Sunteți pe pagina 1din 20

Sacrificarea lui Antonescu pe altarul diplomatiei Comemorarea a 55 de ani de la moartea lui Antonescu, la 1 iunie 2001 1[1], a fost primita

cu raceala de catre autoritatile romane. Pentru prima data de la Revolutie incoace puterea politica de la Bucuresti reactioneaza cu promptitudine fata de prezenta unui ofiter activ la o reuniune dedicata fostului dictator militaro fascist, !on Antonescu. "ste vor#a despre $eneralul %ircea C&elaru 'fostul sef al (tatului %a)or *eneral+ care a luat parte la ceremonia din curtea #isericii (fintii !mparati Constantin si "lena 'ctitorita de Antonescu si de sotia sa, %aria+. ,aca Radio Bucuresti relateaza la 1 iunie plin de simpatie si compasiune despre -moartea de martir a maresalului- si despre dezvelirea unui -#ust de #ronz si marmura al marelui ostean-,2[2] la numai doua zile dupa aceasta ceremonie la care au mai participat liderul PR%, Corneliu .adim /udor, senatorul PR%, !lie !lascu, presedintele de onoare al 0i$ii -%aresal Antonescu- si al or$anizatiei -.atra Romaneasca-, !osif Constantin ,ra$an,1[1] $eneralul %ircea C&elaru a fost acuzat ca -um#resteinte$rarea Romaniei in 2A/3.4[4] Pentru ca a fost prezent la comemorarea lui Antonescu, $eneralul urma sa fie convocat in fata Consiliului de 5udecata pentru incalcarea -neimplicarii politice a armatei-, anunta -"venimentul 6ilei-. Acelasi ziar citeaza un comunicat al %inisterului Apararii care -se disociaza de opiniile neconforme cu aprecierea comunitatii internationale si declara ca nu va tolera nici o manifestare contrara acestei )udecati in cadrul armatei-. -"ste re$reta#il ca asemenea $esturi individuale, care au le$atura cu o personalitate ale carei actiuni au fost condamnate de comunitatea internationala, um#resc eforturile colective depuse de intrea$a armata pentru materializarea o#iectivului national de inte$rare in 2A/3 si 7"-, se afirma in comunicatul citat. !ntr o declaratie telefonica facuta aceluiasi ziar, $eneralul C&elaru a spus8 -Corect era sa ma intre#e si pe mine inainte de a lua aceasta &otarire si de a o face pu#lica printr un comunicat de presa. Cred ca ministrului i s au administrat informatii premeditat false. !n primul rind ca acolo nu a fost o activitate politica. "u am primit o invitatie ca orice cetatean si enorias din partea Paro&iei Parcului Calarasilor, personal de la preotul paro& dr. ,umitru Radu, #un prieten si confesorul meu. "u sint enoriasul acestei paro&ii intrucit locuiesc pe (tr. /raian si, in fiecare duminica, particip la slu)#a acolo. "u nici nu am ramas la partea a doua a slu)#ei care privea dezvelirea #ustului maresalului ctitor al #isericii, nu
1 2 1 4

pentru ca nu as fi vrut, ci pentru ca tre#uia sa plec de ur$enta. !ntre timp, a venit dl .adim /udor cu !lie !lascu si s a creat foarte multa in$ramadeala acolo. /re#uie stiut ca daca ne ru$am la ,umnezeu, nu tre#uie sa ne prostituam la aceleasi idei politice. !n momentul cind dl. .adim s a dus la respectiva activitate de dezvelire nu s a pomenit nici un nume de partid. A vor#it numai preotul si dl Constantin ,ra$an care nu a facut altceva decit sa spuna ca, din pacate, personalitatea maresalului nu este suficient de #ine cunoscuta. !n clipa aceea, eu am plecat.. dar, mai inainte, nu puteam sa ma enclavizez fata de aceste personalitati. Consider ca s a facut un atentat violent asupra ima$inii mele pu#lice, fapt pentru care tre#uie sa reactionez oportun si voi pune la dispozitia presei un comunicat prin care voi da e9plicatii in le$atura cu participarea mea ca enorias, in civil, la slu)#a de duminica-. 5[5] -Ce vi se pare anormal ca un enorias sa aprinda lumanari pentru ctitorul unei #iserici:-, a declarat $eneralul ziarului -Romania li#era-;[;], adau$ind8 -Acum noi ne #at)ocorim propriile valori. ( a strecurat o confuzie intre un act reli$ios, care este o valoare, si un act cu conotatie politica.-Cotidianul- il califica pe C&elare drept un -recidivist in $afe diplomatice- <[<], amintind ca cel care se afla in momentul respectiv la conducerea !nstitutului de (tudii (trate$ice a Armatei si care in perioada fe#ruarie octom#rie 2000, era seful (tatului %a)or *eneral al Armatei afirma ca e9ista forte care doresc desprinderea ,o#ro$ei de Romania=[=]. !n alte interventii C&elaru nu si ascundea nationalismul, devenind mem#ru fondator al asa numitei Asociatii 2ationale a %ilitarilor din Romania 'A2%R+, care milita pentru com#aterea actelor antinationale,>[>] precum rezulta din (tatutul acestei or$anizatii8 ?Actiunea A2%R vizeaza realizarea in societate a unei puternice opinii pentru prevenirea coruptiei, a actelor antisociale si antinationale, reducerea fenomenului criminalitatii, a traficului de influenta si a disfunctionalitatilor in formarea noii $eneratii. Asociatia isi propune sa sensi#ilizeze acele se$mente si structuri ale autoritatii pu#lice care dovedesc lipsa de interes si de preocupare fata de capacitatea de aparare a tarii, de si$uranta nationala, de ordinea interna si de respectul le$ii. !n actuala con)unctura, militarii nu pot si nu tre#uie sa asiste indiferenti la umilirea sau i$norarea valorilor nationale, la deprecierea continua a calitatii vietii, la cresterea infractionalitatii si la scaderea drastica a respectului fata de ecuatia nationala, la distru$erea sistemelor de protectie sociala si morala a cetateanului, familiei si institutiei militare, la recrudescenta unor fenomene periferice $rave cu impact asupra viitorului $eneratiilor si, prin toate acestea, asupra sistemului securitatii nationale.'...+
5 ; < = >

Constatam cu re$ret ca militarii sunt i$norati cu desavarsire, impinsi intr o zona sociala fara importanta, su# prete9tul apolitismului institutiilor militare, in timp ce multimea de profitori politici, economici si din zona interlopa se infiltreaza peste tot, inclusiv in sistemul institutiilor militare. '@+,upa cum se poate vedea, militarii, activi sau in rezerva, doresc sa se implice in rezolvarea unor pro#leme $rave care afecteaza societatea noastra. ,espre cum vor ei sa rezolve aceste pro#leme reiese foarte clar tot din continutul statutului asociatiei. Acesta prevede ca mem#rii A2%R vor actiona pentru -suprave$&erea moralitatii institutiilor militare, promovarea valorilor si crearea elitelor militare pentru ca armata sa fie mereu $arant al starii constitutionale. Asociatia va analiza in permanenta starea structurilor din sistemul securitatii nationale si va spri)ini or$anele a#ilitate in rezolvarea corecta a pro#lemelor ce tin de acest domeniu.*ruparea a fost dizolvata si decapitata, iar presedintele Constantinescu l a demis pe C&elaru in toamna anului 2000. 10[10] -Bio$rafia $eneralului C&elaru este insa controversata, incepand c&iar cu 1>>0-, noteaza -Cotidianul-. -"l este cel care a or$anizat si condus interventia armatei in evenimentele din martie 1>>0 de la /ar$u %ures, in urma careia i s a reprosat ca nu a intervenit pentru detensionarea conflictului. !mediat dupa momentul /ar$u %ures $eneralul a participat la infiintarea (erviciului Roman de !nformatii, fiind initial seful diviziei de contraspiona) cu atri#utii in suprave$&erea activitatilor iredentiste. ,e altfel, fostul sef al (%* si a declarat dezacordul fata de participarea 7,%R la viata politica. ,eclaratiile sale referitoare la ,o#ro$ea au fost interpretate ca o metafora prin care C&elaru vor#ea despre /ransilvania. 3 alta declaratie mult discutata a $eneralului C&elaru a fost cea referitoare la capacitatea Armatei romane de a infrunta Armata a A!. din /ransnistria.!mpotriva tentativelor de rea#ilitare a maresalului !on Antonescu a protestat cu ve&ementa Bederatia Comunitatilor "vreiesti din Romania, condamnind actiunea -fortelor nationalist sovine- care au ridicat un monument in cinstea -celui care a o#laduit asasinarea, la sfarsitul lui iunie 1>41, a mii de evrei la c&estura Politiei iesene, in /renurile %ortii- si pe care -il consdidera raspunzator de acest $enocid-. -,in ordinul aceluiasi Antonescu aveau sa se desfasoare deportarile in masa ale evreilor din Basara#ia si Bucovina de 2ord, ca si din unele orase din Bucovina de (ud si din %oldova, deportari in care aveau sa piara, pentru unica vina de a fi fost evrei, alti peste o suta de mii de oameni-. BC"R aminteste de -$estul si cuvantul Re$inei mama "lena-, din anul 1>41, pentru salvarea, la Roman, a catorva sute de evrei din -/renurile %ortii- sau pentru sistarea altor actiuni de deportare. -,e ce nu s au inaltat si dezvelit monumente in onoarea celor care s au impotrivit, in acei ani, acelor masacre:C '...+ Cum va fi primita de opinia pu#lica interna si internationala dezvelirea acestei statui, act cu $rave implicatii pentru ima$inea Romaniei in lume:C-, se mai spune in protestul BC"R care, in final, isi e9prima speranta ca tarile
10

