Sunteți pe pagina 1din 19

Dependenta de alcool

Ce este alcoolul? Alcoolul este un hipnotic sedativ care induce depresia sistemului nervos central, dind consumatorului o stare de relaxare. Dependenta este o boala neurobiologica primara, cronica, cu factori contribuitori genetici, psihosociali si externi, influentind dezvoltarea sa si manifestarile. Implica una sau mai multe dintre urmatoarele: pierderea controlului fata de consumul drogului, consumul compulsiv, continuarea consumului in ciuda efectelor daunatoare. Dependenta fizica este manifestata prin sindromul de sevraj specific unui drog produs prin incetarea administrarii, reducerea rapida a dozei, scaderea nivelului sanguin al drogului si administrarea unui antagonist. Toleranta reprezinta adaptarea fizica a corpului la drog: cantitati mari de drog sunt necesare in timp pentru a atinge efectul initial pe masura ce corpul se obisnuieste si adapteaza cu drogul. Pseudodependenta este un termen folosit pentru a descrie comportamentul pacientului aparut cind durerea este tratata deficitar. Pacientii cu dureri severe devin obsedati de a obtine medicamente si droguri. Teoria personalitatii adictive: Personalitatea adictiva se refera la un set particular de modele de personalitti care fac un individ predispus la dependente. Persoanele dependente de substante sunt caracterizate de dependenta fizica sau psihosociala cu efect negativ asupra vietii acesteia. Acestia sunt asociati cu consumul de droguri dar sunt la risc si de a deveni dependenti de jocuri de noroc, alimente, pornografie, exercitii fizice, munca sau relatii sociale. Aceste persoane tind sa-si organizeze viata in jurul dependentei. Aceste persoane sunt mult mai sensibile la stres, fac fata problemelor mai greu, sunt frustrate, au o stima de sine si incredere slab dezvoltate si vor prezenta comportament compulsiv cum este consumul excesiv de cafeina, folosirea internetului, consumul de ciocolata sau alte dulciuri, vizionatul televizorului sau chiar fumatul. Teoria genetica a alcoolismului: Diferentele genetice existente intre grupele rasiale afecteaza riscul de a dezvolta dependenta de alcool. Capacitatea organismului de a metaboliza alcoolul explica in parte diferitele rate ale dependentei de alcool printre grupele rasiale. Alelele genei dehidrogenazei alcoolice ADH1B3 determina metabolizarea mai rapida a alcoolului. Acestea se gasesc doar la africani si triburile de americani native.acestia au un risc redus de a dezvolta alcoholism. Aceeasi cantitate de alcool determina o intoxicatie mai grava la femei decit la barbati, datorita hormonilor diferiti eliberati de corp, a cantitatii mai mici de apa si a concentratiei mai mari de alcool in singe. Teoria bolii alcoolice: Moderna teorie a bolii alcoolice sugereaza ca aceasta ar fi cauzata de o boala a creierului caracterizata de alterarea structurii si a functiei cerebrale. Existenta alcoolismului ca boala este acceptata de unele persoane din lumea medicala si cea stiintifica, desi critici exista. Asociatia Americana Medicala a declarant ca alcoolismul este o boala in 1956. Riscul de a dezvolta alcoolsim depinde de numerosi factori, cum este mediul inconjurator. Cei cu

istoric familial de alcoholism sunt mai predispusi de a dezvolta boala, totusi indivizii dezvolta alcoolism si fara istoric familial pozitiv. Cum consumul de alcool este necesar dezvoltarii alcoolismului, disponibilitatea si atitudinea de acceptare fata de alcool prezenta in mediul de viata al unui individ afecteaza tendinta sa de a face boala. Datele stiintifice arata ca la barbati si femei alcoolismul este determinat genetic 50 - 60 %, lasind 40 - 50 % factorilor de mediu. Implicatiile psihiatrice ale alcoolismului: Consumul de lunga durata a alcoolului poate cauza o gama larga de probleme mentale de sanatate. Problemele cognitive severe nu sunt neobisnuite; aproximativ 10 % dintre toate cazurile de dementa sunt legate de consumul de alcool, facind alcoolismul a doua cauza de dementa. Tulburarile psihiatrice sunt frecvente la alcoolici, 25 % suferind afectari psihiatrice severe. Cele mai prevalente simptome psihiatrice sunt anxietatea si depresia. Simptomele se agraveaza in timpul sevrajului alcoolic, dar se amelioreaza sau dispar in abstinenta continuata. Psihoza, confuzia si sindromul organic cerebral pot fi cauzate de consumul de alcool conducind la diagnostice gresite precum schizofrenie. Tulburarea de panica se poate dezvolta sau agrava ca rezultat direct al consumului pe termen lung al alcoolului. Tulburarile psihiatrice difera in functie de sex. Femeile cu dependenta de alcool prezinta diagnostic psihiatrice precum depresia majora, anxietatea, panica, bulimie, stres post-traumatic sau tulburari de personalitate de granita. Barbatii cu dependenta de alcool au diagnostice psihiatrice precum narcisism, personalitate antisociala, tulburare bipolara, schizofrenie, hiperactivitate si deficit de atentie. Femeile alcoolice au in istoricul lor familial abuz sexual si fizic, violenta domestica fata de populatia generala, care pot conduce la o tendinta mai mare de a dezvolta boli psihiatrice si dependenta de alcool. Efectele adverse de scurta durata ale alcoolului: Acestea sunt dependente de cantitatea de alcool consumata si pot varia mult de la persoana la persoana si in functie de situatie. Efectele principale asupra creierului determina: - limbaj incoerent - pierederea coordonarii - atentie si judecata afectate - neliniste si pierderea echilibrului la mers si repaus - pierderea inhibitiei - somnolenta. Dozele relativ mici de alcool relaxeaza consumatorul facindu-l mai vorbaret si agitat. Dozele mai mari conduc la miscari necoordonate, afectarea judecatii si sedare. Efectele depresive ale alcoolului asupra creierului normal functional, mai ales cele care detemina afectarea judecatii sunt principalele motive pentru care aceasta substanta trebuie evitata in timpul condusului autovehicolelor. Efectele adverse pe termen lung ale alcoolului: Efectele cumulative ale consumului excesiv de alcool, mai ales asociat cu o dieta deficitara afecteaza fiecare segment al corpului. Principalele organe afectate sunt ficatul si sistemul nervos. Ficatul se poate distruge progresiv datorita instalarii cirozei care conduce la insuficienta hepatica, cancer hepatic si deces. Sistemul nervos poate fi afectat la mai multe nivele. Leziunile cerebrale pot interfera cu functia intelectuala si creste riscul de anxietate si depresie, confuzie si dementa. Leziunile asupra sistemului nervos periferic pot conduce la pierderea echilibrului, impotenta, parestezii in miini si picioare, tremor

