzitoriu al intestinelor – tulburări de scaun.
Starile tranzitorii ale n.n.
Starea ce reflecta procesul de adaptare a n.n. la noile conditii de viata
extrauterina se numesc stari limitrofe, tranzitorii sau stari fiziologice a n.n.
Aceste stari apar la nastere sau imediat dupa nastere.
Se numesc limitrofe deoarece se afla la limita dintre 2 stari ale vietii –
intrauterina si extrauterina.
Nu toate starile limitrofe se dezvolta la fiecare n.n, unele dintre ele se instaleaza
doar la prematuri.
Multe stari tranzitorii prezinta doar fenomene de laborator sau reactii ce nu au
manifestari clinice, dar el trebuie cunoscute, deoarece pot prezenta o
predispunere pentru unele stari patologice.
La sfirsitul perioadei de n.n starile tranzitorii dispar.
Durata acestor stari variaza de 2 la 3 luni, iar la prematuri si mai mult.

1.Schimbari tranzitorii a tegumentelor – se observa practic la toti n.n. in prima

saptamina de viata:
-Eritem simplu – reactie a pielii ce apare indata dupa inlaturarea vernix cazeosa,
este mai intens la a doua zi si dispare la sfirsitul saptaminii a 2.
-Descuamarea fiziologica a pielii – apare la a 3-5-a zi, mai frecvent pe piept si pe
abdomen, este caracteristica de obicei pentru supramaturi.
-Bosa serosangvina – reprezinta un edem al partii prezentate, care dispare peste
1-2 zile.
-Icterul fiziologic – apare de obicei in ziua a 2-3-a de viata, doar la 60-70% n.n.
Cauza: dezagregarea intensa a eritrocitelor, functia fermentativa scazuta a
ficatului.
Starea generala a copilului este buna, tegumentele sunt de culoare galben-
icterica. Fecalele isi pastreaza culoae normala, urina nu contine pigmenti biliari.
Ficatul si splina nu sunt marite.
Pronosticul icterului este favorabil si nu necesita nici un tratament. Se recomanda
doar de aplicat copilul mai frecvent la sinul mamei.

2.Pierderea tranzitorie a masei corporale:

Cauzele – deficitul laptelui matern, disparitia edemelor, eliminarea meconiului,
urinei, etc.
Pierderea maxima a masi corporale se inregistreaza de obicei la a 3-4-a zi si
variaza de la 3% la 9%. Pierderea mai mult de 10% vorbeste despre o patologie.
Factorii favorizanti: prematuritatea, nasteri prelugite, traume la nasteri, febra,
hipogalactia la mama, pierderi mai de caldura la copil.
Rstabilirea masei corporale are loc in ziua a 6-7 la 50% de copii. La a 2-a
saptamina – la toti copiii sanatosi.

3.Crizele genitale – includ urmatoarele stari ce apar la 60-70% din n.n. (mai
frecvent la fetite): tumefierea glandelor mamare, vulvovaginita descuamatorie,
hemoragii vaginale, hiperpigmentatia pielii din jurul mameloanelor si a scrotului
la baieti, edemul organelor genitale externe, milia.
Cauza: trecerea hormonilor estrogeni de la mama la fat in perioara intrauterina.
a)Tumefierea glandelor mamare (mastopatia fiziologica) – incepe la a 3-4 zi de
viata. Glandele mamare se tumefiaza de obicei simetric, gradul maririi lor poate
fi de 1,5-2 cm. Pielea de deasupra glandelor nu este tumefiata. Din glande pot fi
eliminari asemanatoare cu colostrul. Este interzis stoarcerea glandelor mamare
deoarece apare riscul de infectare. Tratament nu este necesar.

b)Vulvovaginita dscuamativa – din fanta genitala apar eliminari de culoare alb-

surie, uneori sangvinolente (5-10% din fetite). Peste 2-3 zile eliminarile dispar,
tratament nu necesita.

c)Edemul organelor sexuale externe – apare mai frecvent la baitei. Dureaza 1-2
saptamini, tratament nu necesita.

d)Milia – apare din cauza secretiei excesive a glandelor sebacee. Se

caracterizeaza prin aparitia pe obrajori, pe aripi nazale a unor formatiuni
punctiforme de culoare alb-galbuie. Spre sfirsitul primei saptamini ele dispar.

4.Infarctul acidouric – este o stare de tranzactie a sistemului excretor.

Apare in prima saptamina de viata la 25-30% de n.n. Urina este de culoare
galben-caramizie, netransparenta, lasa pe scutec halou colorat. La sfirsitul
saptaminii aceste modificari dispar.
-Cauza – eliminarea excesiva cu urina a acidului uric sub forma de cristale.
Daca modificarile din partea urinei persista si in saptamina a 2, ne vorbeste
despre o patologie.
5.Catarul tranzitoriu al intestinelor – tulburari de scaun – apar la toti n.n.
a)Meconiu – o masa densa, viscoasa, de culoare verde – maslinie , ce se elimina
in primele 2-3 zile de viata. El prezinta secretiile tubului digestiv acumulate in
perioada intrauterina.
b)Scaunul tranzitoriu – apare in ziua a 3-4 dupa nastere. Prezinta un scaun
frecvent, neomogen, cu mult mucus si ghemulete albe (acizi grasi nidigerati), de
o culoare galben-verzuie. El se pastreaza 1-2 saptamini

19. Alimentaţia nou-născutului în maternitate şi la domiciliu. Calcularea

volumului de hrană.
-In cadrul Maternitarii Prietenoasei Familiei trebuie respectati cei 10 pasi ai
unai alaptari cu succes.
-Copilul alaptat la sin va pierde nu mai mult de 7% din greutatea corpului, va
restabili mai rapid greutatea initiala, va adauga in greutate 120-240
g/saptamina.
-Mama copilului a cunoaste bine semnele alaptarii efective, va raspunde
adecvat la problemele legate de alaptare, isi va recupera sanatatea mai repede.

Iata ce trebuie sa mai stie:

•Se invata parintii sa evalueze la copil semnele de pericol, cind trebuie sa solicite
ajutor imediat privind alaptarea.
•Alaptarea este contraindicata copiilor de la mame infectate cu HIV, tuberculoza.
•Alaptarea este contraindicata in cazul adm medicamentelor anticanceroase si
anticonvulsivante, antidiabetice,anti HIV.
•Infectia cu hepatitele B si C nu constituie contraindicatii pentru alaptarea la sin.
•In caz de viroza se permite alaptarea la sin, imbracind masca de protectie.

Indicatiile privind introducerea suplimentelor alimentare:

-Sugarii ale caror mame sint: grav bolnave (psihoze, soc); cu tuberculoza in cazul
initierii tratamentului; cu statut HIV-pozitiv.
-Sugarii ale caror mame primesc remedii medicamentoase contraindicate in
timpul lactatiei
-Sugarii cu unele dereglari innascute ale metabolismului (galactozemie).
Mama trebuie ajutata pentru a gasi o pozitie corecta in timpul alaptarii
copilului. Pozitionarea corecta la sin minimalizeaza fisurarea, tumefierea si
traumatizarea sinului.

Cauzele pozitiei incorecte:

-utilizarea biberonului
-mama fara experienta
-dificultati functionale : copil mic si obosit, sini agorjati, etc.
-cadre medicale neinstruite in promovarea alaptarii.

Cum ajutam mama sa-si sporeasca secretia lactata:

●Verificati daca mama maninca si bea lichide in cantitati suficiente
●Recomandati, numai in situatii foarte dificile, medicamente care sporesc lactatia
(dorpromazina, metoclopramid).
●Explicati mamei ca perioada in care se realizeaza o crestere a secretiei lactate
este durabila si poate dura 2-3 saptamini.

Daca alimentatia la sin inceteaza, sugarul:

-primeste mai putina hrana
-scade in greutate
-necesita mai mult timp pentru insanatosire
-este lipsit de placerea suptului
-secretia lactata la mama scade si copilul poate refuza suptul

Daca alimentatia la sin continua, sugarul:

-este bine hranit
-creste in greutate
-se trateaza mai repede
-suptul il reconforteaza
-continua secretia de lapte la mama
-faciliteaza relatia mama-copil.

Cum se pastreaza laptele colectat:

►La t˚ camerei colostrul si laptele matern timp de 2-6 ore.
►La frigider – pina la 12 ore.
Calcularea volumului de hrană.
●Pentru un nou-nascut in primele 7 zile de viata poate fi folosita formula
Finkelstein: L = (N-1) * 70 sau 80. (L-cantitatea de lapte pe zi. N-virsta
copilului in zile. 70 – pt cei nascuti cu greutatea mai jos de 3250. 80- pt cei
nascuti cu greutatea peste 3250.)

●De la ziua a 7-a pina la ziua a 14-a – formula Apert: L = 1/10 din greutatea
copilului + 200.

Dupa ziua a 14-a – formula volumetrica :

●De la 2 saptamini pina la 6-8 saptamini: L = 1/5 din greutatea copilului

●De la 6-8 saptamini pina la 4 luni: L= 1/6 din greutatea copilului.

●Dupa 4 luni ratia alimentara va constitui 900-1000 mlpina la virsta de 1 an.

Frecventa alaptarilor la sin:

1-6 luni – 8 ori ziua si 3-4 ori noaptea
6-12 luni – 5-6 ori pe zi

20. Nou-născutul prematur: gradele prematurității, factori de risc ai

naşterii copiilor prematuri. caracteristica anatomo-fiziologică – semne
morfologice şi funcţionale.

Conform OMS, copilul prematur se considera copilul nascut viu, pina la

termenul de sarcina de 37 saptamini, mai putin de 258 zile.
Copilul cu masa mica de nastere – nou-nascutul cu masa mai mica de 2500 g la
termenul de gestatie normal.
Copilul cu masa foarte mica de nastere –masa corporala este mai mica de
1500g.
Copilul cu masa extrem de mica la nastere – sunt nou-nascutii cu masa mai
mica de 1000g.

Gradele prematuritatii:
Copiii prematuri Masa (g) Virsta gestationala
Gr. I 2500-2001 36-34 saptamini
Gr. II 2000-1501 34-30 saptamini
Gr. III 1500-1001 30-28 saptamini
Gr. IV sub 1000 Sub 28 saptamini

Factorii de risc ai nasterii copiilor prematuri si cu greutate mica la nastere:

1.Factori de risc de origine sociala si familiara:
-nivelul social scazut
-boli profesionale a parintilor
-carente alimentare
-activitatea fizica exagerata
-toxicomanii ale parintilor (alcoolism, tabagism, narcomania, cofemania)

2.Factori de risc legati de mama

-numarul gestatiei
-sterilitatea inaintea sarcinii actuale
-avorturile spontane in antecedentele mamei
-hiperTA mai mare de 140/90 mm.
-masa mamei pina la graviditate mai mica de 50 kg
-disfunctii hormonale
-sters psihic in perioada de gestatie
-subnutritie in perioada de gestatie, alimentatia incorecta
-anemia gravidei
-cardiopatii decompensate
-iritabilitate uterina
-hemoragii vaginale in timpul sarcinii
-anomalii obstetricale in antecedentele mamei
-infectii geneto-urinare repetate, viroze
-tratament in perioada sarcinii pentru mentinerea ei
-boli venerice in cursul sarcinii
-tentative de provocare de avort
-maladii infectioase
-virsta mamei ( sub 18, peste 35)

3.Factori de risc legati de fat

►prezentatii anormale a fatului (pozitie orizontala)
►factorii genetici
►maladii cromosomiale
►disfunctii hormonale
►gemelaritatea
►ruperea precoce a pungii amniotice
►modificari cantitative si calitative ale lichidului amniotic
►incompatibilitatea sangvina fetomaterna cu formarea antigenilor

4.Factori de risc legati de placenta:

●anomalii morfologice
●hipoplazia placentei si detasarea ei
●placenta mica cu calcificari
●semne anatomice (infarctul placentei)
●insuficienta utero-placentara
●ape fetale excesive

Caracteristica anatomo-fiziologică a prematurului.

* Semne morfologice
1.Corpul este neproportional, extremitatile si portiunea cervicala sunt scurte
2.Craniul este mare, constituie 1/3 din talie
3.Suturile sint deschise, oasele sunt moi, flexibile
4.Sunt deschise fontanelele anterioare (gr.III-IV)
5.Fata este mica, triunghiulara, cu pielea ridata, gura mare, barbia ascutita.
6.Gitul este subtire si pare mai lung
7.Toracele este ingust
8.Abdomenul mai voluminos
9.Cordonul ombilical mai subtire, inserat mai jos
10.Pielea este rosie, lucioasa, subtire, edematiata, acoperita cu lanugo pe spate,
membre, frunte, obraji, coapse.
11.Stratul adipos este slab dezvoltat, lipseste in gr. III si IV.
12.Unghiile sunt subtiri, mici, si nu acopera cupa degetelor.
13.Pavilioanele urechilor sunt moi, cu tesut cartilaginos nedezvoltat
14.Organele genitale externe sunt necomplet formate (la fete labiile mari nu
acopera labiile mici; la baieti scrotul este rudimentat, mic, testiculele nu sunt
coborite in scrot.)

* Semne functionale
→Prematurul este somnolent, hipodinamic, are tipat slab, tonusul muscular este
scazut, reflexele sunt diminuate sau abolite.
→Respiratia este neregulata superficiala, de tip abdominal, cu crize de apnee.
→Muschii respiratori sunt nedezvoltati, de aceea capacitatea vitala a plaminilor
este foarte mica si frecventa respiratiei este mai mare ca la n.n. la termen.
→Din partea sistemului cardiovascular sunt prezente: TA este foarte joasa
45/20 in primele 10 zile, apoi creste la 70/45.
→Pulsul 60 b/min, deaceea membrele sunt reci la palpare, cianotice.
→Sistemul digestiv. Suptul si deglutitia sunt slab dezvoltate.
→Cantitatea de saliva secretata este scazuta, de aceea cavitatea bucala este foarte
uscata.
→Musculatura intestinala si cea a peretelui abdominal este slab dezvoltata, de
aceea se miscoreaza peristaltismul si apar constipatii.
→Di cauza fermentatiei joase a intestinului, sunt posibile balonari
→Stomacul ocupa o pozitie mai verticala
→Funtia hepatica. Creste bilirubina in singe si apare un icter foarte intens.
→Este riscul de aparitie a incterului nuclear, ce duce la tulburari neurologice.
→Depozitul de glicogen in ficat este redus,de aceea apare starea de hipoglicemie.
→Sunt insuficienta secretati factorii de coagulare(protrombina), ceea ce explica
aparitia sindromului hemoragic, mai ales hemoragiilor intracraniene.
→Termoreglarea. Din cauza tesutului adipos subcutanat redus, copilul cedeaza
mai multa caldura decit produce.
→Functia renala. Capacitatea de concentratiei a urinei este joasa, de aceea
impreuna cu urina se elimina saruri de urati, oxalati, ceea ce explica aparitia starii
tranzitorii – infarctul uric renal.
→Sistemul imun este imatur, de aceea receptivitatea la infectii este foarte mare.

Riscurile prematurilor: dificultati respiratorii la nastere, hipotermia, alaptarea

dificila, deficitul vitaminei K, boli infectioase, hiperbilirubinemia, hipocalcemia
21. Particularitățile îngrijirii n.n. prematur în maternitate. Asigurarea
protecţiei termice . Avantajele utilizării incubatorului.

Pina la nasterea copilului prematur, in sala de nastere sunt create

anumite conditii, ce au menirea de a proteja copilul:
-temperatura aerului 26-28˚C, umiditatea 60%.
-se pregateste engeria calda
-masa de resuscitare
-aflux de oxigen
-incubatoare incalzite
-incalzitoare electrice.
Copilul prematur, nascut cu masa peste 1800g, starea sanatatii satisfacatoare,
reflexele bine dezvoltate, este supus toaletei primare la fel ca copii sanatori
nascuti la termen. Peste 2 ore acesti prematuri sunt trecuti impreuna cu mama
in salonul mama-prunc.

Asigurarea protectiei termice:

-Deoarece copiii cu GMN (greutate mica de nastere) sunt supusi riscului de
hipotermie, lucratorii medicali vor aplica principiul „Lantului Cald”. Vor utiliza
tehnologii noi de mentinere a temperaturii adecvate.
-Temperatura camerei unde se afla un copil cu GMN trebuie sa fie 25-28˚C.
-Asemeni copii nu trebuie scaldati in maternitate, doar spalate regiunile murdare.

Copii cu GMN trebuie monitorizati zilnic, prin: masurarea t˚ corporale, evaluarea

respiratiei, examinarea la prezenta icterului in primele 10 zile de viata.

Se recomanda urmatoarele metode de protectie termica a copiilor cu GMN:

1. Contactul piele-la piele (Metoda Kangoroo)
2.Saltele umplute cu apa
3.Incalzitoare cu raze
4.Incubatoare incalzite cu aer de tip deschis si inchis.

►Ingrijirea copilului de tip Cangur este ingrijirea copilului cu GMN, care se afla
in contactul piele-la-piele cu mama si este alaptat exclusiv.
Ea are efecte benefice asupra sanatatii copilului, inclusiv cresterea, adaosul
ponderal si alaptarea la sin, risc redus de infectie nosocomiala si maladiilor
severe.

Conditii de aplicare a metodei Kangoroo:

-virsta de gestatie mai mare de 30 saptamini
-greutatea la nastere peste 1100 g
-starea satisfacatoare a sanatatii copilului
-capacitatea copilului de a suge la mama.

►Saltelele umplute cu apa, incalzitoarele cu raze si incubatoarele incalzite cu aer

pot fi folosite numai in conditii de stationar.

Avantajele utilizarii incubatorului:

●Asigura un mediu curat, cald, cu monitoringul t˚, umiditatii si aprovizionarii cu
oxigen.
●Asigura confortul termic, datorita controlului strict si exact al t˚, umiditatii si
oxigenului.
●Incubatoarele sunt utilizate in ingrijirea copiilor prematuri, celor cu greutate
mica la nastere si cu diferite patologii cu implicarea asupra mentinerii t˚ optime a
corpului.
●Se determina t˚corecta pentru incubator, tinind cont de greutatea si virsta
copilului
22. Particularitățile alimentaţiei copilului prematur. Calcularea volumului
de hrană. Imunizarea prematurului.
-Copilul mic trebuie sa suga sin frecvent, atit ziua cit si noaptea.
 -Copilul cu GMN(greutate mica la nastere) sau prematurul trebuie pus la sin
de 8-12 ori in 24h, pentru 20-30 min la fiecare sin.
-In mod ideal, copilul ar trebui sa doarma cu mama, astfel incit sa se poate
hrani atunci cind simte aceasta necesitate.