democrate care -s au opus fortelor &itleriste si celor asociate lor- vor intele$e ca acest act si aceste -tentative de rea#ilitare a maresalului !on Antonescu care, ca aliat al A9ei, a declarat raz#oi Aliatilor nu reprezinta poporul roman si noile forte democratice ale tarii-. 11[11] 0a citeva zile dupa ceremonie, relateaza -Romania li#era-, C&elaru il evoca cu caldura pe maresal8 "Este unul dintre cei mai mari militari ai Romaniei. El a refacut armata romana. Eu nu vorbesc aici de conducatorul de stat, doar de marele ganditor militar". '...+"Acum scuipam peste tot ca asa am primit porunca. Scuipati, fratilor!" Reactia lui Corneliu .adim /udor a fost mai mult decit colerica. -/oate re$imurile !liescu de pana acum au avut cate un cui impotriva lui !on Antonescu pe care l au pri$onit si dincolo de moarte-, a afirmat C... /udor, precum relateaza -Cotidianul-12[12]. /udor a mai spus ca -toti cei care il acuza pe Antonescu se plaseaza automat de partea asasinilor sai, care au fost Armata Rosie si a$entii %oscovei de teapa Dultimului ocupant stalinist al RomanieiD, (ilviu Brucan.- -%aresalul Antonescu, mort, este mai important decat !oan %ircea Pascu [ministrul apararii E n.n.], viu-, a conc&is .adim. Reactionind la scandalul provocat de afacerea C&elaru, primul ministru Adrian 2astase a declarat, potrivit -Romaniei li#ere-, ca participarea $en. %ircea C&elaru la ceremonia de comemorare a fost -deplasata- si ca $eneralul a $resit pentru ca -a dat impresia ca %Ap2 spri)ina aceasta actiune-. Apoi premierul a mai spus ca (7A si !srael -doua tari importante pentru politica noastra e9ternavor fi -deran)ate de revenirea permanenta la rolul si faptele maresalului Antonescu-, care este considerat -criminal de razboi". "Nu se pune in discutie daca exista sau nu argumente, istoricii vor lamuri acest lucru, dar generalul C elaru trebuia sa ia in calcul aceste sensibilitati intr!o perioada vitala premergatoare reuniunii de la "raga a NA#$". %&'%&( !n cele din urma C&elaru si a dat demisia, 14[14] motivindu si decizia intr o scrisoare adresata presedintelui !liescu, pu#licata in -Romania %are-8 -!mi iau in$aduinta ca in cuprinsul prezentei scrisori sa nu aduc in discutie e9perienta personala si nici rezultatele unei munci de o viata pusa in serviciul Armatei Romane. 5ustific $estul meu prin nevoia de a raspunde intero$atiilor de constiinta ce ma framinta si de ale caror raspunsuri tre#uie sa aveti cunostinta. !ata de ce, ma simt o#li$at sa supun atentiei domniei voastre ca in ultima perioada, mai e9act incepind cu anul 1>>;, am constatat cu mi&nire o depreciere $rava a starii Armatei Romane fata de care s au formulat o succesiune de solutii declarative, cu puternic mesa) politic, dar fara acoperire in plan pra$matic, operational. Ca urmare a instalarii unei saraciri cronice a or$anismului militar, cadrele acestei institutii au fost supuse, contrar vointei lor, unui proces constant
11 12 11 14

de depreciere profesionala si de de$radare a demnitatii individuale. Consider ca s a alterat si este pe cale de a se pierde cel mai de pret #un al armatei8 spiritul de camaraderie, de solidaritate de corp si de incredere in institutie. !ncercarile su#semnatului de a readuce in prim plan valorile de traditie, si in principal mentalul credintei in victorie s au iz#it de toate aceste vicisitudini impardona#ile. Prin toata fiinta mea m am opus, in stilul care mi caracterizeaza personalitatea, unor asemenea stari de fapt, prin metode cvasiradicale, care, din pacate, nu au avut efectul preconizat. "venimentele din octom#rie 2000 care m au determinat sa mi ofer demisia din functia de (ef al (tatului %a)or *eneral au fost secondate de incriminari insinuante, perfid ticluite, cu trimiteri su$erate la consecinte $rave, care m au $asit fara resursa lo$ica si psi&ica de a le intele$e si a le mai contracara din interiorul institutiei, ca militar activ. ,ecizia pripita, fara analiza faptelor reale, plecata de la premise false, de a fi fost c&emat in fata Consiliului de 5udecata, m au determinat sa refuz cu demnitate o procedura, in fapt le$ala si posi#il reparatorie, dar, in acelasi timp, umilitoare pentru un $eneral roman. Consider ca mi am facut datoria de constiinta sa reprezint Armata Romana, in interiorul asteptarilor sale, si nu am a mi reprosa nimic. !nterpretarile rauvoitoare, speculatiile de tot soiul, tentatia catre #irfa si contestare profesionala, dar si practicarea unui mercantilism )enant au creat si intretin mediul in care sint pusi sa decida actualii responsa#ili militari, asupra carora ar putea fi orientate acuzele unor posi#ile esecuri viitoare. !ntele$ind ca nu pot sa accept aceasta stare, cel putin din perspectiva moralei si deontolo$iei profesionale, carora le voi ramine credincios pe mai departe, )ustific partial, dar suficient, in fata domniei voastre, dar si a opiniei pu#lice, solicitarea su#semnatului de a fi fost trecut in rezerva de cadre a Armatei. C&iar si in aceste conditii nutresc speranta sincera a re$enerarii $ra#nice a institutiei noastre militare, asa cum si o doresc toti romanii de #una credinta si implinirea performanta a o#iectivelor strate$ice pe care si le a propus pe termen scurt si mediu actuala conducere a Romaniei. Cu credinta in ,umnezeu, Are onoarea sa va salute $eneral de Corp de Armata 'r+ ,r. %ircea C&elaru Bucuresti, 11 iunie 2001-15[15] !ntr un editorial din -Adevarul- Cristian /udor Popescu nota8 -PR%, unde o astfel de idee n ar fi deloc de neluat in seama, tocmai a or$anizat, impreuna cu fostul le$ionar !.C. ,ra$an, o comemorare a maresalului !on Antonescu. )asand la o parte locul lui Antonescu in istorie si in amintirea romanilor, de unde nu poate fi sters, cu bune si cu rele, de nimeni , o astfel de manifestare in conditiile in care incercam cu disperare sa prindem trenul occidental este o provocare in toata re$ula. Provocare careia Adrian 2astase i a raspuns decis, cu pretul pierderii de popularitate in randurile unui anumit electorat, sanctionand participarea ciudatului $eneral C&elaru, ca reprezentant al %Ap2, la o
15

