A.

Hitler
La nceput a fost Adolf Hitler. Adolf era un copil cinstit care nu avea o via foarte interesant. Tatl su care era funcionar la grania dintre Austria i Germania era un om foarte aspru i dominant. La vrsta de 1 ani lui Adolf i!a murit tatl" i de atunci au nceput s se o#serve semnele de ur i vicio$itate pe care avea s le manifeste mai tr$iu. %nd avea 1& ani" Adolf a plecat la 'iena" unde" visnd s devin pictor" a vrut s intre la o coal de art dar a fost respins. (n anii petrecui n 'iena" Hitler de$volt un puternic sentiment de ur pentru evrei i dup spusele lui" tot acolo i formea$ i teoriile privind rasa suprem. )rimul ra$#oi mondial lovea *uropa precum o furtun i Hitler decide s se nrole$e n armata german. A fost un lupttor ndr+it" dac nu c,iar ne#un. -dat a capturat .1 de #r#ai" fr a se folosi de arm" dar a fost rnit cu ga$ de mutar i a stat foarte mult timp n spital pentru a se vindeca. %nd a ieit din spital r$#oiul se terminase i oarecum sl#it Hitler a gsit o slu+# de curier n /unc,en. Aici el s!a ntlnit cu )artidul German al /uncii i a fost impresionat de ideile acestora. Hitler nu a nfiinat acest partid" ci doar i s!a alturat acestuia i mai tr$iu l!a dominat. (n 1&1&" la vrsta de 01 de ani" Hitler a depus un efort intens pentru partid" i datorit lui micarea a avut succes. *l era unul dintre cei 2 mem#ri din comitetului director al partidului. La nceput Hitler a mparit celorlali mem#rii invitaii pentru prietenii i familiile acestora" dar puinii oamenii li s!au alturat. (ns cu timpul partidul s!a e3tins i au nc,iriat o pivni de #ere care putea g$dui 111 de oameni i care a fost supraaglomerat. 4nul dintre cei care le!a vor#it oamenilor din aceea camer a fost c,iar Hitler" care" spre surprinderea tuturor" s!a dovedit a fi un foarte #un i provocator orator" el a descris acest moment n cartea sa auto#iografic" /ein 5ampf6 7 Am vor#it 01 de minute" i ceea ce" pn atunci" eu doar simteam n sinea mea c pot fr s fiu contient de acest lucru" s!a dovedit a fi reali$a#il6 )uteam s vor#esc8 9up 01 de minute mulimea din camera aceea mic era electri$at i entu$iasmul a fost dovedit de faptul c referirea mea la sacrificarea celor pre$enti a dus la strngerea unei donatii de 011 de marci7. (n 1&.1 Hitler devine eful propagandei de partid i susine organi$area primei ntlniri n mas a mem#rilor. 9ei ceilalti conductori ai partidului s!au opus organi$rii unei ntlniri n mas" aceasta a avut totusi loc. :e temeau ca revolutionarii /ar3isti ar putea veni la ntrunire si ar distruge!o" dar Hitler asta si dorea. *l a presupus corect ca asta doar ar e3tinde miscarea #a$ndu!se pe frica germanilor de o revolutie comunist. )e . fe#ruarie 1&.1" Hitler a intrat in sal unde a gsit .111 de oameni care asteptau s nceapa ntrunirea. )rintre acestia era un numr considera#il de comunisti care doreau s distrug adunarea. La cteva minute dup inceperea discursului lui Hitler" comunistii au inceput s scande$e lo$inci si astfel au strnit tr#oiul" dar dup cum sperase Hitler" comunistii erau prea putini si astfel lo$incile au fost acoperite de aplau$ele celor adunati. Apoi el a pre$entat cele .; de articole ale cu privire la )artidul German al /uncii" ntrunirea a fost un succes.

79up aproape ore sala incepea s se goleasc si multimea" umr la umr" se indrepta usor spre iesire" mi!am dat seama c principiile unei miscri care nu va fi uitat niciodat se transmiteau printre oameni.7 < /ein 5ampf = Tot in 1&.1 Hitler a adus" ca sim#ol oficial al miscarii" s>asti?a odat cu un nume nou6 )artidul @ational :ocialist al /uncitorilor din Germania < pe scurt )artidul @a$ist =. La sfrsitul anului 1&.1 partidul numra de+a 0111 de oameni. (n scurt timp Hitler si!a fcut un renume in Germania" ca fiind un om capa#il s conduc tara si s o fereasc de o revolutie comunist similar cu ceea din Ausia. Astfel" n 1&.1" Hitler s!a dus la Berlin s caute spri+in din partea celorlalte partide nationaliste. %eilalti lideri ai )artidului @a$ist erau ins sceptici" gelosi si nu doreau ca Hitler s conduc partidul. Astfel" in timp ce el era la Berlin" ceilalti lideri au format o aliant cu un alt partid nationalist din Augs#urg pentru a!l detrona pe Hitler. *l a demonstrat nc o dat la Berlin capa#ilittile sale manipulative politice" iar pe 11 iulie 1&.1 s!a intors la /unc,en si a demisionat din )artidul @a$ist. %eilalti lideri ai partidului si!au dat in curnd seama de greseala facuta" demisia lui Hitler insemna pierdere avanta+elor partidului si c,iar distrugereu lui. Cnsa si Hitler si!a dat seama ca fara el partidul va pieri si a trimis o scrisoare liderilor partidului prin care spunea ca va veni inapoi doar daca va fi numit presedinte al partidului si va avea putere suprema. )artidul a supus la vot propunerile lui Hitler si in urma voturilor" ; 0 pentru si numai 1 impotriva sa" el a a+uns noul lider al partidului. )e .& iulie 1&.1 Hitler s!a pre$entat multimii su# titulatura de 7Du,rer7" nume pe care!l va purta toata viata. )ana in 1&.0 partidul numara ;;.111 de mem#ri si in noiem#rie 1&.0 Hitler a condus 7Beer Hall )utsc,7" miscare care a incercat sa do#oare guvernul din Bavaria si eventual pe cel din Berlin" dar care nu a avut succes. Aceasta incercare a fost impiedicata de caderea economica care a lovit Germania. :farsitul a fost dramatic iar Hitler si alti lideri na$isti au a+uns la inc,isoare. Cn inc,isoare el a scris faimoasa auto#iografie /ein 5ampf. :coaterea na$ismului in afara legii a dus la cresterea popularitatii acestuia printre tineretul german. 9e cand a iesit din inc,isoare si pana in anul 1&00 a fost o perioada de liniste deplina in care nu s!a intamplat nimic cu e3ceptia faptului ca )artidul @a$ist se e3tindea foarte repede. Cn acesti ani s!a format organi$atia Tineretul Hitlerist. Cn 1&00" datorita capa#ilitatilor de foarte #un politician ale lui Hitler" el si partidul sau au luat cu asalt guvernul si au format 7Aeic,7!ul. Al treilea Aeic,. )ro#a#il ultimul. Bineinteles ca restul e stiut de orice student #un la istorie. Hitler a facut din Germania o adevarata masina de ra$#oi si de asemeni a distrus casele" familiile si vietile celor pe care i considera 7rasa nepotrivita7 din care faceau parte si evreii. A intreprins o actiune de ucidere in masa a milioane de oameni6 evrei" polone$i" crestini si alte minoritati etnice sau religioase. Al doilea ra$#oi mondial a destramat *uropa" parte din Africa" Eaponia dar mai ales marele invins Germania. Aceasta a insemnat sfarsitul na$ismului.