Sunteți pe pagina 1din 16

Usmf Nicolae Testemitanu- facultatea Stomatologie-

catedra Igiena si promovarea sanatatii


Tema de referat:
Daunele alcoolului si
combaterea
alcoolismului
Profesor : Mesina Victor Studenta: Stan Iulia gr. !"
Istoricul alcoolului
Furtor de contiine aa era numit n trecutul ndeprtat
alcoolul. Despre calitile buturilor spirtoase oamenii au aflat nc cu
8000 de ani naintea erei noastre mpreun cu apariia veselei
ceramice, ceea ce a dat natere posibilitii de a prepara alcool din
miere de albini i via-de-vie slbatic. Posibil ca viticultura a aprut
cu mult mai devreme ca aricultura. !a cunoscutul voia"or #.#.
$iclu%o-$aclai observa papuaii &uineii #oi care netiind s aprind
focul de"a erau capabili de a obine alcool. !lcoolul pur a fost
descoperit n secolul al '(-'(( de ctre arabi care i l-au numit )!li
cooli* ceea ce n traducere nseamn )ameitor*. Prima sticl de
vodc a fost fabricat de ctre arabul +a%e, n anul 8-0. De atunci
alcoolismul a nceput s se observe mult mai des, posibil anume
acest fapt a contribuit la inter,icerea alcoolului de ctre reliia
musulman. De atunci timp de ./ secole n rile cu reliie
musulman alcoolul nu se ntrebuinea, iar cei care nclcau
aceast lee era pedepsii aspru.
0%iar i n vec%ea !sie unde ntrebuinarea alcoolului era
inter,is, cultul vinului proresa din ce n ce mai mult.
1n evul mediu i n 2uropa oamenii au descoperit metode de
preparare a buturilor alcoolice tari. Dup leend, penrtu prima dat
aceast operaie a fost efectuat de ctre monar%ul italian 'alentius.
1ncerc3nd noul produs i a"unnd p3n la stare de ebrietate el a
anunat oamenilor c a descoperit un eli4ir ce e n stare s ntoarc
unui btrn tinereea, unui bolnav sntatea, i s-i transforme pe cei
triti n cei mai veseli.
De atunci buturile spirtoase s-au rspndit lar n ntreaa lume, n
primul r3nd din cau,a faptului c producerea lui nu era deloc
costisitoare, alcoolul era preparat din cartofi i resturile economiei
,a%rului.
!lcoolul at3t de mult s-a ncadrat n viaa cotidian nc3t nici un
poet sau pictor nu evita aceast tem. !stfel de tablouri erau mai des
n3lnite la pictorii italieni, spanioli, ermani. Faptul c alcoolul
influenea, ru asupra fiinelor umane o neleeau muli oameni de
frunte a timpurilor lor. 0unoscutul reformator reliios a acelor timpuri
$artin 5ut%er scria6 * Fiecare ar trebuie s aib dracul su, dracul
nostru nemesc este butoiul cu vin *.
#
5a momentul actual se produce i se comsum foarte mult alcool,
plus la acesta s-a constatat c n anul .778 fiecare a .0-a sticl era
falsificat, iar n .779 fiecare a 8-a.
De ce beau oamenii i urmrile acestui fapt
1n lumea microoranismelor cele mai rspndite sunt dro"diile.
Dac lsm pentru un timp anumit ntr-un loc ntunecat suc de
poam el va fierbe din cau, c dro"diile ce se conin n suc vor
ncepe s se divid foarte intens. 1n cursul vieii aceste
microorani,me transform ,a%rul n alcool. :ricine cunoate c
molecula de ,a%r e format din - atomi de carbon, ./ atomi de
%idroen si - atomi de o4ien 0
-
;
./
:
-
. Fermenii de dro"die distru
aceast molecul i apoi o restr3n cu modificri. Prin urmare din
0
-
;
./
:
-
se obine dou molecule de 0:
/
<aceste bule de a, le
putem observa n timpul fierberii sucului=. 0eilali atomi se unesc n /
molecule de alcool </0
/
;
>
:; etanol=. :dat cu dispariia ,a%rului
n soluie procesul de fierbere ncetea,. !a se e4plic formarea
alcoolului din ,a%r.
