Sunteți pe pagina 1din 7

Alexandru Cel Mare ( Alexandru Macedon)

(Alexandru al III-lea )
Alexandru cel Mare sau Alexandru al III-lea s-a nascut la Pella, capitala Macedoniei in anul 356 IHr in data de 21 iulie, fiind fiul lui !acante te!ane nu"ita #li"pia$ ilip al II-lea si al unei

ilip al II-lea este persoana ce a pus !a%ele

i"periului construit de fiul sau$ &l a facut ca ar"ata sa, or'ani%ata in falan'a, for"atia de lupta a "acedonenilor, sa a(un'a sa dea un randa"ent superior oarecarei ar"ate a epocii$ In au'ust 33) IHr$ ilip reuseste sa casti'e o lupta

i"potri*a unei aliante a statelor 'recesti, cu a(utorul fiului sau care in fruntea ca*aleriei a reusit sa distru'a !atalionul +recia unita in fata a"enintarii persane$ te!an$ Astfel ilip a reusit sa aduca

ilip i-a spus lui Alexandru , iule cauta-ti

alt re'at ca acel car ti-l las e prea "ic pentru tine-$ .anarul nu i se dadea sa "anance decat strictul necesar, i se inter%icea sa ai!a "ai "ulte /aine decat ar a*ea ne*oie etc$ ilip incearca sa 'aseasca o persoana "ai potri*ita pentru

educatia fiului sau si il *a 'asi pe filo%oful 'rec Aristotel, pe care il *a insarcina cu educarea tanarului intr-un orasel o!scur, Mei%a$ Cand l-a ales pe Aristotel, ilip a

ur"arit sa-i desc/ida "intea tanarului Alexandru, astfel incat sa-i desc/ida interesul pentru stiinta$ Alexandru a deprins in ti"pul petrecut cu Aristotel (303301 IHr$) 'ra"atica, "u%ica, 'eo"etria, retorica si filo%ofia$ A fost un persona( ce a "arcat clar epoca sa fiind un 'eniu "ilitar, "area lui reali%are fiind construirea celui "ai "are i"periu din acea *re"e in nu"ai la 13 ani$ Alexandru a a*ut o personalitate diferita de cea a tatalui sau persoana ce facea excese, ce !ea prea ilip care a fost o

"ult, ce a*ea a*enturi nenu"arate, fiind

*esnic indra'ostit$ Asta se datora educatiei pri"ite de la "a"a sa #li"pia ce a dorit sa-i asu'ure o educatie aleasa astfel incat sa nu a(un'a ca tatal sau$ In anul 301 IHr$ Alexandru se *a intoarce la Pella unde isi *a lua atri!utiuni "ilitare$ In 33) IHr$ dupa *ictoria o!tinuta i"ptri*a 'recilor la C/eroneea, se *a

con*oca un con'res al polosurilor 'recesti ce decid sa-si uneasca fortele i"potri*a persilor, acest con'res "arcind acceptarea /e'e"oniei "acedonene asupra 'reciei$ ilip al II-lea este asasinat la nunta fiicei sale (Alexandru nu a a*ut nici un a"estec in co"plot)$ +recii *ad in "oartea lui ilip un sfarsit al /e'e"oniei

'recesti, iar in ur"a decesului re'elui, Alexandru preia puterea la nu"ai 21 ani, fiind procla"at re'e de catre 'eneralii lui ilip$

In pri"a*ara celui de-al doilea an de do"nie Alexandru *a porni in pri"a sa expeditie i"potri*a 'etilor pe care-i si supune asi'urandu-si si'uranta din partea de 2ord$ In *ara lui 335 IHr$ , in .e!a se produce o re*olta in ur"a careia 'eneralii "acedoneni sunt ucisi, iar 'arni%oana "acedoneana asediata$ Alexandru ii *a pedepsi crunt pe te!ani i"ediat (parcur'and in 10 %ile un dru" parcurs de alte ar"ate in luni de %ile) asediand cetatea si cucerind-o, dupa care a distrus-o pana la te"elii lasand in picioare doar casa lui Pindar$ 3upa aceasta de"onstratie de forta nici un stat nu a "ai pus la indoiala /e'e"onia "acedoniei si nici un "acedonean nu s-a "ai indoit de calitalile de lider ale printului, care desi era considerat i"atur a facut prin aceasta !atalie do*ada "aturitatii sale$ Apoi Alexandru a plecat intr-o ca"panie in care dorea sa-si i"plineasca *isul de a stapani si (efui intre'ul i"periu persan, e'iptul etc$A decis ca sa daruiasca prietenilor toata a*erea sa,iar la plecare a fost intre!at 4 5 .ie ce-ti ra"ane 67 la care Alexandru a spus