manifestare de natura sa trezeasca reactii cat se poate de ne$ative in (tatele 7nite, adica in 2A/3 ul spre care ne z#atem. Presedintele !on !liescu, in calitate de comandant suprem al Armatei Romane, a tacut c&itic pana in prezent, desi premierul ar fi avut cate$oric nevoie de sustinerea d sale intr o c&estiune atat de delicata, cand C... /udor cere destituirea ministrului Apararii.-1;[1;] -"venimentul 6ilei- intre#a retoric, tot intr un editorial, - Citi C&elaru e9ista:-1<[1<], iar -6iua- atra$ea atentia asupra faptului ca -noi [refuzam] mereu sa ne confruntam, ca o natie adulta si puternica, cu propriul trecut, in ce are el #un, dar si in ce are el rau, nociv si prime)dios. ,e ce e nevoie sa invocam Dsensi#ilitateaD (7A sau a !sraelului pentru a pune capat odata pentru totdeauna mitului ceausist care l a reinventat pe Antonescu 'cu a)utorul, vai, al raposatului %arin Preda si al catorva istorici de partid si de stat+: 3are sensi#ilitatea romanilor, care se considera, cum stim, #uni, #lanzi si ospitalieri, nu ar tre#ui sa fie cea dintai )i$nita de faptul ca i se ofera drept o#iect de cult un persona) care si a asumat nu numai raspunderea miilor de soldati romani cazuti in stupidul asediu al 3desei, ci si cumplita responsa#ilitate a po$romurilor din %oldova si a la$arelor din /ransnistria: ,e cate )urnale ca al lui %i&ai (e#astian avem oare nevoie ca sa intele$em oroarea cotidiana a mar$inalizarii, a persecutiei ar#itrare si a fricii: ,e mai #ine de 40 de ani, nu ascultam decat amintirile profesorului Raoul (or#an si acelea ,umnezeu stie cat de ri$uroase dupa atatea repetitii cu pu#lic si ne ascundem in spatele $esturilor de o no#lete incontestata ale Re$inei mama doar ca sa nu vedem adevarul intre$ despre complicitatea sinistra a maresalului si a numerosi contemporani ai acestuia si cu cei care l au asasinat pe !or$a, si cu trenul mortii, si cu masacrele de la 3desa, si cu nazismul. 2u de sensi#ilitatea americana, franceza sau israeliana mi e frica, ci de insensi#ilitatea romanilor la toate aceste orori ale trecutului mai mult sau mai putin indepartat. !ndraznesc c&iar sa cred ca un prim ministru responsa#il ar tre#ui sa se preocupe in primul rand de educarea sensi#ilitatii compatriotilor sai, si a#ia dupa asta de un raspuns care sa mena)eze sensi#ilitatea altora. ,ar si propozitia inversa e la fel de corecta. *aca noua ne!ar pasa cu adevarat de incalcarile flagrante ale drepturilor omului ! prezente, trecute sau, ma tem, viitoare, primul!ministru, oricare ar fi el, nu si!ar permite sa le trateze ca pe o biata problema de imagine pentru export. *aca noi am avea un minimum de rigoare in +udecata asupra trecutului, guvernantii nu si!ar permite sa!si faca din istorie un instrument si din amnezie un aliat. ,aca noi n am #om#ani, ca loviti de un Alz&eimer $alopant, ca pe vremea lui ,e) rauri de lapte si miere, nu de san$e si de noroi, stra#ateau Romania sau, macar ar fi stra#atut o daca nu o stra#ateau tancurile sovieticeF daca noi nu am accepta sa se repete, cu o netre#nica in)osire a oricarei idei de li#ertate '#a c&iar si de productivitate, ca sa spunem pana la capat lucrurile+, ca Dera mai #ine pe vremea
1; 1<

lui CeausescuD, cand stateam la coada pentru tacamuri de pui si susoteam #ancuri cu Bula pe la colturi daca noi nu am in$adui aceasta siluire perpetua a adevarului numai fiindca s a petrecut cu unul sau cateva decenii in urma, nici politicienii nu si ar in$adui sa ne prescrie amneziaF cat despre amnistie, nimeni n ar indrazni nici cu $andul sa o $andeasca macar.-1=[1=] ,aca politicienii ca Adrian 2astase sau ziaristi ca /udor Popescu se pronunta cu fermitate pentru ceea ce s ar putea numi )ertfirea lui Antonescu pe altarul diplomatiei E desi in trecut atit P,(R ul cit si ziarul -Adevarul- s au situat pe o pozitie e9act opusa E mai multi istorici romani intervievati de %ediafa9 1>[1>] continua sa l priveasca cu in$aduinta pe fostul dictator. Potrivit mai multor ziare care au citat din aceste interviuri, istoricii ,inu C. *iurascu, Ale9andru (toenescu, ,an Berindei si Adrian Cioroianu au sustinut, la unison, ca Antonescu ramine o personalitate GcontroversataH. /ermenul, in sine, nu spune mare lucru si e9prima, mai de$ra#a, o atitudine difuza si renitenta care de alun$ul ultimului deceniu s a manifestat in cursul unor dez#ateri si in nenumarate articole si carti, creind impresia falsa ca Antonescu a fost -un martir al neamului-, -un mare erousi o -victima a comunismului- si nu un criminal de raz#oi, responsa#il de moartea a 410 000 de evrei, precum demonstreaza istoricul 5ean Ancel in lucrarea sa de referinta8 -/ransnistria- '1>>=+20[20]. !storicul ,inu C. *iurascu a incercat sa raspunda la o intre#are pe care o considera fundamentala8 GA fost !on Antonescu al treilea om al A9ei:H. "senta raspunsului profesorului este ca Antonescu Ga fost, de fapt, omul tarii saleH. !n lucrarea sa GRomania in al doilea raz#oi mondialH, *iurascu scrie ca !on Antonescu a luat conducerea intr un moment cind nici unul din liderii politici ai Romaniei nu a dorit sa preia $uvernul. 0a merite, istoricul enumera8 pastrarea autonomiei in conditii de raz#oi, salvarea vietilor a peste 100.000 de evrei din Romania. !n acelasi timp, istoricul scrie ca Gimparte raspunderea deportarii evreilor #asara#eni si #ucovineni in /ransnistria, din care cel putin 10=.<10 au pieritH. !n aceeasi lucrare, *iurascu afirma ca maresalul !on Antonescu a avut spri)inul covirsitoarei ma)oritati a opiniei pu#lice pentru intrarea in raz#oi si eli#erarea Basara#iei si a nordului Bucovinei, in iunie 1>40. Potrivit lui *iurascu, Antonescu a salvat apro9imativ 100.000 de evrei din Romania. "i au ramas in viata pina la arestarea lui Antonescu, in au$ust 1>44, prin decizia maresalului de a nu pune in aplicare G(olutia finalaH ceruta de autoritatile naziste. !n ceea ce priveste po$romul de la !asi, ,inu C. *iurascu a apreciat, ca Graspunderea este a autoritatilor romane, mai precis a celor localeH. GAntonescu nu a dat ordin direct, iar in ceea ce priveste cele doua /renuri ale mortii, aici au pierit cel putin 2.521 de evreiH. *iurescu mai relateaza in lucrarea sa ca, la 10
1= 1> 20

