ABUZUL DE SUBSTANTE Adictia droguri tutun Alcool 1.

1. Adictia este starea produsa de consumul repetat de substante naturale sau sintetice, prin care persoana devine dependenta fizic si psihic. Spunem despre o persoana ca este adictiva daca este un consumator excesiv si regulat. Dependenta poate fi de doua feluri: Fizica - stare in care organismul s-a adaptat la prezenta unei substante, iar pentru functionarea sa normala simte necesitatea de a si-o incorpora in tesuturi. Dependenta fizica are doua caracteristici: Toleranta - persoana adictiva care a devenit dependenta fizic are o toleranta din ce in ce mai mare la substanta respectiva. Sevrajul - starea fizica si psihica neplacuta de anxietate, neliniste, iritabilitate, greata, migrene, tremor, halucinatii, cand substanta respectiva lipseste 2. P i!ica - se refera la nevoia pe care o simte persoana de a ingera substanta respectiva pentru efectul ei placut. DEPE DE !A DE D"#$%"&: Se cunosc '' clase de substante psihoactive al caror uz poate induce tulburari mentale organice. Acestea sunt: alcoolul, amfetaminele, cofeina, cannabisul, cocaina, halucinogenele, inhalantele, nicotina, opiaceele, phenc(clidina si sedativele )cunoscute si sub denumirile de hipnotice sau anxiolitice*. Desi multe dintre aceste substante au de asemenea si o utilizare medicala, in circumstante de nesupraveghere ele pot cauza tulburari mentale organice. Utilizarea in e"ce a u# tantelor p i!oactive creaza doua tipuri de dependenta$ dependenta or%anica )ele modifica compozitia chimica a neurotransmitatorilor sau chiar inlocuiesc acesti neurotransmitatori, determinan organismul sa fie dependent fiziologic de consumul lor regulat*+ dependenta p i!olo%ica )prin starile de reverie si detasare de realitate pe care le provoaca, determina persoana sa doreasca din ce in ce mai mult sa le consume*. S&,P!#,E A-E DEPE DE !E& DE D"#$%"& Este extrem de important sa putem identifica din timp cazurile de elevi care utilizeaza droguri. Din acest motiv voi furniza in continuare o lista de simptome ce apar in cazul abuzului de substante. !rebuie precizat insa ca daca un copil prezinta oricare dintre aceste simptome, acest lucru nu inseamna neaparat ca este dependent de droguri. %nele dintre aceste simptome se pot datora stresului, depresiei sau altor probleme. Ele trebuie insa sa ne atraga atentia in special daca persista sau daca se produc in combinatie. .heia identificarii copiilor si adolescentilor dependenti de droguri este schimbarea. Profesorii trebuie sa observe orice schimbare semnificativa in infatisarea fizica a copilului, la nivelul personalitatii, atitudinilor sau comportamentului. Se&ne 'izice: Pierderea sau scaderea apetitului, orice schimbare la nivelul obiceiurilor alimentare, scaderi sau cresteri in greutate ce nu pot fi explicate. ,ers incetinit sau nesigur, coordonare slaba a miscarilor. &nsomnie, treziri la ore nepotrivite, trandaveala.

