Alfred NOBEL

Despre Alfred Nobel

Alfred Nobel s-a nscut la Stockholm n data de 21 octombrie 1833. Tatl su, mmanuel Nobel, a fost in!iner de "rofesie #i s-a confruntat, nu de "u$ine ori, cu "roblema aruncrii n aer a blocurilor de "iatr "entru a "utea construi "oduri #i cldiri n Stockholm. %e#i mama sa, Andrietta Ahlsell, "ro&enea dintr-o familie bo!at, anul 1833 a&ea s fie un an nefast "entru familia Nobel datorit falimentului cruia tatl su a trebuit s-i fac fa$. Tra!icul e&eniment, care se re"et de altfel c'$i&a ani mai t'r(iu, i des"arte "entru o bun bucat de tim" "e cei doi so$i, tatl su "lec'nd, n 1)3*, n +inlanda #i ,usia "entru a-#i "orni o nou carier. Andrietta rm'ne la Stockholm #i, "entru a-#i "utea sus$ine financiar familia, deschide o bcnie care i aduce un &enit modest. -ntre tim" tatl su #i "une "e "icioare o afacere n St. .etersbur! /,usia0. 1l furni(a echi"ament militar armatei ruse#ti #i i con&in!e "e !eneralii ru#i de utilitatea "lasrii unor mine ac&atice "entru a m"iedica accesul na&elor britanice. 2inele construite de mmanuel Nobel au $inut la distan$ +lota 3ritanic n tim"ul r(boiului 4rimeei /1856-18570. -n 1862 mmanuel #i "oate "ermite s-#i aduc familia n St. .etersbur!. Aici, fiii si sunt instrui$i n #tiin$ele naturii, limbi strine #i literatur. 8a 1* ani, Alfred &orbea fluent suede(a, rusa, france(a, en!le(a #i !ermana. 1ra atras deo"otri& de literatura en!le( #i de 9#tiin$ele e:acte; cum ar fi fi(ica sau chimia. Tim" de 2 ani, Alfred a&ea s &i(ite(e Suedia, <ermania, +ran$a #i Statele =nite. 8a .aris are #ansa s lucre(e n laboratorul unui chimist renumit n e"oc, T.>. .elou(e. Aici l nt'lne#te "e t'nrul chimist italian Ascanio Sobrero, care, trei ani mai de&reme, in&entase nitro!licerina, un lichid e:"lo(i& deosebit de "uternic #i de instabil. %esco"erirea nitro!licerinei a fost considerat n e"oc mult "rea "ericuloas "entru a "utea fi folosit n "ractic datorit fa"tului c "utea "ro&oca e:"lo(ii la &aria$ii mici de tem"eratur sau "resiune. Alfred era ns interesat de "osibilitatea folosirii ei n construc$ii #i nce"e s lucre(e la elaborarea unor metode de controlare a e:"lo(iei nitro!licerinei. -n 1852 Alfred este chemat s lucre(e "entru com"ania tatlui su care cuno#tea o de(&oltare continu datorit li&rrilor ctre armata rus. 4u toate acestea, sf'r#itul r(boiului a&ea s aduc du" el cel de-al doilea faliment al lui mmanuel Nobel. 1l #i &a lua doi dintre fiii si, Alfred #i 1mil, #i se &a rentoarce la Stockholm. A?uns n ora#ul su natal, Alfred continu cercetrile "rin care ncearc s foloseasc nitro!licerina ca e:"lo(i&. 4ercetrile sale &or a&ea ns urmri tra!ice determin'nd, n 1876, moartea framelui su 1mil. Autorit$ile se &d ne&oite, a#adar, s-i inter(ic e:"erimentele n interiorul ora#ului iar Alfred se mut "e un &as ancorat n 8acul 2@laren. -n cur'nd, in&entatorul nostru a&ea s afle c "rin amestecarea nitro!licerinei cu cuar$ se formea( o "ast care "utea fi modelat n diferite forme #i dimensiuni.

PUIU Laurentiu-Dan, Liceul de INFORMATICA, Piatra Neamt Judetul NEAMT

Alfred NOBEL
-n 187* #i bre&etea( in&en$ia sub denumirea de dinamit. .entru a "utea determina a"ari$iei e:"lo(iei, Alfred bre&etea( o alt in&en$ie, un detonator care "ermite acti&area dinamitei "rin a"rinderea unui fitil. %atorit fa"tului c dinamita reducea substan$ial costurile aruncrii n aer a blocurilor de "iatr, Alfred a fcut din &'n(area dinamitei o afacere "rofitabil, astfel nc't fabrica sa din ArBmmel /<ermania0 nce"e s-#i e:"orte "rodusele n alte $ri din 1uro"a #i chiar n America #i Australia. Datorit pasiunii sale pentru cltorii, Victor Hugo l-a denumit cel mai bogat vagabond al Europei". u timpul, Alfred !i-a desc"is fabrici !i laboratoare #n peste $% de &ri iar c'nd nu cltorea lucra intens #n laboratoarele sale. ('n la moartea sa, #n )*+,, Alfred Nobel a brevetat peste -.. de inven&ii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificial !i mtasea sintetic.