si orbire. Alcoolismul este implicat si in dezvoltarea diabetului, inflamatiilor pancreasului, hemoragiilor intene, slabirii cordului, hipertensiunii si atacului cerebral. Consumul de alcool in timpul sarcinii este daunator fatului. Simptomele dependentei de alcool: - dezvoltarea unei necesitati compulsive de a bea - bea alcool imediat dup ace s-a trezit pentru a reduce simptomele sevrajului peste noapte - nu mai au capacitatea de a controla cantitatea si frecventa consumului - isi organizeaza viata in jurul consumului de alcool. Cele trei faze ale alcoolismului: Alcoolismul este o boala cronica avind capacitatea de a distruge cariera, familia si sanatatea fizica a dependentului pe termen lung. Debutul alcoolismului nu este greu de depistat si poate fi tratat. Dezvoltarea bolii urmeaza in mod normal trei faze: de inceput, de mijloc si finala. Cu cit dependentul sau familia sa identifica mai repede aceste faze cu atit este mai usor de stopat dezvoltarea bolii. In faza de inceput a dependentei de alcool individul consuma alcool pentru a se relaxa sau pentru a face fata unor probleme temporare care ii cauzeaza anxietate. Cind bea durerea este mai usor de suportat, simtindu-se bine, astfel consumul de alcool devine mecanismul standard prin care acesta face fata problemelor. In timp dezvolta un obicei fix pe care nici membrii familiei sale nu il pot recunoaste intotdeauna. Consumatorul pare normal in acest stadiu, putind fi considerat chiar mai stabil emotional si increzator in sine. Daca este intrebat asupra cantitatii de alcool consumata acesta isi va rationaliza portia de alcool intr-un fel in care sa convinga pe cei apropiati de absenta unei probleme cu alcoolul, cel putin pe temen scurt. Faza de mijloc a dependentei de alcool in care pacientul dezvolta o dependenta fizica completa fata de drog. Dorinta de a consuma alcool creste progresiv, iar daca individul s-a straduit in prima faza sa-si controleze consumul acum aceasta rezistenta a cedat. Pe masura ce aportul de alcool creste, capacitatea organismului de a procesa alcoolul scade. Dependentul intra in stare de ebrietate foarte repede chiar si la cantitati mici de alcool. In acest stadiu ar trebui sa fie evident pentru toata lumea, chiar si pentru alcoolic ca exista o problema, desi acesta deja simte ca a pierdut lupta. Faza finala a dependentei de alcool este marcata de bautul obsesiv si evitarea disperata de a accepta problema. Acum toate persoanele din jurul dependentului observa problema. Cind confrunta dependentul acesta devine agresiv, defensive sau chiar violent. Sanatatea fizica degenereaza sistematic terminind cu decesul daca nu este tratata. Doar alcoolicul hotaraste cind vrea ajutor de specialitate si sa se vindece. Sunt un alcoolic? Din motive evidente, majoritatea persoanelor se ascund de a-si aplica termenul de alcoolici. Chiar si cei care beau obsesiv regulat vor spune; "Stiu ca beau mult, dar nu sunt un alcoolic". Din acest motiv este de ajutor o lista de indicatori obiectivi care identifica dezvoltarea unei probleme de adictie fata de alcool. Puneti persoanei in cauza aceste intrebari: - Consumi alcool singur regulat? - Iti cauti scuze pentru a mai bea un pahar? - Simti ca nu poti sa te opresti din baut? - Iti este dificil sa reduce cantitatea consumata? - Ai membrii ai familiei cu istoric de probleme cu alcoolul/?

- Cum raspunzi daca cineva te confrunta asupra consumului de alcool? - Devii violent? - Alimentatia ta are de suferit de cind bei regulat? - Ai probleme in ati mentine aspectul fizic? - Esti tentat sa aduci bauturi alcoolice la serviciu sau sa bei in timp ce conduci? Test screening pentru alcoolism! Desigur exista o singura intrebare care defineste alcoolismul; poti sa te opresti din baut?, dar majoritatea marilor bautori raspund: "Pot sa ma opresc din baut cind vreau". Din acest motiv sunt folosite aceste 9 intrebari. Desigur pentru o persoana faptul de a recunoaste ca este un alcoolic este foarte greu. O asemenea recunoastere poate conduce usor la suicid. Din acest motiv o data ce o persoana recunoaste ca este bolnava este important sa fie afirmat ca au facut cel mai important si greu pas din recuperarea lor doar prin acceptare. Tratamentul personalitatii adictive: Personalitatile adictive si adictiile lor sunt dificil de tratat. Comportamentul adictiv are consecinte psihologice de lunga durata. Dependenta fizica altereaza chimia cerebrala facind drumul recuperarii lung si dificil. Frecvent persoana dependenta nu poate fi expusa obiceiului fara a cadea din nou in dependenta. De aceea ratele de vindecare sunt indeaproape urmate de cele de recadere. Primul pas in procesul de recuperare este cel de a admite ca individul are o problema si de a cauta ajutor. Interventia medicala poate fi necesara pentru cei cu abuz de substante - medicatia pentru a trata simptomele de sevraj si malnutritia. Multe forme de interventie psihologica sunt deasemeni disponibile pentru personalitatile adictive incluzind consilierea, terapia de grup, terapia comportamentala. Tratamentul dependentei de alcool: Tratamentele sunt variate deoarece exista multiple perpective ale alcoolismului. Cei care abordeaza alcoolismul ca o conditie medicala sau boala recomanda tratamente diferite fata de cei pentru care conditia este una de alegere sociala. Deoarece alcoolismul implica factori multipli care incurajeaza o persoana sa bea, tratamentul presupune acordarea de atentie tuturor acestor factori pentru a preveni recaderile. Un astfel de tratament este detoxifierea urmata de terapia de sustinere, aderarea la grupuri de auto-ajutor si dezvoltarea de mecanisme de copiere. Comunitatea de tratament pentru alcoolism sustine un abord terapeutic prin abstinenta si toleranta zero, totusi exista unele persoane care promoveaza o reducere a dozei deasemeni. Detoxifierea organismului: Detoxifierea alcoolica este intreruperea brusca a consumului de alcool alaturi de administrarea de medicamente cum sunt benzodiazepinele, cu efecte similar asupra creierului pentru a preveni sevrajul. Indivizii care sunt la risc de simptomatologie usoara sau moderata de sevraj alcoolic pot fi detoxifiati la domiciliu. Cei cu risc de sevraj sever precum si cei cu conditii comorbide asociate sunt in general tratati prin internare. Detoxifierea nu vindeca alcoolismul si este utila alaturi de un program terapeutic pentru dependenta sau abuz de alcool pentru a reduce riscul de recadere. Terapia de grup si psihoterapia: Diferite forme de terapie in grup sau psihoterapie pot fi folosite pentru a trata problemele psihologice asociate consumului de alcool. Grupul de auto-ajutor si consiliere este unul dintre