 #chi rosii si umezi+ pupile mai mari sau mai mici ca de obicei+ privire in gol. Palme reci si umede+ maini tremuratoare. /ata umflata, rosie sau palida. ,iros de substante in respiratie, pe corp si pe haine. 0iperactivitate, vorbit excesiv. &i curge nasul, tuseste. Semne de intepaturi pe brate, picioare sau fese. $reata, vomitat, transpiratii excesive. !remur ale mainilor, picioarelor sau capului. Puls neregulat. Se&ne co&porta&entale: Schimbari la nivelul atitudinilor1personalitatii fara alte cauze identificabile. Schimbari la nivelul prietenilor, noi prietenii, evitarea brusca a vechiului grup de prieteni+ nu vrea sa vorbeasca despre noii prieteni+ prieteni cunoscuti ca consumatori de droguri. Schimbari in activitati sau hobb(-uri. &a note mai mici, chiuleste, intarzaie la scoala. Schimbari de obiceiuri acasa+ pierderea interesului in familie sau in activitatile familiei. Dificultati de concentrare a atentiei: uitare. -ipsa generala a motivatiei si energiei+ atitudinea de 2nu-mi pasa2 Stima de sine scazuta. 0ipersensibilitate, izbucniri temperamentale, comportament refractar. Dispozitie proasta, iritabilitate, nervozitate. .omportament prostesc si zapacit. Paranoia. evoie excesiva de intimitate. .omportament secretos si suspicios. ,inciuna cronica. evoie neexplicata de bani+ furt de bani sau obiecte. Schimbari ale obiceiurilor de ingri3ire personala. Posesiune de accesorii legate de droguri EDU(AT)A ANT)D*+, )N S(+ALA Educatia antidrog este mult mai eficienta atunci cand elevii se simt liberi sa-si impartaseasca ideile si sa puna un numar cat mai mare de intrebari. De asemenea, este esential ca profesorii sa le furnizeze elevilor informatii corecte referitoare la abuzul de droguri si efectele sale secundare. De aceea, profesorul care doreste sa aduca in discutie la ora de dirigentie aceasta problema va avea mai mult succes daca: va crea un climat in care elevii sa aiba incredere sa se apropie de el, sa-si exprime sentimentele si sa puna intrebari+ le va da tuturor elevilor posibilitatea sa vorbeasca - adesea cei care tac au intrebari de pus si simt ca nu au timp sa le impartaseasca celorlalti+ isi va demonstra interesul fata de elevi si de preocuparile lor, punand intrebari potrivite+ va asculta tot ce are de spus elevul inainte de a formula un raspuns+ intotdeauna va lasa 2usa deschisa2 pentru conversatii viitoare si comunicare. Te!nicile de a cultare

 &n educatia cu scop preventiv in domeniul abuzului de droguri un rol important il au de asemenea te!nicile de a cultare. .heia este de a asculta cu atentie si de a auzi cu adevarat ceea ce spune elevul. Aceasta implica: A fi constient de comunicarea nonverbala A asculta cuvintele care sunt communicate, dar in acelasi timp a fi constient de comunicarea nonverbala care insoteste aceste cuvinte. /oarte importanti sunt indicatorii nonverbali care simbolizeaza teama, furia sau vina, care ne pot a3uta sa intelegem daca, prin modul in care conduce discutia, el reuseste sa le fie cu adevarat de a3utor elevilor. A asculta cu atentie. Este foarte important ca profesorul sa-l priveasca in ochi pe elev. Aceasta il a3uta pe elev sa creada ca profesorul asculta cu adevarat ceea ce spune el, ca il intelege si ca pentru profesor mesa3ul lui este important. Profesorul trebuie sa fie constient de propriul comportament nonverbal atunci cand ii asculta pe elevi, cum ar fi tendinta de a se incrunta atunci cand dezaproba ceva si de a zambi atunci cand aproba. A asculta fara a intrerupe. Daca intrerupem pe cineva atunci cand acesta incearca sa inteleaga sau sa se faca inteles sau incearca sa-si exprime sentimente in legatura cu ceva foarte important, inspaimantator sau provocator de vina, poate duce la un bloca3 comunicational si este posibil ca acesta sa nu mai poata exprima exact gandul cel mai important. A asculta fara a judeca. Pentru ca elevii sa invete prin comunicare deschisa este necesar sa le permitem sa vorbeasca si sa-i ascultam atunci cand vorbesc. De regula, elevul este mai preocupat exact de acele ganduri care il pot determina pe profesor sa raspunda 3udicativ. Este foarte important ca elevul sa nu se simta 3udecat, deoarece se poate bloca comunicarea A asculta fara a da sfaturi. A da sfaturi este de regula cea mai usoara modalitate de a face fata unei probleme complexe. Elevii care se confrunta cu o problema psihologica atat de serioasa cum este dependenta de droguri au nevoia sa examineze fiecare aspect si de cele mai multe ori nu vor raspunde unor solutii rapide si aparent banale. .omunicarea cere timp. A da sfaturi adesea scurt-circiuteaza circuitele acestui proces si il poate bloca. ADAP!A"EA ,ESA4E-#" -A PA"!&.%-A"&!A!&-E DE 5A"S!A A-E E-E5&-#" Scolarul &ic: .and incercam sa a3utam un copil de varsta scolara mica sa faca fata unei lumi care utilizeaza alcool, tutun si droguri trebuie sa luam in consideratie urmatoarele: Ei trec de la dependenta totala de parinti la dependenta impartita intre parinti si grupul de aceeasi varsta. Ei sunt foarte preocupati si centrati pe propriul corp, aflat in plin proces de crestere, motiv pentru care raspund foarte bine la informatii legate de sanatate, nutritie si exercitii fizice. Ei au tendinta sa vada lucrurile in alb sau negru. 5iata si 3ocul lor sunt guvernate de reguli. -egalitatea si moralitatea au intelesuri foarte puternice pentru copiii de aceasta varsta.