$aterie prim pentru producerea alcoolului etilic <etanol= servete6
cartofii, sfecla, unele rmie ale industriei de %rtie i lemn
,a%arate, pe cale c%imic. !lcoolul ata pretit conine multe
substane to4ice, din care motiv este purificat dar i dup aceste
procese ndelunate el totui rmne periculos pentru oranismul
uman.
!lcoolul etilic este ntrebuinat pe lar n industrie i e strict
inter,is pentru consum, dar totui se sesc oameni care-l beau din
reeal sau c%iar special. Deseori acetia sunt alcoolicii. 1n urma
ntrebuinrii lui, omul totui a"une la stare de ebrietate i peste .0-
./ ore apar primele simptome ale acestei stri. ?neori, peste .-/ ,ile
persoana decedea, n urma derelrilor psi%ice, n ca,uri mai puin
rave moartea survine peste /-@ sptmni din cau,a into4icaiei
rinic%ilor, .00 rame de alcool etilic e o do, mortal, iar @0 >0
rame sunt n stare s provoace derelri ale cristalinului oc%iului.

Cauzele ntrebuinrii alcoolului


0red c nu o sinur dat ai au,it cuvintele6 )Aea, ncl,etete
un pic*. Be crede c alcoolul este o metod bun pentru a ncl,i
oranismul. De asemenea se crede c alcoolul este i lecuitor nu
numai n ca, de febr, dar i n o serie de boli. 0a e4emplu poate
servi astrita. 1ns doctorii din contra cred c omului cu un astfel de
dianostic i e strict inter,is alcoolul. 0are e adevrul CCC Doi doar
tiu c o mic do, de alcool tre,ete pofta de mncare.
!lte opinii ale oamenilor sunt c alcoolul ncura"ea,, ridic
dispo,iia, face discuia mult mai interesant, ceea ce e foarte
important pentru tineret. De aceea alcoolul e ntrebuinat n ca, de
oboseal i practic la toate serbrile.
Plus la aceasta, alcoolul e socotit un produs cu un coninut mare de
calorii ce satur necesitile eneretice ale oranismului uman. (ar n
bere i vin sec este pre,ent un ir ntre de vitamine necesare vieii.
1n medicin, alcoolul e folosit de asemenea i pentru de,infecie,
acest fapt se datorete proprietilor specifice ale sale.
5a una din ntlnirile doctorilor europeni aceasta tem a fost
discutat ndelunat, n urma cruia ei au %otrt c 6*#u e nici un
oran n ntreul corp uman ce nu e influenat neativ de alcool, iar
oricare proprietate a lui ce influenea, po,itiv poate fi uor obinut
cu a"utorul altor medicamente cu efect sporit i cu mai puin risc*.
Deci, v dai bine seama c orice discuie despre importana
alcoolului sunt vorbe oale.
0elebrul om de stiin, cunoscut n mai multe domenii inclu,nd
i cel al medicinei '.$.Aa4terov, a e4plicat n felul urmator tendina
omului spre alcool6 )0au,a e c alcoolismul e un ru nu de decenii
sau secole ci de milenii, el are rdcini ad3nci n istoria noastr i e
pre,ent n orice obicei.
#ecesitatea alcoolului nu intr n numrul necesitilor vitale ale
omului, <ca de e4emplu o4ienul sau %rana=. !ceast necesitate ca i
altele <de e4emplu nicotina= se datorete faptului c societatea n
primul rnd fabric aceste produse, iar n al doilea r3nd societatea le
introduce n obiceiurile i deprinderile sale. 0lar lucru c aceste
necesiti la diferii oameni sunt diferite.