cele mai comune forme de a ajuta alcoolicii. Alcoolicii Anonimi a fost una dintre primele organizatii formate pentru a aduce consiliere nonprofesionala, mutuala fiind inca cel mai mare. Moderatia si rationalizarea: Aceste programe nu se bazeaza pe abstinenta complete. In timp ce majoritatea alcoolicilor nu reusesc sa-si limiteze consumul de drog, unii revin la consumul moderat. Medicatia: Sunt prescrise o varietate de medicamente ca parte a tratamentului alcoolismului. Medicamente folosite astazi curent: Antabuse (disulfiram) previne eliminarea de acetaldehida, un chimical pe care corpul il produce cind metabolizeaza alcoolul. Acetaldehida este cauza dorintei obsesive de a bea alcool. Efectul sau este discomfort sever cind alcoolul este ingerat. Acest efect descurajeaza consumul de alcool in cantitati semnificative pe perioada medicatiei. Temposil (carmbamid de calciu) lucreaza in acelasi fel ca si antabuse; are avantajul unor efecte adverse mai slabe decit cele ale disulfiramului; hepatotoxicitatea si somnolenta nu apar. Naltrexone este un antagonist competitiv pentru receptorii opioizi blocind efectul endorfinelor si a opiaceelor. Este folosita pentru a diminua dorinta de alcool si a incuraja abstinenta. Alcoolul determina eliberarea de endorfine in corp, care elibereaza la rindul lor dopamina. Medicamentul reduce efectul placut al consumului de alcool. Naltrexone este folosita in metoda de tratament numita Sinclair care trateaza pacientii prin administrare de naltrexone si continuarea onsumului de alcool. Campral (acamprosate) stabilizeaza biochimia cerebrala care este alterata de dependenta de alcool prin antagonizarea actiunii glutamatului, un neurotransmitator care este hiperactiv in faza post-sevraj. Medicatie experimentala: Topamax (topiramate) un derivat al monozaharidului natural D-fructoza, gasit eficient in diminuarea cantitatii de alcool consumate. Substanta antagonizeaza receptorii de glutamat excitaori, inhiba eliberarea de dopamina si creste functia acidului GABA. Reduce dorinta de a consuma si efectele severe ale sevrajului ameliorind calitatea vietii. http://www.la-psiholog.ro/info/dependenta-de-alcool

ALCOOLUL ABUZUL DE ALCOOL SAU DEPENDENTA?


Generalitati Sus Majoritatea adultilor care consuma alcool stiu cat si cand sa consume alcool; cu toate acestea exista alte persoane care nu pot sa-si controleze aceste obiceiuri. Aproximativ un numar de 3 adulti din 10, consuma alcool irational si au probleme din aceasta cauza. Orice persoana care nu este capabila sa-si controleze apetitul excesiv pentru alcool, este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool. Abuzul de alcool, inseamna dobandirea unor obiceiuri nesanatoase si chiar periculoase in legatura cu consumul de alcool, in sensul unui consum exagerat sau inadecvat. Dependenta de alcool are si un impact social neplacut, de multe ori intalnirea cu alte persoane din anturaj poate deveni neplacuta datorita acestui obicei. In unele cazuri poate avea si implicatii legale, cum este de exemplu sofatul sub influenta alcoolului. Daca dependenta de alcool nu este tratata corespunzator, de cele mai multe ori aceasta duce la alcoolism cronic. Putem spune ca o persoana sufera de alcoolism, atunci cand aceasta nu poate sa renunte la consumul de alcool, chiar daca doreste acest lucru. Alcoolismul are o componenta emotionala puternica, in sensul ca in aceasta afectiune exista o dependenta fizica dar si psihica legata de consumul de alcool. Alcoolismul este caracterizat printr-o dorinta exacerbata de a consuma alcool, care poate fi extrem de puternica si care poate avea un impact negativ asupra vietii in general. In timp, sunt necesare cantitati tot mai mari de alcool pentru a satisface aceste pofte (pentru ca acesta sa-si faca efectul). Persoanele care sufera de alcoolism, pot prezenta iritabilitate, tremor sau alte simptome (de sevraj), in momentul in care incearca sa renunte la consumul de alcool. In timp, consumul de alcool poate cauza diferite afectiuni, precum: boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale, boli de ficat (hepatite toxice, ciroze), litiaza biliara (calculi la nivelul colecistului), pancreatita sau diferite tipuri de cancer. Pot aparea de asemenea probleme de ordin social, la locul de munca sau in familie. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Ce semnifica abuzul de alcool? 3. Este consumul moderat de alcool daunator sanatatii? 4. Poate cauza alcoolul probleme? 5. Poate fi considerat alcoolismul o slabiciune? 6. Cauze 7. Simptome 8. Complicatii 9. Mecanism fiziopatogenic 10. Consultul de specialitate 11. Expectativa vigilenta 12. Medici specialisti recomandati">Medici specialisti recomandati 13. Investigatii 14. Tratament - Generalitati

15. Tratament initial 16. Tratament de intretinere 17. Tratament in cazul agravarii bolii 18. Profilaxie 19. Tratament ambulatoriu 20. Tratament medicamentos 21. Sprijinul pentru familia consumatorului de alcool 22. Alte tratamente Ce semnifica abuzul de alcool? Sus Consumul abuziv de alcool poate sa devina un obicei. In unele cazuri si membrii familiei sau ai anturajului consuma alcool, de aceea acest lucru poate parea normal. In cele mai multe cazuri, o persoana care sufera de alcoolism, nu realizeaza ce cantitate consuma si de asemenea, nu realizeaza ca acest lucru are implicatii medicale si sociale grave. Cu cat consumul de alcool este mai indelungat si cu cat se consuma o cantitate mai mare de alcool, cu atat riscul de aparitie a problemelor de sanatate este mai mare. Un consum moderat de alcool (normal) inseamna: - o sticla de bere (330 ml) - un pahar de vin (150 ml) - un pahar mic (44 ml) de tarie. Un consum exagerat de alcool, se caracterizeaza prin: - o femeie care consuma mai mult de 7 bauturi pe saptamana sau mai mult de 3 bauturi pe zi - un barbat care consuma mai mult de 14 bauturi pe saptamana sau mai mult de 4 bauturi pe zi. Este consumul moderat de alcool daunator sanatatii? Sus Unele studii medicale au demonstrat faptul ca un consum moderat de alcool (nu mai mult de o bautura pe zi pentru femei sau 2 bauturi pe zi pentru barbati), poate avea anumite beneficii, precum scaderea riscului de aparitie a bolii cardiace sau a accidentului vascular cerebral. Conceptia unor persoane ca ceea ce face bine in cantitati mici e si mai bun in cantitati mari, nu este valabila in acest caz. Consumul zilnic a mai mult de 1-2 bauturi, poate avea mai multe efecte negative dacat beneficii. Acest lucru poate agrava boala cardiaca (apare insuficienta cardiaca), poate precipita un accident vascular cerebral sau poate agrava alte afectiuni, precum bolile de ficat. In cazul anumitor persoane chiar si consumul moderat de alcool, poate prezenta anumite riscuri, legate fie de anumite accidente care pot aparea secundar consumului de alcool sau in unele cazuri chiar al aparitiei cancerului. Trebuie sa mentionam ca in cazul acestor persoane, orice cantitate de alcool poate fi considerata potential periculoasa (toleranta scazuta la alcool). In unele cazuri, consumul alcoolului trebuie evitat cu desavarsire si anume: - copii sau adolescenti: deoarece consumul de alcool influenteaza negativ activitatile cognitive (de invatare) si afecteaza cresterea normala; nu trebuie sa se uite, de asemenea, ca la aceasta varsta consumul de alcool este ilegal; - femei insarcinate: consumul de alcool pe parcursul sarcinii poate dauna dezvoltarii normale a fatului, care poate prezenta la nastere grave tulburari fizice si psihice (sindromul alcoolismului fetal); din moment ce nu exista deocamdata suficiente studii medicale care sa arate care este