Ei privesc oamenii si mesa3ele asa cum vor ei sa fie si nu neaparat asa cum sunt in realitate. De aceea, pot fi usor influentati de reclamele la alcool si tutun. Scolarul &ijlociu -cla ele . / .)))0$ .and incercam sa intervenim pozitiv in viata unui elev de aceasta varsta este foarte important sal a3utam sa obtina controlul situatiilor nu sa fie controlat de acestea. De aceea, este foarte important sa pastram in permanenta in minte ce anume ii motiveaza pe acesti copii: Ei sunt adesea controlati de moment, avand tendinta ca mai intai sa actioneze si abia apoi sa gandeasca. De regula alegerile facute de ei sunt dictate de ce anume este bun pe moment. Ei sunt foarte interesati de corpul lor si de aparenta, de cum sa devina mai puternici sau mai atractivi. Acest interes poate duce la o deschidere naturala spre a invata despre efectele negative asupra sanatatii provocate de alcool, tutun si alte droguri. Au o tendinta crescuta de a-si asuma riscuri, de a-si testa limitele, de a incalca regulile sau chiar de a cocheta cu moartea. -e place pericolul si adesea cred ca sunt invincibili. Ei pot gandi abstract si sunt suficient de constienti de propriul viitor pentru a vedea beneficiile educatiei si modul in care comportamentul lor poate avea consecinte pe termen lung. Ei incep sa vada 2nuantele de gri2 si sa recunoasca faptul ca problemele morale complexe nu pot fi intotdeauna definite in alb sau negru. Sunt influentati mai mult de propria capacitate de a face 3udecati morale decat de opiniile celor care au puterea sau autoritatea sa le spuna ce sa creada si cum sa se comporte. Ei sunt implicati in relatii de prietenie. Prin prietenie isi exploreaza lumea, isi testeaza modalitatile de a fi si de a se comporta, si isi creaza sentimentul de apartenenta si identitatea. Este foarte important ca parintii, profesorii si alti adulti sa-i a3ute sa invete cum sa-si dezvolte prietenii sanatoase, pozitive si cum sa respinga prieteniile nesanatoase. Ei vor sa creasca, dar nu stiu intotdeauna cum sa faca acest lucru cu succes. Au nevoie de adultii din viata lor pentru a le raspunde la intrebari, pentru a-i a3uta sa-si rezolve problemele si in general pentru a le servi drept modele de comportament sanatos, responsabil si matur. Liceanul -cla ele )1 / 1))0$ &nformatiile privind prevenirea dependentei de droguri trebuie sa fie reale, bazate pe fapte, din care adolescentul sa traga concluzii privind pericolele si efectele pe termen lung ale acestui comportament. Profesorii trebuie sa tina cont de cateva aspecte atunci cand comunica cu elevii de liceu despre abuzul de substante: Ei au nevoia sa invete continuu si sa practice cum sa faca fata presiunii grupului de aceeasi varsta+ de asemenea, ei trebuie sa inteleaga motivele reale pentru care trebuie sa spuna 2nu2 comportamentelor de risc. Ei au nevoia sa li se permita sa ia decizii independent si sa-si asume responsabilitatea pentru alegerile care ii afecteaza pe ei sau pe altii. Ei au nevoia sa stie, ca cetateni, ca sunt responsabili sa transforme comunitatea intr-un loc mai bun si mai sigur de viata. -e place sa exploreze diferitele laturi ale problemelor, sa examineze interpretari variate si sa-si 3ustifice actiunile ca alegeri morale corecte. /%,A!% !utunul a fost folosit initial numai in scop medical. Abia dupa '677 incepe sa fie folosit si de placere. &ntre '877 si '867 s-a inregistrat o curba ascendenta in ceea ce priveste consumul de tutun, varful fiind reprezentat de anii 967, cand in S%A fumau :;< dintre barbati si ;=<