Alaptarea la sin fara restrictii scade incidenta icterului, stabilizeaza nivelul

glucozei, reduce pierderea greutatii corpului si sporeste adaosul ponderal,
sporeste durata alaptarii, stimuleaza lactogeneza.

Copiii cu GMN deseori prezinta dificultati de alimentare, deoarece ei pur si

simplu nu sunt suficient maturi pentru a se alimenta adecvat. Abilitatea de a se
alimenta adecvat s dezvolta de obicei catre 34-35 saptamini postmenstruale. Pina
atunci sunt necesare eforturi substantiale pentru a asigura alimentarea
satisfacatoare.

Recomandari mamei pe parcursul acestei perioade dificile:

-Explicati mamei ca alaptarea este deosbit de importanta pentru copiii cu GMN,
dezvoltarea abilitatii de alaptare poate necesita mai mult timp.
-Explicati mamei ca un copil cu GMN oboseste repede in timpul suptului si poate
adormi la sin.
-Mama trebuie sa tina copilul la piept cit mai mult si sa permita pauze
indelungate intre supt.
-Explicati mamei ca alaptarea va deveni mai usoara odata cu progresarea cresterii
copilului.
-Mama trebuie sa urmeze principiile generale ale alaptarii exclusive.
-Copilul trebuie alimentat frecvent
-Daca copilul nu ia piept satisfacator pentru a primi volumul de lapte adecvat,
incurajati mama sa stoarca laptele chiar in gurita copilului sau in cana cu
hranirea lui ulterioara.
-Daca adaosul ponderal al copiluluinu este adecvat, atunci mama trebuie sa
stoarca laptele in 2 cani diferite. Ea trebuie sa hraneasca copilul initial cu cu
continutul din cana a 2-a, care contine o cantitate mai mare de lapte bogat in
grasimi, si apoi sa suplimenteze cantitatea necesara din prima cana.
-Daca copilul are reflexul de sugere nedezvoltat, vomita frecvent, are episoade de
apnee, el dse alimenteaza prin sonda gastrica si cu administrarea infuziilor IV.

Calcularea volumului de hrană.

Copiii cu GMN necesita volume variate de aimente si lichide, in dependenta de
starea si greutatea lor.

Volumul de lapte matern pentru copii fara patologie majora (ml/ 1hrana)
Virsta copilului (in zile) 1,5 - 1,749 kg 1,25 – 1,49 kg < 1,25 kg
1 12 ml 10ml 0ml
2 18 15 0
3 22 18 3
4 26 22 5
5 30 26 8
6 33 28 11
7 35 30 15

Volumul de lapte se adm.la copiii cu greutatea 1,75-1,25 peste fiecare 3 ore.

Iar celor cu greutatea <1,25kg – la fiecare 2 ore.

Daca adaosul ponderal nu este adecvat (<15g/kg pe zi, timp de 3 zile), volumul
de lapte se mareste pina la 200ml/kg pe zi.

De la a 3-a zi pina la a 14-a zi, volumul de lapte necesar se calculeaza prin

metoda Romeli:
L= (10 + n) x fiecare suta de gr din masa copilului.
(n=virsta copilului in zile)

De la virsta de 2 saptamini – metoda volumetrica:

●De la 2 saptamini pina la 6-8 saptamini: L = 1/5 din greutatea copilului

●De la 6-8 saptamini pina la 4 luni: L= 1/6 din greutatea copilului.

●Dupa 4 luni ratia alimentara va constitui 900-1000 mlpina la virsta de 1 an.

Imunizarea prematurului: Copiilor prematuri si cu GMN li se permite

imunizarea cu vaccinului HVB si BCG cind ating masa de 2500 g

23. Condiţiile externării copilului prematur. Îngrijirea prematurului la

domiciliu.
►Copilul respira fara dificultati si nu are alte probleme care nu pot fi
menajate la domiciliu
►t˚ corpului se mentine in limitele 36,5-37,5˚C.
 ►Mama are abilitati de a ingrii copilul
►Copilul suge bine sinul
►Copilul adauga bine in greutate 3 zile consecutive (cel putin 15g/kg/zi)

Activitatea specialistului medical cu privire la ingriirea prematurului la

domiciliu:

Obiectivele vizitei la domiciliu:

●Aprecierea starii sanatatii a nou-nascutului
●Aprecierea sanatatii mamei
●Aprecierea conditiilor habituale
●Instruirea membrilor familiei cu privire la ingrijirea sugarului, alimentatia,
utilizarea metodelor de calire.
●Instruirea parintilor privind ingrijiri pentru dezvoltarea multipaterala a
copilului.

Probleme ce-i deranjeaza pe parinti:

-Starea sanatatii prematurului
-Sentimentele de neliniste pentru viitorul prematur
-Cunostite insuficiente pentru ingriirea copilului
-Hipogalactia la mama
-Situatii stersante (crize) in familie aparute odata cu nasterea prematurului.

Recomandari:
○Respectarea de catre mama a unui regim corect al zilei (somn suficient, pimbari
la aer liber, evitarea stresurilor)
○Alimentarea echilibrata a mamei
○Alimentarea n.n conform unui regim liber (inclusiv alaptarea nocturna)
○In cazul hipogalactiei la mama de administrat amestecuri adaptate cu lingurita
in mod progresiv
○Respectarea regimului termic in incapere
○Efectuarea corecta a baitei ingienice cu utilizarea plantelor medicinale
○Asigurarea n.n cu lengerie din fibre naturale
○Efectuarea procedurilor de calire.

24. Igiena copilului.

Parintii copiilor trebuie sa le cultive deprinderi igienice si de comportament
civilizat. Din primele luni e necesar sa formam copilul o atitudine pozitiva
fatade curatenie si negatiga fata de murdarie.Copii trebuie sa fie asigurati de la
nastere cu toate obiectele necesare de ingrijire personala .Aceste obiecte se
recomanda sa fie individuale.
 Spalatul pe dinti este o conditie obligatorie pentru asigurarea sanatatii
copiilor;Imbaierea copiilor si schimbarea lenjeriei de pat si de corp.Dupa
externarea din maternitate e nevoie sa cream nou-nascutului conditii cele mai
favorabile si sa falicitam la maximum procesele de adaptare.Pastrarea curatienii
devine o conditie obligatorie din motiv ca organismul nou-nascutului este
extrem de sensibil la infectii .Odaia in care se afla copilul va fi
luminoasa,aerisita,calda o importanta majora ii acordam si aranjarii patului
,lenjeria de pat se va intretine in curatenie ,in camera copilului nu se permite a
fuma,a usca rufe sau a prepara mincare, a se afla animale.Ingrijitorul se va
atinge de copil numai cu miinele curate,unghiile vor fi taiate .Obiectele
necesare pentru ingrijirea nou-nascutului si sugarului:
-ulei de vaselina sau ulei vegetal steril;
-bumbac
-foarfece
-pipete
-termometru pentru masurarea temperaturii corporale
-termometru pentru masurarea temperaturii apei
-para de cauciuc pentru clister
-tub de evacuare a gazelor
-solutie de permeganat de potasiu de 5% sau solutie 1% verde de briliant;
-solutie de alcool etilic 40%
Rolul principal al imbracamintei nou-nascutului este de a-i tine cald si a nu-l
incomoda permitindu-i sa-si pastreze pozitia fiziologica .O atentie deosebita se
va acorda igienei individuale a copilului,ingrijirea pielii deoarece acesteia ii
revin in organism functii de prima importanta.in perioadele euptiei copilului i se
da un inel curat din cauciuc ,care il ajuta sa suporte mai usor eruptia,se
utilizeaza jucarii din plastic sau cauciuc ,care nu contin parti marunte,jucariile
sunt individuale si se spala zilnic cu sapun.
Recomandaru privin ingrijirea copilului de 1-5 ani
Cu virsta copii obtin deprinderi igienice necesare.Copilul va fi obisnuit sa se
spele,sa se imbrace si sa se dezbrace singur de la cea mai frageda virsta. De
asemenea i se va cultiva deprinderea sa pastreze curatenia,sa aiba o tinuta
ingrijita i se va forma o atitudine pozitiva fata de ceea ce este bun si frumos si
negativa fata de murdarie si neingrijire. Se ia in consideratie :toaleta de
dimineata si spalatul pe minii ,baia de seara ,ingrijirea dintiilor,deprinderea la
olita,programul zile si somnului ,ingrijirea parului,imbracamintei si
incaltamintei.

25. Securitatea copilului.

Decesele copiilor de virsta frageda frecvent sunt cauzate de traume si
intoxicatii,constituind o problema stringenta pentru Republica Moldova.Pentru
copii ,viata este plina de pericole-obiecte ascutite,mobilier subred,robinetele cu
apa fierbinte ,cratite fierbinti si traficul de pe strazi
Recomandari privind securitatea copiilor in virsta pina la 6 luni
-Nu lasati sugarul fara supravegherea adultilor
-Nu lasati sugarul in grija altor copii
-Aveti grija sa nu adormiti in timpul alaptarii ,l-ati putea sufoca
-Verificati intotdeauna temperatura apei inainte de a-i face baie
-Nu lasati copilul pe o suprafata de pe care ar putea cadea
-Nu-i dati obiecte ascutite de dimensiuni mici ,care ar fi putea aduse la gura si
apoi inhalate sau inghitite
-in automobil fixati copilul intr-un scaunel de siguranta
Recomandari privind securitatea copiilor in virsta de la 6 luni pina la 12 luni
-Nu lasati la indemina copilului monede,bile si obiecte mici care pot fi inhalate
sau inghitite
-Puneti capace de protectie la prize
-Retineti,ca firele electrice (de la telivizor,telefon,uscator de par ,fier de calcat)
sunt periculoase ,chiar daca aparatele nu sunt conectate –copilul s-ar putea
incilci in ele si chiar strangula
-Pastrati in locuri incaccesibile sapunul,detergentul ,sampornul ,medicamentele
si alte substante toxice
-Indepartati copilul de linga gura sobei ,a cuptorului si de linga calorifier
-Atentie la plante! Nu plasati vazoanele cu flori acolo unde pot fi rasturnate de
copii
De asemenea, multe plante de camera si de gradina sunt otravitoare
Recomandari privind securitatea copiilor in virsta de la 12 luni pina la 2 ani
-Fiti atenti cu obiectele de care copilul se poate sprijini Explicatii ca usa
cuptorului frige
-Instalati un protector in jurul plitei
-Nu-l lasati singur in bucatarie,intoarceti minerele cratitelor sau a tavalelor spre
interiorul plitei
-Fixati mobila de perete pentru a evita o cadere eventuala a ei peste copil
-Pastrati chibritele si brichetele in locuri inaccesibile pentru copil
Recomandari privind securitatea copiilor in virsta de 2 ani si mai mari
-Nu lasati copilul singur la iaz,piscina
-Evitati sa puneti jos vase mari pline cu apa
-Excludeti accesul copilului la sobe sau alte sisteme de incalzire
-Nu permiteti copilului sa manince pomusoare ,plante pe care nu le cunoasteti
-Nu lasati copilul sa se plimbe singur cu tricicleta sau cu sania
-Invatati-l sa nu traverseze strada in fuga ,tinete-l intotdeauna de mina
-Nu lasati copilul sa se joace pe sosea sau in apropiere.
26. Alimentația naturală,10 pași a unei alaptări cu succes, avantajele laptelui
matern. Morfologia glandei mamare mature şi secreţia laptelui. Compoziţia
laptelui matern. Principiile generale ale alimentării exclusive la sân.
Una din metodele principale indreptate spre salvarea milioanelor de vieti ale
copiilor de virsta frageda este alimentatia corecta .Alimentatia este unul dintre
factorii principali, care infulenteaza dezvoltatea neuropsihica ,fizica precum si
imuno-reactivitatea.Pentru copii primului an de viata hrana ideala este laptele
matern,care nu poate fi inlocuit cu nimic .
10 pasi ai unei alaptari de succes :
1.Sa aiba o politica scrisa referitor la alimentatia naturala,care sa fie comunicata
frecvent intregului personal de ingrijire
2. Sa pregateasca intregul personal de ingrijire a sanatatii privind capacitatiile
necesare implemenatarii acestei politici
3 Sa informeze toate femeile gravide despre beneficiile si conduita alimentatiei
naturale
4 Sa ajute mamele sa initieze alimentatia naturala in prima jumatate de ora de la
nastere
5 Sa arate mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia chiar si atunci
cind ele sunt separate de copii lor
6 Sa nu ofere nou –nascutiilor alimente sau alte lichide decit laptele matern ,cu
exceptia cazurilor in care este indicat din punct de vedere medical
7 Sa practice rooming-ul ,permitind mamelor si copiilor lor sa stea impreuna 24
de ore din 24
8 Sa incuraje alimentatiaq naturala la cerere
9 Sa nu ofere suzete,tetine copiilor care sug
10 Sa sustina crearea grupului de sprijin pentru alimentarea naturala si sa
orienteze mamele catre aceasta la externarea lor din spital sau clinica.
Laptele de femeie este considerat alimentul ideal ,exclusiv al copilului in
primele 6 luni de viata
Alimentatia la sin trebuie sa fie puternic incurajata atit pentru alimentarea nou-
nascutului cit si a prematurului ,deoarece
-Asigura protectia impotriva infectiilor si apara viata copilului.Laptele uman
este un produs vital,contine aproape toate celulele pe care le are si singele de
aceea laptele mater se mai numeste singe alb,deoarece el poate distruge
bacteriile,fungii,si parazitii
-Favorizeaza dezvoltarea fizica si contribuie la formarea potentialului
intelectual al copilului ,deoarece contine numerosi factori care influenteaza la
dezvoltarea creerului,dezvoltarea nervilor,cresterea epidermala
-Este mai putin costisitor ,asigura economie resurselor banesti ale familiei nu
necesita cheltuieli mari
-Amelioreaza starea sanatatii mamei prin reducerea riscului de hemoragii
postpartum,cancer ovarian,cancer mamar,anemii
Morfologia glandei mamare mature si secretia laptelui
Glanda mamara consta din tesut glandular de sustinere si adipos ,in structura ei
distingem alveole care formeaza acinusurile ,ducturi si sinusuri lactifere.Laptele
secretat in alveole,este apoi acumulat in sinusuri .Circa 10-20 canalicule unesc
sinusurile cu mamelonul,in jurul mamelonului este un cerc mai intunecat numit
areola.Areola si mamelonul contin numerosi neuroreceptori ,mamelonul este
foarte vulnerabil se lezeaza usor .In procesul de formare a laptelui sunt
implicate 2 reflexe de producere a laptelui si de evacuare a lui ,la care participa
hormonii prolactina si ocitocina secretati de hipofiza.Suptul exercita refluxul de
secretie a prolactinei care se include maximal la evacuarea completa a laptelui
produs ,de asemenea concentratia si activitatea prolactinei este maxima in
perioada nocturna de aici recomandarea de a sustine in mod obligatoriu
aplicarea la sin a copilului si noaptea.Reflexul oxitocinei este mai complicat
.Oxitocina actioneaza la evacuarea laptelui poate fi intiat in timpul privirii
copilului sub actiunea factorilor emotionali pozitivi legati de copil insa emotiile
negative ,stresurile micsoreaza secretia oxitocinei si ca urmare va scadea mult si
evacuarea laptelui din glanda mamara
Compozitia laptelui
Prin compozitia sa biochimica caracterizata printr-o concentratie sporita de
lipide si lactoza ,cazeina si minerale micsorate osmolaritatea scazuta,laptele
matern micsoreaza nevoile nutritive ale sugarului si faciliteaza
asimilarea.Laptele matern este considerat alimentul ideal exclusiv al copilului
in primele 6 luni de viata .Colostrul –incepind cu cea de-a saptea luna de
sarcina si in primele 4-6 luni dupa nastere glanda mamara secreta laptele numit
colostrum ,care este dens de culoare galbuie .Laptele tranzitoriu –incepind cu
ziua a 4-5 dupa nastere si pina la 12-14 zi glanda mamara secreta laptele numit
tranzitoriu care are o densitate mai mica ca colostrul mai multa lactoza mai
putine imunoglobuline mai putine vitamine A,K,E
Laptele matern matuur-incepind cu ziua a 12-14 glanda mamara secreta laptele
matur
Prin compozitia sa laptele difera nu numai de la o mama la alta,dar si la aceeasi
femei in glande diferite.Laptele uman difera de cel al animalellor prin raportul
de proteine ,lipide ,glucide si saruri minerale prin nivelul relativ mai scazut de
proteine saruri minerale si mai inalt de galactoza
Principiile generale ale alimentarii exclusive la sin
-Incurajati alimentarea precoce si exclusiva la sin in toate cazurile posibile
-Explicati mamei si familiei ei beneficiile alimentarii precoce si exclusive la sin
-laptele matern contine anume acele substante nutritive pe care le necesita nou-
nascutul si favorizeaza dezvoltarea copilului
-laptele matern este usor de digerat si eficient utilizat de catre organismul nou-
 nascutului
-Incurajati mama sa alapteze copilul la cerere atit ziua cit si noaptea
-Invatati mama sa alapteze copilul alternativ din ambii sini,imediat ce copilul a
golit primul sin i se da sa suga din al doilea
-Asigurati-va ca mama consuma alimente nutritive si in cantitati suficiente
lichide
-Asigurati-va ca mama dispuune de conditii se se poate spala sau face baie
zilnic.
27. Poziţionarea şi aplicarea corectă a sugarului la sînul mamei.
Complicațiile alăptării la sîn. Aprecierea alimentației sugarului mic
conform Programului CIMC.
Rugati mama sa-si ajute copilul sa ia sinul cind acesta pare a fi pregatit.
Semnele pregatirii de a lua sinul includ deschiderea gurii ,cautarea sau
intinderea guritei si miscarea
Pozitionarea corecta a sugarului la sinul mamei .Ea trebuie :
-SA tina copilul in contact piele-la piele ,daca este posibil
-capul si corpul copilului sa fie aliniat pe o dreapta
-capul si corpul copilului sa fie orientat spre piept
-nasul la nivelul mamelonului
-sa sustina ferm corpul copilului in intregime ,dar nu numai gitul si umerii
Semnele aplicarii corecte la sin:
-barbia copilului atinge sinul
-gurita copilului este larg deschisa cu buza inferioasa intoarsa in afara;
-o parte mai mare a areolei este vizualizata superior decit inferior de gurita
-copilul efectueaza miscari de sugere profunde si lente cu pauze rare
Complicatiile in timpul alaptarii copilului la sin
Angorjarea sinilor
apare cind se secreta rapid laptele in glanda mamara si are loc un aflux puternic
de singe si limfa,insa evacuarea sinului se face rar si incorect.Sinii devin
fierbinti si durerosi si luciosi
Sfaturi:
-pozitionarea corecta si mai frecventa la sin
-aplicarea la sini intre alaptari a compreselor reci
-inainte de alaptare aplicatii calde pe areola
-dupa alaptare laptele ramas se stoarce apoi se aplica un prosop rece pentru a
reduce edemul
Canale galactofore obstruate
Cauze:
-evacuarea incompleta sau rara a sinului
-oprimarea reflexului de evacuare a laptelui
Conduita
-aplicatii umede calde sau dusul cald inainte de alaptare
-masarea si stoarcerea laptelui inainte de aplicarea copilului la sin
-copilului i se ofera mai intii sinul afectat
-folosirea metodei striclutelor calde
-netezirea sinului de la baza spre mamelon
-masajul in regiunea cervicala si a spatelui mamei
Ragade mamelonare
Cauza
apare ca o consecinta a pozitionarii incorecte ,folosirea frecventa a
antisepticelor si sapunurilor nepotrivite pentru spalarea mamelonului
,achiloglosiei care limiteaza miscarea limbii,prezenta infectiei la prunc
Conduita
-pozitionarea corecta la sin
-dupa alaptare aplicati pe mameloane putin lapte si expuneti sinii la aer sa se
usuce
-evitati cremele ,ungventele
Mastita
Cauza
Este o infectie a sinului,conditionata de fisurile mameloanelor sau angorjarea
sinului,care evolueaza ca o tumefiere locala,eritem ,senzatii de caldura ,Mama
acuza febra,astenie,greata
Conduita
-nu se intrerupe alaptarea
-aplicarea mai frecventa a copilului la sin
-stoarcerea sinului dupa fiecare alaptare
-terapia cu antibiotice,fluloxacilina-250mg,intern o data in 6 ore,7-10zile
Copilul care se opune plasarii la sin
Cauza
-cind copilul este tinut in pozitie ce-i provoaca durere sau i s-a dat deja suzeta
sau a fost alimentat cu biberonul
Conduita
-se pozitioneaza corect la sin
-se revina la alaptarea peste 15 min cind copilul este linistit
-nu se utilizeaza suzeta,biberonul
-nu se preseaza pe locurile dureroase
-pina la acceptarea sinului de catre copil el se va hrani cu cana
Aprecierea alimentației sugarului mic conform Programului CIMC.
Daca sugarul mic nu a fost aplicat la sin pe parcursul ultimilor ore ,rugati mama
sa-l aplice la sin.
-Supravegheati alimentarea timp de 4 minute
-Apreciati daca sugarul poate sa ia sinul mamei
 -Apreciati daca este eficient actul de sugere (sugarul efectueaza miscari de
sugere profunde si lente cu pauze)
-Curatiti nasul copilului ,daca aceasta creeaza obstacole pentru alaptarea la sin
-Cautati ulcere si pete albe in cavitatea bucala (stomatita candidozica)
-Apreciati ingrijirea pentru dezvoltarea daca sugarul mic nu are alte indicatii
pentru spitalizarea lui urgenta
-Intrebati cum va jucati cu copilul ?
-Cum comunicati cu copilul?