$
Tipuri de alcool
24ista multe tipuri de alcool unele avand aplicatii
importante in industrie si in medicina si toate fiind mai mult sau
mai putin to4ice.!lcoolul folosit in mod obisnuit este alcool
etilic,un lic%id inc olor care este componenta de ba,a a
bauturilor spirtoase.
Doate alcoolurile sunt compuse din carbon,%idroen si
o4ien in proportii diferite.Formula c%imica a alcoolului etilic este
0/;>:;.(n afara de bauturile alcoolice, printre aplicatiile si
utili,arile alcoolului etilic se numara produsele
farmaceutice,cosmeticele si sterili,area instrumentelor
c%iruricale.!neste,icul numit eter este facut din alcool etilic.
Aauturile alcoolice nu sunt alcool pur si varia,a in functie
de tip si de cantitatea de alcool pe care o contin.Vinurile spre
e4emplu,contin apro4imativ .0 de alcool la .00 ml,berea @ la
.00 ml,vinurile fortificate .> la .00 ml,iar bauturile spirtoase @0
la .00 ml.0orpul metaboli,ea,a alcoolul sub forma de enerie .
de alcool produce apro4imativ .> Ecal.
Principiul de ba,a al productie de alcool etilic este
fermentatia ,a%arurilor,tipul de ,a%ar variind cu tipul de bautura
alcoolica.
VINUL este facut prin fermentarea ,a%arurilor intalnite in fructe,in
special struuri si a celor din alimente precum cartofii si mierea.
B!" <inclusiv berea neara si cea de malt= sunt produse din
cereale precum or,ul pra"it <in cea mai mare proportie= si de
asemenea meiul,ore,ul si porumbul.
B"UTU!IL #$I!T%"# <inul,vodca,vinarsul si F%isEG=- in
fabricarea lor procesul este continuat distiland lic%idele pentru a crea
un procenta" mai mare de alcool.(n procesul de distilare lic%idul este
fiert si apoi racit si condensat.Deoarece apa fierbe la o temperatura
mai sca,uta decat alcoolul,ea se evapora prima iar concentratia de
alcool devine mai mare.
&etanol i etanol
0ei mai simpli i cei mai folosi i alcooli
sunt metanolul i etanolul <numele comune sunt alcool metilic i
alcool etilic=, care au structurile de mai sus.
$etanolul se ob inea n trecut prin distilarea lemnului, de aceea se
numea Halcool de lemnI. 1n pre,ent, este o substan c%imic la
ndem3na oricui, care se produce prin reac ia la presiune a
%
mono4idului de carbon cu %idroenul. 1n limba"ul colocvial, termenul
de HalcoolI denume te deseori etanolul sau Halcool de
cerealeI. Bpirtul metilat, numit i Ispirt medicinalI, este o form de
etanol devenit necomestibil prin aduarea de metanol
i coloran i de reul albastru de metil. Pe l3n utili,area principal
n buturile alcoolice, etanolul este folosit <de i foarte bine controlat=
drept solvent industrial i materie prim.
fectele alcoolului asupra or'anismului uman

!lcoolul, spre deosebire de m3ncare,
nu este dierat n stomac i n intestine.
03nd alcoolul a"une n stomac, o parte
din el trece n celulele stomacului i apoi
n circuitul sanuin. +estul trece n
intestinul subtire i apoi direct n s3ne.
!lcoolul poate afecta esuturile care
prote"ea, stomacul i larinele. 0%iar i
n cantiti mici, alcoolul crete secreia
sucurilor diestive din stomac i creea, o
sen,atie de foame. (ritarea constant a
nveliului stomacului poate produce
astrit6 inflamaia cronic a mucoasei.
$3ncarea poate ncetini absorbia
alcoolului n sane cu aproape >0J .