iunie 1>41, Presedintia Consiliului de %inistri anunta e9ecutarea, la !asi, a G500 iudeo comunistiH care trasesera focuri de arma din case asupra soldatilor $ermani si romani. 0a 2= si 2> iunie, doua unitati militare din !asi sint atacate, comandamentul $erman afirmind ca are 20 de morti si raniti. %ii de evrei sint arestati si dusi la politie, cei masati in curte fiind supusi tirului unei unitati $ermane. %arturia unui $eneral roman vor#ea de un atac efectuat de le$ionari si de G#orfasiH asupra celor doua unitati, in cartierul populat de Gevrei instaritiH. "vreii arestati sint evacuati din !asi, la ordinul unui comandant roman. !n drum spre Calarasi, cel putin 2500 de evrei pier in cele doua G/renuri ale mortiiH, din lipsa de aer, apa si mincare. !n 1>41, vicepremierul %i&ai Antonescu cere, intr o sedinta de $uvern, deportarea evreilor din Basara#ia si Bucovina. *iurarscu scrie ca estimarile vor#esc de un numar de peste 100.000 de evrei deportati in la$arele din /ransnistria. !n 1>10, in Basara#ia, nordul Bucovinei si tinutul Iertei traiau 2<5.000 de evrei, iar la iz#ucnirea raz#oiului 'iunie 1>41+ o parte a populatiei evreiesti a fost evacuata sau s a retras in 7R(( din proprie initiativa. Cifra refu$iatilor este estimata la 100.000. !n septem#rie 1>41, recensamintul facut de Romania in teritoriile eli#erate 'pina la 2istru+ inre$istra 12;.000 de evrei. Rezulta o diferenta de 50.000 de evrei disparuti pina la recensamintul din 1>41. !n la$arele din /ransnistria s au aflat, potrivit acelorasi autoritati romane, 110.000. 0a 1 septem#rie 1>41, mai erau in viata 50.000 de evrei. Cifra celor decedati in urma tratamentului la care au fost supusi este de ;0.000. Cele doua cifre, 50.000 si ;0.000 dau un total de aproape 110.000 de victime. GRamine o personalitate controversata. ,aca nu ar fi fost pro#lema cu evreii, toate celelalte lucruri s ar fi putut e9plicaH, a conc&is istoricul ,inu C. *iurascu. (criitorul si istoricul Ale9andru (toenescu, autorul lucrarii G%aresalul, evreii si ArmataH, apreciaza, si el, ca !on Antonescu a fost Go personalitate foarte controversataH si ca fostul lider al Romaniei a avut, ca om politic, si aspecte pozitive, si aspecte ne$ative. GCa om politic, a facut $reseli, dar si lucruri pe care numerosi evrei i le recunosc drept pozitive. Ca personalitate istorica, poate fi oricind pus in discutie si vor e9ista intotdeauna doua ta#ere care il vor )udeca, unii pentru faptele sale #une, altii pentru cele releH, considera (toenescu. (toenescu spune ca, pentru a trece persona)ul istoric in conte9tul actualitatii, viata sa tre#uie cunoscuta in detaliu, iar pericolul de a fi in$&itit de propa$anda tre#uie evitat. H2u a fost implicat in po$romul de la !asi. "l l a oprit. "ste o cadere in capcana propa$andei comuniste facute dupa al doilea raz#oi mondialH, sustine (toenescu. /ot el admite ca a dat ordin pentru deportarea Ga mii de evreiH si ca, potrivit documentelor, au decedat 25.000 de evrei su# autoritatea re$imului Antonescu. 0a rindul sau, istoricul ,an Berindei apreciaza ca personalitatea maresalului Antonescu a avut o componenta negativa, dar si una pozitiva . G,aca despre

latura ne$ativa a personalitatii sale s a tot vor#it, cred ca merita amintit si celalalt aspect, respectiv lucrurile #une pe care le a facut Antonescu. *e exemplu, in vremea lui nu exista nici un fel de coruptie,, sustine profesorul -erindei . Acesta considera ca, din punct de vedere militar, maresalul Antonescu a reprezentat una dintre cele mai proeminente fi$uri ale epocii sale. G"ra printre putinii $enerali 'pe vremea cind avea acest $rad+ pe care Iitler ii aprecia, tocmai pentru ca Antonescu avea puterea sa l contrazica. ,e aceea, nu l putem acuza ca nu si ar fi iu#it tara. "ste adevarat ca a )ucat o carte pe care a pierdut, dar si a iu#it taraH, a adau$at ,an Berindei. ,espre latura ne$ativa a personalitatii lui Antonescu, academicianul *an -erindei afirma ca ,vina lui nu este cu mult mai mare decit a altora, intrucit acesta a deportat multi evrei, dar a salvat si mai multi.. ,an Berindei considera ca autoritatile romane tre#uie sa adopte o atitudine proprie privind rea#ilitarea maresalului Antonescu Gsi sa nu )udece unii care nu au fost implicati in evenimentele respectiveH. ,estinul maresalului !on Antonescu este vazut de catre istoricul Adrian Cioroianu ca fiind unul dramatic. GBara indoiala, Antonescu a fost un patriot incontestabil, cu putere si spirit de sacrificiu, dar care, din pacate, a fost aliatul lui Adolf /itler., a apreciat profesorul Cioroianu. Acesta il considera pe Antonescu un om politic su#mediocru, Gpentru ca a #a$at Romania in raz#oi doar pe vor#e, fara sa e9iste un tratat cu IitlerH. G!n al doilea rind, Antonescu a oscilat, in timpul raz#oiului, pentru ca a inceput ca aliat al lui Iitler, deportind evrei si ti$ani, iar dupa iarna lui J42 J41 a indulcit tratamentul aplicat evreilor si a permis unor persona)e din Romania sa intre in contact cu an$lo americaniiH, a mai spus Cioroianu. !storicul mentioneaza ca Antonescu nu a fost Gnici un calau al evreilor, dar nici un aparator al lor, teama lui mare fata de rusi determinindu l sa ramina de partea lui IitlerH. Referitor la modul in care este privita astazi personalitatea maresalului Antonescu, Cioroianu crede ca, pentru Romania de azi, Antonescu nu poate fi un model. GA fost un antili#eral, nu a fost dedicat democratiei in sensul ei modern si cred ca tre#uie sa ramina un persona) dramatic al istoriei, ca aliat al lui Iitler, dar nu un model pentru Romania anului 2001H.21[21] (i Blorin Constantiniu Kmpartaseste opinia lar$ raspKndita ca -Kn activitatea maresalului !on Antonescu au e9istat aspecte pozitive si ne$ative-, sintetizate Kn unele luari de pozitie, de re$ula, Kn sinta$ma eufemistica -fi$ura controversata-. AvansKnd cKteva e9plicatii discuta#ile pentru cauzele, care l ar fi determinat pe Antonescu sa actioneze asa cum a actionat, Constantiniu emite parerea ciudata ca -dupa decem#rie 1>=>, era de asteptat ca investi$atia istoricilor sa fie li#era de orice constrLn$eri e9trastiintifice. ,ar, vor#a lui 2oica Dn a fost sa fieD. %ai KntLi, istoricii Knsisi au lasat ca partizanatele politice sa le um#reasca o#iectivitatea,
21

apoi nationalismul resur$ent, Dcorectitudinea politicaD si D$Lndirea unica, emotiile colective, imi9tiunile strainatatii etc. s au unit pentru a tul#ura sau c&iar #loca anc&eta istorica.-22[22] Cea mai radicala pozitie pro Antonescu a fost adoptata de revista -Romania %are-, oficiosul partidului omonim, care intr un sir de articole a rastalmacit actiunile patronate de fostul dictator, conferindu le o aura de eroism national. !ata in acest conte9t un sin$ur e9emplu citat la intimplare din -Romania %are-8 -,upa evenimentele din decem#rie 1>=>, Poporul Roman s a trezit dintr o data acuzat de antisemitism si de omorirea a 400.000 de evrei in timpul cit /ara a fost condusa de %aresalul !on Antonescu. ,in salvatorul evreilor, %aresalul 'pentru %oses Rosen+ a devenit, peste noapte, un antisemit feroce. Cit timp a $uvernat, %aresalul Antonescu a facut totul ca sa i scape pe evrei din mina nemtilor si a reusit sa salveze zeci de mii de vieti. ,ar, asa e lumea8 pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti E zice un vec&i prover#, de care %aresalul nu a tinut cont.'@+ - !on Antonescu a dus in /ransnistria o parte a populatiei evreiesti pentru a o pune la adapost. A existat un singur lagar in aceasta zona, dar acesta era unul de primire, si nu de exterminare. Actiunea 0aresalului a fost salvatoare. *e altfel, la 1apniar2a, unde s!a organizat acest lagar, a functionat si un cinematograf. 3 mare parte dintre evreii evacuati in /ransnistria au fost cartiruiti in casele oamenilor din satele transnistrene. 2u s a or$anizat nici un po$rom impotriva acestor evrei '@+-21[21] ,aca s ar lua in serios ar$umentele invocate de -Romania %are-, ele ar putea fi e9tinse si asupra la$arelor naziste, unde e9istasera orc&estre sau $rupe de artisti amatori. "9istenta acestora, invocata deseori si de alti revizionisti si ne$ationisti ai &olocaustului din tari occidentale, nu diminuiaza cu nimic dimensiunea politicii de e9terminare a fascistilor. Privitor la cazul $eneralului C&elaru, -Romania %are- vor#ea despre o -vilva stupida si artificiala-, atacindu i pe toti cei care au criticat dezvelirea #ustului lui Antonescu drept niste -paduc&i- pentru ca au indraznit -sa )udece o fi$ura tra$ica a !storiei nationale, un martir al romanilor, asasinat de ocupatia ruso evreiasca instaurata la 21 au$ust 1>44-. 24[24] ComentKnd acele -culpe scuza#ile- ale lui Antonescu 'pentru national comunisti -ec&ivalentul perfect al lui Ceausescu-+ invocate mereu de multi istorici romLni, -RomLnia literara- respin$e interpretarea voit relativizanta a -e9terminarii sal#atice a evreilor si a ti$anilor- ca simple -$reseli ale armatei- si nu ca o masura initiata si patronata de unul -dintre cei mai mari criminali din istoria RomLniei-. Concluzia -RomLniei literare- este mai mult decKt limpede8 -Revi$orarea cultului antonescian raspunde radicalizarii tot mai prime)dioase a