28. Diversificarea alimentaţiei sugarului. Principiile respectate la iniţierea

alimentaţiei diversificate. Cronologia introducerii complementului în
alimentaţie, ablactarea.
Majoritatea copiilor nu necesita alimentatie complementara pina la virsta de 6
luni,insa la virsta de 4-6luni unii copii au nevoie ,pe linga laptele matern de alta
hrana . Asemenea produse deseori sunt numite alimente complementare sau hrana
complementara,deoarece complinesc alimentarea la sin
Principiile respectate la iniţierea alimentaţiei diversificate..Mama va propune
copilului alimente complementare numai daca acesta manifesta interes fata de
hrana semilichida,pare infometat dupa alaptarea sau prost adauga in greutate.
-La administrarea primara a complementului ,el se va oferi copilului inainte
alaptarii la sin
-Dupa acomodarea copilului la hrana propusa complementului se va administra
dupa alaptarea la sin,ceea ce va permite de a substitui treptat citeva alaptari cu
alimente complementare fara a afecta alimentarea la sin,deoarece copilul inca are
nevoie de substante nutritive si factori protectori ce se contin doar in laptele
matern
-alimentele noi se ofera copilului atunci cine el este sanatos,are dispozitie buna, nu
este obosit sau prea flamind
-alimentele complementare se ofera de 3 ori pe zi
-complementul trebuei sa fie omogen,proaspat pregatit ,alimentele ramase de la
masa anterioara nu se reincalzesc.
-sugarul nu este fortat sa manince toata cantitatea de mincare pregatita ,acest lucru
ar putea duce ulterior la refuzul de a minca
Cronologia introducerii complementului in alimentatie :

Alimente Lunile primului an de viata

 6 7 8 9 10-11 12
Suc de fructe 5-50 50 50 50 50 50
Piure de mere 10-50 50 50 50 50 50
Fiertura de fructe si legume 10-70 50 50 50 50 50
Brinza de vaci 5-40 40 40 40 40 40
Galbenus de ou 1\2 1\2 1\2 1\2 1\2
Piureu de legume 30-80 130 150 160 160 160

Ablactarea
Alimentatia la sin este indespensabila in primele 4-6 luni de viata durata optima
pina la 18-24 luni .Ablactarea se poate face treptat sau brusc. Administrarea
hranei diversificate este si intitierea ablactatii in trepte. Dana este efectuata
corect,ablactarea este bine suportat atit de mama cit si de copil
Ablactarea brusca se face in caz de imbolnavire a mamei . De multe ori metodele
traditionale de micsorare a lactatiei cum ar fi aplicarea unui bandaj strins pe
glandele mamare,micsorarea cantatii de lichid nu sunt eficiente. In aceste cazuri
este necara administrarea de medicamente in deosebi antagonistii prolactinei cum
ar fi Parlodelul comprimate de 2,5 mg cite o pastila de 2 ori in timpul mesei timp
de 2 saptamini.
29. Alimentaţia mixtă. Contraindicaţiile alăptării la sîn. Metododele de
realizare a alimentaţiei mixte: complementară şi alternativă. Stabilirea
rației și numărului de alimentații.

Alimentatia mixta este - alimentatia sugarului in primele patru luni de viata cu

laptele uman si cu un alt fel de lapte .Indicatiile alimentatiei mixte sunt
hipogalactica ,absenta mamei de la unele supturi prin reluarea activitatii
profesionale ,prematuritatea.
Contraindicatiile tranzitorii (temporare)
Din cauza mamei
-fisuri mamelonare
-mastite \abces mamar
-tratament antimicrobian:cloramfenicol,tetracicline,sulfanilamide
In aceasta situatie alimentatia la sinul bolnav se opreste,copilul e alimentat la
cealalt sin se facce evacuarea manuala sau mecanica a sinului pina cind se reia
alimentatia la sinul afectat
Din cauza copilului
-alergie la laptele matern
-afectiunele grave ale nou-nascutului ce necesita ventilatie artificiala si
alementatie parenterala
Contraindicatii permanente
Cauze materne
-maladii viscerale evolutive
grave:tuberculoza,hepatitam,Sida,malarie,septicemie
-boli neuro –psihice :tulburari psihice grave\psihoza de lactatie ,epilepsie
tratament cu anticonvulsivante
Cauzele legate de copil sunt rare,unele chiar exciptionale
-galactozemie congenitala
-intoleranta ereditara,primara la lactoza
-fenilcetonurie
-boala siropului de artar
Tehnica alimentatiei mixte cuprinde doua procedee
1Metoda complementara practicata in caz de hipogalactie la mame. Ea consta in
punerea copilului la sin , dupa care hranirea se complementeaza cu un preparat
de lapte pina la acoperirea ratiei alimentare la o masa. Metoda este fiziologica
mentine stimulul lactatiei prin suptul regulat cu evacuarea completa a sinilor si
ofera usurarea digestiei preparatului latescent prin aportul de enzime din laptele
uman
2.Metoda alternativa se foloseste la sugarii a caror mame lipsesc in perioada a
zilei de casa. Alimenatiile complete de lapte uman alterneaza cu alimentatiile
complete cu un alt preparat de lapte .Metoda are dezavantajele:perioadele de
timp indelungate intre alaptari conditioneaza stagnarea laptelui in glanda
mamara si ca urmare micsorarea secretiei lactate printr-un mecanism feed-
back .Se va recurge la alimentatia mixta daca
-nou-nascutul nu depaseste greutatea la nastere dupa 15-20 zile de viata
-sporul ponderal este mai mic de 150g\saptamina
-daca intradevar aceasta tulburare de crrestere nu are alte cauze decit cele de
alimentatie
Studiile intreprinse de nutritionistii si pediatri au ajuns la concluzia ca un aport
caloric insuficient in primul an de viata si mai ales in priemele 3 luni
,antreneaza o incetinere a cresterii fizice si in special a creierului , in ciuda
corectarii alimentatiei dupa aceasta virsta.Timpul de evacuare a stomacului
variaza cu virsta copilului ,astfel un prinf de 200 ml poate fi eliminat in 2 ore
daca este reprezentat de laptele uman ,in 2,5 ore pina la 4 ore in cazul laptelui
de vaci si in 4-5 ore in cazul folosirii vegetalelor sau a unei alimentatii bogate in
grasimi si proteine.Numarul meselor variaza cu virsta la nou nascuti mesele vor
fi in numar de 7 prematurii si subponderalii vor primi 8-9 mese sau chiar 10
mese pe zi.
30. Alimentaţia artificială. Principiile respectate la iniţierea alimentaţiei
mixte şi artificiale. Efecte adverse ale folosirii laptelui de vaci în
alimentaţia sugarului. Avantajele şi dezavantajele formulelor de lapte
adaptate. Reguli de selecţie a amestecului lactat pentru alimentaţia
mixtă/artificială a copilului
Alimentatia artificiala- este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu
un alt lapte in loc de laptele uman.Initierea alimentatiei mixte sau artificiale
necesita respectarea unor principii:
-Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cind copilul este sanatos
-Fiecare aliment nou se va introduce progresiv,prin tatonarea tolerantei
digestive,in cantitati mici care ulterior se vor mari
-Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi
-Amestecurile lactate preparate se utilizeaza in decurs de o ora
-In alimentatia mixta amestecurile artificiale se administreaza dupa alaptarea
la sin
-Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi
compozitie,folosirea mai multor formule mareste riscul aparitiei tulburarilor
digestive
-Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor reguli
suplimentare de igiena in ceea ce priveste pastrarea,pregatirea si folosirea
amestecurilor latescente.Se impun masuri suplimentare de sterilizare a
biberoanelor si tetinelor
-Formulele de lapte se prepara inainte de fiecare masa
-Se va respecta strict dozajul (raportul lapte-praf volum de apa ) pentru a nu-i
crea copilul indigestive ,sau a nu-l subalimenta.Efectele adverse ale folosirii
laptelui de vaci in alimentatia sugarului :
-Suprasolicitarea osmotica renala.La nou-nascut in special la sugarii mici
functia renala este imatura,aceasta explicind posibilitatea aparitiei
deshidratarii hipertonice la sugarii hraniti cu lapte de vaci
-Acidoza metabolica
-Deficit de cisteina
-Cantitatea mare de proteine si saruri din laptele de vaci produce sete,care
conduce la supraalimentatia si obezitate infantila
-Continutul scazut de glucide explica mielinizarea mai lenta a sistemului
nervos
-Continutul sarac de fier inclusiv cu absorbtie deficitara in vitamine (C,D acid
folic) favorizeaza dezvoltarea anemiei la sugari
Comitetul de Nutritie al Academiei Americane de Pedeatrie recomanda ca
laptele de vaci sa nu fie dat copiilor pina la virsta de 1 an,spre a evita
deficienta de fier,actiunea rahitigena riscul crescut de a face
alergie,deshidratarea organismului,Reesind din aceste constatari s-a inceput
fabricarea unor preparate de lapte cu continut cit mai apropoiat de laptele
uman.Avantajele formulelor de lapte adaptate:
-Sunt superior celor clasice,inlocuiesc cu succes laptele uman in primele luni
de viata;
-Concentratiile de lipide,glucide ,proteine si saruri minerale din formulele
adaptate sunt apropiate de cele din laptele uman.
-Glucidele constau exclusiv din lactoza,sporind astfel cresterea
bifidobacteriilor,antagonisti a florei patogene;
-Nivelul scazut de cazeina din formulele adaptate conduce la corectarea
raportului de proteine,apropiindu-se de cel din laptele uman
-Formulele adaptate sunt completate cu vitamine ,fier ,magneziu,cobalt ,zinc
conform ratiilor dietetice recomandate.
Dezavantajele laptelui adaptat fata de laptele uman :
-Efectele de lunga durata asupra dezvoltarii inca nu sunt cunoscute
-Este un lapte standardizat
-Este neadaptat pentru alimentarea nou-nascutului normal pentru ca laptele
colostral si de tranzitie este mai bogat in proteine,saruri si aminoazici liberi si
mai sarac in lipide si lactoza decit laptele matur
-Adaptarea laptelui prin suplimentarea de proteine de zer,duce la cresterea
cantitatii de betalactoglobulina cea mai alergizanta proteina din laptele de vaci
-Este lipsit sau sarac in factori antiinfectiosi
:imunoglobuline,lizozim,lactoferin,ceea ce mareste riscul infectiilor intestinale
si generalizate
-Nu s-a stabilit cantitatea ideala de fier ,cu care sa se suplimenteze laptele
adaptat,Absorbtia si utilizarea fierului adaugat in produce este mult mai joasa
decit a fierului din laptele uman
-Cantitati mici de fier si excesul de acid lonoleic pot provoca o anemie
hemolitica prin deficit de vitamina E.Reguli de selectie a amestecului lactat
pentru alimentatia mixta\artificiala a copilului:
-Se va consulta suplementar pediatrul in problema necesitatii amestecului
lactat si a selectiei lui
-Daca copilul a primit deja o formula de lapte,a tolerat-o bine si se dezvolta
corespunzator virstei,concretizati despre ce formula este vorba si recomandati
administrarea ei in continuare
-Se va lua neaparat in consideratie virsta copilului
-Se vor prefera formulele cu gradul inalt de adaptare ,mai cu seama in primele
6 luni de viata
-Se vor studia minuntios datele ,expuse pe eticheta \continutul cantitativ si
calitativ a ingredientilor ,termenul de valabilitate
-Formula de lapte trebuie sa contina taurina-un aminoacid care participa la
formarea tesuturilor sistemului nervos ,retinei,are un rol anume in stabilirea
 unor functii de aparare
-E de dorit ca amestecul ales sa contina si caranitina-o substanta biologic
activa,importanta pentru o buna desfasurare a metabolismului proteic,lipidic si
energetic in celula
-Se va aprecia toleranta individuala fata de amestecul selectat ,iar la aparitia
semnelor de intoleranta (eruptii alergice,meteorism,regurgitatii mai frecvente
dureri abdominale ,scaune modificate ) se va face o evaluare a starii sanatatii
copilului si daca nu exista alte explicatii a semnelor indicate ,se va selecta o
noua formula .Trebuie de tinut cont de faptul ca nu e bine de trecut de la o
formula la alta fiecare 1-2 zile , Adaptarea fata de un produs nou dureaza in
mediu nu mai putin de 3-5 zile .Daca exista indicatii speciale ,se va selecta un
amestec dietetic.