$3ncrurile rase, alturi de proteine,
care se sesc n lapte i br3n,, l pot
prote"a pe cel care bea de a se into4ica prea repede. &radul de
into4icaie este determinat de cantitatea de alcool consumat o sinur
dat precum i de vite,a de consumare. 0onsumul lent i n do,e mici
permite ficatului s o4ide,e alcoolul mult mai eficient dec3t c3nd este
consumat dintr-o dat. +e,ultatul va fi un rad mai mic de into4icaie.
!lcoolul trebuie descompus de ficat n 0:/ i ;/:, nainte de a
iei din oranism. Ficatul nu poate descompune o dat dec3t cantiti
mici. +estul alcoolului circul n s3ne p3n ce ficatul va fi din nou
capabil s-l descompun. 03nd ficatul devine foarte slbit, apar
simptome n tubul diestiv i n sistemul circulator. 0iro,a este o
deteriorare a ficatului care distrue esuturile sntoase i las numai
&
esuturi rase i fibroase. 0iro,a este cau,at de consumul e4cesiv de
alcool pe o perioad ndelunat.
Pe msur ce alcoolul circul prin s3ne, el a"une la toate prile
oranismului. 1n cateva minute el a"une i la creier. !lcoolul este
sedativ i depresiv, elncetinete activitatea creierului. !lcoolul mpedic
at3t stocarea c3t i obinerea informaiei din memorie, poate produce
%alucinaii i c%iar apople4ie.

!lcoolul poate deteriora
at3t vederea c3t i au,ul. &ustul, mirosul
i percepia tactil pot fi, de asemenea,
afectate. 1ntruc3t toi muc%ii sunt sub
controlul creierului, acest control este
tulburat c%iar i de cantiti mici de alcool.
!ceast deteriorare poate duce n timp la
pierderea coordonrii i a puterii de
reacie.
&reutatea oranismului repre,int un factor determinant pentru
efectul alcoolului asupra oranismului. Ficatul o4idea, alcoolul, ceea
ce nseamn c l descompune c%imic. : persoan mai voluminoas va
putea suporta mai uor efectele alcoolului dec3t o persoan cu reutate
mai mic. 2fectul de into4icaie apare atunci c3nd alcoolul a"une la
creier i nu mai poate fi o4idat de ficat. +eineti, alcoolul nu este dierat,
cum este m3ncarea. 2l este absorbit n s3ne, o parte prin stomac i o
parte prin intestinul subire.
Dria unei buturi alcoolice determin i efectele sale asupra
oranismului. IDriaI indic concentraia de alcool n butur. 0oninutul
de alcool6
.. Aere6 @--J alcool <fcut din cereale=
/. 'in6 .0-.8J alcool <din struuri=
@. &in, F%isEG, conac, rom6 80->0J alcool <amestec fermentat de
cereale i fructe=
#ivelul de alcool n s3ne repre,int cantitatea de alcool
transportat de s3ne la creier, determin3nd radul de into4icaie.
?n nivel de alcool n s3ne de 0,0.-0,0/J nu are un efect prea
mare asupra oranismuluiK 0,.0-0,.>J cau,ea, simptome mai rave,
printre care deteriorarea vederii, a au,ului, a deprinderilor motorii. 5a un
nivel de 0,.0-0,.>J este foarte periculos ofatul unei maini. 5a 0,/0J
apar clar semne de beie6 dificultatea de a vorbi, de a mere.
'
0oncentraiile de peste 0,80J duc la o stare de com. 0ele de 0,-0-
0,90J cau,ea, moartea.
Dup cum vedei, alcoolul are multe efecte asupra oranismului.