22 21 24

politicienilor si partidelor al caror ideal e transformarea RomLniei Kntr un tinut al tri#alismelor violente si al urii interetnice.-25[25] I. Sanctificarea lui Antonescu !n cadrul manifestarilor dedicate aniversarii a 10 ani de la crearea Partidului Romania %are, su# $enericul ?Personalitati ale nationalismului romanescG, Clu#ul (criitorilor ?Romania %areG a or$anizat o sesiune de comunicari. Au fost a#ordate 1 teme8 ?%aresalul !on Antonescu E 55 de ani de la asasinareG, ?2icolae !or$a E 110 de ani de la nastereG, ?Corneliu .adim /udor8 poezie si politicaG. An$ela Balan E senator PR% Ea e9pus intr o interventie intre$ul arsenal al cliseelor si mistificarilor le$ate de Antonescu, reliefind faptul ca8 -!on Antonescu a fost un #un roman si un #un crestin, dovada stau fondurile donate la diferite #iserici sau scoli, copiii crestinati de %aresal, spitalele patronate de %aria Antonescu, sotia %aresalului-. Balan a cercetat si studiat multe documente referitoare la activitatea %aresalului !on Antonescu, scrie revista PR% ista, si n a descoperit nici o consemnare despre vreun rau facut de %aresal conationalilor sai. Balan a mai sutinut ca -!on Antonescu a fost omul de care /ara avea nevoie in acel timp-, iar -oficialitatile actuale din Romania savirsesc o crima, pentru ca se dezic de activitatea si lupta %aresalului Antonescu. !n (pania, de pilda, e9ista strazi cu numele fostului dictator Branco.-2;[2;] ,eputatul PR% Blorea Bu$a a sustinut in cadrul aceluiasi simpozion ca -!on Antonescu a fost suflet din sufletul 2eamului Romanesc-, de aceea -!on Antonescu nici nu putea fi decit nationalist roman-. -Bormarea si pre$atirea lui in cadrul institutiilor militare de invatamint i au insuflat dra$ostea de Patrie, iu#irea de 2eam, puterea de a lupta pentru readucerea /arii in fruntariile de la 1>1=-. Bu$a a evidentiat -preocuparea %aresalului pentru im#unatatirea traiului populatiei si dezvoltarea economica a Romaniei-, dind drept e9emplu -rezerva de aur a /arii8 14 va$oane in anul 1>40, 40 de va$oane in anul 1>44-. /ot Bu$a l a laudat ca -un e9ceptional comandant si strate$ militar- care a ordonat -trupelor trecerea Prutului numai pentru a intre$i teritoriile Romaniei, sfirtecate prin diMtate si ultimatumuri-. -,e personalitatea sa militara au tinut seama aliatii E Iitler si %ussolini incredintindu i comanda *ruparii de Armate $ermano romane, numind o c&iar *ruparea D!on AntonescuD-, a spus acelasi referent, care a adau$at ca Antonescu a fost primul care si ar fi dat seama de inevita#ila infrin$ere a *ermaniei. ,e aceea el -a initiat, in secret, tratative cu partea en$leza, pentru scoaterea Romaniei din raz#oi si de#arcarea trupelor en$leze in ,o#ro$ea E incercare ramasa fara rezultat.'Contactele secrete cu aliatii sint deseori invocate si de alti istorici, care astfel incearca sa diminueze responsa#ilitatea politica a re$imului pentru $enocidul initiat impotriva evreilor si romilor. Contacte similare au initiat si citiva apropiati ai lui Iitler, ceea ce nu i a scutit sa fie condamnati pentru crime de raz#oi. Poate
25 2;

cel mai marcant e9cemplu este cel al lui Rudolf Iess, ad)unctul BN&rer ului, care a fu$it in An$lia si care dupa raz#oi a fost condamnat la inc&isoare pe viata. Pentru citeva or$anizatii neofasciste si revizioniste Iess a devenit astazi un idol politic.+ *eo (troe 'presedintele Academiei ,acoromane care a or$anizat primul simpozion national, consacrat lui Antonescu, dupa 1>=>, de !2PR3R3%, azi Academia ,acoromana, in iunie 1>>1, la %uzeul %ilitar 2ational+ a vor#it -despre asa zisul antisemitism al $eneralului-, sustinind contrariul, si anume Antonescu a salvat mii de evrei din Romania, nee9ecutind ordinul lui Iitler, de a i deporta-. -%otivul real al acestor acuzatii pare a fi E conform unor voci autorizate E faptul ca Romania urmeaza sa devina o #ara de rezerva pentru evrei, in caz ca 3sraelul nu mai poate fi locuit de acestia, datorita razboiului cu arabii", afirma *eo (troe care a lansat cu aceasta ocazie si niste propuneri. Astfel el a propus crearea unei "institutii de invatamint militar, care sa poarte numele 0aresalului 3on Anonescu", sanctificarea 0aresalului de catre -iserica Nationala", "reanalizarea dosarelor asa!zisului 4proces Antonescu4 si reabilitarea bravului ostean si a colaboratorilor sai", "in umarea simbolica a 0aresalului in "ant eonul eroilor martiri" si "retrocedarea proprietatilor familiei Antonescu si crearea unui 0uzeu memorial 43on Antonescu4-. Petre /urlea, doctor in !storie si cola#orator al revistei -Romania %are- s a oprit asupra -similitudinilor le$itime- -dintre atitudinea nationalista a %aresalului !on Antonescu si cea a lui 2icolae !or$a-, reliefind faptul ca PR% ul -prin nationalismul sau luminat, pur romanesc, imprimat de presedintele partidului, domnul Corneliu .adim /udor, se constituie intr un liant al acestor personalitati de vaza ale 2eamului Romanesc,'@+ 2icolae !or$a si !on Antonescu'@+.!nteresant de remarcat este faptul ca pentru prima data se propune sanctificarea lui Antonescu. Propuneri similare au fost lansate in anii trecuti si de catre unii le$ionari care cereau canonizarea lui Corneliu 6elea Codreanu.2<[2<] !n acest conte9t merita a fi amintita si cererea unui alt cola#orator al -Romaniei %ari-2=[2=], romano americanul Constantin Burlacu 'autoproclamatul presedinte al 0i$ii Apararii 2ationale si autorul unei pa$ini pe internet pe care se poate vedea pe lin$a zvastica nazista si lupul dacic intitulata8 *arda de Bier+. Acesta -propune numirea unor artere principale, in marele'C+ orase ale tarii, in cinstea lui Corneliu 6elea Codreanu-, -canonizarea "roului national !on %ota- si a lui .asile %arin.2>[2>] !n ultima instanta Corneliu .adim /udor revine intr un articol asupra cazului %ircea C&elaru, sintetizind in acest te9t, din care nu lipsesc accentele antisemite si antiamericane, ideile pe care in ultimul deceniu le a enuntat de nenumarate ori8
2< 2= 2>