31. Reguli de administrare a formulelor de lapte în alimentaţia mixtă

sau artificială. Hipogalactia primară sau secundară. Hipogalactia
tranzitorie (crizelor lactogene).
Regulile de administrate a formulelor de lapte in alimentatia mixta sau
artificiala:
-Daca copilul mai primeste lapte matern,chiar si foarte putin,va fi hranit cu
formula de lapte numai dupa aplicarea la sin;
-Formula de lapte se va da la inceput cu lingurita,invatind apoi copilul sa bea
laptele din cana;
-Formula de lapte va fi preparata inainte de fiecare alimentare,folosind apa
fiarta,conform tehnologiei indicate pe ambalaj
-Se va respecta stric dozajul (raportul lapte\praf\volum de apa ) pentru a nu-i
crea copilului indigestie sau a nu-l subalimenta
-Nu este rationala folosirea pe zi a 2 sau mai multe formule de aceeasi
compozitie
-Se vor intretine in curatenie ideala toata vasele care le folositi pentru
prepararea formulelor si alimentarea copilului (ele vor fi spalate,oparite cu
uncrop sau chiar fierte)
-Se va evita folosirea biberonului si tetinelor pentru alimentatia artificiala
sau ,mai cu seama mixta a copilului : copilul alimentat mixt va refuza in curind
sinul,biberoanele si tetinele mai greu se supun curatirii si dezinfectarii pot
provoca astfel o infectie intestinala si au o influenta negativa la formarea
corecta a muscaturii si dentitiei copilului;
-Biberonul se va utiliza doar in alimentatia artificiala ,respectind cu strictete
regulile de dezinfectare si pastrare a lor
Hipogalactica este o stare patologica la mama in perioada de lactatie ,cind scade
functia secretorie a glandelor mamare,Poate fi primara sau
secundara.Hipogalactica primara este precedata de:
-stresuri familiare
-reluarea activitatii profesionale de catre mama;
-introducerea timpurie a substituentiilor laptelui matern;
-diverse pertubari neuroendocrine primare
-utilizarea neargumentata si abuziva a preparatelor hormonale
-administrarea anticonceptionalelor orale
Cauzele ce provoaca hipogalactica secundare cele mai frecvente poti fi :
-Aplicarea tardiva la sin a copilului dupa nastere
-Plasarea rara a copilului la sin
-Pozitionare si plasarea incorecta la sin
-Factorii psihoemotionali negativi ,stresul
-Factorii socio-economici,nefavorabili
-Medicatia cu preparate ce suprima
lactatia:Adrenalina,Noradrenalina,Ranitidina,Atropina,Parlofen,Progesteron,diu
retice
In unele cazuri hipogalactica poate fi tranzitorie ,manifestindu-se prin asa
numitele crize lactogene,cind se micsoreaza secretia laptelui la mama din
diferite motive
-Activitatea fizica sporita
-Cresterea intensiva a copilului
-Apetit sporit la copil
Crizele lactogene apar de obicei la virsta copilului de 3-6 saptamini,apoi la 3
luni ,4 luni,7 luni si 8 luni, ele pot prezenta pericol pentru copil.Mamele care
sunt informate de creziele lactogene ,la aparitia lor ,vor aplica copii mai
frecvent la sin,astfel sporind lactogeneza.Mamele care nu sunt pregatite pentru
aceasta, la aparitia crizelor lactogene ,indata vor compensa necesitatile copilului
cu lapte artificial,Reesind din aceasta una din sarcinile principale ale medicului
de familie va fi promovarea alimentatiei naturale si prevenirea crizelor
lactogene
Simptomele principale ale hipogalactiei sunt:
-Adaus ponderal lunar mic
-Micsorarea volumui zilnic de lapte la mama
-Copil nelenistit
-Simptomul scutecelor uscate
La aparitia hipogalactiei la mama este necar de a intreprinde un complex de
masuri ,indreptate spre stimularea lactatiei:
-Corectii in alimentarea mamei;
-Bautri lactostimulatoare
-Proceduri fizioterapeutice
-Vitaminoterapia
In calitate de bauturi lactogene se recomanda infuzie de seminte de marar, de
 chimen,ceai cu melisa ,suc de morcov
Din procedurile fizioterapeutice fac parte iradiera glandelor mamare cu razele
ultraviolete,ultrasunetul,dusurile fierbinti in regiunea sinilor (T-45C) masajul
sinilor
Produce bogate in vitamine si minerale recomandate in hipogalactica sunt:
Femilac,Olimpic,Enfaman.
32. Alimentația copilului mai mare de 1 an. Aprecierea alimentaţiei,
determinarea problemelor şi oferirea sfaturilor conform Programului
naţional CIMC.
Dupa virsta de 1 an alimentatia copilului continua sa prezinte unul din
factoriii decisivi ce determina sanatatea si nivelul dezvoltarii fizice a
copiilor.Cerinta obligatorie este ca prin alimente copii sa primeasca trofine in
cantitati si raporturi optimale,corect repartizate in timp ,sub forma accesibila si
atragatoare.Dupa atingerea virstei de 1 an copilul incepe sa cunoasca
independent pe propiile picioare mediul ambiant,se formeaza capacitatea de a
comunica cu membrii familiei ,se perfectioneaza functia sistemului digestiv :
se dezvolta aparatul masticator,sporeste activitatea sucului gastic ,se
completeaza dentitia temporara pina la 2 ani , ceea ce permite consumul de
alimente mai variate ,mai consistente care necesita rumegarea minutioasa.La
copii de la 1-3 ani scade interesul fata de mincare in favoarea altor ocupatii
mai interesante. :Parintii sunt informati de aceasta si astfel nu vor forma
situatii stresante in aceasta privinta –pofta de mincare redusa.Parintii trebuie
sfatuiti in timp privitor obisnuintilor alimenatre ce trebuie formate copilului de
la cea mai frageda virsta:
-Asigurarea unui program regulat al meselor;
-Servirea estetica si in conditii de perfecta igiena
-Abandonarea biberoanelor
-Micsorarea consumarii alimentelor lichide
-Evitarea consumului exagerat de dulciuri intre mese
-Dulciurile se vor servi o data sau de 2 ori pe zi la sfirstitul meselor principale
-Evitarea servirii fortate a mesei
La alcatuirea meniului se va lua in consideratie urmatoarele date:
-Necesitatiile copilului in ingredienti
-Componenta si importanta diferitor produse alimentare
-Distributia corecta a alimentelor pe parcusul zilei
-Modul de preparare si calitatii organoleptice ale bucatelor
Sfaturi parintilor
Ce pot face ca luarea meselor sa fie o activitate placuta?
-Ajutati copilul in mod activ sa se alimenteze dar nu-l impuneti
-Fiti rabdatori si intelegatori daca copilul varsa mincarea pe masa sau pe jos
.Pentru a invata sa se hraneasca corect trebuei sa exerseze
-Oferiti alimente sanatoase si hranitoare la timp
-Oferiti hrana in tacimurile preferate de copil
-Creeati o atmosfera relaxanta in timpul mesei
Ce e de facut daca apar conflicete legate de masa ?
-Va puteti confrunta cu copilul in legatura cu dezicia lui de a fi independent in
alegerea hranei
-Permitetii copilului sa deciva si sa aleaga singur cantitatea de hrana pe care o
doreste,insa nu uitati ca sunteti responsabil de faptul ce , cind si unde maninca
copilul
-Continuati sa-i dati alimente solide chiar daca le respinge , facind incercari ca
el sa le accepte
Ce ar trebui sa manince copilul D-stra?
-Alimentatia copilului de 5 ori pe zi
-Oferiti copilului de 3 ori pe zi alimente pe care le consuma toata familia
-Administati la o masa 200-300 ml alimente
Ce ar trebui sa bea copilul D-voastra?
-Copilul trebuie sa bea in jur de 2 cani cu lapte pe zi
-Pina la virsta de 2 ani nu-i dati copilului lapte degresat.El are nevoie de lapte
bogat in proteine pentru crestere si dezvoltare
Cum puteti preveni cazurile de sufocare?:
-Pentru copii sub 3 ani evitati mincarurile care pot cauza sufocarea :Bomboane
tari,bucati mari de carne,morvoc, mar sau piine
-Rugati copilul sa se aseze cind maninca .Nu-i permiteti sa mearga sau sa
alerge in timp ce maninca
-Creeati o atmosfera linistita in timpul mesei ,Daca copilul este supraagitat el
poate sufoca
Alimentatia copiilor prescolari (3-6 ani)
Adesea copii preascolari sunt capriciosi in alegerea alimentelor .Ei pot sa
manince mult timp acelas aliment si as refuze altele pentru care mai apoi pe
neasteptate sa renunte brusc la alimentele pe care le prefera,La aceasta virsta
de extinde viata sociala:vizita la alti copii,plimbari in afara locuintei .viata in
colectivitate.Copilul poate pierde uneori din mesele principale in timp ce se
afla in afara locuintei in asa situatii lor li se ofera o gustare alcatuita din
dulciuri sau fainoase. Asa o dieta dezichilibarata poate conduce la aparatia
anemiei,distrofiilor ,cariilor dentare,obezitatii,parazitozelor .In ratia zilnica
copilului trebuei incluse toate alimente ce permit dezvoltarea lui optimala . De
asemenea este necesar de a exclude alimentarea prea
sarata,iuti,condimentate .Copilul va fi invatat sa se spele pe miini la fiecare
masa si sa-si curate dintii dupa fiecare masa.Este necesar ca mesele sa fie
servite in comun cu parintii sau cu ceilalti membrii ai familiei .De la 4 ani
copilul trebuie invatat sa foloseasca furculita iar la 5 ani- cutitul.Are o mare
 importanta si durata mesei ,Pentru o digestie normala durata dejunului si cinei
trebuie sa constituie circa 15 min,a prinzului -30 min Masa prea indelungata
sau pripita are actiuni nociva asupra organismul copilului .Sfaturi pentru
parinti :
Cum puteti invata copilul sa se comporte frumos la masa?
-Asezati-va la masa cu toata familia
-Permiteti copilului sa decida si sa aleaga singur hrana solicitata
-Oferitii copilului bucate diverse si incurajati-l sa guste din toate;
-Permitetii copilului sa va ajute la procurarea alimentelor si la prepararea
acestora
Ce pot face ca luare meselor sa fie o activitate placuta?
-Laudati copilul cind incearca sa manince noi alimente
-Laudati copilul pentru un comportament corect la masa
-Creati o atmosfera relaxanta in timpul mesei
Ce cantitate de alimente poate consuma copilul?
-Dati-i copilului de 3 ori pe zi bucate consumate in familie ( ca mese de baza)
-La fiecare masa oferiti copilului cite 350 ml hrana
-Intre mesele de baza dati-i copilului de 2 ori pe zi alimente suplimentare
-Incurajati copilul sa manince
-Limitati consumul de dulciuri
Ce ar trebui sa bea ?
-Copilul trebuie sa bea in jur de 2 cani cu lapte
-Excludezi bauturile carbogazoase comerciale
Cum puteri preveni sufocarea?
-Modificati anumite alimente in scopul unei alimenatii securizante . De
exemplu taiati carnea in bucati mai mici,striviti miezul de nuci , fructele sau
legumele
-Rugati copilul sa se aseze cind ia masa
-Creeati o atmosfera linistita in timpul mesei
Alimentatia scolarului
in aceasta perioada copilul este influentat mai mult de climatul social si
cultural in care traieste , mai ales de scoala .Activitatea scoala,practicarea
sportului ,lipsa de acasa a copilului la orele cind trebuie sa primeasca una din
mesele principale ,pot influenta negativ asupra alimentatiei copilului .Copilul
trebuie sa aiba 3 mese principale si 1-2 gustari .Mesele principale vor avea
-Micul dejun-lapte cu tartine ,brinza, gem
-Prinzul-supe,ciorbe,carne,peste, cartofi, salata verfe, de rosii sau alte cruditati
-Cina-doua feluri de mincare, unul cu carne, brinza sau oua,salata si un desert
33. Traumele cerebrale obstetricale ale nou-născutului. Cauzele, semnele
clinice, tratamentul, îngrijirea. Asistenţa în convulsii în viziunea CIMC.
Encefalopatia traumatica a nou-nascutului este o afectiune a sistemului nervos
central provocata cu precaderea de actiune mecanica si traumatizanta a nasterii
si de insuficienta oxinearii (hipoxia) fatului.Traumatismele obstreticale
cerebrale sunt determinate de factori favorizanti si determinanti.Factorii
favorizanti:
-Patologia intrauterina (maladii infectioase,vicii de dezvoltare,boala
hemoragica a nou-nascutului)
-Prematuritatea ,dismaturitatea,postmaturitatea
-Maladii ale gravidei (cardiovasculare,endocrine,infectioase,gestoze)
-Virsta gravidei
-Sarcini multiple
-Particularitatiile morfofunctionale ale nou-nascutului (distanta redusa intre
calota si masa cerebrala ,fragilitatea vasculara sporita
Factorii nefavorizanti
Traumatismul mecanic
-Folosirea instrumentelor obstreticale (forcepsul,vacuum-extractorul)
-Bazinul ingust al mamei
-Craniul mare al fatului
-Tractiune fortata a fatului
Traumatismul hipoxic
Este prezent de ischemie si hipoxie care conditioneaza afectarea neuronilor si
capilarilor.In urma ischemiei cerebrale se stimuleaza metabolismul anaerob,ce
faciliteaza trecerea Na si Cl in celula si aparitia edemului cerebral.
Semnele clinice
Perioada acuta –se caracterizeaza initial prin simptome de inhibitie
psihomotorie ,care se mentin 3-4 zile:
-Starea generala este modificata,faciesul este suferin,anxios,tipatul slab
-Ochii larg deschisi ,privirea este fixata intr-un punct ,clipitul este rar
-Respiratia este superfeciala cu geamat,apar batai ale aripiilor nazale
-Sunt caracteristice crize de apnee si cianoza
-Reflexele sunt diminuate ,copii refuza suptul
Peste un timp oarecare se asociaza simpotomele de hiperexcitabilitate a
copilului
-Copii devin agitati ,apare starea de hiperalerta
-Apare un tipat specific slab,continuu
-Respiratia este dificiala,zgomotoasa cu crize de apnee
-Apar criza de febra sau starea de hipotermie
-Dereglari gastrointestinale ; voma,balonare,constipatii,pareza intestinala
Treptat se instaleaza simptomele neurologice de focar
-Simptome de afectare a nervilor cranieni (ptoza,srabism,nistagm,disparitia
suptului)
-Simpotemele de afectare a creierului (pareze,paralizii,)
 Perioada de recuperare –recuperarea timpurie a copilului are loc in
traumatismele usoare,in cele moderate are loc foarte lent cu depistarea
sechelelor neurologice,care determina encefalopatii cronice infantile ,retard
psihic ,surdo-mutitate,epilepsii,pareze,paralizii,hidrocefalii
Tratamentul curativ aplicat de urgenta trebuie efecutat in conditii de igiena
sporita,cu repaus absolut la pat sau incubator cu evitarea exercitiilor si
manipulatiilor inutile
-Copilul se plaseaza in incubator cu partea toracica mai ridicata.Periodic se
aspira secretiile din caile respiratorii.Copilul se culca decubit dorso-lateral,in
scopul prevenirii asfixiei
-Toate manoperele necesare copilului se efectueaza atent,preferabil in
incubator sau patuc,deoarece schimbare frecventa a pozitiei conditioneaza
aparitia convulsiilor
-Copiilor ingirjiti in patucuri la picioare li se aplica termofoare
-In regiunea craniana se aplica punga cu gheata cu scop de a preveni
raspindirea hemoragiei,Punga se aplica timp de 30-60 min la distanta de 1,5-2
cm de la craniu poate fi aplicat repetat dupa un repaus de 30 min
-Alaptarea la sinul mamei in primele zile se interzice,deoarece suptul este un
efort fizic insemnat ,care poate agrava starea copilului ,copii sunt alimentati cu
lingurita ,cei gravi prin sonda nazogastrala
-Cu scopul micsorarii permeabilitatii vaselor sangvine ,imbunatatirea coagularii
singelui se administreaza vitamina K,C gluconat de Ca;
-Pentru combaterea starii de excitabilitate sporita a sistemului nervos se
administreaza sedative,neuroleptice-aminazin,seduxen,sulfat de
magneziu,fenobarbital
-In caz de deshidratare ,colaps vascular-perfuzii venoase cu soltuii electrolitice si
substituienti de plasma
In perioada de recuperare se indica:
-Remedii care stimuleaza procesele trofice in crier
(cerebrolizina,nootropil,vitaminele grupei B
-Stimularea circulatiei singelui la creer (cinarizin,cavinton,trental)
-Masajul,gimnastica curativa
-Metode fizioterapeutice de tratament
In perioada sechelelor neurologice se recomanda
-Cure de tratament recuperator
Dupa externarea din stationar copii cu encefalopatii sunt supravegheati de catre
medicul psiho-neurolog,care monotorizeaza starea copilului,ingrijirea si
tratamentul

Asistenta in convulsii
Tratati convulsiile cu Diazepam
 -Asigurati permiabilitatea cailor respiratorii
-Intoarceti copilul pe o parte pantru a preveni aspiratia
-Se interzice de a introduce ceva in cavitatea bucala
-Daca buzele si limba copilului sunt de culoare vinete ,deschideti,examinati si
convigenti-va de faptul ca caile respiratorii sunt curate
-Daca este necesar aspirati din laringe sputa cu ajutorul cateterului introdus
transnazal
-Administrati Diazepam rectal
-Aspirati din fiola intr-o seringa tuberculinica o doza de diazepam .Apoi
inlaturati acul
-Introduceti seringa rectal la adincimea de 4-5 cm si injectati solutia de diazepam

-Mentineti fesele timp de citeva minute strinse una de alta

-Daca este febra micsorati temperatura corpului
-Frictionati copilul cu apa de temperatura corpului.

34. Patologia ombilicului la nou-născut (gangrena bontului ombilical,

omfalitele), cauzele, semnele clinice, particularităţile tratamentului,
îngrijirii, profilaxiei. Conduita în viziunea CIMC.
Patologia ombilicului –cuprinde leziuni care apar inaintea si dupa caderea
bontului ,fiind generate de ingrijirea incorecta a bontului ombilical si a plagii
ombilicale,De obicei bontul ombilical amputeaza la a 3-5 zi de la nastrea iar
plaga regenereaza in decurs de 15 zile.Pina la vindecarea plaga ombilicala
prezinta o poarta importanta pentru patrunderea infectiei .
Gangrena bontului ombilical –se manifesta prin congestia si edemul bontului
care ulterior se necrotizeaza ,Starea generala se modifica,cu aparitia febrei,
dereglarea suptului,somnului,Boala poate progresa si conduce la fegmon
ombilical ,tromboflembita ombilicala,septicemie.
Omfalita catarala-se manifesta prin hiperemia si edemul plagii ombilicale si a
pielii circumscrie cu raza mai mica de 1 cm ,Eliminarile din plaga ombilicala
capata un caracter serios sau seo-purulent \cu miros fetid,Starea generala de
obicei nu este modificata
-Omfalita flegmanoasa si necrotica-Hiperemia si edemul pielii se extinde
periombilical la o distanta mai mare de 1 cm de la ombilic.Pielea din jurul
ombilicului ,este indurata,poate avea o nuanta cioanotica cu vizualizarea
capilarelor turgescente,datorita antrenarii lor in procesul inflamator,Eliminarile
din plaga ombilicala au un caracter sero-purulent sau sangviolent,cu miros
fetid.In lipsa tratamentului apar sectoare de distructie .In cadrul examinarii unui
sugar mic bolnav cu patologie cutanata sau ombilicala,specialistul medical va
verifica semnele infectiei bacteriene posibile,mai ales a unei infectii severe care
foarte repede poate conduce la deces.Se examineaza urmatoarele:
-Frecventa respiratiei pe minut
-Tirajul vadit al cutiei toracice
-Flotatia airpilor nazale
-Determinarea gifiitului
Eliminari purulente din ureche
-Hiperemia ombilicului si eliminari purulente
-Se masoara temperatura corporala
-Se determina starea de letargie sau fara cunostinta
-Se apreciaza miscarile copilului
In timpul examinarii copilul trebuie sa fie linistit sau poate sa doarma,Pe
parcusul apreciei primelor semne ,copilul se poate trezi si atunci se verifica
starea de letargie si miscarile lui.
Infectia bacteriana severa va prezenta sugarul mic bolnav cu
pemfigus,ostiofoliculita,furuncule,absese,carbuncule,flegmona,pneumonii,meni
ngite,septicemie.Pina a fi spitalizat sugarul mic i se administreaza intramuscular
benzipicilina si gentamicina,in continuare se trateaza profilactic hipoglicemia
prin aplicarea sugarului mic la sin.Dupa ce copilul se acorda primul ajutor de
urgenta parintilor se lamureste necesitatea internarii in stationar.In timpul
transportarii se evita dezvoltarea hipotermiei nou-nascutului ,pentru aceasta
mamei se recomanda sa invaleasca copilul ,sa-l incalzeasca in bratele sale .Daca
la sugarul examinat din totalitatea se semne vor fi depistate mai putin de 10
pustule pe corp sau inflamatia ombilicului si a pielii circumscrie cu raza mai
mica de 1 cm el va fi clasificat ca infectie bacteriana locala cu prescrierea
tratamentului la domiciliu,care include:
-Administrarea preparatului antibacterian pe cale orala
-Instruirea mamei sa trateze infectia locala
-Recomandari mamei refiritor ingrijirii sugarului la domiciliu
preparate antibacteriene –amoxicilina sau eritromicina.Mamei i se explica si e
se arata tratamentul infectiei locale .Personalul medical se va spala pe miini cu
apa si sapun,ulterior va spala puroiul si crustele cu apa si sapun ,va usca pielia
apoi o va prelucra cu violet de gentiana nedeluat de 0,5%.elementele se
preucreaza de 4 ori in zi,in decurs de 5 zile .De asemenea mamei se ofera
sfaturi referitor ingrijirii corecte a sugarului (lengerie curata,din fibre naturale
,baite igienice regulate)i se spune mamaei ca peste 2 zile copilul va fi adus la
medic pentru evaluarea starii lui , Mama va aduce copilul mai devreme daca
infectia progreseaza.Daca peste 2 zile dupa efectuarea tratamentului local cu
antiseptice infectia cutanta nu se micsoreaza ,numarul de vezicule creste sau
starea copilului se agraveaza ,copilul se spitalizeaza.
Daca hiperemia si edemul pielii se extinde la o distanta mai mare de 1 cm
deasupra ombilicului ,sau eliminarile purulente se mentin circa 2 zile,copilul se
spitalizeaza pentru tratamentul infectiei ombilicale severe in conditii de
 stationar
Daca eliminarile purulente si hiperemia s-au micsorat ,se continua tratamentul
la domiciliu.