entenarul Nobel
Alfred Nobel este considerat in&entatorul dinamitei fa"t "entru care i s-au acordat numeroase distinctii si a castigat importante fonduri.Nefiind un om egoist o mare parte a acestor fonduri le-a donat pentru acordarea unor premii celor care promovea/a idei si "doctrine" noi.(remiile Nobel sunt acordate din anul )+%) pentru literatura, pace, fi/ica, c"imie, si medicina. -n anul 1)C1, la 1C decembrie, au fost decernate "rimele "remii Nobel, la cinci ani du" dis"ari$ia lui Alfred Nobel. 4elibatar, mi(antro", dar !eneros, in&entatorul dinamitei a murit fr s aib mo#tenitori direc$i, ls'nd n urma sa un testament de 3CC de cu&inte n care erau foarte "u$ine indica$ii "ri&ind !estionarea a&erii sale. 1l a fi:at cinci domenii la care s fie acordate "remiile Nobel - "ace, medicin, chimie, fi(ic #i literatur - #i institu$iile nsrcinate s-l alea! "e cel care n cursul anului res"ecti& a adus cele mai mari ser&icii umanit$ii. -n fiecare an, cei 18 membri ai Academiei Suede(e, ale#i "e &ia$, i desemnea( "e c'#ti!torii "remiilor. .entru a marca 1CC de ani la nfiin$area "remiilor, anul acesta la 1C decembrie, a"ro:imati& 2CC de nobeli(a$i au "artici"at la ceremoniile ce s-au desf#urat la Stockholm #i Dslo. .remiile Nobel, care ani&ersea(a centenarul, au fost create de sa&antul si omul de afaceri suede( Alfred Nobel /1833 - 18)70, in&entatorul dinamitei /187*0, care in testamentul sau a cerut ca veniturile imensei sale averi sa fie oferite in fiecare an 0sub forma de premii celor care, in anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanitatii1, se arata intr-un comentariu A2(. 3n consecinta, -),. milioane de coroane suede/e 4ceea ce ar ec"ivala in pre/ent cu ),. miliarde de coroane, adica ).5 de milioane de euro6 au fost folosite pentru crearea 2undatiei Nobel. Aceasta este independenta de societatile care, aproape in intreaga lume, poarta inca numele lui Nobel.

PUIU Laurentiu-Dan, Liceul de INFORMATICA, Piatra Neamt Judetul NEAMT

Alfred NOBEL
7estamentul savantului suede/, redactat la (aris, cu un an inainte de moartea lui, dispune ca premiile sa fie reparti/ate astfel8 0o parte celui care a facut descoperirea sau inventia cea mai importanta in domeniul fi/icii, alta celui care a facut descoperirea sau a inregistrat progresul cel mai remarcabil in c"imie, alta celui care a facut descoperirea cea mai importanta in domeniul fi/iologiei sau medicinei, alta celui care a produs in domeniul literar lucrarea cea mai remarcabila de o tendinta idealista si o alta parte celui care a actionat cel mai bine sau mai vi/ibil pentru fraternitatea popoarelor, abolirea sau reducerea numarului armelor permanente, ca si pentru organi/area si difu/area congreselor de pace1. 7otusi, din punct de vedere legal, testamentul nu desemna un legatar pentru averea in sine, iar dupa lectura sa in ianuarie )*+9 el a fost ve"ement contestat de unii membri ai familiei Nobel. De altfel, Alfred Nobel nu consultase diversele institutii in c"estiune pentru a se asigura ca sunt de acord sa-si asume responsabilitatea atribuirii premiilor. :-au mai scurs trei ani pana cand problema a fost in fine re/olvata, atunci cand s-a decis sa se instituie ca legatar 2undatia Nobel, care administrea/a capitalul premiilor Nobel, in timp ce diversele organisme mentionate in testament au acceptat sa se ocupe de atribuirea premiilor. 3n )+,*, cu oca/ia tricentenarului sau, banca centrala a :uediei 4;is<ban<6 a instituit un premiu in stiinte economice in memoria lui Alfred Nobel, punand la dispo/itia 2undatiei Nobel o suma anuala ec"ivalenta cu valoarea celorlalte premii.

Bibliografie :
Liviu Mihaileanu Inventatori si Inventii Codruta Gota & Atila Kurta Testa entul lui Alfred !obel

INTERNET : """#radiointernet#ro
"""#google#$o """#inventors#$o

PUIU Laurentiu-Dan, Liceul de INFORMATICA, Piatra Neamt Judetul NEAMT