?nele sunt de scurt durat, altele sunt lun durat. !mbele pot fi ns
de,astruoase.
fecte de scurt durat ale alcoolului
( rspunsuri ncetinite fa de mediul ambiant
- scderea coordonrii
- scderea capacitii de a 3ndi limpede
- alterarea memoriei
- voma
- tulburri de vedere
- risc crescut de accidente
- dificultatea de a mere sau de a sta n picioare
- pierderea cunotinei
- coma
deces
fectele de lun' durat ale alcoolului
( alcoolismul
- pierderea memoriei
- ciro,a %epatic
- deteriorarea creierului
- boli de inim
- malnutriia
- scurtarea duratei de via
- moartea prin accidente <de automobil=
- moartea prin alte accidente.
Ce inseamna )prea mult*+
$edicii si nutritionistii sunt de acord ca alcoolul,consumat in
cantitati re,onabile,poate fi in avanta"ul sanatatii in unele ca,uri.?n
pa%ar de vin rosu pe ,i,de e4emplu poate sa a"ute la reducerea
riscului unui atac de cord.(n eneral se recomanda 6 consumul de
alcool sa nu depaseasca -J din administrarea totala de
enerie.Aarbatii si femeile reactionea,a diferit la bauturile
alcoolice 6femeile sunt incapabile fi,ic sa tolere,e aceeasi cantitate
de alcool ca si barbatii. Femeile devin mai into4icate dupa ce beau
decat barbatii, raportandu-ne bineinteles la aceeasi cantitate.
(
!ceasta se intampla deoarece corpul barbatului contine mai multa
apa. Deoarece alcoolul se amesteca cu apa corpului, o anumita
cantitatea de alcool devine mai concentrata in corpul unei femei
decat in cel al unui barbat. De aceea limita ma4ima de consum al
alcoolului este mai ridicata la barbati.
"lcoolismul
Ce este alcoolismul+
!lcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura
alcoolica, oca,ional sau periodic, indiferent de mi"loace sau
consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul sc%imbarii starii
de dispo,itie sau acela de a evita starile neplacute fi,ice sau psi%ice
cau,ate de sevra". 5a apro4imativ /8-88 de ore de la intreruperea
consumului de alcool persoana alcoolica poate avea simptome de
sevra". 0ele mai frecvente simptome de sevra" sunt6
- stare de indispo,itie, an4ietate, nervo,itate, iritabilitateK
- tremor al mainilor sau al picioarelorK
- transpiratie, stare de reata siLsau varsaturiK
- durere de capK
- tulburari de somn.

!ceste simptome se ameliorea,a sau dispar complet la reluarea
consumului. Pe masura ce boala dependentei se aravea,a apare si
pierderea controlului cantitatii consumate. Persoana dependenta
incepe sa-si dea seama ca este ceva in nereula cu felul de a bea si
incearca sa bea IcontrolatI. (si propune sau isi promite ca va bea
doar un pa%ar sau ca va bea doar cu anumite oca,ii, dar promisiunile
sunt incalcate de fiecare data. De cele mai multe ori, persoanele care
consuma abu,iv alcool sau cele dependente de alcool neaa sau
refu,a discutiile referitoare la consumul si problemele cau,ate de
dependenta de alcool. 0onsumul de alcool poate cau,a in timp
dependenta psi%ica si dependenta fi,ica.
Semne ale dependentei psihice:
"
- starile de indispo,itie <frustrare, an4ietate, stari depresive=
sunt inlaturate prin consum
- anticiparea consumului, planificarea consumului si a oca,iilor de a
consuma
- evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria
momentelor placute
- in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune
emotionala <deces, boala, divort, pierdere, casti, euforie=
dependentul se andeste automat la consumul de alcool.
Semne ale dependentei fizice:
- in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor
- dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de ec%ilibru si de
mers
- transpiratie, stare de reata siLsau varsaturiK
- durere de cap, tensiune, probleme cardiaceK
- tulburari de somn
- alte semne specifice sevra"ului alcoolic
Doate acestea dispar sau se ameliorea,a imediat ce persoana
consuma bautura alcoolica.