-,ecenii de a rindul, tot felul de a$itatori de profesie ne au trimis, de peste 3cean, Drac&etele #alisticeD ale unor proteste si amenintari, ca nu care cumva $eneratiile tinere de romani sa redescopere tezaurul cultural si etic al Poporului lor. 3n #opul romanilor pusi la stilpul infamiei s!a aflat si 0aresalul Antonescu. 2u sint a#surd si n am nici un fel de fi9atie cu privire la oameni si evenimente care au inceput sa se piarda in ne$ura !storiei, dar am dreptul sa stiu daca li#ertatea de e9presie e vala#ila si pentru noi, romanii, sau numai pentru cei care ar vrea sa $indeasca in locul nostru si care ne trateaza doar ca pe niste simple repere statistice. !n !storie, cel putin in (ecolul AA, numai Iitler si (talin s au rafuit cu statuile. Acei con$resmeni americani, Cristop&er (mit& si ,DAmato, care ne tot ameninta cu Apocalipsa daca vom indrazni sa dezvelim vreo statuie a aceluia care, totusi, a fost Conducatorul (tatului Roman si a contri#uit la intre$irea /arii, si in ! ul, si in cel de al !! lea raz#oi mondial, ar face mai #ine sa si vada de incultura si de mizeriile lor. Au America si !sraelul Dsensi#ilitatiD fata de reconsiderarea personalitatii %aresalului Antonescu: 0e priveste, si noi avem sensi#ilitatile noastre si asteptam vremea cind va fi recunoscut, oficial, si olocaustul impotriva romanilor, cu nimic mai pre+os decit olocaustul impotriva evreilor.- '...+ -Asa zisul meu antisemitism este o inventie ridicola a acelora care nu suporta sa e9iste si oameni demni pe lumea asta si care, isi apara, cu o furie oar#a, Dprivile$iulD de a fura si de a #at)ocori Poporul Roman. !n Romania post decem#rista aproape ca nu e9ista )af de proportii in care sa nu fie implicati si evrei, sau indivizi care au fu$it in !srael si n au fost e9tradati. '...+-10[10] II. Organizatia revizionista LICAR iese la lumina Pentru o recunoastere a ceea ce .adim /udor numeste -&olocaustul impotriva romanilor- s a pledat si in cadrul unui alt simpozion or$anizat de catre Bundatia -0i$a pentru com#aterea antiromanismului- '0!CAR+ su# titlul8 -Iolocaust in Romania-, intre 14 si 15 iunie la Bucuresti. !nitiatorul actiunii, cola#orator al -Romaniei %ari- si autor al unor carti revizioniste, !on Co)a anunta pe pa$ina internet a fundatiei ca printre cei invitati se vor afla, /raian *olea, Ale9andru (oltoianu, !oan *avrila 3$oranu si !lie !lascu. Pe o lista de invitati citata de ziarul -Cotidianul- a aparut alaturi de le$ionari si $eneralul %ircea C&elaru. 11[11] Potrivit unei -Circulare- pu#licata de Co)a tot pe internet, participantii urmau sa dez#ata urmatoarele teme8 -1. ,aca sunt romanii vinovati de moartea a sute de mii de evreiF 2. ,aca e9ista anti romanism institutionalizatF 1. Care sunt drepturile romanilor ca populatie ma)oritara in Romania:F 4. (trate$ii anti romanesti de a lun$ul sec. AA si aziF 5. (ensul anti romanesc al comunismului si al reformei postdecem#risteF ;. !ncotro se indreapta societatea romaneasca:-.
10 11

Reuniunea tipic revizionista a fost calificata de -Cotidianul- drept o incercare de a demonstra -ine9istenta Iolocaustului/eza principala a simpozionului a fost formulata de !osif Constantin ,ra$an care a spus ca -in Romania exista un antiromanism institutionalizat deosebit de organizat, aflat in stransa legatura cu cei care sustin existenta /olocaustului in tara noastra-. %ircea C&elara, care totusi n a participat la simpozion a tinut sa declara ziarului -Cotidianul-8 "Existenta /olocaustului a devenit o politica de stat. Nu putem condamna o natiune crestina pentru niste fapte izolate. Este dreptul lor, e un bussines de imagine, de credibilitate, se practica o te nica de culpabilizare. Cei care sustin /olocaustul sunt anti adevar" !deolo$ul -.etrei Romanesti- si fostul aspirant la functia de presedinte al Romaniei in 1>>;, pe cind era senator P,AR, !on Co)a a propus discutarea unui proiect de -0e$e impotriva defaimarii statului roman prin acuzatia de $enocid-, numita de el -0e$ea Oec&sler-. -0e$ea-, a declarat Co)a ziarului citat, se numeste Oec&sler dupa un in$iner roman pensionat care a cerut condamnarea mea pentru ca am ne$at e9istenta Iolocaustului in Romania. "l a cerut condamnarea mea in DCronica romanaD acum vreo patru ani si astfel mi a venit ideea sa fac o le$e care se va numi dupa el.-0e$ea Oec&sler-, pentru care !on Co)a a inceput sa strin$a semnaturi pentru promovarea ei in Parlament, are 11 articole. !n articolul 2 'alineatul 5+ se spune8 -Acuzatia de $enocid nu poate fi adusa in mod impersonal romanilor sau poporului roman, in $eneral-. !n articolul 5 alineatul 2 se considera8 -3r$anizarea, in timp de raz#oi, a unor la$are de deportare sau concentrare, pentru persoanele sau $rupurile suspectate de lipsa de loialitate fata de statul roman este conforma cu le$ile raz#oiului si nu incrimineaza in nici un fel statul roman, ci constituie un act de le$itima aparare.-12[12] Proiectul lui Co)a sintetizeaza, de fapt, elucu#ratiile nationalist populiste lansate in ultimii ani si de alte $rupuri, partide sau or$anizatii e9tremiste de dreapta din Romania, devenind portavoce a frustrarilor sociale, a pre)udecatilor istorice si mistificarilor politice. Asemenea lui !osif Constantin ,ra$an, Corneliu .adim /udor E cit si a unor persoane care nu apartin spectrului radical de dreapta E Co)a s a pronuntat in repetate rinduri pentru condamnarea actiunilor asa zis anti romanesti. !ntr un interviu din anul 1>>; E care poate fi considerat un soi de credo politic al lui !on Co)a E acesta si a e9pus pe lar$ ideile, declarind8 -"u sint pentru nationalismul romanesc si doresc, ca sa am o #una cola#orare cu nationalistii ma$&iari, si cu nationalistii de pretutindeni, am si propus un fel de internationala a nationalistilor. !n realitate si noi romanii si ma$&iarii sintem amenintati din aceeasi directie de pierderea identitatii nationale. (i directia din care sintem
12