35. Boala hemolitică a nou-născutului, noţiune, etiologia,

clasificarea,semnele clinice, tratamentul,îngrijirea, profilaxia.
Boala hemolitica a nou-nascutului este conditionata de conflictul imunologic
in urma incompatibilitatii singelui fatului si al mamei dupa Rhezus-factor sau
grupa sangvina .Etiologie-se cunosc 14 sisteme eritrocitare de baza,care
cuprind mai mult de 100 de antigene ,unul din ele fiind factorul Rh,care se
contine in eritrocitele a peste 80% de oameni,considerati Rh+.in componenta
sa factorul Rh,la rindul sau ,inculde 3 antigene-D,C,E ,Cel mai frecvent fiind
boala hemolitica produsa de antigenul D ,care poseda cea mai inalta activitate
antigenica,Deseori boala hemolitica apare la nou-nascutii care mostenesc de la
tata grupa II A si III B iar mama are grupa I 0.
Clasificare
I.Tipul de conflict
-Incompatibilitatea de grupa (AOB)
-Incompatibilitatea factorului Rh
-Incompatibilitatea in alte sisteme de antigene
II.Formele clinice
-Moartea intrauterina a fatului cu macerere
-Edematoasa
-Icterica
-Anemica
III Gradul de evolutie
-Usoara
-Medie
-Grava
Semnele clinice
Forma edematoasa –cea mai grava forma ,simptomele bolii incep sa se
dezvolte in perioada intrauterina si copilul se poate naste prematur
-Starea generala este foarte severa cu dereglari respiratorii,cardiovasculare
-Tegumentele sunt edemice,foarte palide,
-Se consemneaza cantitati mari de lichide in caviati-
abdominale,torarica,pericardica
-Este pronuntat edemul fietii.membrelor inferioare,organelor genitale externe
-Hepatosplenomegalia
-se dezvolta sindromul hemoragic
Prognosticul maladiei este nefavorbail deoarecere copii se nasc deseori morti
sau decedeaza in priemele ore dupa nastere
 Forma incterica-este de asemenea o forma severa a bolii hemolitice si se
manifesta in felul urmator:
-copii sunt pasivi,reflexele diminuate,actul de sugere foarte slab
-Icterul apare in primele ore dupa nastere ,se extind rapid ,intesificindu-se
-Tegumentele recapata o culoare galbuie,-verzuie
-Urina are culoare berei,materiile fecale-de culoare normala ,galben-surie
-Hepatosplenomegalia
-daca bilirubina sporeste mai mult de 300 mmoli\l la copil se dezvolta o stare
critica numita icterul nuclear,-care se caracterizeaza prin semnele
cerebrale:stare de letargie,apar simptome de encefalopatie,tremurul membrelor
,convulsii,hipertonie musculara,pareze,paralizii,poza
specifica,nistagmus,simptomul, apusul-soarelui
Forma anemica-forma cea mai usoara a bolii hemolitice ,Copilul se naste la
termen ,starea generala la inceputul este satisfacatoare si abea la a 4-7 zi se
modifica neinsemnat:
-Apare icterul tegumentelor care este confundat cu icterul fiziologic
-Se mareste in volum ficatul,si splina
-Copilul este putin pasiv,suge sinul mai lent
-Hemograma indica 140g\l de hemoglobina
Starea generala se imbunatateste rapid pe fundalul terapiei conservative
.Pronosticul este favorabil
Tratamentul-se efectueaza in dependenta de forma bolii hemolitice,In formele
usoare ale bolii se incepe cu terapia conservativa
-Fototerapia-se realizeaza in incubator unde este instalata sursa de fototerepia
la distanta de 45 cm ,de la copil ,Se protejeaza ochii si organele
genitale,copilul este iradat in decurs de 2-3 ore la intervalele de 2 zile,
-Vitaminoterapia –B1,B2,B3
-Medicamente ce stimuleaza sinteza glucuroniltransferazei: fenobarbital in
combinatie cu cordiamina
-Preparate ce stimuleaza excretia biluribinei din intestin-
sorbenti,:carbelon,polifepan,smecta,sorbit
-oxigenoterapia
Daca terapia de mai sus este neefectiva se trece la terapia hemotransfuzionala
In cazul incompatibilitatii dupa Rh-factorul,se indica transfuzii de singe
copilul de aceeasi grupa Rh,negativ care grabeste insanatosirea.
Profilaxia
-Depistarea gravidelor cu risc sporit pentru boala hemolitica a nou-nascutului
-Profilaxia avorturilor la femeile Rh-negative
-Administrarea globulinei anti –D femeii Rh-negativ in primele 48 ore dupa
nastere sau dupa avort ,care va inhiba sinteza anticorpilor
-Gravidele cu titrul inalt de anticorpi se recomanda nasterea timpurie a copilului
 la termenul sarcinii de 38-39 de saptamini prin operatie cezariana
36. Maladiile nou-născutului: patologia cutanată a nou-născutului de
origine neinfecțioasă.
Patologia cutanata poate fi de origine:
Neinfectioasa: 1.Dermatitele de contact si cele seboreice
2.Miliaria,eritem neonatal (toxic);
3.Milia facial
1.Dermatitele de contact:

DC peribucala.Apare in jurul cavitatii bucale in urma actiunii prelungite a

salivei,regurgitatiilor alimentare si se manifesta initial prin eritem apoi vezicule
si zemuire.

DC perianal. Repezinta un raspuns iritativ la componentii materiilor fecale,cu o

incidenta mai crescuta la nou-nascuti alimentati artificial.Debuteaza in primele
zile dupa nastere prin eritem perianal pe o arie de 2-4 cm, cu eroziuni
superficiale.Se poate asocial cu dermatita de scutec.Tratamentul consta din
pastrarea unei igieni corecte

Dermatita de scutec. Reprezinta in aria genital,pubiana,fese,abdoen inferior,

cu respectarea in general al pliurilor.In forme severe apare un eritem intens,
urmat de descuamarea lamelara sau de aparitie eroziunilor si a
microveziculelor ce pot conduce la ulceratii.
Tratament consta in spalarea fregventa a regiunii perineogenitale cu solutie
slab antiseptic,uscarea riguroasa si aplicarea cremelor pentru copii,uleiuri
vegetale steril,crème cu anticandidozice.La aparitia eroziunilor pielea se
prelucreaza cu solutie de violet de gentian 0.5%,albastru de metilen.
Intertrigo prezinta o dermatoza inflatorie a pliurilor provocata de macerarea si
frecarea suprafetelor cutanate in conditii de igiena deficitara,obezitate,
supraincalzire si umeditate sporita.In cazuri grave suprafata intertrigourilor
poate sa se macereze sis a serveasca drept poarta de intrare a infectiilor.
Tratament:consta din spalarea frecventa cu apa si aplicarea pe sectoarele
afectate a uleiului vegetal steril,uleiuri a vitaminei A,crème special pt
copii.Suprafetele macerate vor fi prelucrate cu violet de gentian 0.5%,albastru
de metilen.
Miliaria(sudamina) afectiune a glandelor sudoripare care survine dupa
supraincalzire cauza fiind imaturitatea relativa a ducturilor sudoripare.
Tratament:consta in bai zilnice cu solutie slab antiseptice.Se respecta igiena
 lengeriei si intretinerea unei temperature adecvate in incaperi.
Dermatita seboreica este o dermatoza inflamatorie neexudativa,apare la virta
3-8 sapt.Debuteaza prin aparitia scuamelor pe regiunile pieloase ale
corpului.Placile sunt slab aderente de culoare galben-maronie la nivelul
scalpului si alb uscate.Eruptia nu este insotita de modificarea starii generale si
ici de prurit.
Masuri de ingrijire: imbairea a cel putin odata pe zi urmata de aplicarea
cremelor emoilente sau paste cu substante anticandidozice.

37. Patologia cutanată a nou-născutului de origine infecțioasă:

veziculopustuloza, osteofoliculita, furunculul. Conjunctivitele nou-
născutului. Conduita sugarului cu infecție bacteriană la nivelul AMP.

*Veziculopustuloza:pe suprafetele corpului apar vezicule superficiale cu

diametrul 1-3mm cu continut seros care devine purulent.Se localizeaza intre
fese,cap,plicile pielii,partea interna a coapselor.Starea generala nu este
modificata.Numarul multiplu de vezicule si pustule genereaza modificari a
starii generale cu febra,insomnia,agitatie,dereglarea suptului.

*Ostiofoliculita: apare in primile saptamini de viata,indeosebi in regiunile

pieloase a corpului.Apare o pustula dura de la marimea unui bob de mei pina
la un bob de linte si intrata de un fir de par,fiind inconjurata de un halou
eritimatos.Pestele una-doua zile pustulele se sparg cu formarea
eroziilor,ulceratii,care se acopera cu cruste galbui.Starea generala se
modifica,din cauza durerilor copii sunt agitati,rau dorm.

*Furunculul:este o inflamatie a folicului pilosebaceu si a tesutului din jurul

lui.Leziunea se manifesta prin nodozitati profunde de marimea unei cirese
dure,dureroase,cenrtata de un fir de par,inconjurata de un edem
inflamator.Dupa citeva zile nodozitatea ajunge la supuratie cu formarea unei
ulceratii crateroforme.Dupa vindecare ramine cicatrice deprimate.Forunculoza
poate evolua pina la2-3 luni.Ea se constata la aparitia mai multor foruncule
concomitent.

Conjunctivitele prezinta o afectiune frecventa a sugarilor in primile saptamini

de viata,fiind generate de nerespectarea cerintelor igienice la ingrijirea
copiilor.Se manifesta prin edemul si congestia conjunctivei ochiului,eliminari
serosae sau seropurulente din ochi.Netratarea copilului poate duce la ulceratia
corneei si la orbire.
Managementul oftamiei:
-se respecta masurile de igiena
-pleoapele se prelucreaza cu apa fiarta si racita,utilizind tampoane curate
separate,de la unghiul extern spre cel intern
-se administreaza de 3 ori\zi unguent de tetraciclina 1% sau eritromicina 0.5%

Conduita sugarului cu infectie bacteriana la nivel AMP

Se examineaza urmatoarele:
-frg respiratiei pe min
-tirajul vadit al cutiei toracice
-flotatia aripilor nazale
-determinarea gifiitului
-eliminari purulente din urechi
-hiperemia ombilicului si eliminari purulente
-se masoara temperature corporala
-se cauta elemente purulente pe piele
-se determina starea de letargie sau fara cunosinta
-se apreciaza miscarile copilului
In timpul examinarii copilul trebuie sa fie linistit sau chiar sa doarma.

38. Maladiile nou-născutului: patologia cutanată de origine infecțioasă:

pemfigusul neonatal, pseudofurunculoza, flegmona nou-născutului,
Sepsisul neonatal. Conduita sugarului cu infecție bacteriană la nivelul
AMP.
Pemfigusul neonatal:prezinta o maladie microbiana foarte
contagioasa.Apare in primile 3-6 zile dupa nastere sau mai tirziu.Se
caracterzeaza prin aparitia veziculelor sau bulelor rotunde sau ovale cu
diametrul 3-10mm cu continut clar sau hemoragic.Leziunile apar pe un fundal
eritimatos,sunt raspindite pe intreg corpul cu exceptia palmelor.Bulele se rup
usor, conflueaza intre ele lasind ulceratii superficiale cu zmeurie care se
acopera de cruste subtiri.Eruptia este insotita de febra,turlburari digestive,nu
lasa cicatrice,numai pete de nuanta rosie care dispar ulterior.

Pseudoforunculoza: o inflamatie purulenta a glandelor sudoripare.Se

localizeaza mai ales in regiunile pieloase ale corpului si in regiuni neingrijite ale
corpului.Se deregleaza starea generala, creste temperature si e posibila
septicemia.
Flegmona nou-nascutului: este o maladie icrobiana foarte grava cu afectarea nu
numai a pielii,dar si a tesutului subcutanat.La inceput apar macule
eritimatoase,turgescente,care repede progreseaza si conflueaza intre ele.Pielea
recapata o culoare rosie cianotica,urmate de aparitia sectoarelor distrofice cu
edem si fluctuatie.Procesul inflamator se poate extinde in stratul
muscular,coaste,cavitatea pleurala,pericard,generind o infectie generalizata cu
prognostic nefavorabil.

Conduita sugarului cu infectie bacteriana la nivel AMP

Se examineaza urmatoarele:
-frg respiratiei pe min
-tirajul vadit al cutiei toracice
-flotatia aripilor nazale
-determinarea gifiitului
-eliminari purulente din urechi
-hiperemia ombilicului si eliminari purulente
-se masoara temperature corporala
-se cauta elemente purulente pe piele
-se determina starea de letargie sau fara cunosinta
-se apreciaza miscarile copilului
In timpul examinarii copilul trebuie sa fie linistit sau chiar sa doarma.

39. Traumele cerebrale obstetricale ale nou-născutului. Cauzele, semnele

clinice, tratamentul, îngrijirea. Asistenţa în convulsii în viziunea CIMC.
Traumele obstetricale cerebrale constituie o afectiune a sistemului nervos
central,provocata cu precadere de actiune mecanica si traumatizanta a
nasterii si de insuficienta oxigenarii fatului.
Cauze:
-patologia intrauterina
-prematuritate
-dismaturitate
-postmaturitate
-maladia gravidei
-virsta gravidei
-sarcini multiple
 -mecanismul travaliului
-particularitati morfofunctionale a nou-nascutului

Semnele clinice:
-semne precoce a hipertensiunii intracraniene(bombarea si pulsarea
fontanelei,largirea suturilor)
-hiperexcitabilitate(neliniste,tremur al extremitatilor,dereglarea somnului,apare
un tipat specific slab,continuu-numit cerebral.Reflexele de sugere si deglutitie
sunt diminuate.Hipertonia muschilor flexori explica pozitia specifica a
copilului:cap flectat pe spate,membrele intinse,pumnii strinsi si lipiti de
torace.Respiratia este dificila,crize de apnie.Apar crize de febra,stare de
hipotermie)
-letargie,convulsii,dilatarea unilaterala a pupilei pe partea hemoragiei

Ingrijire si tratament
1.Asigurarea regimului protector de ingrijire
2.Resuscitarea primara si transportarea a copilului protectoare
3.Asigurarea acceslui venos cu administrarea i/v a solutiilor
4.Corectia hipovolemiei si a tensiunii arteriale
5.In caz de insuficienta a contractilitatii miocardului se adm dopamina 5-
10mkg/kg/min
6.Oxigenoterapia
7.Metode alternative de alimentare cu lapte matern
8.Administrarea analgezicelor
9.Terapia convulsiilor
10.Punctiile lombare sau ventriculare curative
11.Administrarea diureticilor(inhibitorilor carboanhidrazei)
12.Tratament chirurgical
13.Vitamina K 1-5mg i/v
14.Transfuzie de singe/masa eritrocitara

Tratamentul anticonvulsiv:
Daca convulsiile se repeta urmtoarele doua zile,se indica fenobarbital in doza
de sustinere 5mg/kg fiecare 12 h per os atita timp pina cind copilul nu va mai
avea convulsii timp de 7 zile.Daca convulsiile nu se repeta timp de 2 zile,se trece
la administrarea fenobarbitalului per os timp de 7 zile(in lipsa convulsiilor).Daca
peste 2 zile convulsiile se repeta,tratamentul se incepe dupa schema initiala cu
trecere la doza de sustinere 5mg/kg per os timp de 7 cile in lipsa
convulsiilor.Dupa terminarea administrarii fenobarbitalului copilul este observat
de medic cel putin inca 3 zile

40. Patologia ombilicului la nou-născut (gangrena bontului ombilical,

omfalitele), cauzele, semnele clinice, particularităţile tratamentului,
îngrijirii, profilaxiei. Conduita în viziunea CIMC.
Cuprinde diferite leziuni care apar inaintea si dupa caderea bontului
ombilical,fiind generate de ingrijirea incorecta a bontului ombilical si a plagii
ombilicale.
Gangrena bontului ombilical: se manifesta prin congestia si edemul bontului
care ulterior se necrotizeaza.Starea generala se modifica,cu aparitia
febrei,dereglarea suptului, somnului, etc. Boala poate progresa si conduce la
flegmon ombilical,tromboflebita ombilicala,septicemie.
Tratament la domiciliu care include:
-Administrarea preparatului antibacterian pe cale orala
-Instruirea mamei sa trateze infectia locala
-Recomandari mamei referitor ingrijirii sugarului la domiciliu
Mama se va spala pe miini cu apa calda si sapun.Ulterior va spala puroiul si
crustele cu apa si sapun, va usca pielea apoi o va prelucra cu violet de
gentiana diluat de 0.5%.Elementele se prelucreaza de patru ori in zi,in decurs
de 5 zile.