Di,erse moti,e ale consumului de alcool-
0onsumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica
emotiile, sentimentele, starile de dispo,itie in eneral. (n eneral se
apelea,a la consumul de alcool cand apare o stare emotionala
neplacuta <tristete, vina, melancolie, an4ietate, frustrare=. !lte motive
des invocate de consumatori sunt6 supararea, bucuria, aresivitatea,
povara sinuratatii sau povara psi%oloica a responsabilitatilor,
bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, sociali,are, alunarea
temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute,
cura"ul de a spune ceva, stimulare se4uala temporara, dorinta de
recompensare, placere.
Tipuri de alcoolici
Felul de a bea difera de la persoana la persoana. 0a atare abu,ul de
alcool si de,voltarea alcoolismului <a dependentei de alcool= difera in
functie de frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia
consumului si de perioada de pau,a dintre consumuri. Profesorul 2.
)!
$. MellineE a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a
descris cinci <'= tipuri de bautori6
./ Bautorii de tip "L0"
$otivul principal al consumului6 rela4are, destresare, evadarea
din stari de dispo,itie neplacute.
!cestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si re,olve
prin aceasta deferite probleme. (n aceasta forma inca e4ista control
asupra consumului de alcool dar proresiv se poate instala
dependenta. 24emple6 consumul unui pa%arel inainte de dans,
inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televi,orului,
etc.
1/ Bautorii de tip BT"
$otivul principal al consumului6 obisnuinta de a asocia orice
situatieLeveniment cu consumul de alcool. !cestia consuma frecvent
alcool, cu diferite oca,ii, fara a fi inca instalata dependenta. Dotusi pot
aparea anumite acu,e leate de complicatii oranice datorate
abu,ului de alcool <boli de ficat, de stomac, etc.= 24emple6 consuma
alcool la nunti, bote,uri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.
2/ Bautorii de tip 3"&"
$otivul principal al consumului6 nevoia psi%ica si fi,ica de
consum, in lipsa consumului apar stari psi%ice si fi,ice neplacute
<depresie, iritabilitate, nervo,itate, melancolie, aresivitate, aitatie
psi%o-motorie, dureri si indispo,itii fi,ice=.
!cestia sunt dependenti de alcool in primul rand psi%ic, dar si fi,ic.
#u mai pot controla cantitatea de alcool consumata <dupa primele
pa%are isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de
ebrietate=. 24emple6 consuma pe parcursul unei ,ile cu diferite oca,ii,
mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute
<tremurul mainilor, reutatea vorbiri, pierdera ec%ilibrului= si seara
pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.
))
4/ Bautorii de tip DLT"
$otivul principal al consumului6 nevoia fi,ica de a consuma
alcool, obisnuinta
!cestia sunt dependenti de alcool in primul rand fi,ic. Pot pastra o
perioada mai luna controlul asupra cantitatii de alcool consumata
<nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta=.
24emplu6 obiceiul ,ilnic, ca dupa serviciu, cu coleii sa bea / beri la
barul din cartier.
5/ Bautorii de tip $#IL%N <periodici=
$otivul principal al consumului6 decopensare, lipsa capacitatii de
a mentine un ec%ilibru, stare de epui,are sau de depasire a
resurselor functionale fi,ice si psi%ice.
!cestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de
cateva ,ile, avand, insa si perioade mai luni fara consum abu,iv. 0a
lunime de timp pau,ele dintre episoadele de consum pot varia intre
cateva saptamani pana la >-- luni de ,ile. 24emplu6 dupa o pau,a de
- luni de ,ile, de revelion se incepe consumul si tine .-/ saptamani,
persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.