dintre femei. Dupa '867 s-a inregistrat o reducere considerabila, astazi in S%A fumand aproximativ ;7< dintre barbati si >?< dintre femei. /umatul coreleaza cu standardul economic scazut, gradul redus de scolarizare si venituri mici. Putem vorbi despre fumat: &ntens )peste >: tigari pe zi* ,oderat )'7 ->7 tigari pe zi ,oderat )'7 ->7 tigari pe zi* %sor )sub '7 tigari pe zi* Sau: "egulat #cazional Pasiv De ce e 'u&eaza: ). Factori de initiere: 1. Factori ociali$ Presiunea grupului la varsta adolescentei !endinta adolescentului de a prelua modele /actori de invatare sociala - recompensa experientei 2. Factori p i!olo%ici$ !eoria psihanalitica - explica fumatul prin persiostenta stadiului oral Eric@son - pentru fumat sunt specifice > stadii de criza: >-'> ani )incercarea de a depasi sentimentul de inferioritate* si '>-'? ani )criza de identitate* E(senc@ Extravertul are un nivel de activare redus si deci este in cautare de stimuli+ este mai susceptibil de a deveni fumator+ &ntrovertul are un nivel de activare crescut - reticenta la stimulii externi. 2. Factori p i!o#iolo%ici - explica fumatul prin caracteristici biochimice si genetice. )). Factori de &entinere$ ,odelul psihofarmacologic explica mentinerea fumatului prin consecintele psihologice pozitive pe care le are, pe calea modificarilor biochimice. ,odelul psihologic - explica mentinerea fumatului prin obtinerea unor stari afective pozitive sau prin reducerea starilor afective negative. ,odelul social - scoate in evidenta aceiasi factori care contribuie si la initierea fumatului. ,odelul biologic - explica mentinerea fumatului prin diferenta ale gradului de dependenta - unele persoane sunt mai vulnerabile la dependenta. Fu&atul i anatatea !utunul contine: .# - impiedica oxigenarea tesuturilor $udronul - substanta cancerigena icotina - substanta care creaza dependenta Date statistice: /umatul cauzeaza anual in 3ur de ;>7.777 de decese. .auze: Aoala cardiovasculara .ancerul )pulmonar, de buze, laringe, esofag, pancreas, rinichi, vezica*