Omfalita catarala: se manifesta prin hiperemia si edemul plagii ombilicale si a

pielii circumscrise cu raza mai mica de 1 cm.Eliminarile din plaga ombilicala
capata un caracter seros sau sero-purulent cu miros fetid.Starea generala de
obicei n este odificata.
Tratament la domiciliu care include:
-Administrarea preparatului antibacterian pe cale orala
-Instruirea mamei sa trateze infectia locala
-Recomandari mamei referitor ingrijirii sugarului la domiciliu
Mama se va spala pe miini cu apa calda si sapun.Ulterior va spala puroiul si
crustele cu apa si sapun, va usca pielea apoi o va prelucra cu violet de gentiana
diluat de 0.5%.Elementele se prelucreaza de patru ori in zi,in decurs de 5 zile.
Omfalita flegmanoasa si necrotica: Hiperemia si edemul pielii se extind
periombilical la o distanta mai mare de 1 cm de la ombilic.Pielea din jurul
ombilicului este indurata,poate avea o nuanta cianotica cu vizualizarea
capilarelor turgescente,datorita antrenarii lor in procesul inflamator.Eliminarile
din plaga ombilicala sunt sero-purulene sau sangvinolente, cu miros fetid.In
lipsa tratamentului apar sectoare de dstructie.
Tratament: pina a fi spitalizat,sugarului mic i se administreaza intramusclar
benzilpenicilina si gentamicina.In continuarea se trateaza profilactic
hipoglicemia prin aplicarea sugarului la sin. Daca sugarul nu este in stare sa ia
sinul,dar poate inghiti, i se ofera 30-50 ml lapte matern sau apa indulcita(20g
ceai cu zahar la 200 ml apa curata) si apoi se purcede la drum

41. Boala hemolitică a nou-născutului, cauzele, semnele clinice,

tratamentul,îngrijirea.
Boala hemolitica a nou-nascutuui este conditionata de conflictual
immunologic in urma incompatibilitatii singelui fatului si al mamei dupa
Rhezus-factor sau grupa sangvina
Cauza: In component sa factorul Rh, la rindul sau, include 3 antigene-
D,C,E.Cel mai frecvent boala hemolitica este produsa de antigenul D, care
poseda cea mai inalta activitate antigenica
Factorii de risc:
-Nasteri frecvente in anamneza
-Factori obstetricali (operatia cezariana sau alte leziuni ale placentei)
-Sexul (riscul mai mare la baieti decit la fete)
-Factorul etnic(single Rh- este characteristic la 15% din populatia
caucaziana,la 5% de rasa negroida si nu se observa la populatia Orientului)

Semne clinice:
Forma edematoasa:
-Starea generala foarte severa cu ereglari respiratorii,cardiovasculare
-Tegumentele sunt edemice,foarte palide,datorita anemizarii copilului
-Este pronuntat edemul fetei,membrelor inferioare,organelor genitale externe
-Reflexele diminuate,hipotonie musculara
-Hepatosplenomegalia
-Se dezvolta sindromul hemoragic
-Bilirubina este mai mare de 300-400 mkmol/l
Forma icterica:
-Copii sunt pasivi,reflexele diminuate,actul de sugere foarte slab
-icterul apare in primele ore dupa nastere,se extend repede
-tegumentele recapata o cuoare galbena-verzuie
-urina are culoarea berei,materiile fecale- de culoare normal,galben-surie
-hepatosplenomegalia
-anemie
-bilirubina atinge 200-300 mkmol/l

Forma anemica:
-apare icterul tegumentelor care este confundat cu icterul fiziologic
-se mareste in volum ficatul si splina
-copilul este putin pasiv,suge sinul mai lent
-hemograma indica 140g/l de hemoglobin
-bilirubina sporeste pina la 60mkmol/l

Tratamentul:
Obiectivele: 1.Prevenirea dezvoltarii icterului nuclear
2.Tratamentul anemiei
3.Supravietuirea copilului
In formele usoare ale bolii:
-Fototerapia, in cazul cind bilirubina este crscuta moderat.Se ealizeaza in
incubator unde este instalata sursa de fototerapie la distanta de 45 cm de la
copil.Se protejeaza ochii si org genitale. Este iradiat in decurs de 2-3 ore la
interval de 6-12 ore.Durata tratamentului este de 24-48 h
-Terapia de perfuzie in combinatie cu fototerapia se realizeaza,cind fototerapia
este ineficienta
-Daca terapia de mai sus este ineficienta se trece la terapia
hemotransfuzionala
In cazul incompatibilitatii dupa Rh-, se indica transfuzii de singe de aceeasi
grupa, Rh-, care grabeste insanatosirea, cite 80-100 ml/kg copiilor nascuti la
termen si 110-115 ml/kg copiilor premature
In boala hemolitica generate de incompatibilitatea feto-materna dupa gruele
sangvine,hemostransfuzia se face cu singe 0(I), masa eritrocitara 0(I) sau singe
de aceeasi grupa ca si a copilului.
42. Rahitismul. Cauzele, clasificarea, tabloul clinic, diagnosticul,
tratamentul şi îngrijirea, profilaxia. Conduita copilului bolnav în viziunea
Protocolului clinic naţional.
Rahitismul este o tulburare de mineralizare a istemului osos cu aparitia
modificarilor tipice scheletului si tulburarlor neurovegetative,musculare,
metabolice si endocrine ca urmare a deficitului de vitamin D.
Cauze: Principalul factor etiologic in declansarea rahitismului este deficitul de
aport alimentar de vitamin D si lipsa expunerii la razele soarelui.
-Carenta maternal de vitamin D
-prematuritatea/dismaturitatea
-Gemelaritatea
-predispozitia familiar
-aport oral redus de vitamin D
-Pastrarea incorecta a formulelor lactate
-hrana bogata in fosfor inhiba absorbtia de Ca in intestinal subtire
-Maladii ale sistemului excretor
-maladii ale sistemului gastrointestinal
-nerespectarea regimului de ingrijire si calire
-factori climaterici
-factori habituali
-tegumente pigmentate

Clasificarea rahitismului:
Gradul de gravitate: I, II, III.
Provenienta insuficientei vitaminei D:
-alimentara
-infectioasa
-alimentar-infectioasa
-habituala
-lipsa profilaxiei medicamentoase
-profilaxie medicamnetoasa cu doze mici
-indusa prin fenobarbital
Perioada:
*Debut *Stare *Convalescenta
Evolutie:
-Acuta
-Subacuta
-Recidivanta
Complicatii:
-Convulsii,mobilizare convulsive
-Spasmofilie
-Dereglari respiratorii
-Dereglari cardiace
-Deformatii osoase

Tabloul clinic: Evolueaza in 3 perioade:

1. Perioada de debut (durata 2-3luni)
Apar manifestari neurovegetative:agitatie, iritabilitate sporita, somn
superficial, tresariri la lumina puternica sau sunete, transpiratii abundente
mai ales in timpul alaptarii si somnului.Pielea devine umeda cu miliarie
permanenta,intertrigouri,in regiunea occipital a craniului alopetie.Se
micsoreaza pofta de mincare,apare scaunul constipate.Urina capata un miros
intepator de ammoniac.
2.Perioada de stare
Craniu:
-craniotabes,caracterizat printr-un ramolisment al zonelor occipital si
parietale
-ramolizarea suturilor dintre oase,bose frontale,bose parietale,aplatisari
occipital, eruptia intirziata a dintilor
-fontanela anterioara larg deschisa dupa virsta de 8 luni
-persistenta fontanelei anterioare dupa virsta de 15 luni
Torace:
-tumefactia jonctiunilor condrocostale,realizind asa numitele ,, matanii
costale’’,vizibile si palpabile
-deformatia cutiei toracice:aplatizarea antero-posterioara asa numitul ,,piept
de cizmar’’ si aplatizarea laterala ,,piept aviar’’, largirea aperturii inferioare a
coastelor si ingustarea celei superioare,largirea bazei toracelui cu
proieminenta falselor coaste,,torace in forma de clopot’’
 Membre:
-tumefieri epifizare la nivelul oaselor lungi,foarte aproape de articulatiile
pumnului si gleznelor ,,bratarile metafizare’’
-tumefieri la nivelul falangelor ,,siragul de pierle’’
-deformari caracteristice,dupa instalarea mersului: member in forma unor
paranteze sau in asa numita poza cavaleristului, mers leganat
-talpa plata
Coloana vertebrala:
-cifoza dorsolombara
-scolioza,cifoza,lordoza
-bazin rahitic plat

Hipotonia musculara:
-postura cifotica in pozitia sezinda (picioarele incrucisate si sprijinirea cu miinile)
-distensia abdominala cu hernie ombilicala ,,abdomen batracian’’
-balansarea articulatiilor
-dezvoltarea piciorului plat

Semne legate de carente nutritionale

-anemie feriptiva
-hepatosplenomegalie
-scaun instabil

3.Perioada de convalescenta
Dispar semnele sin partea sistemului nervos,se intaresc oasele,se dezvolta
functiile statice si motorii, se micsoreaza ficatul si splina, dispar treptat
dereglarile functionale ale organelor interne.

Tratamentul:
Tratamentul specific consta din administrarea vitaminei D in doza zilnica de
2000-5000UI in decurs de 30-45 zile cu revenirea ulterioara la dozele
profilactice.
Preparatele farmaceutice folosite in profilaxia si tratamentul rahitismului sunt
divizate in 3 grupe mari:
1.Grupa I- calciferolii solutii alcoolice,apoase,uleioase,pastille,drajeuri,forme
injectabile
2.Grupa II- calcidiolii (10 ori mai active ca gr.I) solutii
alcoolice,leioase,pastille,forme injectabile
3.Grupa III- calcitriolii (100 ori mai activi ca I gr.) solutii
alcoolice,uleioase,capsule,pastille,forme injectabile

Profilaxia:
Insuficienta laptelui matern si a celui de vaci in vitamin D,continutul mic de
vitamin D in preparatele industrial de lapte,cresterea intense a scheletului
copilului impugn necesitatea suplimentarii ratiei alimentare cu vitamin D in mod
continuu in primele 24 luni. Profilaxia se face in doua moduri: prenatal si
postnatal
Prenatal:
-respectarea unui regim bine chibzuit cu includerea plimbarilor la aer liber de la
cel putin 2-4 ore/zi
-alimentatia echilibrata cu continutul de ingredient conform cerintelor
fiziologice
-respectarea igienei personal si a starii psihoemotionale bune
Doza optimala de vitamin D cu scop profilactic este de 500UI/zi in perioada rece
a anului cu termenul sarcinii de 28-30 saptamini.Gravidelor din grupa de risc
1000-5000UI/zi indifferent de anotimp
Postnatal:
-regim alimentar correct
-hrana complimentara la termen
-calirea
regim igienic
profilaxia bolilor infectioase
Administrarea dozei de vitamin D este necesar in prima saptamina d viata pina
la virsta de 2 ani,doza zilnica de 700UI

43. Maladiile alergice. Cauzele, formele clinice, semnele clinice în diferite

perioade ale copilăriei, noţiune de astm bronşic. Diagnosticul,
tratamentul, îngrijirea, profilaxia.
Maladiile alergice sunt provocate de diferiti factori numiti alergeni-substante
care provoaca la un copil snesibil reactii alergice manifestate prin:
-rinita
-conjunctivita
-eruptii cutanate(urticarie,dermatita atopica)
 -astm bronsic
-soc allergic

Manifestari clinice:
In primile luni de viata apar deobicei semnele diatezei exudative-
catarale,limfatico-hipoplastice si alergice fiind conditionate de sensibilitatea
alimentra in 89-90% din cazuri.Dupa virsta de un an se implica alte organe si
sisteme,apare polimorfismul clinic.Initial apar urmatoarele simtoame:
Cutanate
-pielea devine palida,uscata
-seboreea in regiunile piloase ale corpului si sprincenelor
-eritem pe frunte,fata,regiunea retroauriculara,eritem fesier,in plicile
fiziologice, intertrigo
-cruste de lapte pe obraji
-eruptii papuloase de dimensiuni mici
-leziuni de grataj
Digestive
-disfunctii gastrointestinale(vome,rugurgitatii, scaune instabile,uneori
diareice,cu mucozitati,cu fulgi albi)
-sindromul de maldigestie
Respiratorii
-infectii respiratorii frecvente
-vegetatii adenoide,polipoze nazale,rinosinuzite recidivante
-laringotraheite si bronsite obstructive,traheite,pneumonii
Nefrourinare
-disurie
-infectii nefrourinare(cistite,pielonefrite)

Astmul bronsic este o maladie inflamatorie a acailor respiratorii cu

hiperreactivitatea bronhiilor,care conduce la episoade repeatate de respiratie
dificila,zgomotoasa sau suieratoare,senzatie de stringere in piept,tuse,indeosebi
noaptea si dimineata.
Diagnostic:
-wheezing(respiratie dificila,bradipneica,zgomotoasa,suieratoare la expir)
-dispneea
-sufocarea
-tusea
-pozitia fortata
-toracele marit in volum
-tegumentele palide
-respiratie nazala dificila
-neliniste,agitatie

Tratamentul:
Evitarea alergenilor din mediul casnic
-praful de casa
-acarienii
-mucegaiul
-alergenii animalelor
-insectele si alergenii lor
-evitarea alergenilor din mediul extern
-polenul
-profilaxia infectiilor virale si bacteriene
-evitarea factorilor de stress
Dieta hipoalergica
Respectarea igienei copilului
Tratamentul medicamentos:
1.Remedii bronhodilatatoare pentru reducerea sindromului bronhoobstructiv
-cu durata scurta de actiune :Salbutamol,Fenoterol,Terbutalin
-cu durata lunga de actiune: Salmeterol,Formoterol
2.Remedii antiinflamatorii pentru reducerea inflamatiei bronsice
-medicatia antiinflamatoare steroidiana:
Beclometazone,Budesonide,Flunisolide,Prednizolon
-medicatia antiinfl. Non-steroidiana: intal, Ditec
3.Remedii antihistaminice:Ketotifen,Loratadin
4.Mucoliticele si expectorantele

Profilaxia:
-excluderea obiceiurilor vicioase
-alimentatia rationala a gravidei si mamei care alapteaza
-prevenirea infectiilor respiratorii
-administrarea remediilor medicamentoase numai la indicatia medicului
-alimentatia la sin
-evitarea contactului cu alergenii
-excluderea fumatului pasv la copil
-crearea atmosferei psihoemotionale optimale in familie

44. Dereglările cronice de nutriţie. Malnutriţia. Cauzele, gradele, semnele

clinice, conduita în viziunea CIMC, îngrijirea şi alimentaţia.
Supravegherea, profilaxia. Noţiune de obezitate.
Dereglarile cronice de nutritie se considera starile patologice care se
caracterizeaza prin dereglarea asimilarii produselor nutritive de tesuturile
organismului copiluli,cu o abatere de 10% fata de valorile medii ale virstei
Malnutritia este o dereglare cronica de nutritie determinata de carenta de
proteine si cea de calorii,caracterizata printr-o stagnare a cresterii
organismului,tulburari metabolice si modificarea reactivitatii organismului.
Gradele:
1.Malnutritie de gradul I (deficit ponderal 11-20%)
2.Malnutritie de gradul II (deficit ponderal 21-30%)
3.Malnutritie de gr. III (deficit ponderal 31% si mai mult)

Semnele clinice:
Gradul 1
-mucoasele usor palide
-activitatea motorie normala sau usor diminuata
-apetitul bun
-talia normala
-turgorul tesuturilor usor redus
-tesutul adipos redus pe torace si abdomen
-iritabilitate,neliniste,somn superficial
-rezistenta la infectii moderat scazuta
Gradul 2
-tegumentele palide si uscate
-unghiile subtiri
-parul subire,depigmentat
-turgorul tesuturilor micsorat
-pliul pielii revine lent
-apar escare si ulceratii
-talia normala sau cu un deficit de 2 cm
-musculatura hipotoa,abdomen balonat
-tesut adipos aproape disparut pe torace,abdomen,spate
-apetit redus
-termoreglarea dereglata
-consumul de oxigen redus
-scaun instabil,dispeptic
-dispar abilitatile de a tine capul,a sta,a merge
-imunitatea redusa

Gradul 3
-distrofia este foarte pronuntata,are aspectul unui schelet acoperit cu piele
-talia inferioara virstei cu 4-5cm
-tegumentele de culoare cenusie,uscate cu aspect cianotic,reci la
palpare.Elasticitatea pierduta,pe coapse si fese pielea atirna in pliuri
-tesutul adipos lipseste peste tot
-apetitul redus pina la anorexie
-mictiile rare,in cantitati ft mici,urina cu miros de acetona
-abdomen exclavat
-scaun constipat
-hepatosplenomegalia
-termoreglarea modificata
-musculatura atrofiata
-toate deprinderile motorii regreseaza,dispar abilitatile de a sta,a merge.

Alimentatia:
In malnutritia de gr 1 se fac doar corectii in alimentatia sugarului.Ratia zilnica de
hrana nu se schimba.Se mareste doar cantitatea de lichide administrate
Dietoterapia in malnutritia de gr 2,3 se petrece in trei etape:
1 etapa-alimentatia minimala.Se instituie un regim alimentar pentru
determinarea tolerantei digestive si se obtine o stabilitate a curbei ponderale
2 etapa- intermediara sau de corectie. Se caracterizeaza prin cresterea
cantitativa si calitativa a alimentelor.
3 etapa- alimentare optimala. Incepe cind curba este in crestere constanta.Sunt
satisfacute toate nevoile nutritive ale copilului

Profilaxia si tratamentul:
-Supravegherea medicala activa a copilului,in special in primile 3 luni de
viata,cind are loc cel mai rapid ritm de crestere,pentru depistarea pecoce si
inlaturarea subalimetatiei
-Mentinerea alimentatiei naturale
-Alimentatia mixta si artificiala corecta
-Diversificarea corecta a alimentatiei
-Extinderea educatiei nutritionale a parintilor
-Respectarea calndarului imunizarilor profilactice
-Depistarea precoce si tratamentul corect al infectiilor enterale si parentale

Obezitatea se defineste ca o acumulare in exces de tesut adipos ce conduce la

cresterea greutatii corpului.