cantitatea de alcool care potate fi consumata in siguranta pe parcursul sarcinii, nu este recomandat consumul de alcool pe toata perioada gestatiei; tratamente medicamentoase (in special anumite medicamente care interactioneaza cu alcoolul); exista un grup de peste 130 de medicamente care pot cauza probleme grave de sanatate daca sunt administrate in combinatie cu alcoolul; - prezenta unor afectiuni, acute sau cronice: care se pot acutiza sau agrava odata cu consumul de alcool; - antecedente personale de consum exagerat de alcool. Poate cauza alcoolul probleme? Sus Consumul exagerat de alcool poate cauza probleme serioase de sanatate pe termen lung si poate influenta de asemenea relatiile sociale. Uneori, poate conduce la un comportament care nu se incadreaza in limitele legii (sofatul sub influenta alcoolului, violenta secundara consumului de alcool). Multe persoane care au probleme asociate consumului cronic de alcool, sunt predispuse la unele traumatisme amenintatoare de viata sau la aparitia unor probleme de sanatate, secundare consumul exagerat de alcool (coma alcoolica) sau agravarii unor afectiuni preexistente (accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, etc). Majoritatea persoanelor cu probleme legate de consumul de alcool, sunt relativ eficiente in domeniile in care activeaza (servici) si reusesc sa ascunda cu succes aceasta problema. Alcoolicii nu recunosc ca au o problema legata de consumul de alcool. Totusi, persoanele care admit ca au o astfel de problema, vor putea sa-si controleze mai usor acest viciu pe viitor (cu ajutor specializat, psihiatric si medical). Poate fi considerat alcoolismul o slabiciune? Sus Nu trebuie sa se considere ca dependenta de alcool este un semn de slabiciune si de asemenea, nu inseamna ca o astfel de persoana are probleme volitionale (de vointa). Unele persoane care au aceasta dependenta pot sa-si diminueze consumul de alcool sau in unele cazuri pot sa si renunte la acest obicei, dar majoritatea persoanelor cu dependenta de alcool necesita tratament specializat pentru a abandona acest viciu. Adictia la alcool este o afectiune cronica, la fel ca si diabetul zaharat sau astmul bronsic. De cele mai multe ori este necesar tratamentul de specialitate (consiliere psihologica, administrarea de medicamente sau o combinatie intre cele 2 metode). In cazul persoanelor care consuma alcool de o perioada lunga de timp, este necesar tratamentul simptomelor de sevraj (care apar la stoparea consumului de alcool) numit, detoxifiere. Cauze Sus Nu se stie exact de ce unele persoane devin dependente de alcool, iar altele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista anumite dovezi ca aceasta dependenta are o agregare familiala (este transmisa genetic la descendenti). Persoanele care sufera de depresie sau cu alte afectiuni psihiatrice, au o predispozitie aparte pentru a deveni dependente de alcool. In timp, majoritatea persoanelor care consuma alcool, regulat si in cantitati mari, pot dezvolta dependenta.

Simptome Sus De cele mai multe ori, persoanele care au probleme legate de consumul de alcool, nu realizeaza acest lucru. Este posibil ca aceste persoane sa nu consume alcool in fiecare zi sau sa nu consume cantitati excesive de alcool. Uneori poate sa treaca un interval de timp relativ mare intre episoadele de consum excesiv de alcool. Majoritatea persoanelor care au dependenta la consumul de alcool, spun ca beau doar ocazional (de sarbatori sau cu anumite ocazii sociale). Daca o persoana nu consuma alcool in fiecare zi, nu inseamna neaparat ca nu are o problema legata de consumul de alcool si de asemenea, ca nu are un anumit risc de a dezvolta aceasta adictie. De multe ori, persoanele care au o astfel de problema spun ca pot renunta la acest viciu in orice moment doresc acest lucru, in unele cazuri reusesc, insa doar pentru o perioada de cateva sapatamani sau luni, iar apoi revin la vechiul obicei. In cazul persoanelor care nu pot sa-si controleze acest viciu, este important ca acestia sa apeleze la ajutor medical si psihiatric specializat. Semne ale abuzului de alcool - probleme aparute la scoala sau servici (absenteism, imposibilitatea respectarii orarului impus, performante reduse); - consumul de alcool in situatii potential periculoase (de exemplu, inaintea sofatului); - episoade de pierdere a constientei, acest lucru insemnand ca dupa un episod de consum exagerat de alcool, persoana nu isi aduce aminte nimic despre ce s-a intamplat in aceasta perioada; - probleme legate de consumul excesiv de alcool, precum arestarea pentru sofatul sub influenta alcoolului sau abordarea unui comportament violent, secundar intoxicatiei acute cu alcool; - accidente personale sau accidentarea unei alte persoane; - consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi agravate in acest caz, de exemplu, ulcerul peptic (ulcerul gastroduodenal) - persoanele din anturaj si din familie sunt ingrijorate pentru consumul exagerat de alcool. Semne ale dependentei sau adictiei la alcool - dorinta nestapanita de a consuma alcool, pierderea controlului volitional, chiar si in cazul in care se doreste acest lucru - aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool (greata, tremor transpiratii, anxietate) - necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a obtine efectele "placute" ale acestuia - in ciuda tuturor semnelor negative, se continua consumul excesiv de alcool si nu se constientizeaza gravitatea acestui fapt - membrii familiei si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legatura cu acest comportament -prezenta semnelor fizice de dependenta, precum pierderea constientei in cazul consumului excesiv de alcool - tendinta de a ascunde faptul ca exista o dependenta de alcool (fie ca persoana in cauza consuma alcool pe ascuns, fie nu recunoaste ca bea in cantitati excesive) - jena, discomfort in situatiile in care este implicat consumul de alcool (in special cele sociale). Persoanele care sufera de alcoolism cronic, au in cele mai multe cazuri si probleme de ordin psihic, precum depresia sau anxietatea. De asemenea, alcoolicii sunt predispusi la abuzul si dependenta pentru alte substante toxice, precum fumatul sau drogurile de orice fel.