 Aoli pulmonare cronice obstructive )bronsita* "educe speranta de viata (ontrolul 'u&atului$ Prevenirea$ Politic - taxe .omunitati - interzicerea Social - imaginea &ndividual - constientizarea *enuntarea$ 0ipnoza !. comportamentala !. cognitiva $rup de suport AL(++LUL .onsumul de alcool este inregistrat inca dinainte de antichitate. Alcoolul a fost descoperit prin lasarea unor bauturi dulci sa fermenteze. Sec. '? - miscari puritanice de origine religioasa au inceput sa considere consumul de alcool ca fiind un pacat. '8>7 - S%A, $ermania - perioada de prohibitie - a determinat o crestere a consumului de alcool, dar si a violentei si criminalitatii. Astazi in S%A exista aprox. '' mil. alcoolici ):< din populatia S%A*. (on u&ul de alcool poate fi: Social - ma3oritatea persoanelor A#uz #autori )problem drin@ers* - persoane care au o toleranta redusa la alcool si beau zilnic+ alcoolici - persoane care au o toleranta crescuta la alcool+ rar sunt in stare de ebrietate, dar nu pot intrerupe consumul de alcool. (riterii in de'inirea alcooli &ului )dupa DS,-&5*: nevoia de consum zilnic consum mai mare decat media consumul de spirtoase dificultatea de a reduce consumul sau de a renunta - are dorinta de a reduce, dar nu poate tentative de abstinenta temporara perioade de intoxicatie amnezia evenimentelor din perioada de intoxicatie perturbarea activitatii socio-profesionale )absenteism, pierderea slu3bei, violenta, etc.* continuarea consumului in exces persistenta acestor caracteristici minim ' luna Factori de ri c pentru alcooli &$ 1. Alcooli &ul are o co&ponenta %enetica 67< dintre alcoolici au tati alcoolici si =6< au mame alcoolice in '8:7 s-a realizat un studiu in Suedia - au fost luati in evidenta toti copiii adoptati si s-a stabilit cati provin din tati alcoolici si au fost crescuti in familii normale

 ;?< dintre copiii care proveneau din tati alcoolici si au fost crescuti in familii normale au devenit alcoolici doar '?< dintre copiii proveniti din familii nealcoolice si crescuti in familii alcoolice au devenit alcoolici Deci riscul ereditar este de ; ori mai mare. 2. Factori ociali Presiunea sociala - norma este de a consuma alcool .opilul remarca corelatia dintre consumul de alcool si emotiile pozitive Adolescentul va incerca sa consume alcool pentru a-si dovedi independenta si opozitia fata de adult. .ale de a fi acceptat in grup .ale de a3ustare la anxietate .onturarea identitatii Simbol al trecerii de la adolescenta la maturitate Adultul - conditionare operanta: &ntarire pozitiva: de bucurie, etc. &ntarire negativa: reducerea nivelului de stres, uitarea gandurilor triste, etc. &n anumite culturi a accepta sa bei cu cineva este un semn de afectiune )participi la bucuria sau durerea lui*. 2. Factori individuali -de per onalitate0 Stima de sine scazuta Sensibilitate deosebita la criticismul social evoia de putere )alcoolismul este adesea insotit de agresiune* E'ectele p i!o'iziolo%ice ale alcoolului$

Faze$ Stimulare )activare S .* "educerea activitatii S . - taciturn, mohorat, deprimat, sentimente de devalorizare a eului propriu - poate duce la suicid Anestezia S . - nemaiputand suporta faza >, persoana continua sa bea si se anesteziaza (on ecintele alcooli &ului$ '. Efectul social: absenteism profesional, pierderea sli3bei violenta, criminalitate >. Aoli: ciroza cancer )ficat, pancreas, esofag*

 deteriorari ale creierului - se asociaza cu malnutritia si lipsa de vitamine boli cardiovasculare - hipertensiune ;. Decese: '7< din decesele cauzate de diferite boli se datoreaza direct alcoolismului :7< din totalul accidentelor de masina alte accidente )caderi, sinucideri, incendii* Trata&entul alcooli &ului '8< - remisii spontane - renunta la consumul exagerat de alcool Pa ii trata&entului$ Dezinto"icarea - sub supraveghere medicala P i!oterapie Psihoterapia &ntrospectiva - a3utarea persoanei sa identifice cauzele, sa se cunoasca mai bine pe sine, sa accepte ca are nevoie de a3utior .omportamentala - tehnicile aversive - ; tipuri in alcoolism: substante chimice socuri electrice de tip imaginativ )verbal* !ehnici multimodale - combina tehnicile aversive cu tehnici de relaxare Sansa de succes a psihoterapiei este mai mare cu cat: persoana este tanara istoricul alcoolismului este scurt statut socio-economic stabil nu a avut simptome de sevra3 nu si-a propus ca scop abstinenta totala, ci consumul controlat.
http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Abuzul-de-substante56.php