45. Boala diareică acută. Cauzele, semnele clinice. Tratamentul conform

planului A, B, C în viziunea CIMC. Supravegherea.
Boala diareica acuta se defineste ca o modificare brutala a eliminarilor
fecale,scaunele devenind mai frecvente si de consistenta moale sau lichida
prin cresterea pierderilor de hidroelecroliti si risc de deshidratare.(3-4 sau
mai multe ori timp de 24h)
Cauze neinfectioase:
1.greseli alimentare cantitative si calitative
2.factori medicamentosi
3.factori alergici
4.malnutritia prin atrofia vilozitatilor intestinale
5.patologii de malabsorbtie
 6.diaree prin boli endocrine
7.defecte anatomice
Cauze infectioase:
1.Bacterii
-diferite tulpini de E.Coli
-salmonella,shigella
-campylobacter jejuni
-alti agenti microbieni:pseudomonas,enterobacter,citrobacter
2.Virusuri
-rotavirusuri,adenovirusuri,parvovirusuri
3.Protozoare
-giardia lamblia,cryptosporidium
4.Fungi
-candida albicans
5.Helminti
-ascaris,trichocefal

Semne clinice:
cu incubatie scurta(6-8h)
-varsaturi,astenie,anorexie,dureri abdominale,scaune frecvente,lichide cu
mucozitati sau grungi,cu miros putrid
-copilul e palid,agitat
de intensitate cu caracter foarte variat
-scaune cu singe,puroi,mucus
-dureri abdominale intensificate
-creste febra
-apar semne de deshidratare a org

Tratamentul dupa planul A:

Tratarea diareei la domiciliu
Consultarea mamei privitor la cele 3 reguli de tratament la domiciliu:
1.Oferirea lichidelor suplimentar
-a alapta la sin cit mai des si mai indelungat la fiecare priza
-daca este alimentat exclusiv la sin administrati-i SRO sau apa curata ca adaos la
laptele matern
-daca copilulnu este alimentat exclusiv la sin,administrati-i :SRO, lichide ce au la
baza produse alimentare(supa,fiertura de orez,amestecuri acidulactice) sau apa
curata
Cantitatea de lichid administrat ca supliment trebuie se fie:
*pina la 2 ani 20-100 ml dupa fiecare scaun lichid
*2 ani si mai mult 100-200 ml dupa fiecare scaun lichid
! Sa administreze lichidele cu cana prin inghititturi mici frecvente
! daca a aparut voma,sa astepte 10 min,apoi sa continuie dar mai lent
! sa continuie administrarea de lichide suplimentare pina la incetarea completa
a diareei
2.Sa continuie alimentarea
3.Sa stie timpul de revenire cu copilu

Planul B:
Tratarea deshidratarii moderate cu ajutorul SRO
Cantitatea de SRO administrata in primile 4 ore:
Pina la 4 luni- <6kg, 200-400 ml
de la 4-12 luni – 6, <10 kg 400-700 ml
de la 12luni pina la 2 ani – 10-12 KG 700-900 ml
de la 2 pina la 5 ani – 12-19 kg, 900-1400ml

-Daca copilul dorete sa bea mai mult SRO,atunci dati-i mai mult
-Copiilor mai mici de 6 luni,care nu se afla la alimentatie naturala,dati-i 100-200
ml apa curata pentru aceeasi perioada de timp
Peste 4 ore:
*apreciati repetat starea copilului si clasificati gradul de deshidratare
*alegeti un plan potrivit pentru continuarea tratamentului
*incepeti alimentarea copilului in ambulatoriu
In caz ca mama trebuie sa parasesca ambulatoriul pina la sfirsitul tratamentului:
-demonstrati modul de pregatire SRO la domiciliu
-aratati cita solutie SRO trebuie de administrat copilului pentru a termina cursul
de tratament de 4 ore la domiciliu
-explicarea mamei a celor 3 reguli de tratament la domiciliu conform planului A
 Planul C:
Tratarea deshidratarii severe rapid
-transfuzia intravenoasa cu solutie Ringer lactat 100ml/kg9sau sol fiziologica)

Supravegherea:
Peste 2 zile in cadrul examinarii repetate a copilului se apreciaza frecventa
scaunului,prezenta singelui in scaun,a febrei,durerilor abdominale,apetitului.
-Daca copilul este deshidratat,se trateaza conform OMS
-Daca starea copilului este rea se epitalizeaza urgent copii mai mici de 12
luni,copii cu deshidratatre la prima vizita si cei care au suferit de rugeola in
ultimile 3 luni
-Daca starea copilului s-a imbunatatit se continua tratamentul antibacterian
pina la finisarea cursului

46. Stomatitele. Cauzele, semnele clinice, tratamentul în viziunea CIMC,

îngrijirea, profilaxia.
Stomatitele intrunesc o serioe de maladii a cavitatii bucale care variaza dua
factorii etiologici si semnele clinice.Pot aparea primar sub actiunea diferitor
agenti patogeni sau pot constitui o manifestare a altor maladii
infectioase,alergice,somatice.
Cauze:
-microbiana(stafilococi,streptococi,candide)
-virala
-postraumatica
-alergica
-otravirii cu diferite metale

Semnele clinice:
-depozite albicioase
-mucoasa subiacenta este intens congestionata,edematiata,lucioasa
-congestia sau tumefierea mucoasei cavitatii bucale
-afectarea limbii
-inflamarea gingiilor,care pot singera
-copii devin nelinistiti
-salivatie abundenta
-febra
 -cefalee,indispozitie
-dureri locale
-sialoree
-apar vezicule
-buze tumefiate
-ganglionii limfatici mariti si durerosi
-miros fetid din gura
Tratamentul conform CIMC
Peste 2 zile:
-Cautati ulcere si pete albe in cavitatea bucala
-Apreciati alimentrea
-Verificati daca exita probleme de alimentatie
-Daca stomatita candidozica s-a agravat sau copilul are probleme cu aplicarea
la cin sau actul de sugere, spitalizati.
-Daca stomatita candidozica este fara modificare sau s-a ameliorat si copilul se
alimenteaza normal,continuati tratamentul cu violet de gentiana dizolvat de
doua ori in total timp de 5 zile.
Ingrijirea:
-efectuarea irigatiei cavitatii bucale cu antiseptice la fiecare 1-2 ore,dupa
amelioarea starii generale la fiecare 2-3 ore
-badijonarea cav. Bucale de 5-6 ori/zi cu unguente antivirale
-prelucrarea eroziunilor de pe fata cu pasta Lasar,solutie de violet de gentiana
de 1%

Profilxia:
-Promovarea alimentatiei naturale pina la virsta de 2 ani
-Mentinerea in curatenie a glandei mamare in alimentatia naturala
-dezinfectarea veselei in alimentatia artificiala
-folosirea unei cantitatis usuficiente si proaspete de hrana
-evitarea contactului cu presoanele bolnave
-pastrarea corecta a alimentelor
-tratamentul maladiilor concomitente

47. Ascaridiaza la copii. Etiologia, epidemiologia, ciclul de dezvoltare,

semnele clinice, tratamentul, îngrijirea, diagnosticul, profilaxia conform
OMS.
Ascaridiaza este o geohelmintiaza care se transmite pe cale fecal-orala fara a
schimba gazda.
Etiologie:
-Femela matura are lungimea de 25-40 cm,capatul distal ascutit
-Masculul are lungimea de 15-20cm, capatul distal rotungit
Epidemiologia:
Ascarizii paraziteaza in intestinul subtire.Dupa fecundare femelele depun oua
neembrionate,care sunt eliminate cu scaunele.In sol pe fondalul umiditatii si
calduri oul se embrioneaza si devine infectios.In mediul extern ouale sunt
foarte rezistente.In sol se pastreaza pina la 3-6 ani.
Ciclul de dezvoltare:
Patrund in organism prin alimentele murdare.Larva se elibereaza in
intestin,dupa care perforeaza peretele intestinului,patrnde in singele venos si
cu acesta traverseaza ficatul,venele suprahepatice,vena cava inferioara
ajungind la inima drepta si apoi in plamini; aici ea perforeaza alveola,urca de-a
lungul arborelui respirator si ajunge in faringe,unde este inghitit si apoi in
intestin se transforta in vierme adult. Dureaza circa 2 luni.
Semnele clinice:
Faza larvara
-aparitia sindromului Loffler
-febra
-tuse uscata,chinuitoare
-dureri toracice
-hemoptizie
Faza intestinala
-tulburari digestive
-varsaturi
-dureri abdominale cu caracter general uneori coici
-diaree
-dureri in jurul ombiicului
-inapetenta
-modificarea gustului
-ticuri nervoase
-tulburari de somn si de comportament
-cefalee
-astenie
-ameteli
-in forme grave-convulsii
-prurit anal,nazal,cutanat
-dispnee asmatiforma
Diagnostic:
In stadiul larvar: se bazeaza pe semnele clinice si mai ales pe cele
 radiologice.Hematograma poate prezenta leucocitoza si eozinofilie.
In faza intestinala: se bazeaza pe examenul
coproparazitologic,hipereozinofilie,ultrasonografie.
Tratament:
-vermox doza unica 100mg de 2ori/zi timp de 2 zile
-vermigal-5mh/kg in doza unica
-levamizol(decaris) 3mg/kg/zi, doza unica
Terapia simptomatica:
-polivitamine
-fermentoterapia
-preparatele fierului in anemie
Toaleta anala cu apa calda si sapun de 2 ori/zi.

48. Enterobioza. Cauzele, căile de contaminare, semnele clinice,

diagnosticul, tratamentul, îngrijirea, profilaxia în viziunea CIMC.
Enterobiaza : boala este cauzată de oxiuri (Enterobius vermicularis) și se
manifestă prin semne generale și digestive.
Căile de contaminare:

 Pe cale fecal- orală, prin intermediul jucăriilor, alimentelor infectate,

mâinilor murdare.
 În oxiurază este posibilă și autoinfectarea când, în timpul scărpinări zonei
pruriginoase perianale ouăle sunt luate pe degete și apoi duse în gură.
 Este admisă și infectarea de oxiurază prin inhalarea ouălelor din aerul
contaminat.
Semnele clinice:

 Prurit anal ,legat de fixarea femelelor pe mucoasa anală, este vesperal la

culcare și uneori intermitent, este de intensitate diferită și responsabil de
leziuni de grataj: mici hemoragii și suprainfecții. La fetițe pruritul anal
poate fi însoțit de pruritul vulvar prin pătrunderea femelelor în vagin și
apariția vaginitelor. Uneori oxiurii ajung în uter, ovare, peritoneu,
provocând salpingite, peritonite.
 Tulburări digestive sunt nespecifice: greață, inapetență, dureri abdominale
localizate în regiunea cecoapendiculară, tulburări de tranzit intestinal. Cu
toate că oxiurii sunt prezenți în apendice, declanșarea crizelor apendiculare
sunt discutabile.
  Tulburări nervoase : insomnie, terori nocturne, iritabilitate, astenie,
scăderea randamentului școlar, scrâșnirea dinților noapte (bruxism),
enurezis.
Diagnosticul: este adesea făcut de părinți, care observă viermii adulți la
suprafața scaunelor sau la nivelul marginii anale. Cercetarea fecalelor prin tehnici
caprologice obișnuite este de obicei negativă deoarece ouăle nu sunt depuse în
intestin. Rezultate pozitive se obțin prin metoda raclajului perianal.
Hematograma prezintă o eozinofilie moderată (5-10% ), rareori crescută (20-
50%).
Tratamentul:
Medicamentos:

 Combantrin- 10 mg , se repetă doza după două săptămâni.

 Mebendazol – 100 mg per os .
 Albendazol – 400 mg per os .
 Vermigal, Malevac – 5 mg per os.
 Derivații de piperazină – 50-60 mg.
Măsuri generale, educație sanitară:

 Tăierea unghiilor
 Spălarea și perierea mâinilor înainte de masă și după defecație
 Purtarea unei pijamale sau chiloțași închiși
 Schimbarea zilnică a lenjeriei de corp
 Fierberea rufăriei de corp și de pat sau dezinfectarea ei cu ajutorul fierului
de călcat încins
 Păstrarea lenjerie murdare în vase speciale închise
 Curățarea în casă cu aspiratorul
 Deridicarea umedă zilnică a încăperii
 Spălarea de 2 ori pe zi a regiunii perianale cu apă și săpun și ungerea locală
cu oxid galben de miercur de 2%, unguente indeferente pentru copii sau
unguent cu anestezină
 Spălarea jucăriilor cu ajutorul soluțiilor antiseptice
 Dezinfectarea olițelor, viceului
 Tratarea simultană a întregii familii
 Este foarte important pentru personalul instituțiilor infantile de a educa la
copii deprinderi igienice corecte, ce vor proteja copiii de eventualele
 infestări

49. Gastritele, boala ulceroasă la copii, cauzele, semnele clinice,

diagnosticul, tratamentul, îngrijirea.
Boala ulceroasa este o maladie generalizată a organismului, care se manifestă
prin ulcere ale mucoasei stomacului și al duodenului.
Cauze: Factorul alimentar (supraalimentația, folosirea alimentelor picante,
mărirea intervalului între hrăni, dereglarea regimului termic al hrănii, folosirea
excesivă a făinoaselor, alimentelor uscate)
Produse alimentare alergizante.
Diferite medicamente (abuzul de droguri ulcerogene, aspirina, cortizonul,
citostaticele, antibiotice cu spectru larg de acțiune).
Factorii neuropsihici sub acțiunea cărora are loc majorarea secreției și
motricității gastrice cu apariția spasmelor ce duc la tulburări circulatorii și
trofice(ulcere).
Factorii constituționali.
Un rol deosebit în apariția bolii ulceroase o au gastritele (cu aciditate
mărită), duodenitele, colecistitele, diferite boli intestinale, pancreatitele.
Boală ulceroasă poate apărea pe fundalul diferitor boli cronice (tonzilitele,
sinusitele, bronșitele).
Semnele clinice: sindroamele principale ale bolii ulceroase sunt: doloric,
dispeptic, astenoneurotic.
Sindromul doloric: în ulcere cu localizare în stomac durerile
apar peste 30 minute sau o oră după alimentație și dispar peste 1,5-2 ore după
evacuarea stomacului. În ulcerele cu localizare în duoden durerile apar peste 1,5-
2 ore după mâncare cu o intensitate mai pronunțată în timpul nopții. Sunt
caracteristice durerile de foame. În ulcerele duodenale durerile dispar după
primirea hrănii și peste 1-2 ore se intensifică din nou. Așa dureri asociază
sindromul Mainingan (dureri-hrană-dureri). După caracter durerile sunt sub
formă de accese, lancinante, înțepătoare, apar acut mai ales în cazuri
emoționante, de stres. În ulcerele superficiale durerile sunt de o intensitate mică
sau pot lipsi complet. În ulcerele profunde durerile sunt permanente de o
intensitate sporită.
Sindromul dispeptic: la copii este mai puțin pronunțat de cît la
adulți, pofta de mâncare se micșorează la 1/5 din copii. Apar arsurile persistente,
greață după mâncare, uneori apare voma. La majoritatea copiilor apar constipație
din cauza antrenării în procesul patologic al intestinului.
Sindromul astenoneurotic: se manifestă prin astenie, oboseală,
insomnie, irascibilitate sporită, scade randamentul elevilor la școală, apar reacții
neadecvate. Este manifest sindromul hipovitaminozei (descuamația palmelor,
ruperea și fragilitatea părului, unghiilor).
Diagnosticul: se stabilește pe baza tabloului clinic, gastroduodenoscopic,
cercetării cu bariu(nișă Hauder, convergența pliurilor, deformația bulbului
duodenal, reflexul duodenogastric), sondajului gastric și duodenal,
irigodiagnosticul, ultrasonografie. La 80% din cazuri, ulcerele la copii se
depistează prin metoda flotației cambilobacteriilor, la adulți în 100 % din cazuri.
Tratamentul: tratamentul este complex și se efectuează în câteva etape:

 Tratamentul în staționar în perioada de acutizare.

 Dispensarizarea în perioada remisiei clinice și profilaxia recidivelor
sezoniere.
 Tratamentul în condițiile sanatoriale în perioada remisiei clinice totale și
remisiei endoscopice părțile.
Tratamentul în staționar durează 4-6 săptămâni, se prescrie regim de pat durata
căruia în diferite stadii este diferită:

 În stadiul 1 durează 3-4 săptămâni.

 În stadiul 2 durează 2-3 săptămâni.
 În stadiul 3 durează 3-5 zile (până la dispariția durerilor)
Se prescrie dieta de cruțare Nr. 1A, Nr. 1B, Nr 1. La început de prescrie numărul
1A care durează:

 În stadiul 1, 7-10 zile.

 În stadiul 2, 5-7 zile, numărul de mese se mărește până la 5-6 ori pe zi.
 În stadiul 3, 3-5 zile.
Tratamentul medicamentos al ulcerului gastric și duodenal are că scop:
  Neutralizarea mediului acid gastric.
 Inhibarea secreției acide gastrice și activități pepsinei.
 Sporirea capacității de apărare a mucoasei.
Preparatele antisecretorii se împart în preparate care inhibă secreția gastrică și
preparate care neutralizează HCl și pepsina:

 M colinoblocatori periferici: Atropina, Platifilina, Metacină, Peritol.