Simptomele abuzului de alcool la copii si la adolescenti, sunt diferite de cele care apar in cazul adultilor. Complicatii Sus Consumul cronic de alcool poate cauza diferite probleme de sanatate, aparute in special la nivelul anumitor organe, precum, ficatul, sistemul nervos central (in special creierul) si inima. De asemenea agraveaza hipertensiunea arteriala, afectiuni ale sistemului digestiv (recidive ale ulcerului peptic), poate agrava osteoporoza sau poate cauza diferite tipuri de cancer. Apar, de asemenea, probleme legate de interactiunile medicamentoase si alcool sau probleme legate de activitatea sexuala (disfunctii erectile, scaderea libidoului sexual). Alcoolismul poate conduce la aparitia unui comportament violent, accidente, izolare sociala si dificultati aparute la locul de munca sau in familie. Alcoolismul poate cauza probleme grave in randul adolescentilor, femeilor insarcinate si in randul persoanelor care prezinta diferite afectiuni. Femeile insarcinate nu trebuie sa consume alcool pe toata perioada sarcinii, pentru a evita aparitia problemelor legate de devoltarea fizica si psihica normala a nou nascutului. Mecanism fiziopatogenic Sus Abuzul sau dependenta la alcool poate aparea brusc sau gradat, la diferite varste. La inceput, consumul de alcool poate fi cvasinormal si nu este considerat neaparat patologic. Unele persoane beau doar ocazional, dar consuma cantitati mari de alcool, astfel ca sunt predispuse la a dezvolta dependenta de alcool. In timp, consumul de alcool poate fi considerat ca o metoda de rezolvare a probemelor cotidiene sau familiale (sub forma unui "antidot"). Persoanele care continua sa consume alcool pentrua o perioada de timp indelungata (ani), pot dezvolta diferite afectiuni, precum hepatita toxica si ciroza hepatica, depresia sau ulcerul peptic (ulcerul gastroduodenal). Apar, de asemenea, probleme de ordin social sau chiar legal, deoarece alcoolicii adopta un comportament violent si irational. Majoritatea persoanelor care au probleme legate de consumul de alcool, au si probleme psihiatrice, precum, depresia, tulburarile bipolare, sindrom anxios-depresiv. Cu toate ca in unele cazuri, persoana in cauza are impresia ca alcoolul ii imbunatateste simptomele legate de astfel de afectiuni, din contra acesta le agraveaza. Alcoolul interactioneaza si cu tratamentul medicamentos al acestor afectiuni si poate inrautatii, de asemenea, simptomatologia. Consultul de specialitate Sus Este necesar consultul medical de urgenta (ambulanta sau serviciul de primire urgente a spitalului) in cazul oricarei persoane care a consumat alcool si prezinta urmatoarele simptome: - pierderea constientei, crize de apoplexie sau dificultati in respiratie (dispnee), simptome ale intoxicatiei acute cu etanol (alcool); - confuzie, tremor accentuat si agitatie extrema, simptome caracteristice sevrajului (sindrom care apare la intreruperea consumului de alcool); in cazuri rare, poate aparea o forma grava a acestui

sindrom, numit delirium tremens, care poate cauza chiar si decesul persoanei; - tentativa de suicid sau violenta domestica. Este necesar consultul medical de specialitate, de urgenta, in cazul persoanelor care au consumat alcool si prezinta urmatoarele: - istoric personal de consum exagerat de alcool sau simptome caracteristice sevrajului si care nu urmeaza nici un tratament; - accepta de bunavoie consultul medical de specialitate, desi de cele mai multe ori, persoanele care amana investigarea unei afectiuni, nu reusesc sa faca controlul in timp util (inaintea aparitiei complicatiilor); - prezinta o recadere legata de consumul excesiv de alcool. Este necesar un consult medical de specialitate in cazul in care exista: - dependenta de alcool sau abuz de alcool - negarea problemelor legate de consumul excesiv de alcool sau imposibilitatea de a cere ajutor specializat - episoade de pierdere a constientei (nu-si aduce aminte ce s-a intamplat pe durata unui episod de consum excesiv de alcool) - consum excesiv de alcool asociat cu tratament medicamentos pentru diferite afectiuni (in special antihistaminice sau acetaminofen) - consum excesiv de alcool asociat cu afectiuni cronice - imposibilitatea desfasurarii normale a activitatilor zinice (cotidiene) - semne de dependenta de alcool, inclusiv dezvoltarea tolerantei la alcool sau existenta semnelor de sevraj (confuzie, tremor accentuat) in momentul in care se incearca stoparea consumului de alcool - influente negative din partea altei persoane care consuma alcool si doreste ajutor specializat. Expectativa vigilenta Sus Consumul de alcool ocazional, nu cauzeaza afectiuni ale ficatului. Persoanele care au factori de risc pentru a dezvolta dependenta de alcool, trebuie sa fie atenti in legatura cu frecventa si cantitatea de alcool consumata. In cazul in care consumul excesiv de alcool afecteaza desfasurarea normala a vietii (scaderea randamentului la servici, probleme de ordin social sau in familie), este necesara stoparea consumului de alcool. Persoanele cu dependenta de alcool, care sunt ingrijorate ca ar putea deveni violenti sau care sunt predispusi la accidentari, trebuie sa apeleze la ajutor specializat. Perioada de expectativa vigilenta, nu este o optiune in cazul persoanelor care au un comportament irational (deseori violent). Membrii familiei sau prietenii din anturaj, trebuie sa ceara ajutor specializat chiar daca persoana in cauza nu doreste acest lucru. In cazul in care persoana cu dependenta de alcool are un comportament violent dar refuza ajutorul specializat, este recomandat ca membrii familiei (sotia, copiii) sa apeleze la ajutor din partea organizatiilor care se ocupa cu astfel de probleme. Tratamentul precoce al alcoolismului, ofera o sansa mai mare de recuperare si scade riscul aparitiei diferitelor complicatii.