5 8peranta 7$ In pri"a*ara lui 330 IHr$ fara a face cine stie ce pre'atiri, Alexandru, anticipand o cri%a interna a i"periului Persan, porneste la lupta cu 31$111 de oa"eni din care 9111 in falan'a si 5111 calareti$ Antipatros a fost insarcinat cu apararea "acedoniei, dandui-se un rol defensi*$ Alexandru *a tra*ersa

Helespontul si trecand in Asia si-a pus in aplicare planul de ca"panie$ &l *a o!tine o *ictorie la +ranicos, in 330 iHr i"potri*a persilor si "ercenarilor 'reci condusi de 'eneralul Me"non$ Alexandru ocupa in continuare Misia, :idia, :icia, Pisidia, ri'ia

si eli!erea%a orasele 'recesti &fes, Milet, Halicarnas$ Marsul sau a fost insa oprit de *enirea iernii, fiind reluat i"ediat ce conditiile au fost prielnice$ Apoi tra*ersea%a Cappadocia si apoi "untii .aurus si patrunde in 8ilicia unde in toa"na anului 333IHr a a*ut loc pri"a co"fruntare "ilitara directa intre 3arius al III-lea si

Alexandru Macedon lan'a Issos, unde prin i"plicarea ca 'eneral si ca soldat tinarul "acedonean a facut diferenta$ In ur"a acestei *ictorii, in "ina

"acedonenilor a ca%ut fa"ilia lui 3arius si a de*enit posi!ila continuarea expeditiei spre sud trecind &ufratul$ 3aruis al III-lea ii propune lui Alexandru sa faca pace insa propunerea sa e refu%ata fer"$ #rasele Arados, ;<!los, 8idon i s-au supus fara lupta astfel o!tinand o flota ce depasea flota persana, prin aceasta consolidare a flotei, Alexandru ur"area sa distru'a I"periul Persan$ Apoi Alexandru *a cuceri .<rul in iulie 332 IHr$ dupa un asediu de 6-= luni, iar populatia orasului fiind ucisa sau *anduta ca scla*i$ In noie"!rie 332 IHr$ *a patrunde in &'ipt unde toate cetatile nu au indra%nit sa-i opuna re%istenta$ A reusit prin ofrandele aduse lui A"on sa se declare fiu al %eului ceea ce-i dadea dreptul de a "osteni tronul &'iptului$ &l a "ai inte"eiat in &'ipt si un oras pe care l-a nu"it Alexandria (332>331 IHr$) aici construindu-se "ai tar%iu una dintre cele = "inuni ale lu"ii antice, farul din Alexandria$ #data cu parasirea &'iptului incepe o noua etapa a expeditiei$ Alexandru stra!ate 8iria, Palestina si patrunde in Mesopota"ia unde are loc ulti"a !atalie cu 3arius in octo"!rie 331 IHr$ la +au'a"ela, unde desi a opus o re%itenta eroica, 3arius a fost in*ins, lasind in ur"a a*eri ini"a'ina!ile$ Aceasta !atalie a fost una dintre cele "ai "ari ale antic/itatii 3arius dispunind de 1$111$111 soldati$ In aceasta !atalie nu"arul de soldati al lui 3arius era asa de "are fata de cel al tanarului Alexandru incat nu"ai cura(ul si 'eniul "ilitar au decis !atalia$ Patrunderea in flancul stin' "acedonean a ca*aleriei persane, nu a reusit sa-l descura(e%e pe Alexandru care a reusit sa spul!ere centrul frontului persan$ In ur"a acestei *ictorii 'recii reusesc sa transe%e in fa*oarea lor conflictul, 3arius Al III-lea fiind ucis de satripul ;essos al ;actriei, in iulie 331 IHr$ Acest satrip se *a procla"a ulterior ur"as al dinastiei A/e"enide su! nu"ele de Artaxerxes al I?-lea$ Alexandru are 'ri(a ca funerariile lui 3arius sa fie unele de"ne de un re'e si dupa cucerirea ;actriei, uci'asul este pedepsit fiind conda"nat la o "oarte in c/inuri 'roa%nice$ In anul 331 IHr$, are loc in +recia o rascoala a 8partanilor condusi de A'is$ Intre 329 si 32= IHr$, Alexandru se c/inuie sa cucereasca 8o'diana si Maracanda$ Aceste *ictorii in Iranul estic si in Asia