amenintati in momentul de fata, dupa mine este modelul cultural occidental american. (i model e prea mult spus, este un fals model, este un model strim# al occidentului, acel model care este mai rapid in circulatie prin mi)loacele acestea de imitare prosteasca si falsa si falsificare a occidentului. '...+ !n momentul de fata intrea$a planeta este confruntata cu presiunea unui sin$ur model cultural, care incearca sa uniformizezse toata planeta. Atit ca senator cit si ca eventual presedinte voi sustine ideea ca in Romania ma)oritatea populatiei, cea care da caracterul romanesc acestei tari, e timpul sa capete niste drepturi. " timp sa fie recunoscuta ca su#iect de drept. 2oi avem in Constitutie si n le$ile tarii o serie intrea$a de prevederi al caror su#iect este minoritatea nationala. !deea de minoritate nationala. "i, nici in Constitutie, nici in le$ile romanesti nu e9ista ideea de ma)oritate romaneasca. Adica acel =5 la suta sau >0 la suta din populatia tarii care sint romani si care dau caracter romanesc acestei tari. "u sint de parere ca aceasta ma)oritate tre#uie aparata, tre#uie sa i se recunoasca dreptul de a si mentine statutul de ma)oritate. Si formulate niste legi, in consecinta. %a intre#ati ce le$e, va dau un e9emplu. !n momentul de fata prin persoanele care cer cetatenie romaneasca si persoanele care cer sa renunte, noi sintem intr o pierdere constanta de romani. .in fel de fel de straini in Romania care vor sa devina romani, si pleaca din Romania pe lin$a sasi si un$uri si foarte multi romani. "ste vor#a de un proces in care este afectata calitatea de ma)oritate a populatiei romanesti. 3ri, eu $indesc ca acest lucru nu e admisi#il pe termen lun$. /re#uie sa i se puna capat printr o politica responsa#ila fata de dreptul al populatiei ma)oritare, de a ramine ma)oritara in tara sa. '@+"9ista inca or$anizatiile si institutiile in care sa se simta #ine. Pro#lema demo$rafica8 Pentru prima data in Romania cifra celor care mor este mai mare decit a celor care se nasc. A aparut aceasta situatie in urma cu vreo 4 5 ani, si de atunci pina acum nu s a facut nimic. 3ri o asemena pro#lema nu are culoare politica. 3 identifici, te ocupi de ea si o rezolvi, cu orice pret, c&iar daca este sa incalci anumite re$uli politice, niste principii de drept, sau mai stiu eu ce alte teorii.-11[11] !ntr o scrisoare desc&isa '1 fe#ruarie 2001+14[14] !on Co)a pune citeva intre#ari insinuante, afirmKnd ca asasinatele de la a#ator Kn timpul, re#eliunii le$ionare din ianuarie 1>41 ar fi fost -o inventie a unor pu#licisti iresponsa#ili- - ,eclaratiile luate an$a)atilor de la A#ator, Kn functie la acea data '22 21 ianuarie 1>41+, printre care s au aflat si cKtiva evrei, au contestat, au ne$at producerea acelui sinistru carna$iu, Kn Kntre$ime inventat de ima$inatia #olnava a unor ziaristi-, scrie Co)a. !n ceea ce priveste deportarile Kn -/ransnistria anilor 1>41 1>44acelasi autor sustine ca administratorul re$iunii, -*eor$e Ale9ianu nu se face cu nimic vinovat fata de comunitatea evreiasca, fie din /ara, fie din la$arele transnistrene-, iar din pricina aceasta -evreii ar avea motive sa i fie
11 14

recunoscatori.-15[15] "9primKndu si Kndoiala fata de -politica romLnesca de e9terminare- a $uvernului antonescian, Co)a afirma ca aceasta politica -nu a fost pro#ata, Kn mod nemi)locit, prin identificarea macar a unei parti semnificative din sutele de mii de cadavre care ar fi rezultat din &olocaustul DromLnescD. ,espre aceste sute de mii de cadavre nu se vor#este Kn nici un act emis Kn acea perioada, inclusiv de provenienta evreiasca.- !n final formuleaza Kntre#area, care se reia si Kn -,eclaratia participantilor la simpozionul international Iolocaust Kn RomLnia:,1;[1;] -A avut loc, Kn RomLnia, sau din cauza romLnilor, un &olocaust antievreiesc: 7n $enocid: Au murit, din vina romLnilor, 250.000 de evrei:"ste semnificativ faptul ca -,eclaratia- amintita E semnata numai de !on Co)a Kn numele participantilor la simpozion E a aparut Kn acelasi numar al revistei simisto le$ionare, -Permanente-'2r.;P2001+ Kn care se pu#lica si -Comunicatulurmasului lui Ioria (ima, prin care acesta dezminte orice -le$aturi Kntre %iscarea 0e$ionara si pa$ina de internet cu denumirea D*arda de Bier *azeta de "9ilD'redactata de Constantin Burlacu+. Baptul ca pe situl lui Burlacu e9ista un linM pe pa$ina or$anizatiei -2oua ,reapta-1<[1<] si a pu#licatiei electronice omonime care, Kn cea mai mare parte, este tot o creatie a lui !on Co)a, dovedeste totusi afinitatile e9istente Kntre diferitele $rupari radicale de dreapta care se com#at si care Kncearca sa se prezinte opiniei pu#lice ca sin$urele reprezentante autentice ale mostenirii nationaliste traditionale 'le$ionare+. 3r$anizatia -2oua ,reapta- propa$a de altfel Kntr un te9t pro$ramatic aceleasi idei ne$ationiste ca si !on Co)a8 -Atunci cLnd in 1>40 %iscarea 0e$ionara a venit la putere dupa aproape douazeci de ani de militantism antisionist, ar fi tre#uit ca Ausc&Qitz ul sa paleasca Kn fata la$arelor romLnesti, ceea ce nu s a intLmplat. 2u numai ca nici un evreu nu a primit nici macar o palma Kn timpul (tatului 2ational 0e$ionar, dar in acea perioadR, ministrul le$ionar al culturii, Radu *Sr, a Knfiintat /eatrul "vreiesc de (tat. ,upa ,ecem#rie D=>, unii mem#ri ai comunitatii evreiesti din RomLnia au incercat sa insinueze ca si la noi a avut loc un mic &olocaust 'pro#a#il pentru a e9torca niste #ani de la (tatul RomLn su# forma de despa$u#iri+, dar acuzatiile lor au fost spul#erate de istoricii romLni, ele fiind intemeiate doar pe povesti, pentru ca nu s a $asit nici cea mai mica pro#a.-1=[1=] !n -,eclaratia participantilor la simpozionul international Iolocaust Kn RomLnia:- participantii se adreseaza -Knaltelor foruri politice, morale si academice din Kntrea$a lume- ca acestea -sa ia atitudine si sa si e9prime un punct de vedere documentat- asupra -acuzatiei- -potrivit careia RomLnia a fost partasa la &olocaustul evreiesc din anii 1>40 1>45.- -(unt avansate cifre care urca pLna la =00.000 'opt sute de mii+ numarul evreilor care si au pierdut viata Kn aceste conditii, ca victime ale unui $enocid, ale unui &olocaust provocat si or$anizat de
15 1; 1< 1=

autoritatile romLnesti,- se spune Kn acest te9t redactat cu certitudine de !on Co)a, fiindca Kn el apar sinta$me similare cu cele folosite si Kn alte asemenea scrieri. (e vor#este despre o -cumplita &ecatom#a- si despre un -carna$iu care s ar fi petrecut pe teritoriul RomLniei sau din pricina autoritatilor romLnesti, a poporului romLn- desi -dovezile invocate Kn spri)inul acestei acuzatii sunt e9trem de precare si de neconvin$atoare-. -2oi, semnatarii documentului de fata, contestam Kn modul cel mai solemn si mai cate$oric realitatea unui &olocaust antievreiesc produs vreodata Kn RomLnia si cerem, din partea celor care sustin producerea acestui &olocaust, sa Ksi faca cunoscute temeiurile, ar$umentele si dovezile, Kntre$ pro#atoriul vala#il si accepta#il su# aspect )uridic si stiintific, punLndu l la dispozitia opiniei pu#lice internationale-, se cere Kn mod ultimativ Kn aceasta -,eclaratie-, Kn care se sustine din nou ca ar -exista o disproportie frapanta 5ntre dimensiunile apocaliptice ale olocaustului din Rom6nia si numarul extrem de mic al persoanelor din Rom6nia care au fost p6na azi acuzate, incriminate si pedepsite pentru crime 5mpotriva umanitatii, 5mpotriva populatiei evreiesti." ReluKnd polemica Kndreptata Kn anul 1>>= Kmpotriva lui Radu !oanid, director la %uzeul Iolocaustului din Oas&in$ton, Co)a afirma ca %uzeul prezinta ?informatii total falseG, deoarece RomLnia este culpa#ilizata, pe nedrept, de ?moartea a 400 000 de evrei-. Aceasta $rava acuzatie, sustine Co)a Kntr o scrisoare desc&isa adresata ?presedintelui (enatului american si mem#rilor (enatuluiG, este respinsa de istoricii romLni, ale caror ar$umente si dovezi sunt sistematic i$norate.-1>[1>] !n ",eclaratia participantilor la simpozionul international Iolocaust Kn RomLnia:- Co)a Ksi e9prima din nou nedumerirea ca pKna acum -or$anizatiile si institutiile care se ocupa pe plan mondial de identificarea vinovatilor de &olocaust si $enocid antievreiesc nu au desc&is nici o anc&eta asupra &olocaustului din RomLnia. Nici o cercetare serioasa, temeinica din punct de vedere +uridic, stiintific si istoric, care sa dea de urma celor care au asasinat 788.888 de evrei! 2u putem consemna pe acest su#iect, al &olocaustului din RomLnia, nici macar o anc&eta $azetareasca, un reporta) mai amplu de cLteva rLnduriC ,in pacate, acest dezinteres total fata de dovezile si probele producerii olocaustului nu 5i 5mpiedica pe unii, persoane si institutii, sa depl6nga mai departe sutele de mii de victme ale unui olocaust imaginar, nedovedit si 5nregistrat 5n analele istoriei propriu!zise." Co)a se solidarizeaza si cu mem#rii %iscarii 0e$ionare, -Kn sarcina careia sunt puse o sumedenie de victime, fiind Kn mod curent acuzata de po$romuri si $enocid antisemit-. Revenind cu informatii care au fost rectificate Kn -,ilema'2r.11<P1>>5+ si pe care le reproduce si Kn volumul sau, -0e$ionarii nostri. (unt romLn si nimic din ce este romLnesc nu mi e strain-40[40], autorul -,eclaratiei1> 40