CAUZELE DEPENDENTEI DE ALCOOL

Dr. Lucian Vasilescu - Medic primar psihiatru - Seful Sectiei XVI Toxicomanii, Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, Bucuresti MODELE DE INTELEGERE A ALCOOLISMULUI:

MODELUL CULPABILIZANT MODELUL VICTIMIZANT MODELUL MEDICAL MODELUL BIO-PSIHO-SOCIAL

MODELUL CULPABILIZANT (MORALIZATOR)


Toti betivii sunt la fel; Consumul de alcool este o caracteristica a oamenilor lipsiti de caracter, slabi, rai, imorali, ticalosi, fara vointa, pacatosi; Este doar vina lor; Abordarea dependentei este focalizata pe invatarea lucrurilor corecte din punct de vedere moral. Sa se lase! Ce, i-am pus eu paharul in mana?!; Dependenta este unidimensionala: in evaluarea severitatii problemei trebuie sa ne raportam doar la doze si la frecventa consumului de drog; Distrugerea obisnuintei este o chestiune de totul sau nimic; Tratament = educatie sau pedeapsa; Tratament de succes = abstinenta totala.

MODELUL VICTIMIZANT

Toti sunt la fel, sunt niste victime ale societatii; Au primit o educatie gresita; Lipsa de informare; Traim intr-o epoca de tranzitie; Au lipsuri financiare, au probleme de viata deosebite; Discrepante financiare; Lipsa modelelor de urmat; Inversiunea valorilor; Lipsa de ocupatie/ timp liber; Vina apartine societatii si/sau familiei; Ei nu au nicio responsabilitate; Trebuie sa-i ajutam, sa-i acceptam, sa-i intelegem; Tratament = ajutor; Succes = abstinenta.

MODELUL MEDICAL

Dependenta de alcool este un comportament psihopatologic, o boala; Dependenta isi are originile in procesele fiziologice, are cauze organice; Nu este vina nimanui, este o boala, o fatalitate; Dependentul este victima unor cauze ce nu pot fi controlate; Dependenta este un fel de boala in care pacientul nu poate face nimic, iar doctorul prescrie medicamente; Abordarea dependentului se concentreaza pe tratarea cauzelor bolii; Dependenta este unidimensionala; Responsabilitatea este a medicului daca pacientul se va vindeca sau nu; Distrugerea obisnuintei este o chestiune de totul sau nimic; Tratament de succes = abstinenta totala.

MODEL BIO-PSIHO-SOCIAL (singurul care ofera posibilitatea intelegerii acestui fenomen complex si a initierii unui tratament eficient)

Cauzele dependentei de alcool sunt multiple; Primul pas al tratamentului este evaluarea complexa, din punct de vedere biologic, psihologic, socio-familial, cultural; Dependenta este multidimensionala: cand evaluam severitatea unei probleme nu ne uitam doar la cantitatea de alcool si la frecventa consumului, ci si la declinul sau progresul in alte arii de viata cu probleme; Tratamentul este strict individualizat; Distrugerea obisnuintelor este un proces continuu; Tratamentul de succes nu consta in abstinenta, ci in alegerea si atingerea unui obiectiv adecvat (abstinenta, moderatie, imbunatatirea functionarii socio-profesionale, reducerea riscurilor asociate consumului de alcool etc.).

Exista oare un tratament eficient al alcoolismului? Din punct de vedere teoretic, in fata unui pacient alcoolic, exista numeroase optiuni: I) Apetenta pentru alcool (pofta de a bea) este un obiectiv principal al tratamentului chimioterapic. S-au propus multe medicamente, dar, din pacate, nu prea stim daca ele actioneaza specific pe pofta de alcool, sau amelioreaza doar depresia si anxietatea ce insotesc cvasiconstant alcoolismul. Intr-adevar, tratarea complicatiilor psihiatrice (si mai ales a depresiei si anxietatii) poate in mod indirect diminua nevoia de a bea. Cele mai folosite sunt: antidepresivele serotoninergice (fluoxetina Prozac, citalopramul, fluvoxamina Fevarin, sertralina), acamprosatul, sarurile de litiu, buspirona Spitomin. Trebuie subliniat faptul ca totusi nu exista nici un medicament care sa duca la disparitia totala a apetentei pentru alcool la un dependent. Medicamentele citate nu sunt inutile; ele ii permit medicului sa abordeze cu pacientul sau problema alcoolului, a complicatiilor, a necesitatii unui tratament si sa stabileasca o relatie terapeutica pe termen lung. II) Cura de dezgust cu apomorfina, metronidazol sau cu disulfiram (Antalcol), mult folosita in secolul trecut nu prea mai este utilizata in prezent, datorita efectelor secundare importante si a unei eficiente pe termen lung mai mult decat discutabile.

III) Psihoterapiile. Diverse tehnici psihoterapeutice sunt utilizate atat in momentul sevrajului, cat si pe termen lung. La spital sau in centre specializate de alcoologie sunt folosite practic toate tipurile de psihoterapii (individuale sau de grup, institutionale, socioterapii, fie ele de orientare psihanalitica, comportamentala sau de familie). Cele mai bune rezultate pare sa dea psihoterapia de sustinere, care pentru multi reprezinta partea esentiala a tratamentului pe termen lung. Ea poate fi condusa doar de un practician disponibil, rabdator, directiv fara rigiditate, capabil sa orienteze subiectul in orice moment al evolutiei sale spre structurile sau terapeutii cei mai indicati. O mentiune particulara o merita grupurile de auto-ajutorare a bautorilor, dintre care Alcoolicii Anonimi (A. A.) este cel mai cunoscut (aproximativ 2 milioane de membri in toata lumea). IV) Abstinenta poate fi atinsa, dar mentinerea ei este mult mai problematica, recaderea fiind regula. Este bine cunoscuta butada lui Mark Twain: Nimic mai simplu decat sa te lasi de fumat, eu am facut-o de cel putin 100 de oriin acest domeniu al mentinerii abstinentei isi gasesc intreaga valoare masurile reale de reinsertie si reabilitare sociala; din pacate, aici mai este mult de lucru in tara noastra. Termenul de tratament poate fi discutabil. Acesta trimite cu gandul la modelul medical al acestei probleme complexe si, in orice caz, are rolul de a anula responsabilitatea persoanei in cauza, transferand-o asupra medicului sau psihologului. Peste tot in lume, eficienta tratamentului sau a diferitelor metode intre ele ramane controversata. Autoritatile de sanatate publica (cele care dau banii pentru sanatate pana la urma) se intreaba pe buna dreptate daca tratamentele propuse alcoolicilor modifica sau nu evolutia acestei boli cronice. Eficienta tratamentului sevrajului si a complicatiilor medicale este unanim recunoscuta. In ceea ce priveste evolutia pe termen lung, un studiu recent din Statele Unite a aratat ca procentul de alcoolici care au devenit abstinenti beneficiind de psihoterapie (24%) nu era statistic diferit fata de procentul abstinentilor fara tratament (16%). S-a constatat, deasemenea, ca internarea nu aduce nimic suplimentar fata de tratamentul ambulatoriu. Se pare ca femeile alcoolice evolueaza mai bine sub un tratament medical, iar bautorii barbati sunt mai mult ajutati de masuri de reabilitare sociala. Pe langa aceasta abordare globala, sociala, medicii considera in general, prin experienta lor, alcoolismul ca o experienta strict individuala, proprie fiecarui pacient in parte. Mai mult decat studiile de eficienta si metodele generale poate conta cunoasterea individualitatii pacientului si a modului sau de relationare cu alcoolul. In domeniul alcoolismului, poate mai mult ca in orice patologie mentala, prezenta langa pacient, insotirea sa pe drumul destinului de alcoolic, implicarea terapeutului in munca permaneneta de reconstructie a personalitatii si vietii pacientului sunt factori primari ai eficientei tratamentului.