 M colinoblocatori selectivi: Gastrozepin.
 Spasmolitice: Papaverina, No-șpa, Reglan.
 Antacizii și absorbanții: Almagel, Gastal, Maalox.
 Antipeptice: Denol, Venter, Sucralfat.
Anti Hp: Oxacilină, Metronidazol, Claritromicină

50. Pneumoniile la copii. Cauzele, semnele clinice, tratamentul, îngrijirea,

profilaxia. Conduita în viziunea CIMC. Supravegherea.
Pneumonia acută este un proces inflamator al parenchimului pulmonar cu
afectarea alveolelor pulmonare sau a țesutului interstițial.
Cauzele: factorii etiologici principali în declanșarea pneumoniilor: stafilococul,
streptococul, pneumococul, virusul citomegalic, herpetic, virusul gripal,
hlamidia.
Semnele clinice: tabloul clinic se caracterizează prin semne respiratorii
caracteristice, stare toxică, insuficiența respiratorie și simptomatică locală:
Tusea: devine mai persistentă atât ziua cât și noaptea, în
pneumonii tusea depășește 7-10 zile. Cel mai des este o tuse productiva, însă
copilul expectorează rar. Cu cât copilul este mai mic, cu atât prezența tușei indică
o maladie a căilor respiratorii inferioare.
Dispnee de tip expirator: geamătul expirator este un semn
caracteristic în pneumonii la sugari și copiii mici, fiind un mecanism adaptativ.
Dispneea duce la adinamie, somnolență, conștiență deprimată, tonusul muscular
exprimat scăzut, convulsii, comă.
Stare toxică: se caracterizează prin inapetență sau refuzul
hranei, paliditate, facies toxic cu ochi încercănați, cefalee, apatie, iritabilitate
sporită, astenie, diaree, vărsături periodice, meteorism, febră.
 Sindromul febril: (38°-39°) în pneumonii depășește 2-3 zile,
uneori induce convulsii la sugari și copilul mic. Febra poate fi cu oscilații, când
fiecare nou croșet vorbește de un nou focar inflamator. Menținerea febrei în
pneumonii mai mult de 4-5 zile denotă dezvoltarea complicațiilor.
Durerea toracică: pneumonia lombară este însoțită de durerea
toracică mai intensă, sub formă de junghi, fiind determinată de iritarea pleurei.
Iritarea pleurei diafragma le poate fi însoțită de dureri abdominale acute, ce pot
sugera o urgență chirurgicală.
Tahipneea: aprecierea numărului de respirații pe minut este un
element important de evaluare clinică. Aprecierea se face timp de un minut la
copilul în somn sau atunci când este liniștit, deoarece orice activitate influențează
creșterea frecvenței respiratorii.
Tirajul cutiei toracice: ( retracție toracică),apare datorită efortului
spirit din partea mușchilor respiratorii. În forme mai severe la respirație se
antrenează și mușchii sternocleidomastoidieni. Contracțiile lor repetate generează
mișcările de piston ale capului copilului- semn de boală pulmonară severă.
Cianoza: cauza cianozei este saturația insuficientă a hemoglobinei
cu oxigen. Se apreciază cel mai bine la nivelul limbii, mucoasei bucale, regiunii
periorale. În formele severe cianoza tegumentelor este generalizată, apar
transpirații vâscoase, la copilul anemic acest semn poate lipsi.
Auscultație: se constată respirație aspră cu expir prelungit sau
respirație bronhială, raluri umede buloase mici și crepitante ce nu dispar la tuse.
Lipsa ralurilor nu exclude pneumonia din cauza focarelor mici de infiltrație.
Tratamentul:
Regimul igieno sanitar- bolnavii vor fi izolați atît la spital cât și la domiciliu în
încăperi luminoase, bine aerate, unde se menține temperatura de 18-22°C și o
umiditate relativă prin atârnarea unui prosop umed sau prin nebulizări. Se
recomandă băuturi calde ( ceai de buruiene). Copilul va fi poziționat în pat cu
trunchiul mai ridicat, cu schimbarea poziției la fiecare 1-2 ore. Copiii mai des
sunt luați în brațe pentru a evita stana pulmonară și a ameliora expectorația.
Regimul alimentar- în pneumoniile ușoare sau moderate alimentația rămâne
nemidificată. Se evită alimentarea forțată a copilului. În perioada de febră
cantitatea lichidului se mărește cu 20% comparativ cu necesitățile fiziologice. La
sugari cantitatea de lichide se mărește cu 200-300 ml pe zi. Suplimentar se
recomandă sucuri, ceai de lămâie, Rehidron, oralit. În caz de vomă, diaree se
recomandă rehidratarea orală cu soluții SRO și numai în formale cu deshidratare
marcată – infuzie endo venoasă.
Tratamentul insuficientei respiratorii: se realizează prin următoarele procedee:

 Dezobstruarea căilor respiratorii prin aspirație.

 Aeroterapie
 În insuficiența respiratorie moderată sau gravă se recomandă
oxigenoterapia.
 Este foarte important de a realiza permeabilitatea căilor respiratorii.
 În caz de spută vâscoasă pentru fluidizarea ei sunt indicate remedii
expectorante, mucolitice (acetilcisteină, mucaltin, mucacustină, ambroxol),
Inhalații cu aerosoli și microclimat prin nebulizări.

Terapia antibacteriană:

 În PA fără complicații a sugarului mai mare de 6 luni se dă preferințe

penicilinei, amoxicilinei, ampicilinei.
 La nou născuți și la copii în primele 6 luni de viață tratamentul la început va
fi asociat: peniciline și cefalosporine sau în asociere cu
aminoglicozide(gentamicină).
 În pneumoniile grave confluente de spital la copii cu antecedente de maladii
supurative de origine stafilococică se recomandă tratament cu antibiotice
din grupă cefalosporinelor (cefalexina, cefuroxin, cefatoxim), Augmentin,
piperacilină, rovamicină.
 În pneumoniile afebrile provocate de obicei de Chlamydia sunt efective
eritromicina și sulfanilamidele.
Profilaxia:

 Prevenirea infecțiilor respiratorii virale.

 Alimentația rațională
 Călirea, efectuarea gimnasticii.
 Imunoprofilaxia în termen.
  Sanarea focarelor cronice de infecție.

51. Amigdalitele la copii. Cauzele, clasificarea, semnele clinice, tratamentul

şi îngrijirea, profilaxia, supravegherea. Conduita în viziunea CIMC.
Amigdalita acuta : este o afecțiune frecvent întâlnită la copilul mic și la
școlar și rareori la sugari, caracterizată prin inflamația amigdalelor palatine.
Cauze: anginele în cele mai frecvente cazuri sunt determinate de viruși:
adenoviruși, sincițial-respiratori, enterovirușii, virușii herpes simplex. Numai în
15% de cazuri anginele sunt produse de Streptococcus B-hemolitic grupa A, care
poate declanșa ulterior apariția unor complicații severe: reumatismul articular
acut și glomerulonefrita.
Clasificarea: Deosebim formele:

 Catarală
 Lacunară
 Foliculară
 Fibrinoasă
 Herpetică
 Flegmonoasă
 Ulcero necrotic
 Mixtă
Semnele clinice:
Angina catarală: are un debut acut cu senzații neplăcute în gât, uscăciune,
zgârieturi, mai apoi dificultăți de deglutiție. Bolnavul acuză indispoziție, dureri
de cap, surmenaj. Temperatura corpului cel mai frecvent este subfebrilă, rareori
atinge 38-39°C. La examenul faringelui se determină o hiperemie extinsă a
amigdalelor și atacurilor palatine, amigdalele sunt puțin edemațiate, pe alocuri
acoperite cu un exudat mucopurulent. Limba este uscată, saburală. Se determină
o limfadenopatie regională anterioară moderată, dureroasă la palpare.De obicei,
boala persistă 3-5 zile.
Angina foliculară: perioada prodormală este scurtă. Debutul este acut cu febră
până la 38-39°C, uneori se constată subfebrilitate. Apar dureri puternice în timpul
deglutiției cu iradieri în urechi, sialoree abundentă. Semnele de intoxicație sunt
mai pronunțate, apar frisoane, dureri musculare, lombare, slăbiciuni generale. La
copii se observă uneori vărsături, dureri abdominale, meningism, obnubilarea
conștienței. Că regulă se măresc ganglionii limfatici submandibulari, cervicali,
auriculari, sensibili la palpare. Poftă de mâncare este redusă, scaunul poate fi
diareic. Din cauza inflamație palatinului moale și mărirea în volum a amigdalelor
palatine se modifică tembrul vocii- ea capătă un caracter nazal. Pot apărea dureri
cardiace. Faringoscopia indică o hiperemie și infiltrație extinsă a palatinului
moale, atacurilor palatine, amigdalelor. Pe suprafața lor se depistează multiple
insulițe de culoare gălbuie sau albe – gălbui, situate superficial, cu dimensiunile
2-3 mm.
Angina lacunară: debutul și simptomele generale sunt aceleași că și în angina
foliculară. Deseori angina lacunară evoluează mai grav cu febră mai înaltă.
Faringoscopia indică pe suprafața hiperemiată a amigdalelor mărite, în lacune
acumulări de puroi de culoare albă – gălbuie, uneori depunerile confluează și
acoperă o bună parte a amigdalelor, nedepășind limitele lor. Depunerile ușor se
declanșează. Procesul este de obicei bilateral, însă poate fi de intensitate diferită.
Copilul poate rămâne afectat 7-10 zile.
Angina fibrinoasă: de obicei se observă mai rar. Din această categorie face parte
angina agranulocitară. Simonovschi – Vensan, în mononucleoză infecțioasă.
Angina fibrinoasă uneori este numită pseudomembranoasă, pseudodifterică,
deoarece după caracterul peliculelor se aseamănă cu difteria faringelui și
diagnosticul se bazează doar pe datele bacteriologice.
Angina herpetică sau virală: este provocată de viruși (virusul gripei,
adenovirușii, virusul herpesului simplu virusul Coxachi). Boala se observă la
copiii mici, este cu transmitere aerogenă și are o contagiozitate înaltă. Perioada
de incubație 2-5 zile. Boala are un debut acut, cu febră până la 39-40°C, dureri de
deglutiție, cefalee, dureri musculare, vărsături, diaree. În primele ore ale bolii în
faringe se depistează o hiperemie difuză a mucoasei faringiene. În formele grave
în regiunea palatinului moale, arcurilor palatini, amigdalelor și peretelui posterior
al faringelui pot apărea niște vezicule, eroziuni, care peste 3-4 zile se reabsorb.
Tratamentul:
Abcesul faringian: trebuie spitalizat urgent pentru tratament în continuare a
abcesului, în caz de necesitate pentru deschiderea acestuia. Înainte de spitalizare
copilului i se va administra intramuscular Bicilina-3, pentru a distruge infecția
streptococică și a preveni reumatismul. Dacă copilul are febră înaltă i se
administrează paracetamol.
Faringita streptococică: va fi tratat la domiciliu cu un preparat antibacterian de
preferință din grupul penicilinelor (benzilpenicilina) în decurs de 10 zile. Este
preferabilă injecția cu Bicilina-3. Pentru a atenua durerea și a micșora febra se
administrează o doză de paracetamol. Se recomandă mamei să umezească gâtul
cu remedii inofensive în decurs de 5 zile. Remediile inofensive în acest caz sunt
apă fiartă sau apa minerală caldă, lapte cald. Bolnavul este izolat, se
dezinfectează veselă și obiectele de îngrijire.
Faringita nestreptococică: în acest caz nu se indică preparate antibacteriene. Se
recomandă mamei să umezească gâtul cu remedii inofensive. Pentru a atenua
durerea și a micșora febra se administrează paracetamol. B
Alimentația: se recomandă hrană ușor asimilabilă, lacto-vegetariană,
vitaminizată, în primele zile semilichidă în porții mici.
Profilaxia:

 Prevenirea infecțiilor respiratorii virale

 Alimentația rațională
 Călirea, efectuarea gimnasticii
 Imunoprofilaxia la termen
Sanarea focarelor cronice de infecție

52. Laringotraheita acută. Etiologia, semnele clinice, diagnosticul,

tratamentul, îngrijirea, supravegherea, profilaxia. Conduita în viziunea
CIMC.
. Laringotraheita acută: prezintă inflamația acută a mucoasei laringelui și a
traheii. Se observă mai des la sugari și copilul mic în maladiile respiratorii
virale, rujeolă, tuse convulsivă.
Etiologia: factorii etiologici sunt reprezentați de viruși, germeni bacterieni și
protozoare. Rolul principal în declanșarea procesului patologic în 90-95% cazuri
revine virusurilor: gripal, paragripal, respirator sincițial, adenovirus, rujeolic.
Dintre germenii bacterieni mai frecvent afectează căile respiratorii bacilul
hemolitic de tipul B, streptococii, stafilococii.
Semnele clinice: sindromul crupului fals apare în primele 24-48 ore de la debutul
unei faringite sau laringite (uneori la a 3-5 zi). De obicei copilul se culcă complet
sănătos și se trezește în cursul nopții în stare de alertă, neliniștit, plângăreț, cu o
tuse aspră metalică, lătrătoare, respirație dificilă, voce răgușită și stridor
inspirator. Respirația zgomotoasă este însoțită de tirajul intercostal al cutiei
toracice și al foselor jugulare, copilul este palid, cu buzele cianotice. Treptat
respirația devine mai liniștită, uniformă. Semnele de obstrucție laringiană pot
dura mai multe ore, dar de obicei spre dimineață, copilul este bine. Manifestările
clinice pot apărea și în următoarele 1-2 nopți. Episoadele de crup spasmotic pot
deveni severe și necesită măsuri terapeutice, dar de obicei ele cedează repede la
măsuri simple, că atmosfera umedă și caldă. Temperatura corpului poate să
crească de la 37,5°C până la 39°C. Starea generală a copilului depinde de
evoluția maladiei, care corelează direct cu gradul dereglării conductibilității
tractului respirator superior.
Diagnosticul:

 Diagnosticul pozitiv: se bazează pe anamneza, semnele clinice, evoluția

bolii și datele de laborator.
 Diagnosticul diferențial: se face cu: aspirația corpilor străini în căile
respiratorii, reacțiile anafilactice, laringospasmul, crupul difteric,
hipocalcemia.
Tratamentul: urmărește combaterea inflamației laringelui și evitarea obstrucției
totale.

 Dacă copilul are unul din semnele de pericol (nu poate bea sau suge, vomită
după fiecare hrană sau băutură, are convulsii, este letargic sau fără
conștiință), i se administrează de urgență un preparat antibacterian potrivit,
o doză de bronholitic cu acțiune rapidă, de preferință în aerosoli și apoi
urgent se spitalizează.
 Dacă copilul nu prezintă semne generale de pericol – i se administrează un
bronholitic cu acțiune rapidă și peste 30 minute se apreciază repetat starea
copilului. Dacă respirația rămâne accelerată pe fundalul temperaturii mai
înalte de 37,5°C, copilului i se administrează timp de 5 zile tratament la
domiciliu cu un preparat antibacterian, bronholitic cu acțiune rapidă și
remedii inofensive pentru umezirea gâtului și ușurarea tusei.
 Dacă la examinarea copilului peste 30 minute de la administrarea
bronholiticului nu se apreciază respirația accelerată, tratamentul la
 domiciliu include doar remediul bronholitic cu acțiune rapidă ( Salbutamol
oral, Salbutamol în aerosoli).
 Alimentația copilului: este obișnuită, în lipsa poftei de mâncare copilul nu
va fi alimentat forțat. Volumul de lichid administrat se mărește deoarece
trebuie să recupereze pierderile extrarenale majorate.
 Picăturile vasoconstrictoare – Adrenalină, Efedrină, Galazolină, Sanorină.
 Remediile antihistaminice - sunt întemeiate numai în stările alergice
 Remediile antipiretice – se administrează la creșterea temperaturii mai sus
de 38,0°C.
 Remediile antivirale – se administrează Interferon.
Terapia revulsivă – sinapisme, compresă caldă, băi fierbinți la picioare,
inhalații alcaline de 4 ori pe zi se recomandă copiilor mai mari

53. Otitele. Cauzele, semnele clinice, diagnosticul, tratamentul, îngrijirea,

supravegherea, profilaxia. Conduita în viziunea CIMC.
Otitele: inflamația urechii.
Cauze: cauza principală a otitelor este infecția bacteriană:

 Streptococcus pneumoniae
 Haemophilus influenzae
 Moraxella catarallis
 Virusurile: virusul sincițial respirator, adenoviral, coxsackie.
Semnele clinice: este variabil și adesea nespecific. Nou născutul poate prezenta
manifestări nespecifice precum iritabilitatea, vărsături, diaree.

 Debutul în otite deseori este precedat de semnele unei infecții virale de tip
rinită sau rinofaringită: rinoree, febră, agitație, inapetență, somn superficial.
În general aceste manifestări preced cu 1-2 zile apariția semnelor specifice.
 Cel mai caracteristic semn este durerea auriculară (otalgia) uni sau
bilaterală. Cei ce pot vorbi acuză direct durerea otică. Sugarul însă acuză
spre urechi, se trage de ele, își freacă capul pe pernă, are un disconfort
evident în timpul suptului. La apăsarea pe antetragusul urechii copilul
reacționează printr-un plâns puternic.
 Uneori pot apărea așa semne că diminuarea auzului, amețeli, nistagm,
paralizie facială, semne meningiene, însoțite de dereglarea conștiinței.
  În evoluție timpanul se poate perfora spontan, urmat de apariția unei
secreții seroase sau purulente în conductul auditiv extern. În general după
perforarea timpanului starea generală se ameliorează, scade febra.
 În forme cronice cele mai frecvente simptome sunt diminuarea auzului,
perforarea timpanului și otoreea în general fetidă.
Diagnosticul: în afara semnelor clinice, diagnosticul se va baza pe otoscopie și
pe timpanometrie. La otoscopie timpanul este congestiv, își pierde luciul, se
opacifiază, se bombează și are mobilitatea redusă.
Tratamentul:
Mastoidită: se vor spitalizat, înainte de spitalizare copilului i se va administra o
doză de preparat antibacterian potrivit ( amoxicilină ) și paracetamol pentru a
combate durerea.
Infecție acută a urechii: se tratează la domiciliu, se administrează amoxicilină
timp de 5 zile, paracetamol în caz de durere. În caz de alergie la peniciline se
recurge la eritromicina, acid clavulanic. Local se recomandă uscarea urechii cu
ajutorul meșei nu mai puțin de 3 ori pe zi.
În timp ce uscați urechea copilului cu meșa, explicați mamei că trebuie să :

 Să folosească pentru pregătirea meșei materie curată, absorbantă din

bumbac sau un șervețel moale și gros. Nu folosiți bastonaș cu vârful din
vată, spatulă sau hârtie moale, care se va dezintegra în ureche.
 Întroduceți meșa în urechea copilului și menținețio până cînd ea va deveni
umedă.
 Înlocuiți meșa umedă cu una uscată.
 Repetați această procedură până când meșa va fi extrasă uscată.
Infecție cronică a urechii: se usucă urechea cu ajutorul meșei, apoi copilul
trebuie îndreptat la specialist pentru examinare. Părinții vor fi instruiți să asigure
un aport suplimentar de lichide, în special la copilul mic, nu se va fuma în
preajma lui, nu se va instila nimic în canalul auditiv extern, întrucât există
posibilitatea unei perforații spontane a timpanului. Dacă ea se produce, nu
afectează auzul, vindecânduse rapid și spontan în majoritatea cazurilor.
Profilaxia:

 Prevenirea infecțiilor respiratorii virale

 Ignorarea aglomerațiilor
 Alimentația rațională
 Călirea, efectuarea gimnasticii
 Utilizarea îmbrăcămintei calde pe timp rece
 Imunoprofilaxia la termen
 Neadmiterea fumatului de către părinți în odaia copilului
 Sanarea focarelor cronice de infecție