afirma ca -la sfLrssitul celui de al doilea raz#oi mondial'@+fortele aliate au or$anizat un tri#unal international, cel de la Nurenberg, care a cercetat toate crimele Kmpotriva umanitatii comise Kn anii celui de al doilea raz#oi mondial. Cu acest prile+ a fost anc etata si 0iscarea )egionara, dar procurorii 5naltei instante internationale nu au putut retine nici o vina, nici o crima de genocid pe seama legionarilor. Cu toate acestea, su# efectul propa$andei comuniste, acuzatiile de $enocid la adresa %iscarii 0e$ionare din RomLnia nu au Kncetat nici o clipa. 2ici macar dupa caderea comunismului, ceea ce ar putea constitui o dovada Kn plus ca acesta, comunismul, este departe de a si fi dat sfLrsitul.%iscarea 0e$ionara ar fi supusa Kn continuare defaimmarilor pentru ca a fost sin$ura -formatiune politica din lume care a avut 5n programul ei politic si 5n strategia sa, ca principal obiectiv, lupta 5mpotriva comunismului", sustine Co)a, uitKnd ca si celelalte partide fasciste si au #azat pro$ramul ideolo$ic pe com#aterea #olsevismului, nazistii $ermani declansKnd, Kn cele din urma, un raz#oi de cotropire Kmpotriva 7R((, descris drept o cruciada Kmpotriva iudeo comunismului. Astfel %iscarea 0e$ionara este descrisa ca ar -fi victima unei vaste manipulari a opiniei pu#lice, a unei diversiuni mediatice care a Kncercat, pLna acum cu un succes total, sa arunce pe umerii le$ionarilor povara unei vinovatii fara perec&e Kn istorie.- -!n ultimii ani Knsa,-, pretinde Co)a, -Kn apararea %iscarii 0e$ionare s au adus pro#e si ar$umente tot mai convin$atoare, care confirma Kn mod stralucit verdictul de la 2uren#er$,- a)un$Knd la falsa concluzie formulata identic si cu alte ocazii8 -p6na azi nici un legionar nu a fost acuzat si inculpat pentru uciderea unui evreu! Nici macar dupa 9& august %:;;, c6nd 5n structurile puterii politice din Rom6nia au a+uns numerosi comunisti evrei!" -(untem Kn situatia de a consemna ca pe un lucru $reu de Knteles faptul ca pLna azi aceste institutii si organizatii evreiesti cu vocatie +ustitiara nu au putut stabili nici macar pentru un singur rom6n legionar implicarea 5n actiuni antievreiesti criminale! Cu toate acestea, asupra legionarilor si, implicit, a rom6nilor, se mentine aceeasi presiune mediatica, produsa prin insistenta cu care este reluata la nesf6rsit acuzatia de genocid si de olocaust antievreiesc 5n Rom6nia." !n finalul -,eclaratiei- se reia -apelul- 'formulat si Kn scrisoarea desc&isa citata mai sus+, cerKndu se -Kn mod special muzeelor memorial ale &olocaustului din /el Aviv si Oas&in$ton- sa prezinte -pu#licului international, specialistilor )uristi si istorici, documentele doveditoare pe #aza carora au sta#ilit ca Kn RomLnia anilor J40 s a comis un $enocid apocaliptic, un &olocaustC7tilizKnd acelasi lim#a) propa$andistic al revizionistilor ne$ationisti, Co)a afirma8 -,upa stiinta noastra, Kn ar&ivele romLnesti, a)unse dupa raz#oi su# controlul total al fortelor aliate, nu s a $asit nici un act care sa poata evidentia intentia, politica sau dorinta autoritatilor romLnesti de e9terminare fizica a evreilor sau a ti$anilor.-

III. Iliescu vs. Antonescu Cu prile)ul unei vizite la !asi la 22 iunie 2001 E ziua in care se comemora cea de a ;0 a aniversare a iz#ucnirii raz#oiului impotriva 7niunii (ovietice E presedintele !on !liescu a declarat ca Antonescu a fost si este considerat Gcriminal de raz#oi pentru raspunderea politica pe care si a asumat o, de a fi aliat cu IitlerH.41[41] ,epunind o coroana de flori in fata (ina$o$ii din !asi, !liescu a mai spus ca in istoria tarii au fost momente tra$ice. !n acest conte9t el a amintit ca intrarea Romaniei in cel de al doilea raz#oi mondial a fost insotita, la !asi, de acte criminale. Referindu se la po$romul de la !asi, !liescu a declarat ca cei care aveau raspunderea politica in tara nu pot fi considerati nevinovati. Respin$ind descrierea lui Antonescu drept o -fi$ura tra$ica-, presedintele a spus ca acesta poarta raspunderea politica pentru -actele #ar#are-, cum au fost si cele de la !asi. -Asa ca, nu nemotivat, a fost si este considerat si astazi criminal de raz#oi pentru raspunderea politica pe care si a asumat o de a fi aliat cu Iitler. %otivatia intrarii Romaniei in raz#oi a fost unilaterala, intr o sin$ura directie, si nu a fost facuta, la fel, in cazul unor teritorii romanesti ocupate a#uziv. ,aca nu era actul reparatoriu de la 21 au$ust 1>44, ar tre#ui sa fim constienti care ar fi fost soarta Romaniei astaziH, a spus !liescu, care a particpat la !asi si la un simpozion cu tema G;0 de ani de la intrarea Romaniei in cel de al doilea raz#oi mondialH. (enatorul P(, Adrian Paunescu 'impreuna cu fostul taranist, *eor$e Pruteanu, aceste este un reprezentant al fractiunii nationaliste dure a partidului de $uvernamint+ a calificat afirmatia lui !liescu drept ?imprudenta si neinspirataG, tocmai in ziua in care Romania aniversa declararea raz#oiului impotriva 7R(( pentru Gpretentiile teritorialisteH ale acestui stat. G2u e destul sa spui ca Antonescu a fost si ramine un criminal de raz#oi, pentru ca lucrurile nu stau c&iar asaH, a afirmat senatorul in Parlament, precizind ca nu il idealizeaza pe Antonescu si ca nu este solidar cu ?erorile si crimeleG din acea perioada. !on !liescu nu avea dreptul sa faca afirmatii atit de -simpliste-, a spus Paunescu in plenul (enatului, adau$ind ca oamenii politici au o#li$atia -de a livraH adevaruri cit mai e9acte despre istoria tarii. 42[42] Cu prile)ul ceremoniei de comemorare a victimelor po$romului le$ionar din 21 21 ianuarie 1>41 !liescu a condamnat la 21 iuanuarie 2001 -acel delir al intolerantei si antisemitismului- si ca nimic nu poate si nu tre#uie sa )ustifice, sa falsifice sau sa ne$e o realitate tra$ica traita de compatrioti ai nostri-. Apoi si a e9primat convin$erea ca intre Romania si !srael tre#uie dezvoltate in viitor relatii privile$iate, su#liniind faptul ca tra$edii precum cea din ianuarie 1>41 nu tre#uie #analizate. ,ar tot el a spus ca -nici punerea pe seama romanilor a unui numar de
41 42

victime umflat artificial, tocmai pentru a impresiona si a stirni un mare impact mediatic, nu este un mod de a servi adevarul si prietenii-. 41[41] Bostul am#asador al !sraelului in Romania, ,r. !osef *ovrin, a criticat in ziarul -.iata 2oastra- discursu

41