http://www.traiestecumasura.ro/index.php?obj=front&action=causes&pg=3

DEPENDENTA DE TUTUN, ALCOOL SI DROGURI


DE CE FUMEAZ ADOLESCENII? Dei presa i colile i informeaz permanent pe adolesceni tot mai muli tineri se apuc de fumat. De ce se apuc adolescenii de fumat? - Pentru c le lipsete ncrederea i stima de sine. - Se simt ncurajai pentru c i alii fac acelai lucru - Pentru c fumatul i face s cread c vor scpa de temerile lor - Pentru c nu pot rezista presiunii (nu pot spune nu) - Nu realizeaz faptul c fumatul d dependen i c este foarte dificil s renuni - Nu-i dau seama de riscurile pe care le prezint pentru sntate fumatul, chiar de la prima igar fumat EFECTELE FUMATULUI Fiecare inhalare conine 4000 de substane chimice, dintre care 43 sunt cancerigene, dar cel mai periculos drog din igar este nicotina. Nicotina este o substan stimulativ toxic i crete activitatea sistemului nervos central, a inimii i a altor organe. De asemenea, determin i creterea tensiunii arteriale. Fumul de igar conine monoxid de carbon care este incolor, inodor i toxic care va trece din plmni n snge. Monoxidul de carbon se leag de hemoglobina din eritrocitele sangvine mpiedicnd aceste celule s transporte oxigen la diferite celule. Fumatul pasiv este reprezentat de fumul de igar inhalat de nonfumtor. Acesta va duce, de asemenea, la inhalarea multor substane duntoare i poate cauza iritaia ochilor, dureri de cap i tuse. ncearc s evii fumtorii pentru propria ta sntate. CUM S RENUNI LA FUMAT Din ce n ce mai muli oameni renun la tutun. Este greu, dar nu imposibil. Exist mai multe metode de a renuna. Unele persoane folosesc o serie de filtre care vor reduce gradual nivelul de nicotin, reuind s renune treptat la acest drog. Alte persoane folosesc o gum special recomandat de doctori care conine nicotin n grade din ce n ce mai sczute, n final renunnd total la nicotin. Poi gsi grupuri de suport care te vor ajuta s renuni. Poi s renuni! SFATURI PENTRU A TE LSA DE FUMAT - nconjoar-te de persoane care i susin hotrrea i care nu fumeaz - Asum-i propria responsabilitate - Evit persoanele care fumeaz - Bea mult ap pentru a elimina toxinele - Cnd simi nevoia unei igri, mnnc ceva sau mestec o gum fr zahr - F exerciii fizice - Evit alcoolul, cafeaua, ceaiul i sucurile care conin cofein - Spal-te des pe dini pentru a ndeprta reziduurile de tutun - Inspir adnc i relaxeaz-te cnd simi nevoia s fumezi - Gndete pozitiv asupra avantajelor de a fi un nefumtor ALCOOLUL

DE CE CONSUM ADOLESCENII BUTURI ALCOOLICE? Apare presiunea de a bea i poate fi dificil s spui nu, mai ales cnd vrei s fii acceptat ntr-un grup, dar alcoolul este duntor, i poate distruge viaa i te poate omor. Iat ctva dintre motivele pentru care consum adolesceni alcool: - pentru a se relaxa - pentru a se simi mai bine - pentru a scpa de necazuri - pentru a fi acceptai i pentru a se adapta ntr-un grup EFECTELE ALCOOLULUI Alcoolul afecteaz organe vitale: - stomacul: dup ce ai but, 20% din alcool trece direct n fluxul sangvin, restul alcoolului ajunge n intestinul mic de unde va fi absorbit n snge - creierul: alcoolul afecteaz activitatea creierului i ncetinete aciunile sistemului nervos. Procesul gndirii i concentrarea sunt afectate - ficatul: n ficat alcoolul se descompune n ap, bioxid de carbon i energie. Ficatul poate descompune doar 15 ml alcool/or. Dac bei mai mult de att, restul alcoolului va continua s circule n snge. Alcoolul afecteaz, de asemenea, capacitatea ficatului de a descompune grsimi. Aceast stare se numete ciroz a ficatului i este cauzat de abuzul de alcool. Ciroza blocheaz fluxul sangvin al celulelor ficatului, determinnd reducerea oxigenului i chiar i moartea. ALCOOLUL LA VOLAN Pentru adolesceni, alcoolul la volan reprezint o problem important fiind cauza major a morii adolescenilor ntre 18-19 ani. Alcoolul reduce capacitatea de a judeca distanele i vitezele, reduce capacitatea de concentrare, ncetinete reflexele, mrete dorina de asumare a riscurilor. n majoritatea rilor, a conduce n stare de ebrietate nseamn a avea o concentraie egal sau mai mare de 0,1 concentraie a alcoolului n snge. Conducerea automobilului sub influena alcoolului este periculoas i te poate costa viaa. Dac bei, nu te urca la volan. De asemenea, refuz s mergi cu maina cnd cel care conduce a consumat buturi alcoolice.

DROGURILE DE CE CONSUM ADOLESCENII DROGURI ILEGALE Motivele sunt aceleai ca la alcool i tutun: pentru a se relaxa, pentru a se simi mai bine, pentru a scpa de depresie, pentru a scpa de probleme, pentru a se integra ntr-un grup, pentru a se simi mai siguri de ei. Studiile arat c adolescenii pot cdea foarte uor victim dependenei de droguri. Apare din partea celorlali presiunea de a consuma droguri. Dup ce ai ncercat o dat, i place i devii dependent, nemaiavnd posibilitatea de a alege. Drogurile dau o dependen foarte puternic i, de aceea, este vital s nu ncepi s consumi droguri pentru c dup aceea va fi foarte greu s renuni. Nu exist medicamente pentru a trata dependena de droguri. Drogurile provoac dependen psihologic i fiziologic. Persoana dependent de droguri crede c drogul o va face s se simt mai bine i s-i desfoare normal activitatea.