,olutia dependentei de alcool ( fazele bolii
B-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar
cercetatorul 2.$. MellineE a elaborat o descriere sintetica a evolutiei
dependentei de alcool. !cesta pre,inta evolutia alcoolismului in patru
fa,e6
F.. Fa,a pre-alcoolica
F/. Fa,a de debut
F@. Fa,a critica
F8. Fa,a cronica
0./ 0aza $re(alcoolica
2ste fa,a in care alcoolul se consuma oca,ional, la petreceri,
sarbatori, protocoale, etc. (n acest stadiu nu e4ista dependenta fi,ica
si psi%ica. Dependenta se poate crea prin6
- consum de alcool repetat. $ulti consumatori n e4ces nu depasesc
niciodata acest punct.
- cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare oca,ie de
consum
)#
01/ 0aza de Debut
(n aceasta fa,a, sunt IasiurateI, de catre consumator toate
conditiile pentru de,voltarea dependentei. 0onsumatorul manifesta
urmatoarele simptome6
.. !mne,ie
/. 0onsum de alcool pentru efectul n sine
@. !scunderea alcoolului
8. Preocupare fata de alcool
>. Borbirea cu sete a primului pa%ar
-. Bentiment de vinovatie privind alcoolul
9. 2vitarea conversatiei pe tema alcoolului
8. !mne,iile apar dupa aproape fiecare consum
02/ 0aza Critica
2ste fa,a in care dependenta de alcool este de"a instalata.
!lcoolicul manifesta urmatoarele6
7. Pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar
cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se
consuma p3na la betie, ebrietate, into4icatie, coma alcoolica.
.0. +ationali,area si "ustificarea consumului, nearea bolii
... &rupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect
si stima de sine
./. 0omportament aresiv, remuscare si sentimentul de vina
persistenta
.@. $odificarea comportamentului, tulburari de comportament
.8. (ntreruperea relatiilor sociale
.>. Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si
responsabilitati
.-. Pierderea interesului pentru activitati casnice, %obbGuri, alte
activitati
.9. +e-interpretarea relatiilor personale
.8. !uto-compatimire marcata, stari depresive
.7. &andire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real,
interpretare neativa
/0. Prote"area bauturii, neli"area %ranei, a iienei corporale si a
aspectului fi,ic
/.. Prima spitali,are, probleme medicale in urma complicatiilor date
de consum
)
//. &elo,ia alcoolica, scaderea capacitatii se4uale, impotenta
@@. 0onsum matinal de alcool
04/ 0aza cronica
2ste ultima fa,a a dependentei. Din acest punct, nu mai e4ista
cale de intoarcere la Ibautul controlatI. (n acest stadiu dependenta se
manifesta prin6
@8. 0onsum permanent de alcool - de unul sinur sau in compania
prietenilor de pa%ar
@>. Deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat
@-. Deteriorare reversibila a 3ndirii
@9. Deteriorare sociala prin compania consumatorilor
@8. 1nlocuirea oricarei bauturi cu alcool
@7. Dremuraturi, consum pentru evitarea sevra"ului
80. +efu,ul de a accepta starea de deradare fi,ica si psi%ica
8.. Psi%o,e alcoolice determinate de consumul de alcool6
1. Betia patologica
2ste o stare de e4citatie, respectiv sedare declansata prin consumul
de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, ilu,ii si %alucinatii.
Frica e4cesiva sau furia, aresivitatea puternica, starea de afect si
atitudinea violenta pot aparea, n unele ca,uri, de"a la inerarea de
cantitati minime de alcool <probabil n urma unei predispo,itii
individuale, de e4. date de le,iuni la nivel cerebral=. Durata acestor
manifestari este limitata n timp <>-.> min.=. ?rmea,a somnul terminal
si amne,ia evenimentului.
2. Delirium tremens
+epre,inta o stare rava n care apar %alucinatii vi,uale ma"ore,
aprecierea resita a realitatii, aitatie psi%omotorie severa, transpiratii
profu,e, tremuraturi, derelari periculoase ale frecventei cardiace si
tensiunii arteriale. 1n trecut, starea de delirium tremens era adesea
letala, mortalitatea a sca,ut semnificativ n ultimii ani multumita unor
medicamente noi.