Centrala au fost pastrate prin lasarea de 'arni%oane in fiecare cetate cucerita, ceea ce ii per"itea sa desc/ida rute co"erciale si "ilitare$ In ar"ata sa a aceptat tineri 'eneralii persani si a lasat 31$111 oa"eni sa i se alature in lupta sa$ A refor"at ar"ata, "asura ce a creat co"ploturi in randul soldatilor sai , unul dintre acestea a*and loc in 32)-32= IHr$, toti cei !anuiti ca au participat la co"plot fiind ucisi$ In pri"a*are lui 32= IHr$ incepe cucerirea Asiei Centrale si a Indiei, iar in "ai 326 IHr$ da ulti"a sa "are !atalie, pe raul H<p/asis in*in'andul pe su*eranul indian Poros$ Aici s-a oprit Alexandru, deoarece un fu'ar din Ma'ad/a, il a*erti%a ca 3/ana 2anda, su*eranul pro*inciei, il asteapta dincolo de rau cu o ar"ata de 211$111 pedestrasi, 21$111 de calareti, 2111 care de lupta, 3$111 de elefanti$ Aceasta oaste nu era una neo"o'ena ca cea a lui 3arius sau "ica ca cea a satripilor, fiind o ar"ata disciplinata, uriasa ca nu"ar de soldati, o"o'ena, profesionista si odi/nita$ In Iulie 326 IHr$ Alexandru a ordonat retra'erea, profitind de o!oseala si de ne"ultu"irile ostenilor$ Ar"ata lui Alexandru s-a i"partit in 3, o parte din ar"ata a fost pusa su! co"anda lui 2earc/os, si a co!orat cu flota pe H<daspes si apoi pe Indus pana in #cean, iar de aici de-a lun'ul coastei pana in 'olful Persic si in sus pe &ufrat, al doilea corp de ar"ata il a*ea drept co"andant pe Crateros, a plecat spre *est, prin Arac/osia, ur"ind sa faca (onctiunea cu al treilea corp, in Car"ania, ce du!la traseul pri"ului corp$ In Car"ania Alexandru si-a reor'ani%at ostirea, apoi s-a dus la 8usa prin Persepolis$ In anul 320 IHr$, dupa 11 ani de la pornirea ca"paniei, reali%arile lui Alexandru erau fa!uloase4 a reusit sa conduca ostile sale 26$111 @" fara sa fie infrant, a creat cel "ai "are i"periu de pina atunci$ Acest i"periu a(unsese sa

se intinda de la Marea Adriatica in *est la #ceanul Indian si Indus spre &st , de la 3unare in 2ord pana in 8udan in sud$ In incercarea de o"o'eni%are a populatiilor din i"periu Alexandru, a decis ca in fe!ruarie 320 IHr$, sa se or'ani%e%e clele!rele A2opti 8usiene- in care Alexandru se casatoreste cu 8ateira ,fica lui 3arius, instituind poli'a"ia (o!icei persan), si alti 11$111 "acedoneni se *or casatori cu fe"ei persane$ Alexandru a deis sa-si "ute capitala la ;a!ilon, "e'alopolisul antic "esopota"ian$ Alexandru a intrerupt consolidarea i"periului in 3 iunie 323IHr$ datorita sanatatii sale a*and sa se stin'a

din *iata la 13 iunie 323IHr$ :a *arsta de nu"ai 33 de ani, "urind fara a-si dese"na un succesor$ Cau%a "ortii pare sa fi fost "alaria$ I"periul sau a fost cladit rapid dar tot asa de repede s-a si destra"at, facind din i"periul "acedonean cel "ai efe"er i"periu din istorie$ I"ediat dupa "oartea lui Alexandru 'eneralii sai au inceput sa se certe pentru a fi ur"asii lui la tronul *astului i"periu$ In e*entualitatea ca fiul lui Alexandru si al Boxanei ar fi fost !aiat acesta ar fi ur"at sa a(un'a pe tronul i"periului$ Asa s-a si inta"plat ceea ce l-a facut pe noul nascut, Alexandru al I?lea, re'e$ Ideea de "entinere a i"periului a pierit dupa ca ur"asii le'iti"i ai lui Alexandru al III-lea (Boxana, Alexandru al I?-lea, Ar'os) au

fost ucisi, iar speranta s-a stins total in 311I/r$ 3upa !atalia de la Ipsos cind cel "ai *aloaros 'eneral al lui Alexandru si sin'urul care era capa!il sa "entina i"periul, Anti'onos, a "urit$ # consecinta directa a cuceririlor facute de "acedoneni in sec I? IHr$ a fost for"area ci*ili%atiei elenistice, denu"ita astfel datorita faptului ca orientalii eleni%ati erau nu"iti elenisti$ Perioada elenistica este situata intre anii 323 IHr$ (anul "ortii lui Alexandru) si anul 31 IHr$ (anul "ortii re'inei Cleopatra)$ Aceasta ci*ili%atie nu a fost ori'inala deoarece a fost doar un creu%et, a"estecind celelalte ci*ili%atii cucerite$

:iceul A2icolae Ior'a-

AlexandruMacedon
(Alexandru cel Mare)

&fectuat4;orC 3inu ?erificat4+alina Matco*sc/i

C/iCinDu 2113