SEMNE ALE DEPENDENEI - renunarea la hobby-uri i sporturi - acordarea unei atenii sczute activitii colare - scderea interesului pentru prieteni i n diferite activiti - evitarea unor evenimente sociale importante - implicarea n bti - furtul sau munca peste program pentru a cumpra mai multe droguri - nmulirea strilor de euforie Dac observi unul dintre aceste semne la tine sau la un prieten, aproape sigur este vorba de dependen. Gsete un consilier care s te ajute.

RECUPERAREA Recuperarea este un proces invers celui de dependen. Necesit mult timp i mult hotrre. Durata difer n funcie de personalitatea fiecruia i de modalitatea de abordare a problemei. Exist cteva trsturi comune ale procesului de recuperare: - mai nti trebuie s recunoti c ai o problem i trebuie s decizi s renuni. Poi face acest lucru supravegheat de un medic. Dependena nu poate fi vindecat, ea poate fi doar oprit din evoluie cu ajutorul tu - experii recomand abstinena total n timpul procesului de recuperare - trebuie s elimini toxina din corpul tu. Acesta se numete dezintoxicare. Aceasta se poate realiza numai cu ajutor medical. - majoritatea persoanelor ce parcurg procesul de recuperare reuesc s stea departe de droguri tot restul vieii Adolescenii trebuie s-i asume responsabilitatea pentru viaa lor. Chiar dac apare o recdere, poi oricnd decide s renuni. Cere ajutorul priniilor, profesorilor, consilierilor colari. Caut un consilier specializat n dependena de droguri. Intr ntr-un grup de suport Vei observa c mai exist i alii care lupt s se elibereze din ghearele dependenei i mai presus de toate, nu renuna. Poi s reueti!

MARIJUANA Acest drog este obinut din frunzele unei plante. Frunzele i florile de marijuana sunt mncate sau bute pentru a produce efecte halucinigene. Marijuana va dizolva grsimea i, de aceea se va depozita n esuturile grase. Acesta este un lucru foarte duntor ntruct concentraia cea mai mare de celule grase din corpul uman se afl n creier, plmni, ficat i organele reproductoare. n toate aceste organe marijuana acioneaz ca o toxin distrugnd celule vitale. Ingredientul activ din marijuana care provoac majoritatea efectelor acestora este Delta-9-tetrahidrocanabinol. Marijuana este un drog halucinogen dar acioneaz i ca depresiv sau ca stimulent. Efectele sale sunt: - tulburarea percepiilor vizuale, tactile i auditive, - timpul pare s treac mai ncet sau apare o percepie distorsionat a timpului, - ai impresia c ideile tale sunt mai multe i mai interesante - scderea temperaturii corpului - creterea ritmului cardiac i a tensiunii arteriale

- stimularea apetitului - pierderea voinei i motivaiei - scderea energiei i apariia paranoiei - crize de panic Pentru adolesceni apar i alte efecte negative: - scderea capacitii colare - scderea concentrrii - pierderea interesului pentru hobby-uri - paranoia i sentimente de team - dependen de marijuana - incapacitatea de a aciona fr marijuana DROGURILE INHALANTE Inhalantele sunt substane care produc vapori ce sunt inhalai i au efecte halucinogene. Conin substane toxice extrem de periculoase. Adolescenii le folosesc pentru c sunt uor de procurat. n doze mici apar efecte imediate precum: greaa, strnutul, tusa, hemoragie nazal, oboseal, incapacitatea coordonrii micrii i pierderea poftei de mncare. n doze mai mari apar pierderea cunotinei i chiar leziuni cerebrale definitive. Inhalantele pot provoca asfixiere i moarte. Aceste droguri provoac schimbri profunde ale percepiilor, senzaiilor, ale gndirii i sentimentelor. Cauzeaz dezorientare, confuzie, anxietate i o mare instabilitate mental. Halucinogenele sunt droguri psihoactive foarte puternice i pot provoca tulburri mentale pn la 12 ore. Mai pot aprea efecte halucinogene chiar dup cteva sptmni sau luni dup consumarea drogului. COCAINA Cocaina este o pudr alb obinut din tufele de cacao. Cocaina este un stimulent foarte puternic i acioneaz foarte rapid. Provoac accelerarea ritmului cardiac, creterea fluxului sangvin i respirator, insomnia i lipsa poftei de mncare. Aceste efecte pot dura de la 20 minute la cteva ore. Cocaina poate afecta impulsurile electrice ale inimii i poate provoca moartea chir cu o singur doz. Exist o form de cocain ce se poate fuma, care creeaz, de asemenea, dependen. Efectele apar cam dup 10 secunde. Efectele dureaz mai puin de jumtate de or, dar dependena este foarte mare. Oamenii ar face orice pentru cocain, de la prostituie la crim, furt, risipirea tuturor economiilor i vinderea tuturor proprietilor. Dac nu consum cocain, apar efecte foarte puternice de abstinen. Cocaina poate provoca depresie ndelungat, paranoia, deficien respiratorie, infarct, accident cerebral i moartea. Forma care se fumeaz poate duce la cancer pulmonar. Renunarea la cocain este un proces lent, de durat, necesitnd un angajament ferm i un foarte bun program de recuperare. Exist o soluie simpl i foarte veche de a evita toate acestea. Nu ncepe! HEROINA Heroina este obinut din morfin, este un drog ilegal ce acioneaz asupra sistemului nervos central, ncetinind activitatea sistemului respirator i frecvena pulsului. Obinuirea cu acest drog este foarte rapid. Din moment ce o persoan devine dependent, chiar i dup o doz, renunarea este grea, aprnd simptome precum: transpiraie, convulsii, grea, tremurturi i panic puternic. Persoanele dependente afirm c sunt neputincioi n faa forei acestui drog i c nu pot renuna dect cu ajutor specializat n cadrul unui program organizat.

Dependena este o problem major. Ea depinde de deciziile luate de oameni n legtur cu tutunul, alcoolul i drogurile. Majoritatea adolescenilor ajung s foloseasc una sau mai multe dintre aceste substane ntr-o perioad a vieii lor. Folosirea substanelor chimice naintea ajungerii unei maturiti fizice complete duce la tulburri de cretere i dezvoltare. Nicotina, alcoolul i drogurile vor afecta i maturitatea mental i emoional. Dependena fiziologic presupune faptul c organismul s-a obinuit cu drogurile i are nevoie de ele pentru a funciona. Obinuina apare atunci cnd corpul adolescentului se adapteaz la efectele drogului. Pentru a obine aceast adaptare, sunt necesare doze din ce n ce mai mari. Abstinena este caracterizat de o serie de simptome care apar cnd adolescentul ncearc s renuna la drog. Folosirea drogurilor este un comportament nvat foarte periculos i la care se renun foarte greu. Drogurile pot i chiar vor distruge cei mai buni ani ai vieii tale. Nu ncerca!

http://www.despresuflet.ro/forum/dependenta-f20/dependenta-de-tutun-alcool-si-drogurit26.html