3. Halucinoza alcoolica
Be aud voci vorbind ntre ele, precum si voci care vorbesc despre,
comentea,a, critica persoana consumatorului. ;alucinatiile comple4e
de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asocia,a cu
)$
an4ietate ma4imaN
4. Gelozia osesi!a a alcoolicului
2ste obsesia adesea incoriibila, ca partenera ImereI cu altul. Be
manifesta de reula ,omotos si cu un vocabular ordinar. :riinea se
aseste n relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului
de alcool, precum si n atitudinea evidenta de refu, din partea
partenerei. Be adaua problema impotentei, sentimentele de
vinovatie din cau,a abu,ului de alcool, sentimentul de umilire si, nu n
ultimul r3nd, frica de a-si pierde partenerul de viata.
". #ncefalopatia $ernic%e
2ste o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata n pericol
<include somnolenta, parali,ia lobilor oculari si ata4iaOtulburarea
coordonarii miscarilor=.
&. Sindromul 'orsa%o!
Dulburari rave ale memoriei, pacientul confabulea,a mult.
Fenomene de sevra" asociate acestor tulburari cau,ate de consumul
alcool6
;ipertensiunea arteriala, transpiratia profu,a, tremuraturi, dureri la
nivelul ntreului corp <la nivelul trunc%iului=, an4ietate, predelir,
tulburari de somn.
?n sindrom acut de sevra" repre,inta ntotdeuana o indicatie pentru
internarea n spital. !ici, se urmea,a un tratament cu medicamente
psi%otrope an4iolitice, %ipotensoare si perfu,ii pentru corectarea
pierderii de lic%ide.
/ Tratamentul alcoolismului
!bstinenta <renuntarea totala la consumul de alcool= este sinura
solutie pentru iesirea din dependenta. !lcoolismul se poate trata prin
consiliere psi%oloica, asistenta medicala - cura de de,alcooli,are,
tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare,
participarea reulata la rupuri de spri"in pentru dependentii de
alcool.
./ Consilierea psi6olo'ica indi,iduala in tratamentul
alcoolismului
Poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o
)%
discutie confidentiala intre tine si un consilier speciali,at in terapia
dependentelor. (n cadrul sedintei de consiliere se poate discuta
despre problema dependentei, posibilele cau,e ale acesteia, evolutia
ei si mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei.
0onsilierea psi%oloica a"uta persoana sa inteleaa mai bine
cau,ele, aspectele fi,ice si psi%ce ale dependentei, sa dobandeasca
incredere si motivatie puternica pentru a parcure un proram de
tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a
mentine abstinenta. (n functie de radul dependentei si de situatia
clientuluiLpacientului, consilierul poate recomanda posibile metode de
tratament6
- continuarea sedintelor de consiliere psi%oloica
- urmarea unei cure de de,alcooli,are intr-o clinicaL intr-un spital
- internarea intr-un centru de tratament post-cura <dupa
de,alcooli,are=
- frecventarea periodica a unui rup de spri"in pentru dependenti
1/ Dezalcoolizarea
2ste necesara persoanelor care se afla in fa,a critica<F@= sau
in fa,a cronica<F8= a dependentei de alcool. De obicei
de,alcooli,area se reali,ea,a in sectiile de de,alcooli,are ale
spitalelor de psi%iatrie si durea,a apro4imativ .8-.9 ,ile. (n aceasta
perioada pacientului i se administrea,a o medicatie pentru
tratamentul sevra"ului, reec%ilibrarea functiilor respiratorie si cardiaca,
corectarea %ipolicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor
asociate <%epatita, infectii acute sau cronice, tulburari neuroloice,
etc.=. !cest tratament medicamentos se adresea,a in special
ameliorarii dependentei fi,ice. Dupa perioada de spitali,are se
recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psi%oloica
siLsau internare in centre de tratament, pentru tratamentul
dependentei psi%ice.
)&